"Nu tot ce spune profesorul, elevul aude, nu tot ce
aude intelege , nu tot ce intelege- coincide cu intentia profesorului" . Continutul predat- invatat in procesul didactic, ca si influenta formativa a invatatorului asupra elevului, se pot masura doar prin mijlocirea unei permanente legaturi intre cei doi poli ai relatiei educative care determina intelegerea dintre profesor si elev in vederea atingerii scopurilor si desfasurarii activitatii de invatare . Accentul cade in tot mai mare masura pe interactivitate, pe sporirea rolului activ al elevuluireceptor si pe utilizarea intregii palete de retroactiuni comunicationale. Intregul proces de organizare si desfasurare a activitatii scolare a elevilor este reglementat de invatator prin comunicare. Invatatorul si elevul comunica prin tot ce exteriorizeaza , incepind cu prezenta fizica si continuind cu vorbele rostite pina la cel abia perceptibil zimbet ingaduitor sau tacere.Orice comportament al fiecaruia dintre cei doi termeni ai relatiei are valoare de mesager.
In acest sens, invatatorul isi gindeste actul educativ-instruirii
copilului de virsta scolara mica drept un act de comunicare-fiind orientat spre a-si gindi emiterea mesajului in cadrul lectiei ca o secventa in care elevii sunt influentati sa perceapa ideea, pornind de la propria sa aplicare prin ascultarea activa a mesajului. Ascultarea activa este conditia primordiala a comunicarii educationale eficiente si, de asemenea, activitatii instructiv-educative la nivel. Aceasta presupune ca in activitatetea didactica este necesar de a implementa strategii de comunicare prin care elevul este motivat sa recepteze continutul cu placere, este provocat sa fie atent la mesaj, este stimulat sa adreseze intrebari, acestea aplicind diverse tehnici, metode de dezvoltare a ascultarii active la elevi.
In acest context, a fost creata o stategie noua care imbina
metode, tehnici, forme de organizare obiective concrete pentru dezvoltarea atentiei, motivatiei, memoriei si a creativitatii. Strategia a fost intitulata PARC de la initialele opreratiilor gindirii solicitate de la elevi (Priveste. Aude. Reproduce. Creeaza.) in procesul de receptare a mesajului invatatorului.
A-I invata pe elevii din clasele primare sa persevereze in
intelegerea celor auzite, apoi sa se pronunte asupra lor, e un act didactic important, iar ascultarea activa este o modalitate de optimizare a acestui act.
Ascultare activa este valorificata in cercetarile savantilor autohtoni si
la nivel international, identificind mai multe cauze ale neascultarii: *Surplusul de informatii. Deoarece ascultam pe altii in mediu aproximativ cinci ore pe zi, este aproape imposibil sa poti urmari totul. Astfel, fiecare este nevoit sa renunte la ceva. Elevii care sunt indemnati continuu sa asculte se simt alarmati, deoarece sunt nevoiti sa ignore unele informatii. *Preocuparile personale Obligatia de a asculta este impusa. Solutia ar fi: sa indemnam ascultatorul "daca vrea sa asculte si daca poate sa o faca". *Ritmul gindirii-diferit de cel al rostirii Psihologii spun ca, in timp ce suntem capabili sa urmarim pina la 600 de cuvinte pe minut, rostite nu pot fi decit 100-150, datorita acestui decalaj interlocutorului iI ramine timp la dispozitiie pentru evadare. *Presupunerile Se intimpla si cu o tema despre care presupunem ca stim destul. *Absenta unui avantaj direct si imediat-este direct proportionala eficienta cu interesul. Apropierea unui examen, bunauara, sporeste nu numai prezenta, ci si ascultarea interesata si activa. *Lipsa deprinderii de a asculta exprimata prin incapacitatea de a asculta .
Forme ale falsei ascultari:
*Simularea-imitarea ascultarii veritabile, lasindu-se impresia ca toti sunt chiar foarte atenti . *Statutul de vedeta- care nu-i ingaduie sa renunte la ideile sale. Tot ce se spune, orce reactie de dezaprobare, nu are importanta. *Ascultarea selectiva-exprima reactii numai la judecatile care prezinta interes "Cu o ureche" mimeaza ascultarea pina ce aude ceva interesant, cealalta fiind gata sa se blocheze. *Ascultarea de protectii-cind interlocutorul nu vrea sa stie nimic despre acest subiect sau nu mai vrea sa afle nimic in plus. *Ascultarea defensiva- ascultatorul intra insa in actiune indata ce a fost atacata imaginea personala raspunzind cu agresiune verbala. *Ascultarea capcana-menita sa descopere, cu siretenie, cuvintul care favorizeaza atacul. O asemenea ascultare confirma posibilitatea descrisa de proverbul ca "pasarile se prind cu latul, oamenii cu vorbele lor"
Strategii de dezvoltare a ascultarii active
*"Tehnica clarificarea"- dupa ascultarea unui text elevii adreseaza intrebari de clarificare, incepind cu cuvintele: "Sa inteleg... ".Intrebarile sunt diverse: de clarificare a sensului unui cuvint, de clarificare a unei situatii din text, despre eroii textului s.a. *Jocul "Ghidul"-elevilor li se demonstreaza un fragment dintr-un film instructiv.Dupa ce elevii privesc a doua oara fragmentrul, reproduc cele vazute reluind inca o data fragmentul privit fara sunet, ei fiind in rolul ghidului din film. *Tehnica "Comunicarea nonstop"-in baza unui text sau a unui subiect un elev spune un enunt, urmatorul cu ultimul cuvint al enuntului colegului alcatuieste alta propozitie s.a.m.d. pina cind subiectul se epuizeaza si jocul se intrerupe. *Metoda "Interviul"-un elev in rol de jurnalist (cu un microfon improvizat) adreseaza intrebari colegilor in baza textului nou. s.a.