Note de Curs Economie Monetara

Ionela Costica
Note de curs Economie monetar
1.
MONEDA I MASA MONETAR
1.1. Abordari ale monedei

1.2. Clasificarea semnelor monetare
1.3. Definirea masei monetare
Agregatele monetare
1.4.
Contrapartidele masei monetare
1.5.
Multuplicatorul monetar
1.1. ABORDRI ALE MONEDEI

Aparitia banilor in economie a impus crearea unei institutii care sa asigure emisiunea, dar si supravegherea
circulatiei in bune conditii a acestora. Pe de alta parte, functionarea institutiilor statului, a condus la nevoia
acoperirii cheltuielilor suplimentare prin emisiune monetara. Ca urmare, crearea autoritatii monetare a avut la
baza monopolul emisiunii detinut de stat la momentul respectiv. Existenta bancii centrale, ca institutie
ierarhica superioara celorlalte institutii bancare s-a impus tocmai ca urmare a nevoii coordonarii activitatii
bancare in economie, dar si ca urmare a intensificarii presiunilor inflationiste la nivel international.
Orice activitate bancar presupune crearea de moned. Bncile, mai ales cele comerciale creaz o cantitate
mult mai mare de moned dect banca de emisiune, deoarece chiar volumul monedei scripturale este mult
mai mare dect moneda efectiv pus n circulaie de aceasta din urm. Ceea ce este specific bncii centrale
este faptul c aceasta emite moneda legal sau, altfel spus, moneda central care are putere liberatorie
nelimitat pe teritoriul naional. Celelalte forme de moned (moneda scriptural) reprezint aa-numita
moned privat care nu dispune de capacitate liberatorie dect ca urmare a clauzelor de rscumprare ataate
acestui tip, clauze care implic posibilitatea transformrii monedei private n moned central.
1. Rolul monedei in economie:
Poziia monedei in cadrul economiei este evideniat chiar de rolul jucat de pieele care asigura circulaia
acesteia. Analiza activitii instituiilor financiare evideniaz varietatea gamei titlurilor financiare care permit
derularea procesului de economisire. Pe de alta parte, instituiile financiare asigura si produse ce stau la baza
sistemului de plai, facilitnd, in acelai timp, realizarea decontrilor dintre agenii economici.
Ionela Costica
Ca urmare, in condiiile actuale, dezvoltarea produselor financiare a condus la o suprapunere a acestora

monedei. Cu toate acestea, trebuie fcuta o difereniere intre
ACTIVELE FINANCIARE
(Grossmann
definindu-le drept proba scrisa a unui contract legal care dau dreptul proprietarului de a obine in viitor o
anumita suma in moneda) si MONEDA (acelai autor definind-o ca fiind anumite obiecte care pot fi utilizate
ca mijloc de schimb general acceptat).
In ce consta aceasta difereniere?
Daca activele care joaca rolul de moneda sunt considerate, in general, titlurile financiare, o parte destul de mica a
activelor financiare pot fi utilizate drept moneda.
In acest sens trebuie evideniat rolul monedei in economie, att la nivel macroeconomic, cat si la nivel
microeconomic.
a.
Rolul macroeconomic al monedei
i. Stabilizarea macroeconomica realizata prin intermediul monedei:

De-a lungul istoriei, s-au evideniat doua curente, in ceea ce privete utilizarea monedei ca instrument de
stabilizare a ciclului economic, reprezentate, pe de o parte, de susintorii NON- INTERVENTIONISMULUI
(ce includ clasicii, neo-clasicii, monetaritii, neo-monetaritii),
iar pe de alta parte de susintorii
INTERVENTIONISMULUI (Keynesitii si neo-keynesistii).

ABORDAREA NON-INTERVENTIONISTA:
ciclul economic decurge din activitatea agenilor economici care
urmresc optimizarea activitii proprii, concretizate, in principal, in
nivelul profitului.
Ca o excepie a non-
intervenionitilor sunt monetaritii care susin ca moneda joaca un rol determinant la nivelul ciclului economic. Cu
toate acestea, politica monetara nu poate juca un rol central in realizarea stabilizrii macroeconomice, tiut fiind faptul ca
exista un decalaj destul de mare intre masurile adoptate la nivel monetar si efectele nregistrate la nivelul variabilelor
macroeconomice. Singura posibilitatea de realizare a stabilizrii macroeconomice, din punct de vedere monetar, este de a
asigura un regim monetar cat se poate de stabil.
SUSTINATORII INTERVENTIONISMULUI (reprezentanii de seama fiind keynesitii) evideniaz incapacitatea
pieelor, pe parcursul ciclului economic, de a determina un potenial ridicat economiei. Acest lucru se poate
realiza doar cu ajutorul interveniei statului pentru a stabiliza economia, pe baza unui pachet de politici de
stabilizare macro: politica fiscala si bugetara, politica monetara.
Ionela Costica
In ultimii ani, nsa, pe fondul presiunilor inflaioniste, s-a dovedit ca politica monetara orientata in direcia
asigurrii stabilitii preturilor este in msura sa contribuie la stabilizarea macroeconomica si, implicit la
reducerea duratei ciclului economic.
ii. Moneda si contextul International:
Economiile actuale sunt considerate economii deschise. In aceste condiii, politica monetara, prin statutul
monedei de convertibilitate, influeneaz cursurile valutare. Procesul de integrare a pieelor valutare
internaionale a determinat nenumrate probleme la nivelul bncilor centrale, probleme viznd, in principal,
regimul valutar adoptat. inta in aceasta direcie este alegerea regimului valutar optimal determinat de:
-
curs valutar fix sau flexibil;
coordonarea politicilor monetare intre tari;
crearea zonelor monetare optime legate intre ele prin cursuri valutare flexibile.
iii. Moneda ca sursa de finanare la nivel guvernamental

Trebuie pornit in aceasta direcie de la faptul ca banca centrala emite BAZA MONETARA (prin componenta
principala a acesteia emisiune monetara) cumprnd titluri de stat. Astfel, prin emisiune monetara se
poate asigura statului finanarea unei pari a activitilor proprii activitate cunoscuta sub denumirea de
SENIORAJ. (banca centrala obine profit din deinerea de titluri de stat sub forma dobnzii ncasate, in timp
ce ea nu bonifica dovada pentru moneda pusa in circulaie. In aceste condiii, nregistrnd un profit ridicat din
aceste operaiuni, o parte semnificativa este dirijata ctre stat sub forma impozitului pe profit).
b. Rolul microeconomic
-
evideniat de funciile jucate de moneda in economie.
1.2.CLASIFICAREA SEMNELOR MONETARE

Istoria a artat c economiile pot funciona att cu, ct i fr bani. Problema care se ridic este aceea
de a determina care este situaia favorabil individului. Tot istoria a artat c banii dau o mai mare
independen indivizilor n societate, ajungndu-se chiar la ideea c, n condiiile n care dispui de bani, poi
cumpra orice; altfel spus banii dau putere. Fcnd abstracie de extrema acestor afirmaii, trebuie s
recunoatem puterea banilor la nivelul oricrei economii, indiferent de forma acestora.
Ca urmare, n decursul evoluiei economice, moneda i semnele ei au evoluat i ele; unele semne
monetare au aprut i s-au extins, altele au disprut.
Ionela Costica
Clasificarea semnelor monetare impune luarea n considerare a mai multor criterii1:
forma de existen a monedei;

emitentul;
valorea intrinsec;
obligaiile asumate de ctre emitent;
capacitatea liberatorie.
Din punct de vedere al formei de existen:
moneda material (fie c avem n vedere moneda metalic cu sau fr valoare integral, sau
mrfurile care au jucat rolul de bani de-a lungul timpului, fie c avem n vedere bancnotele banii de
hrtie specifici economiilor contemporane);
moneda scriptural (moneda de cont ce este rezultatul nregistrrilor realizate n conturile

clienilor de ctre bncile din cadrul sistemului bancar).
Din punct de vedere al emitentului:
Creaia monetar a unei economii se bazeaz att pe monopolul emisiunii aferent autoritii monetare
(cazul bncii centrale), dar i pe capacitatea celorlalte bnci din sistem care, n baza naturii activitii lor emit
moned, ca de altfel i al celorlali participani de pe pia (stat, ageni economici). Avnd n vedere aceste
aspecte, putem vorbi de:
moneda creat de bnci include att moneda creat de banca central, ct i creaia
monetar a celorlalte bnci din sistem. La nivelul bncii centrale, pe lng emisiunea monetar propriu-zis
(reprezentat de punerea n circulaie a bancnotelor i a monedei metalice), creaia monetar include i crearea
monedei centrale (reprezentat de activele deinute de instituiile financiare la nivelul bncii centrale) Creaia
monetar a bncii centrale are la baz:
operaiunile cu aurul (achiziia de aur de pe pia) n vederea majorrii
stocului inclus n lichiditatea internaional a statului;
tranzaciile derulate pe piaa valutar n vederea majorrii rezervei valutare a statului;
finanrile legale acordate statului;
creditele de refinanare acordate bncilor din sistem;
operaiunile cu titluri derulate n baza mecanismului de open market, n vederea reglrii lichiditii din
economie.
DARDAC, Nicolae BARBU, Teodora - Moneda, banci si politici monetare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005
Ionela Costica
n ceea ce privete emisiunea monetar a celorlalte bnci din sistem, aceasta are la baz activitatea specific
bncilor: activitatea de creditare. Ceea ce trebuie amintit este faptul c emisiunea monetar a bncilor
comerciale este restricionat pe de o parte de reglementrile prudeniale impuse de banca central, iar pe
de alt parte de cei care solicit creditele, deoarece activitatea de creditare a bncilor din sistem are la baz
principiul bine cunoscut: creditele genereaz noi depozite.
moneda creat de tezaur (sau altfel spus creaia monetar a Tezaurului) are la baz creterile
nregistrate n pasivul bilanier al Trezoreriei statului (cazul emisiunii de moned divizionar, dac
aceasta nu intr sub incidena bncii centrale). Aceasta reprezint, n fapt emisiunea monetar prin
intermediul Trezoreriei statului. Dar putem vorbi de emisiune monetar n favoarea Trezoreriei statului
n situaia n care, avnd nevoie de resurse financiare lichide, Trezoreria apeleaz la resursele lichide ale
celorlalte instituii financiare, aceasta fiind considerat pe pia client aparte fa de restul pieei. (se
pornete de la ideea c statul este cel mai sigur debitor).
moneda creat de agenii economici reflect relaiile de credit comercial, caz n care, n vederea
fluidizrii schimburilor sunt emise i acceptate efecte comerciale care asigur garantarea plii
contravalorii mrfurilor achiziionate la o dat prestabilit. n momentul n care aceste efecte comerciale
sunt utilizate pentru achitarea altor datorii, acestea intr n circuitul monetar, jucnd rolul de bani
efectivi. Operaiunea de scontare d posibilitatea transformrii acestor titluri n moned efectiv,
realizndu-se astfel, trecerea creditului din sfera comercial n cea bancar.
Din punct de vedere al valorii intrinseci:
Evoluia formei banilor de la apariia economiilor monetare au scos n eviden acest criteriu: valoarea
intrinsec a monedei, criteriu ce este generat de natura etalonului monetar specific acelei evoluii economice:
etalon metalic sau nu. Astfel c vorbim de:
moned cu valoare integral: a fost specific sistemelor monetare bazate pe etalonul metalic
(reprezentat n principal de etalonul aur cu formele acestuia). n aceste condiii valoarea monedei era dat de
valoarea materialului din care era confecionat, aceast etap n evoluia monetar marcnd singura situaie
n care se putea vorbi (pn la un punct) de egalitate ntre valoarea real i cea nominal a monedei. De ce
pn la un anumit punct? Explicaia este simpl, deoarece odat cu dezvoltarea pieei aurului, preul oficial al
acestuia a nceput s difere de preul oficial (cel dat de valoarea nominal a monedelor, adic:
Pret oficial aur 1
Vn a monedei
unde Vn reprezint valoarea nominal (cea nscris) pe moned. n aceste condiii, manifestarea inflaiei
a fost generat de deteriorarea monedelor.
Ionela Costica
moneda-semn este moneda a crei valoare nu mai are nici o legtur cu valoarea materialului din
care este confecionat. Este specific economiilor actuale, cnd valoarea monedei are la baz, n primul rnd,
ncrederea n instituia financiar emitent, susinerea acestei ncrederi fiind dat de dezvoltarea economiei n
care circul moneda avut n vedere. Aceasta deoarece valoarea monedei este dat de cantitatea de bunuri i
servicii care sunt furnizate, n contrapartid, n economia vizat.
Din punct de vedere al obligaiilor asumate de ctre emitent

n momentul emisiunii monetare, autoritatea monetar poate asigura sau nu statutul de convertibilitate
pentru propria moneda. Ca urmare, din acest punct de vedere vorbim de:
moneda convertibil;
O astfel de moned reflect statutul acesteia pe pia, "certificatului de calitate" care vizeaz, n fapt,
respectarea criteriilor convertibilitii interne i externe. Indiferent sub ce form se prezint semnul bnesc
utilizat, el trebuie atestat n privina calitii suportului i a informaiei vehiculate, calitate pe care trebuie s o
asigure economiile i autoritile emitente. n acest scop, autoritile monetare trebuie s cunoasc i s aplice
criteriile stabilite de instituiile sau conferinele internaionale (vezi cadrul de mai jos).
Statutul Fondului Monetar Internaional definete coninutul convertibilitii internaionale n

sens larg i n sens restrns:
- n sens larg, convertibilitatea nseamn desfiinarea restriciilor i discriminrilor n
domeniul plilor i transferurilor internaionale;
- n sens restrns, convertibilitatea internaional nseamn obligaia bncii centrale de
a cumpra propria moned deinut de o banc central strin, la cererea acesteia, cu condiia ca
suma respectiv s provin din tranzacii curente de dat recent sau s fie necesar bncii centrale
strine pentru pli curente.
Din aceste prevederi rezult obligativitatea autoritilor monetare naionale de a permite circulaia
internaional a propriei monede i, totodat, responsabilitatea acestora pentru moneda respectiv n faa
oricrui deintor extern, prin intermediul bncii naionale din ara acestuia.
Pentru a ajunge la acest mod de comportament, autoritile monetare i economice din rile care doresc un
statut de convertibilitate pentru moneda proprie trebuie s asigure condiii economice, monetare, juridice,
organizatorice reieite din Statutul F.M.I. ntre acestea figureaz:
Ionela Costica

asigurarea unui nivel relativ stabil pentru etalonul-putere de cumprare ce corespunde
unitii monetare;
echilibrarea economic a balanei de pli externe, n special pe baza exportului de bunuri
competitive calitativ i valoric;
eliminarea restriciilor n utilizarea monedei naionale de ctre rezideni i nerezideni n
operaiuni curente i pe termen lung pe plan extern.

i statutul de convertibilitate presupune mai multe laturi, putnd vorbi, pe de o parte de convertibilitate
total, caz n care moneda vizat nu intr sub incidena nici unei restricii privind utilizarea acesteia att n
plan intern, ct i extern, iar pe de alt parte de convertibilitate limitat, caz n care sunt precizate tranzaciile
n care moneda poate fi folosit fr nici un fel de restricie.
moned neconvertibil caz n care autoritatea monetar nu poate s susin ndeplinirea condiiilor
prezentate anterior.
Din punct de vedere al capacitii liberatorii:

Capacitatea monedei de a circula liber n cadrul unui spaiu predeterminat reflect capacitatea
liberatorie a monedei. Avnd n vedere acest criteriu, evolutiv s-au distins urmtoarele grupe de monede:
moneda legal (cu capacitate liberatorie nelimitat la nivelul rii emitente);

moneda fracionar (cazul monedelor de argint care circulau n paralel cu monedele din aur, pentru
a suplini deficitul de moned din aur);
moneda facultativ (este cazul unei alte valute care st la baza stabilirii unui curs valutar fix pentru
propria moned - cel mai important exemplu este cazul consiliului monetar).
1.3. DEFINIREA MASEI MONETARE (AGREGATELE MONETARE)

Ca moned, n sensul strict al cuvntului, se evideniaz doar instrumentele de pli deinute de agenii
nonfinanciari (populaie, ageni economici, stat). Astfel, forma monetar cea mai rspndit este reprezentat
de bancnote i depozitele la vedere, la acestea adugndu-se moneda divizionar. Bancnotele i moneda
divizionar formeaz moneda fiduciar (moneda efectiv sau cash-ul), moneda scriptural fiind generat de
constituirea oricrui tip de cont la vedere.
Ionela Costica
ncepnd cu secolul al XIX-lea, emisiunea monetar (avnd n vedere bancnotele) a fost atribuit
bncilor de emisiune, fiind strict reglementat, ca urmare a crahului bancar care a destabilizat sistemul bancar
american (tiut fiind faptul c pn la marea criz, orice banc american putea pune n circulaie USD). Orice
emisiune monetar devine oficial n momentul n care aceasta ajunge la consumatorul final agenii
nonfinanciari. Tot acest traseu are la baz sistemul bancar, deoarece, la banca central nu deruleaz operaiuni
cu clienii nonbancari, bncile comerciale (n general) i Trezoreria statului fiind practic instituiile care
furnizeaz, mai departe, economiei, instrumentele de plat necesare. Emisiunea monetar ( avnd n vedere
moneda efectiv) are la baz reguli stricte:
-
pe de o parte se au n vedere raporturile ce se stabilesc ntre banca central i Trezoreria
statului (din punct de vedere al finanrii posibilelor deficite bugetare);

-
pe de alt parte finanarea bncilor din cadrul sistemului bancar, finanare care impune un
cost pentru orice banc (rata dobnzii).

n ceea ce privete emisiunea de moned divizionar, aceasta poate fi atribuit tot bncii centrale, dar de
cele mai multe ori cea care emite aceast moned este Trezoreria statului, prin intermediul Monetriei Statului
(cele mai frecvente cazuri).
Astfel, moneda fiduciar reprezint activul cel mai lichid din economie, bancnotele i moneda
divizionar reprezentnd singura moned legal n orice economie.
Moneda scriptural (disponibilitile n conturile la vedere). Apariia monedei scripturale este mult mai
recent fa de moneda efectiv (utilizat pentru prima data n Anglia secolului XIX, dup aplicarea Legii lui
Peel care reglementa strict emisiunea de moned efectiv, n aceast perioad dezvoltndu-se sloganul
creditele genereaz depozite). Moneda de cont prezint acelai grad de lichiditate ca i moneda efectiv,
asupra acestor disponibiliti putnd fi trase cecuri, ele putnd face obiectul ordinelor de plat fr preaviz,
precum i a emiterii de cri de plat. Ca urmare, moneda de cont poate fi transformat fr nici un fel de
restricii n moned efectiv, n rile dezvoltate, moneda scriptural reprezentnd forma monetar cea mai
rspndit (aproximativ 80%). Principalele forme de manifestare a monedei scripturale sunt:
conturile curente;
conturile pentru cecuri (de cele mai multe ori pentru cecuri cu limit de sum).
Acestea reprezint principalele componente ale masei monetare, importan ce decurge din frecvena
utilizrii lor n operaiunile de pli. Exist, ns, i alte active care ndeplinesc rolul de bani, printre acestea
aflndu-se depozitele la termen i conturile de economii. Spre deosebire de conturile curente, care pot fi
utilizate n operaiunile curente de pli fr preaviz, conturile la termen pot fi utilizate pentru eventuale pli,
cu condiia remiterii unui preaviz bncii. Includerea acestora n structura masei monetare are la baz tocmai
volumul lor mult mai mare, n continu cretere, volum generat tocmai de remunerarea aferent lor.
Ionela Costica
La acestea se adaug i plasamentele n diferite tipuri de titluri, titluri ce sunt tranzacionate pe piaa
financiar-monetar, avnd un grad mai mic sau mai mare de lichiditate. Dac efectele comerciale, bonurile de
tezaur, biletele de trezorerie au un grad de lichiditate mult mai mare dect titlurile financiare pe termen
mediu i lung (aciuni i obligaiuni), atractivitatea pentru ambele tipuri de active rezult tocmai din nivelul
remunerrii lor, precum i din caracterul lor negociabil, fapt ce permite transformarea acestora n moned
efectiv.
La aceste active puse la dispoziia agenilor nonfinanciari, se adaug activele utilizate de instituiile
financiare (n principal bncile comerciale), active ce sunt reprezentate de moneda central scriptural ce st
la baz crerii monedei scripturale efective. Aceast moned este reprezentat de conturile deschise de bnci
i de trezorerie la banca central (fie c este vorba de conturile destinate constituirii rezervelor minime
obligatorii, fie c este vorba de contul curent al trezoreriei statului).
Nu trebuie uitate nici activele exprimate n valut ce pot fi utilizate n derularea plilor curente, prin
intermediul pieei valutare.
Toate acestea evideniaz, n fapt, ceea ce au venit s afirme cele dou abordri ale monedei:
abordarea tranzacional;
abordarea din punct de vedere al lichiditii.
n abordare tranzacional este evideniat doar rolul banilor de mijloc de schimb, adepii acestui curent
de definire a monedei susinnd faptul c populaia accept banii i numai pe acetia, ca mijloc de plat
pentru celelalte bunuri i servicii.
Se poate desprinde de aici, elementul ce difereniaz moneda aflat n circulaie la nivelul unei economii
de restul activelor din cadrul aceleiai economii: mijloc de schimb pentru celelalte active din economie
(diferen calitativ). Tocmai de aceea, moneda nu trebuie s includ alte active dect:
monedele i bancnotele aflate n circulaie (acceptate n mod unanim de populaie pentru
derularea tuturor tranzaciilor);
conturile curente asupra crora pot fi trase cecuri (checkable deposits).
Aceast structur a masei monetare asigur bncii centrale un control uor, prima component fiind,
n fapt emisiunea monetar proprie, cealalt component fiind influenat de aceasta tocmai prin intermediul
instrumentelor de politic monetar. Adepii abordrii tranzacionale a monedei mai susin chiar o puternic
legtur ntre aceast structur, definire a masei monetare i obiectivele politicii macroeconomice.
Pe de alt parte, deinerea monedei astfel definit, este legat, pe de o parte de nevoia
tranzacional (nevoia acoperirii cheltuielilor curente), iar pe de alt parte, posibilitatea apariiei unor
cheltuieli neprevzute impune constituirea unor rezerve de precauie.
Ionela Costica
Din punct de vedere al lichiditii, definirea masei monetare pornete de la evidenierea proprietii
de lichiditate a banilor.
Lichiditatea unui activ (la modul general vorbind) reprezint uurina cu care un individ poate
vinde activul deinut la un anumit moment, la un anumit pre, ct mai repede, n condiiile minimizrii
costului de tranzacionare. Se evideniaz, astfel, rolul banilor de instrument de rezerv a valorii.
Se poate afirma, ns, c toate activele dispun de un anumit grad de lichiditate (mai mare sau mai
mic). Dintre aceste active, banii se evideniaz ca fiind singurele active care au cel mai ridicat grad de
lichiditate care, pentru a putea fi utilizate n efectuarea de tranzacii nu impun preschimbarea ntr-un alt activ.
De aici, se poate vorbi de lichiditatea activelor monetare, care le individualizeaz pe acestea de
restul activelor din economie. Toate acestea au condus la extinderea definirii masei monetare dincolo de
abordarea tranzacional. Deci trebuie luate n considerare acele active:
care prezint un ridicat nivel al lichiditii;
care pot fi transformate uor n cash, fr a se nregistra pierderi de valoare nominal i fr
cost ridicat.
Nu toate aceste active pot avea ca finalitatea acoperirea plilor curente, de aici rezultnd i influena
exercitat asupra masei monetare, lichiditatea fiind cea care o influeneaz.
n funcie de acest criteriu (al lichiditii), putem distinge:
o gam minim de active:
pe care deintorii le pot transforma ntr-un interval de timp
relativ scurt n moned, prin asemenea operaiune modificndu-se masa monetar (este cazul bonurilor de
tezaur i a obligaiunilor de stat, ce pot fi prezentate spre ncasare, n orice moment, la nivelul bncii centrale);
o gam medie de active: ce pot determina lichiditatea deintorului. Deinerea unor astfel de
active (conturi de economii, titluri tranzacionate pe piaa de capital) permite efectuarea plilor i, deci,
asigur lichiditatea deintorilor. Ceea ce este specific acestor active este faptul c preschimbarea lor n
lichiditi nu influeneaz semnificativ masa monetar dect n msura n care titlurile tranzacionate pe pia
sunt achiziionate de banca central prin intermediul operaiunilor de open-market i a creditelor de
refinanare (cazul creditelor lombard i a pensiunilor).
o gam larg de active mai mult sau mai puin lichide ce include restul instrumentelor
financiare din economie, care pot influena lichiditatea acesteia i masa monetar.
Se poate observa c foarte greu se pot face diferenieri ntre diferite active monetare, n sensul stabilirii
unei structuri fixe a acesteia. Ca urmare, evoluia economiei i deci i a activelor monetare genereaz
revizuirea, n permanen a structurii masei monetare.
10
Ionela Costica
Ca urmare masa monetar poate fi definit ca fiind ansamblul activelor ce pot fi utilizate pentru
procurarea bunurilor i serviciilor i pentru plata datoriilor. condiiile impuse pentru includerea unui activ
n structura masei monetare fiind:
garantarea pstrrii valorii nominale a activelor deinute, valoare nominal fixat la un
anumit moment;
orice activ care nu genereaz nici creteri nici pierderi de valoare nominal n viitor.
STRUCTURA AGREGATELOR MONETARE

Pentru economia romneasc de dup 1989, s-a putut constata c singura soluie viabil de combatere a
inflaiei a fost controlul masei monetare din economie i, implicit, prin manevrarea bazei monetare,
influenarea lichiditii din pia. Astfel c, se evideniaz nc o dat, faptul c n economia romneasc
presiunile puternice inflaioniste sunt legate de creterea masei monetare, rolul acordat monedei de ctre
monetariti fiind esenial, n sensul c aceasta joac rol important n fundamentarea politicii monetare, fapt
care, din pacate nu se mai regsete n condiiile aplicrii intirii inflaiei.
De ce agregatele monetare au jucat rol important n cadrul politicii monetare a BNR?
Rspunsul se regsete n legturile puternice ce se stabilesc ntre masa monetar, reprezentat de agregatele
monetare, i principalii indicatori macroeconomici precum inflaie, PIB, n condiiile crizei economice actuale
considerndu-se de ctre unii economiti c o urmrire a evoluiei masei monetare poate previziona o posibil
criz financiar, tocmai prin modificrile survenite n structura agregatelor monetare. Se evideniaz astfel,
relaia dintre mas monetar i ciclurile economice.
Relia dintre masa monetar i inflaie este clar evideniat de teoria cantitativ a banilor (cunoscut i sub
denumirea de ecuaia general a schimburilor) potrivit creia o modificare n rata de cretere a masei
monetare induce o modificare de aceeai valoare n inflaie. Dar modificarea masei monetare nu este singurul
factor care conduce la modificarea inflaiei. De multe ori altele sunt cauzele presiunilor inflaioniste.
=
unde: M= oferta de moned, v = viteza de rotaie a banilor, P = nivelul preurilor, Y = PIB n termeni reali.
Pornind tot de la ecuaia general a schimburilor, se poate afirma c modificrile masei monetare preced
modificrile intervenite la nivelul produsului intern brut, efectele modificrii masei monetare reflectndu-se n
nivelul PIB cu ntrziere (lag-urile putnd fi de 2-4 trimestre).
11
Ionela Costica
Exist ns economiti care susin i efectul invers al relaiei mas monetar-PIB. Altfel spus, o cretere a PIB
induce o cretere a masei monetare, n sensul c, de multe ori, creterea masei monetare nu este o consecin a
politicii monetare i c modificrilor ce se produc n economie i, mai precis, la nivelul economiei reale.
Cu toate acestea, elementul de legtur ntre oferta de moned din economie i PIB nominal este tocmai viteza
de rotaie a banilor. Autorul acestei teorii (I. Fisher) consider c viteza de rotaie a banilor depinde instituiile
financiare din economie, acestea influennd comportamentul celorlali participani de pe pia. Astfel c
modificrile ce intervin n structura ofertei de produse bancare, n specificul acestora vin s influeneze pe
termen lung viteza de rotaie a banilor, motiv pentru care, pe termen scurt viteza de rotaie este considerat
relativ constant.
Pornind de aici, dac modificarea masei monetare este dat de o modificare a lui P, atunci se nregistreaz o
cretere a presiunilor inflaioniste n economia romneasc, dac ns, creterea ofertei de moned este
determinat de creterea lui Y (creterea PIB n termeni reali), atunci vorbim de cretere economic.
Ca urmare, viteza de rotaie a banilor n economie (sub form de coeficient) vine s evidenieze de cte ori este
utilizat masa monetar existent n economie pentru tranzacionarea tuturor bunurilor i serviciilor pe o
anumit perioad analizat.
Determinarea masei monetare are, ns, n vedere mai multe abordri. Astfel, cuantificarea elementelor ce
compun agregatele monetare poate fi fcut prin raportarea la sisteml nebancar, prin intermediul creanelor
acestuia asupra sistemului bancar, sau, mult mai simplu, prin luarea n considerare a datoriilor sistemului
bancar fa de sistemul nebancar, deaorece aplicnd principiile contabilitii, ceea ce pentru o entitate
reprezint crean, la nivelul unei economii, pentru entitatea opus reprezint datorie. Pornind de aici,
agregatele monetare sunt datorii ale sistemului bancar fa de restul economiei.
Pn n 2007 (dat aderrii Romniei la UE) structura agregatelor monetare n Romnia era urmtoarea:
Datorii ale sistemului bancar
Numerar n circulaie n afara sistemului bancar
M1
Disponibilitile la vedere
M2
Depozite la termen (n lei)

Depozite n valut
Economiile populaiei
12
Ionela Costica
Aderarea la UE a impus i modificri n structura agregatelor monetare, n scopul armonizrii structurii

monetare a Romniei cu cea a UME. Astfel c, noua structur a agregatelor monetare n economia romneasc
este:
Datorii ale sistemului bancar
Numerar n circulaie n afara sistemului bancar
M1
Depozite overnight (lei i valut)
M2
Depozite cu durat iniial de pn la 2 ani (inclusiv depozitele rambursabile

dup notificare la cel mult 3 luni)
M3
mprumuturi din operaiuni repo

Aciuni/uniti ale fondurilor de pia monetar
Titluri de valoare negociabile cu maturitatea de pn la doi ani inclusiv
Unde:
- M1 Masa monetar n sens restrns
- M2 Masa monetar n sens intermediar;
- M3 - Masa monetar n sens larg
- Numerarul include bancnotele i monedele puse n circulaie cu strcutura pe cupiuri stabilit de BNR
- Depozitele overnight depozitele ce pot fi transformate imediar in numerar sau utilizate pentru pli prin
intermediul decontrilor bancare;
- Depozitele rambursabile dup notificare la cel mult 3 luni depozitele la termen care au primit notificare de
rambursare cu cel puin 3 luni nainte;
- mprumuturi din operaiuni repo: de data aceasta operaiunile repo sunt derulate ntre sistemul bancar i cel
nebancar. Astfel c, banca x la momentul t0 vinde titluri unei instituii nebancare, asumndu-i obligaia ca la o
dat viitoare tn s rscumpere titlurile respective la un pre mai mare (diferena dintre preul de rscumprare
i cel de vnzare fiind tocmai dobnda bonificat pentru aceasta operaiune).
- Aciuni/uniti ale fondurilor de pia monetar Instrumentele pieei monetare sunt reprezentate de:
- titluri de stat;
- bonuri de tezaur;
- certificate de depozit;
- obligaiuni municipale.
Accesul la aceste instrumente presune o investiie substanial care, de multe ori, nu este accesibil tuturor
participanilor. Astfel ca micii investitori pot achiziiona titluri ale pieei monetare reprezentate de aciuni/
13
Ionela Costica
uniti ale fondurilor mutuale de pe piaa monetar. n acest caz, investiia iniial este cuprins ntre 500 USD
i 5000 USD, riscul este relativ sczut i dispun de lichiditate ridicat, retragerea sumelor investite echivalnd
cu virarea contravalorii investite n contul bancar.
- Titluri de valoare negociabile cu maturitatea de pn la doi ani inclusiv sunt instrumentele emise de
sistemul bancar prin care acesta atrage lichiditi din pia (exemplu: certificatele de depozit).
Astfel c, influennd elementele ce formeaz baza monetar, banca central genereaz efecte n structura
masei monetare. n condiiile economiei romneti de dup 1989, pe fondul excesului de lichiditate din pia,
BNR nu a avut alt soluie privind politica monetar dect cea privind manevrarea bazei monetare n scopul
influenrii ofertei de moned de pe pia.
1.4.
CONTRAPARTIDELE MASEI MONETARE
Masa monetar reprezint ansamblul produselor monetare furnizate economiei la un anumit moment
dat. Termenul de contrapartid are, n primul rnd o semnificaie contabil, deoarece, orice instituie are
bilanul echilibrat. Orice instituie financiar, n condiiile n care deschide un nou cont sau emite noi titluri
(fie c este vorba de titluri de mprumut, fie c este vorba de titluri de proprietate) i mrete pasivul
bilanier. Dar instituiile bancare au ca principal activitate acordarea de credite. Ca urmare, de cte ori acord
credite, bncile i alimenteaz activul bilanier. Ca urmare, agregatele monetare situate pe pasiv au drept
contrapartid creditele acordate (de pe activul bilanier).
Contrapartidele masei monetare sunt reprezentate de:
creanele asupra intermediarilor financiari (bnci i trezoreria statului) deinute de agenii

nonfinanciari;
Gruparea contrapartidelor masei monetare se bazeaz pe dou criterii:

1) din punct de vedere al naturii creaiei monetare:
-
creaia monetar a bncii centrale:
creaia monetar a bncilor comerciale;
finanare monetar
2) din punct de vedere al provenienei activelor monetare:

-
creane monetare interne:
creane monetare asupra strintii.
1.5.
MULTIPLICATORUL MONETAR
Legtura ce se stabilete ntre agregatele monetare i baza monetar gestionat de banca central este
evideniat de multiplicatorul monetar dat de raportul dintre agregatul monetar considerat i baza monetar.
14
Ionela Costica
Stabilitatea agregatului monetar determin eficiena msurilor de politic monetar, deoarece stabilitatea
multiplicatorului asigur bncii centrale capacitatea de a controla evoluia agregatelor monetare tiut fiind
faptul c banca central poate influena efectiv baza monetar (care include elemente ce se regsesc doar ntr-o
mic proporie n cadrul agregatelor monetare mai largi ca M1, M2 sau chiar M3), iar pe de alt parte, evoluia
masei monetare n economie, evideniat prin agregatele monetare, este dependent mult mai mult de
evoluia altor indicatori macroeconomici precum preuri, PIB.
Astfel c deducerea modului de calcul al multiplicatorului monetare poate avea n vedere:
- pe de o parte, procesul de multiplicare a banilor n economie (deci corelaia ce se stabilete ntre
componentele masei monetare i contrapartidele acesteia) sau,
- pe de alt parte, structura agregatelor monetare.
1. Multiplicatorul monetar pornind de la procesul de multiplicare a banilor n economie:
Existena sistemului bancar structurat pe cele dou paliere permite multiplicarea banilor n economie. Astfel
c punerea n circulaie a unei uniti monetare de ctre banca central nu presupune meninerea doar a
acestei uniti n circulaie, deoarece, spre exemplu, prin creditare, bncile fructifica aceast unitate monetar
(integral sau parial).
Procesul de multiplicare monetar depinde de mai muli factori precum: rata deinerii de numerar, nivelul
rezervelor minime obligatorii, nivelul facilitilor de depozit oferite de banca central n scopul influenrii
lichiditii din economie.
Astfel c, avnd n vedere o instituie de credit, la nivelul acesteia procesul de multiplicare a banilor
presupune:
- constituirea rezervelor minime obligatorii pentru depozitele atrase (D), adic: n contul de la banca
central;
- potenialul de creditare al bncii este n acest moment . n condiiile n care nu ar exista rezervele
minime obligatorii, potenialul de creditare al bncilor ar fi dat chiar de nivelul resurselor atrase din economie
sub forma depozitelor.
- n urma procesului de creditare, sumele rezultate din aceasta operaiune se rentorc la nivelul sistemului
bancar, dar nu integral, deoarece intervine acel coeficient de fug, mai precis rata deinerii de numerar (n).
Suma pstrat sub form de numerar fiind: ( )
15
Ionela Costica
- restul creditului acordat (creditul iniial din care s-a dedus deinerea de numerar) revine n cadrul sistemului
bancar sub forma unui nou depozit, adic: ( ) = (1 ) (1 ) =
(1 )(1 )
Acest proces vizeaz doar un singur moment al procesului de creditare. Dac am avea n vedere n momente,
atunci procesul de multiplicare presupune:
Moment
Depozit
RMO
Potenial
creditare
de
Deinerea
numerar
(1 )
(1 )(1 )
(1 )(1 )
(1 )2 (1 )2
(1 )2 (1 )2
2 (1
de
(1 )
(1 )2 (1 )
(1 )3 (1 )2
(1 )3 (1 )2
(1 )
.
.
.
t-1
(1 )1 (1 )1
Pornind de aici, n urma procesului de multiplicare, nivelul total al depozitelor la nivelul bncii analizate este:
+ (1 )(1 ) + (1 )2 (1 )2 + + (1 )1 (1 )1 =
1 [(1 )(1 )]
1 (1 )(1 )
dar r (0,1), (0,1), ca urmare i (1-r) (0,1), (1 ) (0,1) [(1 )(1 )] (0,1)
Atunci cnd procesul de multiplicare este continuu, adic , [(1 )(1 )] 0
Ca urmare, depozitele totale sunt:
1(1)(1)
Deoarece masa monetar am convenit c o determinm pe baza creanelor sistemului bancar fa de restul
economiei, deducem c multiplicatorul monetar este: raportul dintre nivelul depozitelor finale i depozitul iniial,
adic:
1
1
1 (1 )(1 )
=
=
=
1 (1 )(1 ) +
Dar, banca central, pentru a steriliza masa monetar, apeleaz i la facilitile de depozit (spre exemplu)
pentru a anihila efectul nefavorabil al unei injecii de lichiditate din economie (fapt ce conduce la constituirea
unor rezerve excedentare)
Ca urmare, n condiiile existenei i a rezervelor excedentare, multiplicatorul monetar va fi:
=
1
( + ) + ( + )
Ca urmare, factorii care conduc la frnarea procesului de multiplicare a banilor n economie sunt: rata
rezervelor minime obligatorii, rata deinerii de numerar (caz ntlnit n situaia n care inflaia este ridicat),
rata excesului de rezerv.
16
Ionela Costica
2. Modelul multiplicatorului monetar determinat pe baza structurii agregatelor monetare:

Acest model este un model cantitativ, bazndu-se pe doua elemente monetare:
baza monetara;
depozitele constituite la nivelul bancilor comerciale, (aceste elemente fiind apreciate strict
cantitativ).
Daca baza monetara, prin structura acesteia, se afla sub incidenta directa a bancii centrale, nu acelai lucru se
poate afirma i despre nivelul depozitelor. Cu toate acestea, prin masurile de politica monetara banca centrala
poate influenta procesul de economisire.
Deoarece modelul evidentiaza faptul ca deciziile autoritatilor monetare sunt cele care conduc la modificarea
ofertei de moneda, se poate trage concluzia ca aceasta (n.b. oferta de moneda) este o variabila exogena.
Astfel ca, Literatura conventionala n domeniul cererii de moneda a tratat oferta de moneda ca un element exogen. Este
foarte bine cunoscut, oricum, ca endogenitatea ofertei de moneda crete ca urmare a inovatiilor financiare i a politicii
monetare endogene.2
Cu toate acestea, n conditiile economiilor n tranzitie, multiplicatorul monetar este luat n considerare; n
conditiile n care fluctuatiile multiplicatorului monetar sunt limitate i previzibile, controlul bazei monetare reprezinta n
economia n tranzitie mijlocul cel mai eficace de a aduce oferta de moneda la nivelul cererii i astfel de a asigura controlul
inflatiei.3
Modelul pornete de la urmatoare structurare a bazei monetare i a ofertei de moneda:
= + = + +
[1]
=+
[2]
Idea care a stat la baza formularii acestei teorii a fost aceea potrivit careia oferta de moneda reprezinta, n fapt,
baza monetara multiplicata (altfel spus, un multiplu al tuturor rezervelor potentiale4 (cum este prezentat n
cadrul ce urmeaza).
WOON GYU CHOI & SEONGHWAN OH Endogenous Money Supply and Money Demand , International Monetary
Fund Working Papers WP/00/188, noiembrie 2000 : The conventional money demand literature has treated the
money supply as exogenously given. It is well knouwn, however, that some endogeneity of the money supply arises due
to financial innovations and endogenous monetary policy.
3
BANCA NATIONALA A ROMNIEI Raport anual 1998, pag.53
4
HOWELLS, P.G.A. & BAIN, K. Money, Banking and Finance, Addison Wesley Longman Limited, England, 1998
17
Ionela Costica
+1
+1
+
1
=
=
=
= 1
=
+ + + +
+ + + + ( + )
1
Multiplicatorul monetar este influenat de raportul ce se stabilete ntre deinerea de numerar i nivelul
depozitelor, raport ce este influenat de comportamentul participanilor de pe pia, de gradul de dezvoltare a
sistemului bancar evideniat prin gradul de bancarizare, de partajarea resurselor ntre economisire i consum
(fapt influenat de nivelul ratei de dobnd din economie). Pe de alt parte, rata RMO este influenat direct
de banca central, stabilind astfel, direcia de aciune a politicii monetare. Excesul de rezerv este strict
dependent de comportamentul bncilor, dar i de evoluia ratei dobnzii de pe piaa interbancar. Astfel c
este tiut c banca central bonific dobnd doar pentru nivelul calculat al RMO, dobnd care este sub
nivelul pieei. Excesul de rezerv apare n condiiile n care rata dobnzii pe piaa interbancar nu este
atractiv, nivelul acestora depinznd de costul de oportunitate al deinerii de sume ce nu genereaz venituri
substaniale. Nivelul excesului de rezerve va crete n condiiile n care rata retragerii de depozite crete, deci
putem spune c exist un raport invers proporional ntre rata dobnzii i rata excesului de rezerve (n aceste
condiii clienii bncii i retrag depozitele pentru a realiza plasamente n active financiare cu randament mai
mare dect cel aferent depozitelor).
n conditiile n care multiplicatorul este fix (n, r i e fiind considerate ca date), se stabilete o relatie fixa, directa
ntre baza monetara i oferta de moneda. Se ajunge, astfel, a se evidentia importanta controlului bazei
monetare n scopul controlarii ofertei de moneda, att prin controlul emisiunii monetare, ct i prin
influentarea nivelului rezervelor constituite de bancile din sistem la nivelul bancii centrale.
Practica a demonstrat ca elementele ce determina nivelul multiplicatorului monetar nu pot fi stabilite n mod
arbitrar i, ca urmare, nici multiplicatorul monetar nu poate fin considerat constant.
Pe de o parte, rata detinerii de numerar de catre sectorul nonbancar (populatie i agenti economici) este
influentata de nivelul ratei dobnzii pe piata (cu ct rata dobnzii este mai mare cu att nclinatia spre
economisire crete), aceasta influenta fiind completata de eficienta canalelor de transmisie ale politicii
monetare (factor mult mai greu de cuantificat).
Pe de alta parte, necesitatea constituirii rezervelor i luarea deciziei n acest sens au la baza mai multe aspecte:
costul constituirii rezervelor i, implicit, al detinerii lor (tiut fiind faptul ca acesta sunt, de cele mai
multe ori, elemente cu un ridicat grad de lichiditate, care este nsa invers proportional cu nivelul de
remunerare comparativ cu celelalte posibilitati de fructificare a resurselor disponibile.)
18
Ionela Costica
costul refinantarii (accesul larg la resursele de recreditare ale bancii centrale poate determina bancile
din sistem sa-i reduca rezervele la un nivel minim, cu conditia ca i nivelul ratei dobnzii practicate sa fie la
niveluri reduse comparativ cu piata monetara).
nivelul ratei rezervelor minime obligatorii;
nivelul cash-flow-rilor la nivelul bancii vizate (nivelul intrarilor i al ieirilor de fonduri, elemente de
care depinde situatia zilnica a lichiditatii curente a bancilor).
Ca urmare, elementele modelului sunt funcii ce depind de urmtorii parametrii:
n f i P , T
, ?
r f i AR , i AA , i PM , RR ,
-
M s f M B, ,
- -
M s f(M B, i P , T, i AR , i AA , i PM , RR , )
? -
- -
unde:
iP
- rada dobnzii practicate de banci pentru operatiunile pasive;
- gradul n care masurile de politica monetara se repercuteaza la nivelul economiei;
iAR
- rata dobnzii corespunzatoare activelor de rezerva;
iAA
- rata dobnzii pentru alte active;
iPM
- rata dobnzii de politic monetar
RR
- rata rezervelor minime obligatorii;
- variabilitatea intrarilor i ieirilor de fonduri la nivelul bancilor.
Dintre aceste variabile, doar o parte a lor poate fi influentata de banca centrala.
Ms f ( MB, i AA , i PM , i AR , RR )
19
Ionela Costica
2. BANCA CENTRALA I MECANISME DE TRANSMISIE A

POLITICII MONETARE
1.
Banca central i istoricul acesteia
2.
Independena bncii centrale i funciile acesteia
3.
Politica monetara
a.
Strategii de politic monetar
b. Instrumente de politic monetara

4.
Canalele de transmisie a politicii monetare
2.1. BANCA CENTRAL I ISTORICUL ACESTEIA

n condiiile economiei actuale, s-a ajuns ca banca central s joace un rol cheie de manager economic, n
ultima perioad aceasta acumulnd din ce n ce mai multe responsabiliti legate de stabilizarea propriei
economii, n condiiile practicrii de cursuri valutare flexibile. Banca central are, astfel, drept obiectiv,
definirea i aplicarea msurilor de politic monetar a statului, pstrarea rezervelor valutare ale rii,
realiznd, n acelai timp, supravegherea bncilor din sistem, refinanarea acestora i, nu n ultimul rnd,
administrarea conturilor statului.
Istoric, prima banc central creat a fost Banca Regal Suedez (1668), Banca Angliei crendu-se 30 de ani
mai trziu (1694). Banca Naional a Romniei a fost nfiinat n anul 1880.
Crearea bncilor centrale a impus ns nenumrate probleme legate de:

forma de proprietate asupra capitalului bncii;
20
Ionela Costica
gradul de independen vis-a-vis de autoritile politice;
Cadrul 2.1.:
Crearea Bancii Nationale a Romaniei
Creare BNR are la baza legea 17 din 29 aprilie 1880 care prevedea infiintarea ueni abnci de
scompt si circulatiue. Potrivit acestei legi, Banca Nationala a Roamnei se infiinta, pentru o
perioada de 20 de ani (incepand din 1 iulie 1880), cu dreptul exclusiv de a emite bilete de
banca la purtator. Din punct de vedere al constituirii capitalului, acesta era de 30 milioane
lei, din care zece milioane erau depuse de catre stat, restul fiind constituit prin subscriptie
publica.
La acea data, operatiunile BNR erau reprezentate de:

-
scontarea sau cumpararea de polite, bilete la ordin sau alte efecte;

scontarea bonurilor de tezaur pana la nivelul de 20% din nivelul capitalului varsat;
tranzactii cu metalele pretioase (aur si argint);
primirea sumelor in cont curent si in depozit, a titlurilor, a metalelor pretioase;
Participarea statului la cosntituirea capitalului BNR

a fost motivata prin necesiattea
garantarii intr-un mod real, sigur si eficace a dreptului de control al statului asupra politicii
institutului de emisiune.
La o cat de sumara analiza a legii se poate usor constata ca aceasta garantare nu era cu
nimic justificata. Legea prevedea suficiente cai de exercitare a controlului, independente de
calitatea statului de a fi actionar al bancii. Astfel, guvernatorul si o parte dintre directori si
cenzori erau numiti de guvern; operatiile bancii erau supravegheate de un comisar al
guvernului; intr-un alt articol special din lege se prevedea dreptul guvernului de a se opune la
exercitarea oricarei masuri contrarii legii, statutelor si intereselor statului.
Costin c>Kiritescu Sistemul banesc al luilui si precursorii lui, Editura Enciclopedica,
Bucuresti, 1997
BANCILE CENTRALE SI FORMA DE PROPRIETATE ASUPRA CAPITALULUI

Dac avem n vedere forma de proprietate, la prima vedere se poate spune c orice banc central trebuie s
fie proprietatea statului. Cu toate acestea exist i excepii de la regul, n prezent existnd numeroase bnci
centrale care se afl n proprietate mixt ( a statului si a sectorului privat) sau n proporie de 100% n
proprietate privat.
21
Ionela Costica
n condiiile existenei acionariatului privat, banca central trebuie s distribuie dividendele aferente acestora
(de cel mult 12% din profitul net), nainte de a vrsa restul profitului (minus fondul de rezerv) la bugetul
statului. Cu toate acestea exist un puternic argument mpotriva actionariatului pirvat la nivelul bncilor
centrale, argument ce rezult tocmai din rolul jucat de banca central n economia respectiv: instituie
implicat n corectarea disfuncionalitilor macroeconomice, acestea reprezentnd, de cele mai multe ori
aciuni contraciclice (opuse intereselor acionarilor de maximizare a profiturilor).
Cadrul 2.2.:
Exemple de banci in functie de forma de proprietate asupra capitalului
Banci cu capital mixt:
Banca Austriei (statul detine 50% din capitalul bancii);

Banca Greciei (statul detine 10% din capital);
Banca Turciei (statul detine 25% din capital);
Banci cu capital privat:
Banca Italiei (care conform statutului acesteia, este inclus n cadrul companiilor
publice i tebuie deinut numai de astfel de companii);
Banca Elveiei (63% proprietatea mixt a cantoanelor, restul proprietate privat);
FED (proprietatea bncilor din sistemul bancar american);
2. 2. INDEPENDENTA BANCII CENTRALE

Pozitia de lider al politicii monetare, in coordonarea politicii macroeconomice este data, in primul rand, de
gradul de independenta al bancii centrale, afirmandu-se chiar ca problema independetei bancii centrale este la
fel de veche ca si existenta acesteia (banca centrala).
INDEPENDENTA BANCII CENTRALE este reflectata de capacitatea acesteia de a asigura realizarea

obiectivului de politica macroeconomica stabilit de catre guvern. Altfel spus, banca centrala nu dispune de
independenta in stabilirea obiectivului de politica monetara (componenta a politicii macroeconomice), dar
22
Ionela Costica
dispune de independenta in ceea ce priveste alegerea instrumentelor utilizate pentru atingerea acestui
obiectiv. (Fraser [1994])5
Banca centrala joaca un rol central in economie tocmai ca urmare a functiei de baza a acesteia: emisiunea
monetara. Astfel ca argumenteul traditional in favoarea asigurarii independentei bancii centrale este acela al
separarii institutiei abilitate cu cheltuirea banilor la nivelul unei economii de cea care asigura creatia
monetara.
Acest argument este sustinut de urmatoarele afirmatii:
statul poate profita de controlul asupra creatiei monetare a bancii centrale in scopul asigurarii
de moneda care sa-i acopere cheltuielile (altfel spus finantarea bugetului de stat care duce la
cresterea inflatiei);
statul poate modifica rata dobanzii in perioadele electorale (in sensul reducerii acesteia si,
practic, pentru stimularea creditului in economie). Pe termen scurt genereaza o crestere a
consumului si, practic o crestere a gradului de ocupare a fortei de munca, dar pe termen lung
efectul este tot acela al cresterii presiunilor inflationiste.
Asigurarea independentei bancii centrale este dependenta de indeplinirea mai multor conditii:
banca centrala trebuie sa aiba clar definite obiectivele operationale prin intermediul carora aceasta
asigura aplicarea politicii monetare; altfel spus, banca centrala trebuie sa dispuna de un program de
politica monetara bine definit atat din punct de vedere al strategiei, cat si din punct de vedere al
variabilelor si instrumentelor de politica monetara utilizate pentru atingerea obiectivului final de
politica macroeconomica.
transparenta: publicul si guvernul trebuie inf ormat in permanenta in ceea ce priveste programul de
politica monetara urmat de banca centrala. Se impuns, astfel, discutii periodice intre conducerea
bancii centrale si guvern, dupa cum si prezentarea unui raport de activitate in fata Parlamentului este
necesara. Se impune, astfel, anuntarea in permanenta a modificarilor ce intervin in aplicarea
programului de politica monetara.
asigurarea unui mediu de lucru eficient. Acest lucru impune mai multe decizii legate de: 6
independenta functionala: dreptul de a decide in orice directie privind politica

monetara si asigurarea stabilitatii preturilor;
5
6
Fraser, B.W. Central Bank Independece: What does it mean? Reserve Bank of Australia Bulletin, December 1994
Mboweni, TT Central bank independende BIS Review nr. 88/2000
23
Ionela Costica
independenta personala: alegerea membrilor conducerii pe criterii de inalta

competenta profesionala, fara ca acestia sa fie implicati politic sau sa fie supusi altor
presiuni;
independenta din punct de vedere al instrumentelor: controlul tuturoir instrumentelor

prin care se asigura aplicarea programului de politica monetara, prevenindu-se,
astfel, finantarea directa a deficitului bugetar;
independeta financira: prin care banca centrala sa aiba acces la propriile resurse
financiare pe care sa le administreze pe baza propriului buget.
Astfel ca, INDEPENDENTA BANCILOR CENTRALE presupune libertatea acestora de a asigura aplicarea
programului de politica monetara ce nu este stabilit de catre guvern. Acest fapt nu exclude formularea unor
critici de catre reprezentantii Guvernului si nici eliminarea consultarilor bancii centrale cu guvernul in ceea ce
priveste politica monetara ca si alte componente ale politicii macroeconmice.
Pornind de aici se disting diferite grade de independenta a bancii centrale: asigurarea realizarii unui singur
obiectiv de politica monetara sau a unui singur obiectiv intermediar, sau aplicarea unei politici monetare
bazata pe o mare flexibilitate.
Pe de alta parte, legiferarea independentei bancii centrale nu impune asigurarea in practica a acesteia, dar
orice actiune de impiedicare a finantarii deficitului bugetar prin emisiune monetara duce la intarirea
independentei bancii centrale. De acest aspect depinde , practic si credibilitatea bancii centrale.
n cazul Romniei, potrivit legii 312/28 iunie 2004 privind Statutul BNR, Obiectivul fundamental al Bncii
Naionale a Romniei este asigurarea si mentinerea stabilitii preurilor (conform acestui articol se
ncadreaz n grupa a dou de independen).
n aceeai lege se prezizeaz c: Principalele atributii ale BNR sunt:
elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de schimb;
autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit, promovarea si

monitorizarea bunei fucntionari a institutiilor de credit, promovarea si monitorizarea bunei functionari
a sistemelor de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare;
emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei;
stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia;
administrarea rezervelor internationale ale Romaniei.
Banca Nationala a Romaniei s[rijina politica economica generala a statului, fara prejudicierea indeplinirii obiectivului
sau fundamental privind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
24
Ionela Costica
2.2.b. FUNCTIILE BANCII CENTRALE

Toate aceste elemente vin, de fapt, s evidenieze funciile ndeplinite de banca central la nivel
macroeconomic:
funcia de emisiune monetar
funcia de centru al politicii monetare;
funcia de creditare a economiei naionale;
funcia de centru valutar;
funcia de banc a bncilor;
functia de banc a statului.
FUNCIA DE EMISIUNE MONETAR
Aceast funcie se poate spune c reprezint una dintre primele activiti atribuite bncii centrale, istoric,
privilegiul emisiunii fiind acordat de stat n schimbul obligaiei bncii centrale de a subscrie oricrui
mprumut solicitat de stat.
Dac iniial emisiunea monetar era asigurat att de banca de emisiune ct i de bncile din sistem, treptat, sa impus ca necesar reglementarea de ctre stat a sistemului de emisiune,
aceasta realizndu-se prin
instaurarea monopolului asupra emisiunii. Chiar dac acesta a fost instituit n momente diferite a vizat, de
fapt, realizarea aceluiai lucru crearea unei singure autoriti monetare care s finaneze economia prin
emisiune monetar i n acelai timp s urmreasc circulaia produsului pus n circulaie. (n Anglia 1844
Legea Peel se stabilea regimul de emisiune, la acesta adernd mai trziu i Frana 1848. Momentul cel mai
important a fost ns reprezentat de Constituirea FED n SUA, prin care se crea, astfel, instituia care s
nlocuiasc emisiunea monetar a celor 7500 de bnci naionale ce dispunea de dreptul de emisiune.
n cazul Romniei, BNR chiar de la nfiinare s-a bucurat de monopolul asupra emisiunii monetare, n ultima
lege privind Statutul BNR precizndu-se: Banca Naional a Romniei elaboreaz programul de emisiune a
bancnotelor i a monedelor, astfel nct s se asigure necesarul de numerar n strict concordan cu nevoile
reale ale circulaiei bneti.
25
Ionela Costica
n strns legtur cu exercitarea dreptului de emisiune monetar, banca central este singura instituie care
deine i administreaz stocul de aur monetar i rezervele valutare ale rii, emisiunea monetar peste nivelul
rezervelor internaionale trebuid s fie acoperit cu:
deineri de titluri de stat;
active rezultate din credite acordate bncilor;
cecuri, cambii i alte titluri de credit deinute n portofoliul de titluri.
Prin natura acestei funcii, banca central trebuie s-i asume i rspunderea calitii circulaiei monetare,
msurii n care aceasta satisface nevoile circulaiei sau le depete.
Emisiunea monetar este ns strns legat ns, i de dou legturi ce se stabilesc ntre banca central, pe de o
parte i Trezoreria statului i bncile din sistem, pe de alt parte. Prima relaie se stabilete pornind de la
faptul c banca central poate s finaneze sau nu deficitul bugetar, tiut fiind faptul c, n majoritatea
cazurilor, banca central este i cea care administreaz conturile statului i deci, de multe ori este inevitabil s
nu acopere eventuale goluri de trezorerie. n cazul Romniei, prin legea privind statutul BNR se arat c
aceasta nu poate finana dect golurile temporare de trezorerie.
n raporturile sale cu bncile din sistem, este foarte greu de stabilit un anumit nivel al ofertei de moned,
deoarece prin intermediul operaiunilor de rescontare bncile din sistem sunt cele ce iniiaz operaiunea.
ns, utilizarea taxei oficiale a scontului a pierdut teren n ceea ce privete instrumentele de politic monetar,
locul acestora fiind luat de operaiunile de open market, emisiunea monetar fiind evideniat prin
intermediul multiplicatorului monetar.
FUNCIA DE CENTRU AL POLITICII MONETARE
n condiiile punerii n circulaie a monedei, banca central trebuie s urmreasc i evoluia valoric a
monedei puse n circulaie, de cele mai multe ori obiectivul bncii centrale fiind cel al stabilitii monedei,
pentru a se asigura, la nivel macroeconomic stabilitatea preurilor.
Toate aceste aspecte sunt cuprinse n msurile precizate n programul de politic monetar. Dup cum am mai
afirmat, monopolul emisiunii monetare a fost atribuit bncii centrale cu condiia finanrii n orice moment a
26
Ionela Costica
mprumuturilor solicitate de ctre stat. n aceste condiii, problema care trebuie rezolvat viza finanarea
Trezoreriei statului fr a afecta puterea de cumprare a monedei emise, asigurndu-se, n acelai timp, o
cretere economic neinflaionist i meninerea echilibrului macroeconomic.
Prin politica monetar banca central asigur, tocmai, urmrirea circulaiei monedei emise i meninerea
valorii acesteia.
FUNCIA DE CREDITARE A ECONOMIEI
Creditarea economiei naionale se realizeaz prin intermediul bncilor din cadrul sistemului bancar, acestea
apelnd la resursele de refinanare ale bncii centrale. Dar cum banca central este creditorul de ultim
instan al bncilor, n prezent se pune accent deosebit pe obinerea de resurse de pe piaa interbancar, apelul
la refinanare reprezentnd msur extrem de finanare.
Mecanismul de refinanare practicat de BNR are la baz urmtoarele mecanisme:
- plafonul de credite prin care bncile pot beneficia de refinanare n limita unui plafon prestabilit de
autoritatea monetar, fr a depune vreo garanie bancar;
- creditul de licitaie
- acest credit a fost introdus de BNR n 1993, ca un prim mecanism de pia (doar pe
jumtate deoarece finana, n primul rnd descoperitul de cont) pentru a face trecerea de la creditul dictat de
decizii administrative.7
Iniial, creditul respectiv a fost utilizat doar de cteva bnci importante de stat. Din 1995 creditul de licitaie a
fost restructurat fiind acordat pe o perioad de 15 zile. Obinerea acestui credit este condiionat de
prezentarea de elemente colaterale acceptate de BNR; nivelul ratei dobnzii pentru adjudecarea finanrii era
determinat tot pe baza licitaiei, BNR impunnd nivelul minim de pornire. Nivelul cel mai ridicat de solicitare
s-a nregistrat n 1996 (la finele anului), dar ncepnd cu 1997, nivelul acestei faciliti de creditare s-a redus
semnificativ, din aprilie 1997 creditele de licitaie tinznd ctre zero.
- creditul structural (discount window / strucutrated credit facility) - are la baz decizia Parlamentului sau a
Guvernului de a susine activitatea n anumite sectoare economice (cum a fost, n special, cazul agriculturii).
Dac pn n 1996 acesta reprezenta mai mult de 70% din totalul refinanrii, ncepnd cu 1997 s-a diminuat
BELL, Gerwin, COSSE, Stephane, WANG, Tao, MOORE, David & BROWN, Ward Romania: Selected Issues and
Statistical Appendix, International Monetary Fund Country Report, ianuarie 2001. (Tne NBR introduced auction
credit in 1993 as a demi-market-based means of monetary policy to replace soft credit dictated by government decisions)
27
Ionela Costica
simitor, Banca Naional a Romniei, ca urmare a politicii de sterilizare a masei monetare din economie,
devenind debitor net la nivelul sistemului bancar.
- creditul lombard - este un credit overnight acordat n vederea acoperirii nevoilor temporare de lichiditate ale
bncilor din sistem. ncepnd cu 1998 (data la care a intrat n vigoare noul Statut al BNR) creditul lombard nu
mai poate fi utilizat pentru descoperit de cont. Din 2000, creditul lombard (sub forma unei faciliti marginale
de mprumut) este nsoit de elemente colaterale, iar rata dobnzii percepute este cea mai ridicat de pe pia,
n scopul asigurrii distribuirii echilibrate a lichiditii n economie.
- facilitile speciale de credit - sunt utilizate de ctre bnci n cazul nregistrrii de dificulti, creditul fiind
acordat pentru o perioad de cel mult 30 de zile, impunnd respectarea unui plan financiar de redresare a
bncii vizate i, bineneles, colateralizarea creditului cu titluri de stat (n special bonuri de tezaur).
Cu toate acestea, putem afirma c mecanismul de refinanare din Romnia a fost utilizat ca instrument de
control monetar orientat n dou direcii:
-
controlul nivelului lichiditii din economie;
mecanismul de transmitere a politicii monetare prin intermediul ratei dobnzii (deoarece pe de o

parte Banca Naional era cea care stabilea nivelul ofertei de moned disponibil pentru
refinanare i, n acelai timp, prin mecanismul licitaiei, orienta nivelul ratei dobnzii n
direcia dorit).8
Deoarece refinanarea impune pentru banca central emisiune monetar, aceasta urmrete un control strict al
refinanrii:
stabilirea ofertei maxime de creditare:
stabilirea unor rate ale dobnzilor care s descurajeze apelarea la astfel de resurse.
In prezent, din punct de vedere al creditelor de refinantare, mai putem vorbi doar de creditul lombard, acesta
reprezentand, in fapt, o facilitate de creditare acordata de BNR pe termene foarte scurte (este credit overnight),
nivelul dobanzii percepute fiind cel mai mare nivel al ratei dobanzii din cadrul sistemului bancar.
SAAL, Matthew i ZAMALLOA, Lorena M. Use of central bank credit auctions in economies in tranzition - n
Instruments of monetary managements: Issues and Country experiences, Editors Tomas J.T. Balino i Lorena M.
Zamalloa, International Monetary Fund, Washington 1997
28
Ionela Costica
FUNCIA DE CENTRU VALUTAR
Dac prin politica monetar banca central urmrete stabilitatea intern a monedei naionale, n plan extern
stabilitatea monedei naionale este urmrit prin intermediul politicii valutare.
In primul rand, aceasta functie se concretizeaza in regimul valutar adoptat de banca centrala la nivelul
economiei respective, regim ce presupune si stabilirea statutului de convertibilitate al propriei monede.
Functia de centru al politicii valutare se concretizeaza si n interveniile bncii centrale pe piaa valutar
pentru susinerea monedei naionale prin vnzarea sau cumprarea de valut din i pentru rezerva valutar a
rii. n acelai timp, prin aceste intervenii autoritatea monetar influeneaz nivelul cererii i al ofertei de
moned, n scopul asigurrii stabilitii relative a cursului valutar al monedei naionale.
n urma activitilor de vnzare/cumprare de valut, precum i a altor valori ce reprezint o crean asupra
strintii (aur, titluri, alocaii n D.S.T.), n cadrul economiilor naionale se formeaz un disponibil curent de
mijloace bneti cu circulaie internaional. n sensul cel mai larg, acest disponibil reprezint lichiditatea
internaional a unui stat.
Din componena lichiditii internaionale se consider a face parte:
Rezerva monetar
Structura
lichiditii
internaionale
cuprinznd activele deinute de banca central a unei ri sub form de valute,
aur, disponibiliti n D.S.T., poziie creditoare fa de F.M.I.;
Mijloace de plat cu circulaie internaional i titluri uor

transformabile n valut
deinute de bncile comerciale, instituii financiare i agenii economici
nonbancari.
n cadrul lichiditii internaionale, un loc important revine activelor externe nete deinute de banca central
i, n special rezervei valutare ce include:
29
REZERVA VALUTAR
Ionela Costica
valute n conturi curente i depozite la

termen i depozite colaterale;
DST
creane asupra FMI
alte creane
La rezerva valutar se adaug stocul de aur i titlurile emise de alte state, deinute de banca central,
exprimate n valut.
Fiecare component a rezervelor valutare se formeaz prin operaiuni specifice. Valutele convertibile rezult
n urma operaiunilor din balana de pli (export > import, primiri de fonduri financiare i de credit,
transferuri), din operaiunile de cumprare de pe piaa valutar. Tot aici se ncadreaz i poziia de rezerv la
F.M.I., n cazul n care are loc o depire a cotei de 75% din suma subscris la Fond n moned naional.
Utilizarea rezervelor valutare
Scopul principal pentru care o ar i constituie rezerve valutare este reprezentat de dorina sa de a dispune,
la un moment dat, de capacitate rapid de stingere a unor obligaii valutare n context internaional. Rezerva
valutar intr n operaiunile de plat internaionale dup epuizarea celorlalte modaliti reprezentate de
ncasarea contravalorii exportului, angajarea de credite comerciale i bancare, primirea de fon-duri financiare,
mobilizarea de fonduri de pe piaa internaional de capital etc.
n mod practic, rezerva valutar are urmtoarele destinaii:
acoperirea deficitului balanei de pli, prin balansarea acesteia cu ajutorul operaiunilor de tip
monetar (ncasri din rezerva valutar pentru pli n afara rii);
30
Ionela Costica
intervenii pe piaa valutar pentru a sprijini cursul monedei naionale n raport cu celelalte
monede (se influeneaz raportul cerere /ofert de valut);
garantarea solvabilitii economiei naionale pe piaa financiar-monetar internaional (se
influeneaz poziia rii pe scara bonitii ntocmit de principalele bnci comerciale care opereaz pe piaa
internaional).
Pe perioada pstrrii, rezerva valutar risc s nregistreze pierderi de valoare prin scderea etaloanelor
valorice care garanteaz semnele bneti aflate n rezerva valutar. De aceea, n paralel cu asigurarea unei
structuri pe valute optime (prin operaiuni de arbitraj valutar), sistemul bancar acioneaz i pentru plasarea
temporar a disponibilitilor n valut, fie sub form de depozite la vedere (mai puin la termen, avnd n
vedere necesitatea ca aceste sume s fie rapid aduse sub form lichid), fie sub forma unor credite pe termen
scurt (tot cu ajutorul operaiunilor de arbitraj de pe piaa valutar).
n calitate de autoritate abilitat cu realizarea politicii valutare a statului, banca central trebuie s urmreasc
i evoluia soldului balanei de pli externe, acionnd n sensul asigurrii echilibrului acesteia (fie prin
utilizarea de resurse din rezerva valutar sau prin obinerea de finanare extern).
In cazuri extreme, n condiii de depreciere excesiv a monedei naionale banca central poate suspenda
temporar convertibilitatea propriei monede, impunnd anumite restricii pe piaa valutar:
contingentarea i controlul plilor derulate n valute;
preluarea la bugetul de stat integral sau parial a ncasrilor n valut;
controlul schimbului valutar.
Toate aceste nu sunt altceva dect msuri administrative, care mpiedic manifestarea mecanismelor specifice
economiei de pia, motiv pentru care, ne repetam, sunt folosite doar in cazuri extreme.
FUNCIA DE BANC A BNCILOR
Aceast funcie decurge tocmai din faptul c banca central reprezint autoritatea care gestioneaz riscul
aferent sistemului bancar, reprezentnd, n fapt interesele ntregii economii n prentmpinarea problemelor ce
pot s apar n onorarea de ctre bnci a cererilor de retragere a depozitelor din partea clientelei.
Un prim aspect legat de aceast funcie este faptul c banca central este cea care autorizeaz funcionarea
bncilor n cadrul sistemului bancar, etapa imediat urmtoare viznd impunerea aplicrii normelor
prudeniale bancare elaborate de autoritatea monetar.
31
Ionela Costica
n acelai timp, banca central este cea care supravegheaz i particip la reglementarea i buna funcionare a
sistemului de pli din cadrul economiei. Supravegherea sistemului de pli al rii, n general, i a plilor
bancare, n special (cele fr numerar) este un mijloc, dar i o consecin a realizrii politicii monetare n
sensul urmririi i meninerii stabiliti monedei naionale, precum i a ncrederii publicului n propriul sistem
bancar.
Ideea de baz este cea legat de bancarizarea sistemului de pli, banca central jucnd un rol important n
derularea operaiunilor de compensare a plilor interbancare.
n unele situaii, banca central se concretizeaz i n singurul finanator al bncilor din sistemul bancar,
aceasta fiind considerata creditorul de ultima instanta a bancilor din sistem, aceasta deoarece este siut ca
acrodarea de credite de catre banca centrala are implicatii asupra masei monetare aflate in circulatie, dar si in
scopul disciplinarii activitatii bancilor aflate in subordine.
FUNCIA DE BANC A STATULUI
Aceast funcie decurge, nti de toate din natura formei de proprietate a capitalului, n majoritatea cazurilor
vorbind de proprietatea statului.
Un alt aspect este legat de momentul apariiei bncilor centrale, cnd n schimbul monopolului emisiunii,
statul impunea posibilitatea obinerii de finanare. n prezent, chiar dac bncile centrale evit finanarea
deficitului bugetar, au aprut diverse procedee care s elimine diluia puterii de cumprare ca urmare a
emisiunii monetare fr acoperire. n unele ri este chiar interzis prin lege finanarea cheltuielilor bugetare
prin emisiune monetar.
Pentru finanarea direct a trezoreriei statului, banca central poate cumpra titluri emise de stat, de pe piaa
primar, dar n cele mai multe cazuri banca central acioneaz pe piaa secundar a acestor titluri,
influennd oferta i cererea pentru aceste titluri n funcie de conjunctura economic i de obiectivele de
politic monetar stabilite.
n multe ri, banca central este i cea care gestioneaz contul trezorerie statului.
Pe de alt parte, ca urmare a poziiei deinute n cadrul instituiilor publice, banca central este abilitat, prin
statutul su, s reprezinte statul n relaiile financiare internaionale i la nivelul organismelor financiare
internaionale.
32
Ionela Costica
2.3.POLITICA MONETARA
In ultimii ani, pe fondul accenturii presiunilor inflaioniste si a celor legate de creterea numrului omerilor,
al accenturii dezechilibrelor macroeconomice, banca centrala i contureaz tot mai mult poziia de lider al
mediului bancar, fie direct, fie indirect coordonnd activitatea ntregului sistem bancar in scopul atingerii
intei finale a politicii macroeconomice. Se pune astfel, tot mai mult accent pe stabilizarea macroeconomica
(situaie ntlnita mai ales in cazul tarilor din Europa Centrala si de Est , aflate in plin proces de restructurare).
Politica macroeconomica se concretizeaz n ansamblul instrumentelor i masurilor adoptate de autoritile
unei tari n scopul influenrii principalelor variabile economice i al atingerii nivelului dorit pentru economia
respectiva. Altfel spus, politica economica este o intervenie deliberata a statului n domeniul economic n
scopul de a nfptui anumite obiective de ordin structural sau conjunctural.9
Problema care se ridica este aceea a alegerii obiectivului de politica economica ce trebuie avut n vedere
prin mixul de politici economice ce se adopta. Chiar daca obiectivul este acelai, mijloacele de a-l atinge nu.
Economia este un mecanism att de complex, nct conducerea ei este asemnata mai degrab cu o arta dect cu o tiina
exacta. Soluiile oferite pentru o problema sau alta sunt, de obicei, multiple, uneori chiar aparent contradictorii. 10
Atingerea acestor obiective are la baza, n definitiv, instrumentele utilizate de autoritatea abilitata cu
realizarea politicii macroeconomice. Aceste instrumente sunt reprezentate de componentele politicii
economice, componente ce se concretizeaz n tot attea politici independente, dar n acelai timp corelate una
cu cealalt: politica monetara, politica valutara (considerata de unii economiti ca fiind parte componenta a
politicii monetare, iar de alii ca politica distincta n cadrul politicii macroeconomice), politica fiscala, politica
comerciala i nu n ultimul rnd politica veniturilor. Aceste instrumente pot conduce la realizarea doar a unei
pari din obiectivele propuse.
1. OBIECTIVELE POLITICII MACROECONOMICE I CONFLICTUL DINTRE ACESTEA
Realizarea stabilitii macroeconomice este reflectata de modul n care sunt atinse obiectivele stabilite prin
politica macroeconomica i, nu n ultimul rnd, de natura obiectivului avut n vedere. Obiectivele avute n
vedere prin politica macroeconomica vizeaz activitatea economica; activitatea economica poate sa fie
reprezentata de mai multe variabile precum PIB, gradul de ocupare, rata inflaiei etc. Atingerea unui anumit
9
BASNO, Cezar i DARDAC, Nicolae Moneda, credit, banci, Editura Didactica i Pedagogica, Bucureti,
1999, pag.379
10
RADULESCU, Eugen Inflatia, marea provocare, Editura Enciclopedica, Bucureti, 1999, pag.8
33
Ionela Costica
nivel al acestor variabile macroeconomice se constituie n obiectivul fundamental al politicii macroeconomice

a statului, n general i al politicii monetare n special.
a) GRADUL DE OCUPARE AL FORTEI DE MUNCA
Obiectivul cu cel mai mare impact social este reprezentat de gradul de ocupare al forei de munca, mergnduse pe maximizarea acestuia. n ceea ce privete acest obiectiv, este aproape clar dorina nregistrrii unui nivel
ridicat al ocuparii, pe de o parte pentru a se asigura un nivel de trai decent, iar pe de alta parte pentru a
asigura un nivel ridicat al ofertei de produse. Asigurarea unui astfel de obiectiv implica nenumarate
probleme. O prima problema este cea legata, nca de la nceput, de definirea nivelului ce caracterizeaza gradul
cel mai nalt de ocupare. Ar fi o greeala foarte mare daca s-ar considera ca exista economii n care exista o
ocupare totala a fortei de munca. La nivelul oricarei economii exista, n permanenta, omaj frictional.
Consensul, la nivelul analitilor economici, n ceea ce privete factorii frictionali, este acela ca nivelul cel mai ridicat al
ocuparii fortei de munca exista..atunci cnd rata omajului este cuprinsa ntre 3% - 4% din totalul fortei de munca
civila.11
n conditiile economiilor actuale, pe fondul restructurarii macroeconomice, nivelul omajului frictional a

crescut destul de mult. De aceea, autoritatile ncearca sa determine cu mare atentie care sunt cauzele care
determina aceasta cretere. Complexitatea economiilor actuale conduce automat la manifestarea anumitor
forte care genereaza presiuni pe piata fortei de munca.
Factorii care genereaza omajul frictional sunt reprezentati de:
factori sezonieri: n baza acestora cererea de locuri de munca variind n functie de vreme i de perioada
din an, un exemplu concludent fiind reprezentat de activitatea din constructii, de turism etc;
factori geografici: ce influenteaza oferta de forta de munca n functie de amplasarea geografica a
locurilor de munca; oferta de forta de munca neavnd o elasticitate ridicata fata de acest factor;
factori structurali: restructurarea unor domenii de activitate din cadrul unei economii presupune
automat i o recalificare a fortei de munca, deoarece, de cele mai multe ori, cei disponibilizati nu-i pot gasi un
alt loc de munca pe vechiul domeniu de activitate;
factori discriminatori: n ciuda evolutiei economice, culturale i sociale nregistrate la nivel mondiale,
mai apar, nca, discriminari n ceea ce privete ocuparea unui loc de munca, discriminari datorate fie
11
MARSHALL, Robert & SWANSON, Rodney The monetary process: Essentials of money and banking, Hanghton
Miffin Company Boston, 1974, pag.412
34
Ionela Costica
nationalitatii, fie rasei, fie optiunilor politice i religioase, fie datorate vrstei sau sexului. Toate acestea conduc
la o majorare a omajului frictional.
Cu toate acestea se considera ca, la nivelul oricarei economii, exista omaj frictional i singura problema avuta
n vedere de autoritati este aceea a diminuarii ct mai mult a acestei laturi a omajului. Pe lnga omajul
frictional, n cadrul omajului se mai include i un alt aspect, aa-numitul omaj ascuns determinat n fapt de
factori pur subiectivi (specifici celui care i cauta un loc de munca, aici fiind incluse persoanele care declara ca
doresc sa munceasca, dar care nu-i cauta un loc de munca deoarece considera ca orice cautare va fi n zadar 12
Toate aceste componente pot fi identificate cu oarecare dificultate la nivelul oricarei economii, ca sa nu mai
vorbim i de existenta muncii la negru care distorsioneaza, ntr-o oarecare masura situatia ratei omajului. De
aceea, destul de multi economiti considera ca nivelul optim al ratei omajului este acela care, n corelatie cu
rata inflatiei, nu genereaza o cretere accelerata. 13 Cu toate acestea, nu se poate spune cu exactitate care este
nivelul optim al ratei omajului care genereaza, ntr-adevar ocuparea deplina a fortei de munca.
n literatura de specialitate corelatia cea mai des ntlnita este cea legata de rata omajului i rata inflatiei.
Chiar daca aceasta corelatie (Curba lui Philips) a cunoscut modificari n timp, pe termen scurt este importanta,
motiv pentru care un alt obiectiv de politica economica este considerat ca fiind reprezentat de stabilitatea
preturilor.
b) STABILITATEA PRETURILOR
Daca pornim de la ceea ce exprima Curba lui Philips, ca unei rate a omajului scazuta i corespunde o rata a
inflatiei ridicata, este evident faptul ca mentinerea unui ridicat nivel al ocuparii fortei de munca, fara a lua n
considerare alti factori economici conduce, automat, la nregistrarea unor costuri ridicate la anumite niveluri.
Aceste costuri, reprezentate, n principal, de nivelul preturilor din economie, nu au cum sa nu se repercuteze,
mai departe, asupra nivelului puterii de cumparare, deoarece, o cretere a preturilor (generalizata) genereaza,
automat, o cretere a cererilor de majorare a salariilor i implicit o majorare a costurilor de productie ce se
reflecta, mai departe, n preturile produselor pe piata. Aceste fluctuatii puternice de preturi nregistrate la
nivel mondial n ultima perioada, au condus la reorientarea politicii autoritatilor, n sensul renuntarii la
urmarirea asigurarii unui anumit nivel al creterii economice n scopul asigurarii unei stabilitati relative a
12
Miffin Company Boston, 1974, pag.415
13
MAYER, Thomas, DUESENBERRY, James S., ALIBER, Robert Z. Money, Banking and the Economie, W.W.
Norton &Company, Inc, 1984, pag.360: many economists define the proper level of unemployment, and hence by
implication full employment, as the minimum level that is consistent with the inflation rate not not accelerating.
35
Ionela Costica
preturilor, care sa permita restabilirea echilibrului economic general. n acest sens, Marshall & Swanson [1974]
afirmau ca stabilitatea nivelului preturilor reprezinta un obiectiv important al politicii de stabilizare economica
deoarece instabilitatea nivelului preturilor, manifestata, n principal, sub forma inflatiei, poate avea efecte ntinse i
adverse n economie. Latura nefavorabila a efectelor, pornind de la creterea inflatiei, include o reducere a eficientei
economice, o distorsiune inechitabila i capricioasa n ceea ce privete repartitia veniturilor i o nrautatire a pozitiei
balantei internationale de plati.14
n conditiile n care la nivelul unei economii rata inflatiei este la un nivel ridicat (de peste 2 cifre), ineficienta
economica se manifesta acut, fenomenul cel mai frecvent ntlnit fiind acela al creterii cererii agregate, n
conditiile n care oferta i mentine ritmul de cretere anterior. Nivelul cererii crescnd, automat se ajunge la o
noua modificare de preturi ceea ce conduce i la o cretere a cererii pentru modificarea salariilor, cerere care,
de cele mai multe ori este satisfacuta doar ntr-o mai mica masura, deoarece aceasta reprezinta o cheltuiala
care genereaza noi creteri de pret. Mai trebuie adaugat ca, indiferent de productivitatea sectorului de
activitate, cererea pentru creterea salariilor este aceeai, motiv pentru care eficienta din anumite sectoare este
suportata de catre alte sectoare. Pe de alta parte, o rata ridicata a inflatiei genereaza i o distributie arbitrara a
veniturilor la nivelul economiei; astfel ca cei ce nregistreaza venituri variabile vor beneficia automat de
creteri salariale mult mai rapide dect cei care au un venit fix.
Daca avem n vedere cadrul extern al economiei, nu trebuie uitat impactul instabilitatii preturilor asupra
acestei activitatii reliefat de balanta de plati. Scaderea eficientei economiei conduce i la reducerea
competitivitatii produselor exportate, motiv pentru care piata externa de desfacere se poate restrnge. Pe de
alta parte, crescnd preturile de productie, este posibil ca pe piata externa sa existe producatori mult mai
competitivi cel putin din punct de vedere al preturilor practicate. O rata a inflatiei ridicata conduce i la
devalorizarea monedei nationale, fapt care poate genera o inhibare a exporturilor. Pe de alta parte, daca
productia interna este dependenta, ntr-o oarecare masura, de materiile prime din import, continuarea
activitatii este echivalenta cu o cretere a preturilor de productie, ceea ce conduce la o noua modificare de
preturi la nivelul economiei, ajungndu-se, astfel, la o spirala inflationista ale carei costuri de eliminare sunt
foarte ridicate.
14
Miffin Company Boston, 1974, pag.417: ..price level stability is an important goal of economic stabilization policy
because price level instability, especially in the form if inflation, can have widespread and adverse effects in the
economy. The unfavorable side effects arising from inflation include a lessening of the distribution of income, and a
weekened international balance-of-payments position
36
Ionela Costica
Stabilitatea preturilor se contureaza ca fiind unul dintre cele mai importante obiective de politica economica.
n conditiile urmaririi realizarii acestui obiectiv trebuie avut n vedere faptul ca notiunea de stabilitate a
preturilor nu presupune ca toate preturile sa fie stabile sau fixe. La nivel pragmatic, se pune accent pe
mentinerea unei stabilitati la nivelul mediu al preturilor, urmarindu-se, n definitiv, stabilitatea relativa a
acestora i, nicidecum, cea absoluta. Economitii considera ca stabilitatea relativa a preturilor exista n
conditiile n care rata anuala de cretere a preturilor determinata pornind de la un indice de pret
reprezentativ, este de cel mult 2%.
Daca stabilitatea preturilor constituie, n prezent, una dintre principalele directii de actiune ale autoritatilor,
trebuie sa avem n vedere faptul ca una dintre problemele generate de inflatie este i stagnarea economica.
Exista, astfel, cazuri n care prin politica economica a statului se are n vedere asigurarea unei creteri
economice sustenabile.
c)CRETEREA ECONOMICA SUSTENABILA
n ceea ce privete asigurarea unui anumit nivel al creterii economice, acesta reprezinta, pentru unele tari,
una dintre cele mai importante coordonate ale politicii de stabilizare macroeconomica.
Daca avem n vedere aspectele semantice, notiunea de cretere economica are mai multe fatete, att
cantitative, ct i calitative. Nu trebuie uitat ca exista mai multe modalitati de a masura nivelul creterii
economice; cu toate acestea, analitii economici nclina catre utilizarea ritmului de cretere a produsului intern
brut al tarii analizate, considernd ca acesta reflecta cel mai bine gradul de dezvoltare al economiei avute n
vedere, pentru simplul motiv ca acesta reflecta nivelul efectiv al activitatii economice desfaurate pe teritoriul
tarii analizate. Binenteles, ca se are n vedere nivelul real al produsului intern brut, tocmai din dorinta de a se
evidentia nivelul efectiv al creterii fara a lua n considerare evolutiile inflationiste.
Stabilirea ritmului de cretere economica are la baza nregistrarile cantitative din anii anteriori, la acest factor
adaugndu-se, binenteles i factorii conjuncturali care, de cele mai multe ori influenteaza semnificativ
creterea economica. Daca la nceputul secolului XX se mergea pe ideea asigurarii unei creteri economice de
cel putin 3% - 4%, n prezent aceste ateptari pot fi mult mai pesimiste.
Pentru a vorbi de o cretere economica viabila trebuie sa se nregistreze o cretere efectiva la nivelul
productiei unei tari (cantitativ) i nu, n mod simplu o cretere a valorii monedei nationale. La acestea trebuie
37
Ionela Costica
sa se adauge i faptul ca mixul de produse i servicii trebuie astfel alcatuit nct sa stimuleze cererea reala i,
deci, sa stimuleze consumul. Asigurarea creterii economice depinde, la nivelul unei economii de piata, pe de
o parte de situatia ofertei agregate (oferta agregata excedentara genereaza stagnare economica), iar pe de alta
parte de ajustarea gamei de produse i servicii oferite pe piata la necesitatile clientelei (este cunoscut cazul
productiei pe stoc care a condus la scadere drastica a creterii economice n nenumarate tari).
Asigurarea unui anumit nivel al creterii economice presupune doua aspecte:
fie asigurarea unei creteri economice extensive (bazata pe creterea numarului angajatilor, spre
exemplu);
fie mbunatatirea conditiilor existente de lucru care sa permita creterea productivitatii (presupunnd
astfel o cretere economica intensiva).
Daca avem n vedere acest din urma aspect, trebuie recunoscut ca realizarea de noi investitii este calea cea mai
buna pentru asigurarea creterii economice. Problema care apare este legata de crearea cadrului care sa
permita atragerea de investitori (att din punct de vedere financiar, ct i fiscal, precum i din punct de vedere
al stabilitatii politice, militare specifica tarii avute n vedere i chiar zonei din care face parte tara analizata).
Toate aceste tinte de stabilizare macroeconomica au n vedere doar aspecte economice interne.
d) STABILITATEA PIETEI VALUTARE
n ultima perioada, nsa, este cunoscut impasul prin care trec nenumarate tari, impas generat de nrautatirea
pozitiei balantei comerciale
Alegerea unui astfel de obiectiv este determinata tocmai de necesitatea sustinerii monedei nationale, aceasta
putnd sa conduca la nrautatirea situatiei economice a tarii analizate la toate nivelurile, ne mai lund n
considerare faptul ca un deficit al balantei de plati implica un efort financiar suplimentar, tocmai pentru
acoperirea acestuia.
Instabilitatea de pe aceasta piata a condus, in ultima perioada, la importante modificari in planul economiei
mondiale, motiv pentru care, nenumarate banci centrale au luat decizia flotarii administrate pentru propria
moneda.
e) CONTROLUL DEFICITULUI BUGETAR
38
Ionela Costica
Deprecierea monetara reprezinta un alt factor care presupune adoptarea unei politici ferme de stabilizare
macroeconomica. Finantarea deficitelor bugetare pe baza emisiunii monetare poate, treptat, sa accentueze
presiunile inflationiste
din economie, acestea repercutndu-se, n primul rnd, asupra valorii monedei
nationale, valoare care conduce, mai departe, la scaderea puterii de cumparare i, implicit, a nivelului de trai.
Ca urmare, n ultima perioada, printre obiectivele de politica economica se afla i cel privind asigurarea
controlului deficitului bugetului de stat.
Cheltuielile destul de ridicate ale statului, la care se adauga amplul fenomen al arieratelor (manifestat mai ales
la nivelul economiilor aflate n tranzitie la economia de piata) au condus, n ultima perioada, la existenta a
semnificative deficite bugetare care au impus eforturi financiare semnificative din partea statului pentru a le
acoperi, ca sa nu mai vorbim de faptul ca, de cele mai multe ori, pentru obtinerea de finantare externa (n
special de la Fondul Monetar Internationale) una dintre conditii era aceea a respectarii unei anumite ponderi a
deficitului bugetar n cadrul PIB.
Atingerea simultana a acestor obiective ar reprezenta un ideal pentru orice tara. Cu toate acestea, practica a
demonstrat-o, exista situatii cnd chiar i atingerea unui singur obiectiv este destul de anevoioasa i, de cele
mai multe ori, presupune adoptarea de politici economice restrictive, dure.
2. CONFLICTUL DINTRE OBIECTIVE
Alegerea obiectivelor de politica economica este de foarte multe ori contradictorie, deoarece atingerea unuia
dintre obiective poate conduce la nerealizarea celorlalte tinte, motiv pentru care, se pune un deosebit accent pe
stabilirea unui obiectiv unic de politica macroeconomica care sa permita, ntr-adevar, realizarea stabilizarii
macroeconomice. Cea mai cunoscuta contradictie este cea dintre rata inflatiei i rata omajului, Curba lui
Philips fiind infirmata pe termen lung. Pe de alta parte, este destul de greu sa se realizeze asigurarea creterii
economice fara a se genera o oarecare modificare la nivelul preturilor i, deci, o modificare, n sens ascendent,
a inflatiei. n acelai timp, asigurarea stabilitatii preturilor impune, din partea statului cheltuieli suplimentare
pentru sustinerea salariilor bugetarilor la un nivel care sa permita un oarecare trai decent. Cheltuielile
suplimentare pot fi acoperite, prin diminuarea numarului celor care desfaoara activitate n domeniul bugetar,
fapt ce genereaza o cretere a ratei omajului. Creterea economica se considera ca este favorizata, nsa, de
existenta unui anumit nivel inflatiei, aceasta din urma stimulnd investitiile.
39
Ionela Costica
Pe de alta parte, existenta unui nivel ridicat al inflatiei genereaza erodarea capitalurilor, motiv pentru care
posesorii de disponibilitati ncearca sa-i plaseze ct mai bine resursele astfel nct sa minimizeze pierderile de
valoare generate de inflatie. n acest sens se nregistreaza o cretere a ratelor de dobnda, cretere care poate
influenta negativ procesul investitional (costul creditului crescnd simtitor).
Inflatia ridicata conduce la deprecirea monedei nationale. Un oarecare nivel al deprecierii poate stimula
schimburile externe (n principal exporturile) ca urmare a valorii mult mai mari a valutei de contract
comparativ cu moneda interna. Pe de alta parte, importurile devin mult mai costisitoare, fapt ce duce la o
reducere a acestora (cel putin din punct de vedere teoretic, deoarece practica a demonstrat ca exista i situatii
cazul economiilor a caror activitate depinde de materii prime i materiale din import, sau al celor pentru care
pretul produselor din import este avantajos, comparativ cu cel al produselor indigene - cnd nivelul
importurilor se mentine). Daca economia este dependenta de astfel de importuri, atunci nu exista dect doua
alternative: fie se reduc importurile i, ca urmare, se va reduce i productia ce are la baza materiile prime din
import (spre exemplu), fie se mentin importurile la nivelul anterior, dar n mod evident se va nregistra o
cretere simtitoare la nivelul preturilor produselor rezultate. Indiferent de alternativa, impactul se va simti i
asupra pozitiei balantei de plati.
Avnd n vedere toate aceste conflicte de interese, tot mai frecventa este parerea potrivit careia politica
economica elaborata trebuie sa aiba la baza un obiectiv bine conturat i care, prin masurile adoptate, sa poata
fi atins i, implicit, sa permita realizarea stabilizarii macroeconomice, deci restabilirea echilibrului general al
economiei.
Alegerea obiectivului fundamental de politica macroeconomica este o problema importanta pentru factorii de
decizie. Care trebuie sa fie acest obiectiv? Obiectivul ales este cel ce poate fi realizat cu fortele proprii
economiei respective sau nu? Toate aceste ntrebari sunt tot attea probleme la care autoritatile trebuie sa
raspunda n timp real, pentru ca politica macroeconomica sa dea roade. Ca urmare se are n vedere realizarea
unui aa-numit mix optim al dezechilibrelor, adica acceptarea anumitor dezechilibre cu conditia ca existenta
acestora sa nu agraveze situatia economica a tarii.
3. ALEGEREA OBIECTIVULUI DE POLITICA MACROECONOMICA
40
Ionela Costica
Politica monetara, n calitate de instrument al politicii macroeconomice, reprezinta ansamblul masurilor

adoptate de banca centrala n scopul influentarii ofertei de moneda i a ratei dobnzii care sa contribuie la
influentarea, mai departe, a activitatii economice.
Elaborarea politicii monetare, ca urmare este subordonata atingerii obiectivului de politica macroeconomica
adoptat. n baza masurilor tactice adoptate de banca centrala se asigura, n fapt, conturarea strategiei de
politica monetara n baza careia se asigura realizarea obiectivului fundamental propus.
Astfel ca autoritatea monetara are responsabiliatea de a asigura atingerea anumitor obiective stabilite prin
programul de politica macroeconomica.
In ultimul deceniu, problema cu care s-a confruntat economia mondiala a fost reprezentata de cresterea
generalizata a prepturilor, motiv pentru care inflatia nu este considerata, de catre autoritati, fie ca este vorba
de cele monetare, fie de cele politice, o veste buna (Debell ..., [1998]15). Presiunile geneerate de cresterea
preturilor genereaza, la randul lor, noi presiuni, atat in plan monetar, cat si economic, politic, social. Astfel ca,
pe langa faptul ca genereaza distorsiuni la nivelul preturilor, inflatia genereaza o erodare accentuata a
economiilor, descurajeaza investitile, favorizand migrarea capitalurilor catre activele care genereaza venituri
suplimentare reale (de cele mai multe ori fiind cazul activelor exprimate in valutele puternice ale momentului)
sau, de cele mai multe ori in active neproductive. Acest dezechilibru afecteaza puternic deciziile sectorului
economic privat in ceea ce priveste realizarea de investitii,de economii si chiar dezvoltarea productiei, efectul
final concretizandu-se in reducerea nivelului productiei. (Croce & Khan [2000]16).
Toate acestea reprezinta tot atatea argumente pentru a adopta masurile care sa conduca la reducerea
presiunilor inflationiste. Aceste este si motivul pentru care, in ultimii ani economiile nationale si-au reorientat
politicile macroeconomice in directia asigurarii stabilitatii preturilor. Asigurarea stabilitatii preturilor a
devenit astfel obiectivul fundamental de politica macroeconomica.
Luarea deciziei de a adopta o anumita strategie de politica monetara depinde, in mare masura de ceea ce
poate genera, la nvielul economiei politica monetara adoptata si, nu in ultimul rand de autoritatea de care
dispune banca centrala in economia respectiva. Ceea ce este unanim acceptat este faptul ca in ultimii ani,
15
DEBELLE, Guy; MASSON, Paul; SAVASTANO, Miguel; SHARMA, Sunil Inflation targeting as a Framework for
Monetary Policy, International Monetary Fund, Economic Issues no.15, 1998
(www.imf.org/external/pubs/ft/issues/issues15/index.htm)
16
CROCE, Enzo; KHAN, Mohsin Monetary Regimes and Inflation Targeting, International Monetary Fund, Finance
and Development Magazine, vol.37, no.3/September 2000 (www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2000/09/croce.htm).
41
Ionela Costica
majoritatea economiilor sunr orientate in directia asigurarii cresterii productiei, pe fondul reducerii ratei
somajului, toate acestea avand la baza aplicarea unor masuri sustenabile de catre economia vizata.
Chiar daca la nivel international s-au manifestat nenumarate dispute vis-a-vis de masurile de politica
monetara ce trebuie adoptate, consensul s-a manifestat in ceea ce priveste obiectivul final al politicii
macroeconomice si, implicit al politicii monetare - asigurarea stabilitatii preturilor.
Argumentele aduse in favoarea asigurarii stabilitatii preturilor se bazeaza tocmai pe dezavantajele
evidentiate in timp de diversele abordari ale politicilor monetare adoptate (Mishkin & Posen, [1997]17):
Un prim argument este acela ca o politica monetara orientata in directia asigurarii cresterii
economice si a reducerii somajului genereaza efecte al caror lag este variabil.
Pe de alta parte, luarea in calcul a curbei lui Phillips s-a dovedit a fi eficienta doar pe termen scurt,
deoarece asigurarea unei rate scazute a somajului sau un nivel ridicat al ratei de crestere economica
nu pot fi asigurate decat prin aplicarea unei politici monetare expansioniste care este asociata si unui
nivel ridicat al inflatiei. In fapt, argumentele aduse au la baza tocmai disputa referitoare la natura
politicii monetare: politica monetara bazata pe reguli stricte sau politica monetara discretionara (rules
versus discretion).
Argumentele aduse au la baza si faptul ca, de multe ori, masurile de politica monetara adoptate, pot
sa nu aiba efectul scontat tocmai ca efect al inconsistentei acestora in timp. Ceea ce nu trebuie
uitat este faptul ca in conditile in care se are in vedere asigurarea stabilitatii preturilor, sistemul
monetar functioneaza mult mai bine, efectul, chiar daca in timp, fiind cel al ridicarii nivelului de trai al
populatiei.
Daca asigurarea stabilitatii preturilor nu persista (Mishkin & Posen [1997]), ceea ce inseamna cresterea
inflatiei, sociatatea este afectata de nenumarate costuri economice. Dintre aceste costuri, Mishkin si Posen
(1997) vin sa evidentieze trei categorii considerate majore.
1. Prima categorie de costuri (shoe leather cost of inflation) este cel determinat de detinerea numerarului
care, dupa, cum este stiut nu este purtator de dobanda. In conditiile in care inflatia este ridicata, posesorii de
numerar incearca sa gaseasca alte modalitati de a detine moneda, decat sub forma de numerar.
2. Cea de a doua categorie de costuri rezulta tocmai din efectele generate de existenta inflatiei: daca preturile
tind sa creasca de ce sa nu majoram si noi preturile pana la nivelul general de crestere, chiar daca economic
aceasta nu se justifica? Aceasta reprezinta, in fapt, o oportunitate de a face profit. Aceasta conduce, in fapt, la
17
MISHKIN, Frederic; POSEN, Adam Inflation Taregting: Lessons from Four Countries, Federal Reserve Bank of
New York, FRBNY Economic Policy Review, august 1997
42
Ionela Costica
o redistribuire, de cele mai multe ori arbitrara, a profitului prin intermediul inflatiei. Efectul imediat se
manifesta pe piata financiara, deoarce se inregistreaza o modificare a valorii reale a activelor exprimate in
termeni nominali, relizandu-se un transfer de valoare de la creditori catre debitori(acestia din urma fiind
avantajati de cresterea inflatiei).
3. Cea de a treia categorie de costuri este data de interactiunea dintre inflatie si politica fiscala a statului, mai
precis sistemul de impozitare care poate conduce la dezvoltarea acelor canale subterane de evitare a
impozitarii.
Pornind de aici, se poate evidentia necesitatea adoptarii unei unei politici monetare care sa aiba la baza o
ancora nominala, ancora care poate deveni si tinta pentru politica monetara adoptata.
Ceea ce trebuie avut in vedere este faptul ca economiile actuale nu pot sa aiba in vedere un alt obiectiv
fundamental decat cel orientatin directia asigurarii stabilitatii preturilor.
3.b.Strategii de politic monetara

- Strategii indirecte de politica monetara
1.INTIREA CURSULUI VALUTAR
Relaia ce se stabilete ntre cursul de schimb i preurile din economie este reflectat de teoria paritii
puterilor de cumprare potrivit creia preurile de pe dou piee exprimate n aceeai moned sunt egale.
Autorul, Gustav Cassel, a fundamentat aceast teorie pe aa numita lege a preului unic, potrivit creia dac
dou bunuri de pe dou piee diferite sunt identice, atunci ele vor avea acelai pre exprimat n aceeai unitate
de msur (adic aceeai moned) Adic: = (cele dou piee fiind Romnia (RO) i Zona Euro
(ZE). Pe termen scurt, ns, legea preului unic este invalidat deoarece pieele actuale ofer posibiliti de
arbitraj, dar prin mecanismele, arbitrajul determin modificarea cursului de schimb, acesta fiind direcionat
ctre nivelul de echilibru.
Legea preului unic venea s reflecte legtura stabilit ntre preurile fiecrui bun n parte. Problema care a
fost ridicat de Cassel a vizat ntreaga economie, unde nregistrm o multitudine de bunuri i servicii i, n
acelai timp o multitudine de preuri, motiv pentru care teoria PPP ia n considerare toate bunurile existente n
economie.
Avnd n vedere preul unui co reprezentativ de bunuri, Teoria PPP poate fi scris:
43
Ionela Costica

= , de unde: =
Potrivit acestei teorii, se stabilete egalitatea dintre preul n lei al coului reprezentativ de produse din
Romnia i preul evaluat n lei al coului reprezentativ de produse din Zona Euro. Pornind de aici, atunci
cnd egalitatea dintre cele dou preuri este stabilit, adic este validat teoria, puterea de cumprare a unei
monede este aceeai pe cele dou piee care se compar. Pe baza preurilor putem determina i puterea de
cumprare a unei monede, tiut fiind faptul c puterea de cumprare a unei monede este inversul indicelui de
pre. Astfel c o scdere a preurilor n Romnia comparativ cu Zona Euro, echivaleaz cu o cretere a puterii
de cumprare a monedei naionale, fapt ce conduce la o apreciere a monedei naionale.
Potrivit aceleiai teorii, existena unei diferene ntre preurile bunurilor i serviciilor ntre cele dou zone care
se compar conduce la o scdere a cererii n zona unde preurile sunt mai mari, fapt ce va determina
orientarea cursului de schimb ctre nivelul de echilibru. Astfel c teoria paritii puterii de cumprare n
forma absolut este relevant la nivel microeconomic i, nicidecum la nivel macroeconomic.
Analiza teoriei paritii puterii de cumprare n forma absolut ridic, ns, unele probleme. n primul rnd,
este greu de determinat un co reprezentativ de bunuri i serviciu care s se regseasc n ambele economii n
aceeai structur. Chiar dac structura este aceeai, ponderea de participare a bunurilor i serviciilor difer de
la economie la economie, motiv pentru care, spre exemplu, la nivelul UE s-a luat decizia construciei unui
indice armonizat al preurilor care s permit realizarea unor analize comparabile ntre rile membre.
Pornind de aici, muli teoreticieni susin ca relevant, analiza teoriei paritii relative a puterii de cumprare.
Pornind de la teoria absolut, putem determina PPP n termeni relativi:
-
nivelul cursului de schimb conform PPP la momentul 1 este: 1 =
nivelul cursului de schimb conform PPP la momentul 0 este: 0 =
De unde:
1
0
1
0
0
1
, dar
1
0
= i
0
1
1
1
0
0
Ca urmare:
1 1 +
=
=
0 1 +
Teoria paritii puterilor de cumprare n form relativ arat c modificarea cursului de schimb este dat de
diferenialul ratelor de inflaie nregistrate pe cele dou piee ce se compar.
44
Ionela Costica

(%) =

1 +
n condiiile n care inflaia din Zona Euro este mic, numitorul tinde ctre 1, de unde:
(%) =
Generaliznd, avnd cotaia SMC/MB, dac > , se nregistreaz o depreciere a monedei cotante
(n cazul nostru a leului fa de euro).
Cu toate, acestea, cursul nominal de schimb se abate de la nivelul determinat pe baza PPP, existnd mai mui
factori de infleun precum:
-
costurile de transport, existena barierelor tarifare (taxe vamale, accize), a restriciilor existente n
planul tranzaciilor internaionale (n sensul c unele bunuri pot fi tranzacionate n plan internaional,
altele nu de unde structurarea bunurilor i serviciilor unei economii n bunuri tradables i
nontradables Efectul Balassa Samuelson).
concurena imperfect de pe pia (vorbim, n fapt, de aa numita discriminare prin pre, caz n care,
acelai productor stabilete preuri diferite pentru acelai produs, n funcie de piaa de desfacere);
diferenierile existente ntre ri din punct de vedere al determinrii indicilor de pre, a structurii
coului reprezentativ de produse.
pornind de la afirmaia anterioar, trebuie avut n vedere structura preurilor n economiile care se
compar, n special din punct de vedere al ponderii preurilor administrate, interveniile statului n
determinarea unei ponderi ct mai mari a preurilor genernd deviaii mult mai mari ale cursului de
schimb de la nivelul PPP.
CURSUL REAL DE SCHIMB

Pornind de la Teoria PPP, trebuie s avem n vedere i legtura ce se stabilete ntre cursul de schimb nominal
i cel real. Cursul real de schimb poate fi definit ca fiind cursului nominal de schimb corectat cu nivelul
preurilor aferente celor dou piee care se compar. Dac avem n vedere, n continuare, comparaia Romnia
- Zona Euro, cursul real Ron/Euro va fi:
=
45
Ionela Costica
Deci cursul real al euro fa de RON este preul coului de consum european evaluat n lei raportat la preul
coului de consum din Romnia.
Dup cum se constat, cursul real de schimb nu are unitate de msur, motiv pentru care determinarea lui
vizeaz strict evidenierea competitivitii economiei romneti fa de cea aferent Zonei Euro.
Pornind de la relaia anterioar, dac se nregistreaz o cretere a cursului nominal (depreciere a leului n
termeni nominali), aceasta va determina o cretere a exporturilor, ceea ce va face ca Romnia s fie mai
competitiv pe piaa extern, ceea ce va determina o reducere a deficitului de cont curent. Acest lucru este
valabil pe termen scurt (n condiiile n care preurile pe cele dou piee sunt fixe), pe termen lung preurile
putnd fi meninute fixe doar administrativ.
Astfel c, evoluia balanei de pli, mai precis a soldului contului curent depinde de evoluia cursului real de
schimb, care la rndul su este influenat att de evoluia cursului nominal de schimb, dar i de evoluia
preurilor pe cele dou piee care se compar; cu alte cuvinte, trebuie s avem n vedere deprecierea/
aprecierea real a cursului de schimb.
Creterea cursului real de schimb presupune o depreciere real a monedei naionale. Aceasta este dat de
creterea preului coului de bunuri european comparativ cu cel din Romnia; deoarece preurile bunurilor
din coul european sunt mai mari dect cele aferente coului din Romnia, exporturile din Romnia ctre
Zona Euro devin mai competitive, descurajndu-se, astfel, importurile din ZE ctre Ro. n aceste condiii,
puterea de cumprare a leului n ZE scade.
De partea cealalt, aprecierea real a cursului de schimb conduce la o reducere a preurilor n ZE mai mare
comparativ cu Ro, fapt ce va conduce la stimularea importurilor Ro din ZE i la descurajarea exporturilor. n
aceste condiii, puterea de cumprare a leului n ZE crete.
Validarea Teoriei PPP presupune, din punct de vedere al cursului valutar real ca acest s fie 1. n realitate,
ns, se nregistreaz deviaii ale cursului real de schimb de la nivelul PPP al acestuia. Nu trebuie uitat faptul
c nivelul cursului real de schimb este influenat i de ali factori, precum nivelul PIB, nivelul ratelor de
dobnd.
Legtura ce se stabilete ntre soldul bugetului de stat i soldul contului curent este reflectat de aa numitele
deficite gemene.
Astfel c, formarea venitului naional la nivelul unei economii (Y) are la baz urmtoarele componente:
cererea pentru consumul privat (C), pentru consumul guvernamental (G), la care se adauga cheltuielile pentru
realizarea de investiii (I) i exportul net (E-X).
46
Ionela Costica

Y = C + G + I + (E-X)
Pe de alt parte, analiznd venitul naional prin comparaie cu venitul oricrui individ, distribuirea acestuia
vizeaz achitarea impozitelor i taxelor (T) (la nivel macro vorbind de ncasarea veniturilor la bugetul de stat),
restul sumei (deoarece presupunem c suntem consumatori raionali) partajndu-se ntre economii (S) i ctre
consum (C), adic:
Y=T+S+C
Pornind de aici, cum nivelul venitului naional este acelai, indiferent de modalitatea de determinare (fie pe
baz abordrii componentelor ce contribuie la formarea lui, fie pe baza componentelor ce vizeaz utilizarea
lui), vom avea:
C + G + I + (E-X) = T + S + C
(X-E) = (G-T) + (I-S)
(X-E)
- soldul contului curent
(G-T)
- soldul bugetului de stat
(I-S)
- soldul contului financiar i de capital
Pornind de aici, se poate observa c o cretere a deficitului bugetar (peste nivelul soldului contului financiar i
de capital) conduce la o cretere a deficitului contului curent.
- REGIMURI DE CURS DE SCHIMB
Evolutia istorica a sistemului monetar international a demonstrat ca alegerea regimului optim de rata de
schimb s-a dovedit a afi o problema care inca nu a fost rezolvata la nivelul economiei mondiale. Conform
aprecierilor FMI, evolutiile regimurilor valutare de dupa 1970 (vezi Bubula & Itker-Robe [2002]) s-au cantonat
in doua directii:
-
tari ce au adoptat cursuri valutare flotante (in crestere incepand din 1970);
tari care au adoptat un regim valutar bazat pe ancorarea monedei.
Aceasta era structurarea FMI dupa abandonarea SMI de la Bretton Woods.
47
Ionela Costica
Pana in prezent, s-au conturat mai multe tipuri de regimuri valutare (sura FMI), (conform diagramei
urmatoare),
in functie de interventia autoritatilor in determinarea si infleuntarea cursurilor valutare si,
implicit a pietei valutare, FMI evidentiind trei grupe mari de regimuri de curs de schimb:
A. Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (asa numitele: HARD PEGS REGIMES);
B. Regimuri bazate pe cursuri valutare flotante (FLOATING REGIMES);
C. Regimuri intermediare (INTERMEDIATE REGIMES) (ce reprezinta, in fapt o combinatie a primelor
doua).
Regimuri de curs de schimb (de facto)(1998)
Regimuri
de
curs
de
schimb
(de
facto)(2009)
Hard pegs
23
Hard pegs
23
aranjamente fr emitent unic
10 aranjamente fr emitent unic
10
aranjamente de forma consiliului monetar
13 aranjamente de forma consiliului
13
monetar
Soft pegs
conventional fixed peg
Intermediate pegs (ancorare cun band de
81
Soft pegs
78
68 conventional pegged arrangement
46
ancorare strict ca aranjament
21
13 intermediate pegs
11
84
75
variaie, crawling peg, craling band)

Floating arrangements
Floating arrangements
managed floating
44 Floating
40
Independently floating
40 Free floating
35
12
Altele:
48
Ionela Costica
A. REGIMURI VALUTARE BAZATE PE CURSURI FIXE

In acest caz, cursul valutar ramane constant sau poate varia in jurul unor benzi inguste de variatie, netinand
cont, insa de evolutiile celorlalte variabiel macroeconomice care vin, totusi sa infleunteze piata valutara. Se
evidentiaza, astfel, putenica implicare a autoritatilor in inluentarea si mentinerea cursului valutar in limitele
impuse pietei.
Daca ne raportam la perioada etalonului aur-devize (mai precis Sistemul de la Bretton Woods) fiecare moneda
a fost evaluata in aur, pornind de la paritatea fixa adoptata: 1 USD = 1/35 uncii de aur. Paritatile astfel stabilite
trebuiau mentinute, facandu-se abstractie de faptul ca aurul reprezenta, pe langa etalon monetar, si o marfa al
carei pret se stabilea pe piata bunurilor, pretul variind fata de aceasta definitie oficiala si, de aicim, generand
presiuni asupra paritatilor fixe dintre monedele sistemului si dolar.
Cu toate acestea, nu putem sa nu evidentiem avantaje ale unui astfel de sistem, pricnipalul aspect fiind cel
legat de stabilitatea conferita in planul relatiilor comerciale internationale , mai precis in cazul importurilor si
exporturilor care se pot dezvolta, data fiind lipsa modificarilor la nivelul cursului valutar si, implicit aparitia
de pierderi generate in conditiile existentei unor variatii.
Toate acestea, raportandu-ne tot la Sistemul Bretton Woods, au contribuit, din plin la dezvoltarea
operatiunilor speculative care au avut un efect nefast asupra activitatii bancilor centrale, acestea fiind obligate
sa depuna un efort financiar din ce in ce mai mare pentru a mentine paritatea fixa la nivelul propriei economii
si, bineinteles, in plan international.
Odata cu abandonarea sistemului Breton Woods, au continuat sa se dezvolta alte forme ale regimului bazat pe
rate de schimb fixe, in prezent acestea fiind reprezentate de:
1. regimurile valutare ce nu dispun de un emitent de moneda distinct, individual:
regimuri valutare bazate pe moneda altui stat (dolarizarea, spre exemplu);
uniunile monetare.
49
Ionela Costica
2. aranjamentele de forma consiliului monetar.
1.
REGIMURILE VALUTARE FARA EMITENT INDIVIDUAL:

a.
Regimuri valutare bazate pe moneda altui emitent.
De foarte multe ori, existenta la nivelul pietei internationale a unei monede puternice, pe fondul reducerii
cresterii economice din propria economie, a condus la orientarea catre acea valuta care conferea populaiei o
mai mare incredere in ceea ce priveste mentinerea propriei puteri de cumparare. Toate acestea combinate si cu
imposibilitatea unei autoritati moentare de a-si impune prpria moneda (datorita costurilor de emisiune, a
lipsei instrumentelor care sa-i permita mentinerea puterii de cumparare, a gradului redus de dezvoltatre al
economiei respective, determina autoritatile sa adopte, drept moneda a propriului sistem moneda altei tari.
Astfel ca putem vorbi de o dolarizare a economiei. Autoritatea monetara renunta astfel, la independenta
controlului asupra propriei politici monetare.
Ce trebuie amintit aici este situatia in care, chiar daca nu se poate include in aceasta categorie, economia, pe
fondul unei evolutii nefavorabile, se orienteaza catre moneda altei tari, in defavoarea propriei monede.
Aceasta nu presupune dolarizarea economiei in sensul de hard peg regime, tara respectiva beneficiind de
propria politica monetara adoptata de autoritatea monetara. In aceasta situatie, banca centrala este obligata sa
depuna insemnate eforturi financaire (care afecteaza rezerva valutara proprie) pentru a mentine un anumit
nivel al cursului valutar al propriei monede. Lipsa, insa, a unui efort conjugat al autoritatilor, care sa
contribuie la redresarea economica, poate genera grave probleme in planul stabilitatii monetare.
b. Regimuri valutare bazate pe crearea uniunilor monetare.

In acest caz, tari din aceeasi zona, accepta sa dispuna de aceeasi autoritate monetara care sa asigure si
emisiunea monedei care sa fie utilizata in plan regional.
Teoretic, o zona monetara este caracterizata de urmatoarele elemente:
50
Ionela Costica
1) definirea unei relatii fixe intre moneda tarilor ce au aderat la uniune si moneda centrala (moneda
uneia dintre tari sau o moneda noua);
2) convertibilitatea si transferabilitatea monedelor tarilor membre intre ele;
3) constiuirea unor rezerve valutare comune si gestionarea acestora la nivel central;
4) reglementari valutare comune aferente relatiilor cu alte tari decat cele din cadrul uniunii.
Istoric vorbind, acestea au functionat, chiar inainte de Sistemul de la Bretton Woods, este adevarat intr-o
forma rudimentara, daca ne gandim la Uniunea Monetara Latina, spre exemplu. Un alt exemplu de uniune
monetara il reprezinta Uniunea Europeana care avea drept moneda de baza ECU, determinata ca o moneda
cos, bazata pe contributia monedelor tarilor membre, aceasta reprzentand o etapa intermediara catre Uniunea
Monetara Europeana actuala (aceasta din urma nemaiputand fi inclusa inaceasta categorie de cursuri valutare,
cursul euro bazandu-se pe cotarea libera pe piata).
Crearea acesteia genereaz:
AVANTAJE (BENEFICII)
DEZAVANTAJE (COSTURI)
Identificarea raportului dintre avantaje i dezavantaje:
ZON MONETAR OPTIM
ALEGEREA MOMENTULUI DE ADERARE LA UM.
Aderarea la o Uniune Monetar (cazul nostru UME) este determinat de existena unor anumite avantaje:
pieele naionale aferente rilor membre devin mai integrate ca urmare a reducerii costurilor
de acoperire mpotriva riscului valutar;
grad ridicat de transparen a pieelor din punct de vedere al preurilor (fiind exprimate n
aceeai moned se pot face mult mai uor comparaii ntre ri);
dac moneda UM este o moned internaional, aceasta poate fi impus cu uurin n

tranzaciile internaionale, diminundu-se astfel riscul valutar (a se vedea cazul Euro);
rile ce aspir s adere la o UM, trebuie s se alinieze la aceasta i din punct de vedere al ratei
inflaiei (care, n cazul UM tinde s fie redus), ceea ce va genera o cretere a credibilitii
politicii monetare.
n acelai timp, aderarea la o uniune monetara genereaz i dezavantaje, concretizate n costuri precum:
pierderea autonomiei politicii monetare a bncii centrale, precum i a celei de curs de schimb;
51
Ionela Costica
chiar dac n plan fiscal nu se vorbete de o decizie centralizat, exist restricii care ngrdesc
activitatea unei ri (spre exemplu nivelul max. al datorie publice, n cazul criteriilor de convergen la
UME);
se poate nregistra i o cretere a omajului (generat de mutarea activitii n zonele unde preul
forei de munc este mai mic) i, n acelai timp i agravarea unor dezechilibre macroeconomice pe
fondul liberei circulaii a capitalurilor i a forei de munc.
Definirea zonelor monetare optime: Optimum currency areas are groups of regions with economies closely linked
by trade in goods and services and by factor mobility. (Krugman, P. R. & Obstfeld, M.)
Literatura de specialitate (Mundell) evideniaz trei criterii generale ce definesc o zon monetar optim:
mobilitatea factorilor de producie;
gradul de deschidere al economiei;
gradul de diversificare al produciei
( a se vedea si articolul:
Mundell, R. A. (1961). "A Theory of Optimum Currency Areas". American Economic Review 51 (4): 657665.
http://www.jstor.org/stable/1812792
La acestea se adaug i alte elemente ce trebuie avute n vedere pentru a putea considera o uniune monetar
ca fiind o zon monetar optim:
Mobilitatea factorilor de producie
Gradul de deschidere a economiei;
Gradul de diversificare a produciei
Integrarea financiar
Existena unor rate de inflaie similare
Flexibilitatea preurilor i a salariilor
Integrarea politic
2.
CONSILIUL MONETAR
52
Ionela Costica
Consiliul monetar reprezinta autoritatea monetara obligata sa asigure mentinerea unui curs valutar fix pentru
propria moneda fata de o valuta puternica de pe piata internationala, valuta ce devine si principalul element
de rezerva. Pe langa aceasta conditie, consiliul monetar trebuie sa asigure si o a doua conditie ce decurge din
statutul de autoritate monetara, diferentiindu-l de banca centrala, si anume cea legata de emisiunea monetara
a propriei monede care trebuie sa fie in stransa corelatie cu nivelul rezervelor detinute si, bineinteles cu
nivelul fixat al cursului valutar.
Astfel ca, daca banca centrala poate emite moneda in orice moment in functie de nevoiele economiei si de
conditiile concrete generate de aceasta, emisiunea monetara a consiliul monetar este strans legata de nivelul
rezervelor. Baza monetara, in acest caz trebuie sa fie data de nivelul rezervelor valutare pe care le gestioneaza
exprimate in moneda nationala la nivelul cursului fix.
Adoptarea consiliului monetar ridica nenumarate problema, adoptarea acestuia fiind considerata, de
nenumarate ori, ca singura solutie de iesire din criza.
Hong Kong (1983), Argentina (1991), Estonia (1992), Lituania (1994), si Bulgaria (1997) sunt doar cateva
exemple in acest sens.
Consiliile monetare au fost larg raspandite, de-a lungul a peste 150 de ani in aproape 70 de tari sau colonii.
Astazi sunt in functiune peste 10 consilii monetare.
Prima intentie de creare a unui consiliu monetar a dus la aparitia uneia dintre primele banci centrale din lume
in 1844. Un grup de economisti britanici, grupati in ceea ce se numeste Currency School, au avut influenta
politica necesara pentru a transpune in termeni institutionali viziunea lor despre sistemul monetar. In 1844 s-a
dorit transformarea Bancii Angliei in consiliu monetar. Intrucat la acea data economistii nu realizasera ca in
cadrul bazei monetare atat numerarul cit si depozitele trebuie acoperite cu rezerve, s-a legiferat numai
acoperirea cu rezerve a unei parti din numerar, nu si a depozitelor. Prima incercare reusita de creare a unui
53
Ionela Costica
consiliu monetar a fost realizata in colonia britanica Mauritius in 1849. Sistemul monetar bazat pe consilii
monetare a inregistrat apogeul in 1940, cand aproape 50 de tari aveau consilii monetare.
B. REGIMURI VALUTARE BAZATE PE CURSURI VALUTARE FLOTANTE

Caracteristica acestor regimuri este faptul ca determinarea cursului valutar are la baza confruntarea fortelor
pietei valutare, fara a presupune interventia autoritatilor (in cazul flotarii libere free floating) sau in
conditile unei interventii a autoritatii monetare, dar fara a impune o anumita directionare a pietei,
predeterminata. (in cazul flotarii administratefara traiectorie determinata- managed free floating).
Daca ne gandim la avantajele acestui sistem, din punct de vedere macroeconomic, in conditiile in care
economia mondiala este stabila, existenta unor astfel de cursuri valutare este benefica, contribuind la o
permanenta balansare a economiilor. Acest lucru nu s-ar realiza in cazul cotatiilor fixe, deoarece mentinerea
acestora ar impune reducerea cresterii economice in anumite tari in defavoarea altora.
Flotarea libera da o mai mare independenta si bancii centrale, aceasta nefiind fortata sa aiba invedere in
permanenta mentinerea cursului fix.
Pe de alta parte, existenta acestor cursuri valutare flotante, poate determina si actiunea investitorilor, acestia
orientandu-si capitalurile catre tarile care ofera o rata a dobanzii atractiva.
Exista si dezavantaje, flotarea libera a cursului valutar putand genera nenumarate riscuri, daca ne reportam la
nivel microeconomic, riscul de tranzactie fiind cel mai apropiat exemplu.
C. REGIMURI VALUTARE INTERMEDIARE:

In acest caz, avem, in fapt, o combinare a caracteristicilor celor doua categorii amintite anterior.
Vorbim de:
1) flotarea controlata stricta a cursului valutar;
2) ancorarea valutara (soft peg);
54
Ionela Costica
1) In cazul flotarii controlate strict a cursului valutar, banca centrala stie cu exactitate cand trebuie sa intervina
pe piata pentru a influenta cursul valutar si in ce directie. Luarea acestei decizii este data de mai multe aspecte
precum situatia balantei de plati (mai precis a balantei comerciale), nivelul rezervelor valutare, gradul de
dezvoltare al pietelor paralele care pot infleunta semnificativ piata valutara, piata valutara prin mecanismele
acesteia neputand asigura, in mod automat, ajustarea dezechilibrelor (in special a celui extern).
2) In cazul mecanismelor bazate pe soft peg se au invedere mai multe variante:

a) ancorarea fixa conventionala (conventional fixed pets), ancorarea vizand fie o valuta, fie un cos de
valute;
b) crawling pegs caz in care cursul valutar ancorat este periodic ajustat fata de moneda sau
monedele ancora. Ajustarea se face cu un anumit procent (de regula de nivel scazut), procent determiat:
- fie in functie de evolutia cursului valutar pe piata (forward / backward looking),
- fie in functie de evolutia unor principale variabile macroeconomice precum diferentialul dintre tinta
de inflatie si rata inflatiei previzionate in ceea ce priveste relatiile cu principalii parteneri externi, diferentialul
dintre nivelul cursului valutar determinat pe piata valutara oficiala si cea paralele (spre exemplu cea a caselor
de schimb valutar).
c) banda orizontala de variatie (horizontal band) caz in care cursul valutar este lasat sa varieze cu o
marja de cel putin 1% fata de un curs valutar oficial fixat formal sau de fapt de autoritatea monetara. Banca
centrala trebuie, in aceasta situatie sa fie in permanenta pregatita pentru a interveni (direct sau indirect) pe
piata pentru a mentine cotatia pietei intre limitele stabilite prin politca proprie.
d) crawling band
Spre deosebire de banda orizontala de variatie, care se mentine pe o perioada indelungata de timp, in
cazul acestui tip de regim valutar, se realizeaza o ajustare periodica a cursului valutar oficial (cel fixat) cu un
anumit procent (de nivel destul de mic), ajustare determinata de modificarile intervenite la nivelul economiei
reale, modificari ce determina presiuni asupra cursului valutar.
55
Ionela Costica
Ca urmare, toate aceste tipuri de regimuri valutare vin sa evidentieze nenumaratele probleme ce pot fi
generate de rata de schimb.
REGIMURI DE CURS DE SCHIMB PENTRU RILE N CURS DE ADERARE LA EMU
ncepnd cu anii 90, n rile Europei Centrale i de Est una dintre principalele probleme ridicate a fost
cea legat de regimul de curs de schimb ce se impunea a fi adoptat. Regimurile adoptate au fost n
concordan cu cerinele programului de stabilizare macroeconomica adoptat.
Multe dintre aceste ri, n lupta acestora cu inflaia, dar i n perspectiva aderrii la UE au adoptat un
regim de curs fix. n condiiile n care presiunile inflaioniste s-au diminuat, ajungnd la un nivel ce tinde spre
o cifr, regimurile de curs de schimb au devenit mult mai flexibile. Alegerea regimului de curs de schimb este
dependent i de strategia adoptat n direcia ndeplinirii criteriilor de convergen nominal i real.
Din punct de vedere al evoluiei regimurilor de curs de schimb adoptate, se disting trei etape la nivelul
rilor emergente din Europa Central i de Est:
- prima etap aferent primilor ani dup evenimentele din 1989 i momentul adoptrii unui program
de stabilizare macroeconomic(1989-1994);
-
RCS fix: Ungaria, Polonia, Slovacia;
RCS intermediar: Cipru (ancorarea fa de o moned ECU, apoi EURO)
RCS flotant: Bulgaria, Letonia (1992-1994), Slovenia, Romnia.
- e doua etap reprezentnd perioada de tranziie propriu-zis (1995-2000) (pentru unele dintre rile
vizate aceasta etap a fost mult mai restrns);
-
RCS fix: Bulgaria (1997 consiliu monetar), Estonia, Letonia, Malta;
RCS intermediar: Cipru, Cehia, Ungaria, Polonia;
RCS flotant: Cehia (din 1997), Polonia (din 2000), Romnia;
- etapa de preaderare (de intrare n faza de tranziie ctre UME) (practic, avem n vedere perioada de
dup 2001):
-
RCS fix: Bulgaria, Estonia, Letonia, Malta;
RCS intermediar: Cipru, Ungaria;
RCS flotant: Cehia, Polonia, Romnia;
56
Ionela Costica
Ultima etap coincide i cu demararea pregtirilor pentru trecerea la o nou faz de tranziie:
participarea la Mecanismul ratelor de schimb european (ERM 2).Astfel c, ncepnd cu 2005 o parte a acestor
ri emergente au luat decizia de a adera la ERM2 (Cipru, Estonia, Malta, Slovenia, Slovacia, Lituania,
Letonia), ulterior acestui moment Cipru, Malta, Slovenia, Slovacia, Estonia adernd la UME.
Dac ne raportm la Romnia, aceasta a avut un regim de curs de schimb cu flotare controlat, referina
fiind EURO, din 2005 odat cu liberalizarea contului de capital vorbind de flotare liber. Alte ri care doresc
sa adere la UME, precum Bulgaria i Bosnia, continu s aib consiliu monetar, moneda ancor fiind euro.
ri precum Croaia, Macedonia, Serbia, au un regim de curs de schimb bazat pe crawling peg fa de
euro.
Cu toate acestea, din punct de vedere al etapei de tranziie ctre UME (ERM2) direcia este aceeai
pentru toate rile, n sensul c unul dintre criteriile de convergen vizeaz stabilitatea cursului de schimb
(avndu-se n vedere variaia cursului propriei monede fa de euro cu o marj de variaie de +/- 15%).
Aa cum independena bncii centrale este definit ca fiind de jure/ de facto, acelai lucru putem s-l
evideniem i din punct de vedere al cursului de schimb.
Se evideniaz clar dou situaii privind regimurile de curs de schimb:
-
de jure;
de facto.
n realitate, ns, regimurile de curs de schimb ntlnite n realitate sunt mai degrab intermediare, dect fixe
sau flotante, toate acestea fiind date de aa numita fric de flotare sau de ancorare.
Frica de flotare = regimul de curs de schimb este mai flexibil de jure dect de facto. n cazul Romniei,
chiar dac n perioada de pn n 2005 se vorbea de o flotare administrat a cursului de schimb (de jure), de
fapt BNR stabilea o int de curs de schimb neoficial, int n funcie de care se stabileau i interveniile BNR
pe pia. Cu toate acestea, nivelul rezervelor monetare fcea imposibil adoptarea de jure i de facto a unei
strategii de ancorare a monedei naionale.
Frica de ancorare a monedei = evideniaz faptul c regimul de curs de schimb este, de fapt, mult mai
fix de jure, dect o evideniaz realitatea pieei din economia respectiv.
Adoptarea unui anumit tip de regim de curs de schimb s-a bazat pe avantajele i dezavantaje induse la
nivelul economiei, innd cont de caracteristicile acesteia, tiut fiind faptul ca o strategie de curs de schimb nu
poate fi aplicat n aceleai condiii de fiecare economie.
57
Ionela Costica
CURS FIX:
-
Avantaje:
riscul valutar aferent tranzaciilor internaionale i investiiilor strine se diminueaz;
meninndu-se un curs de schimb fix, se poate evidenia o reducere a costurilor aferente

finanrii internaionale;
se poate nregistra i o reducere a ratelor de dobnd interne fa de cele de pe piaa

internaional;
meninndu-se stabilitatea n plan valutar, dar i n plan monetar (diminuarea ratelor de

doband) se realizeaza o reducere a ratei inflaiei;
Dezavantaje:
manifestarea
unor
crize
financiare
poate
genera
costuri
ridicate
pentru
ajustare
macroeconomica, conducnd, n final la reducerea credibilitii autoritii monetare;
politica monetar proprie este dependent de politica monetar aferent rii emitente a
monedei ancore;
socurile externe genereaz presiuni puternice asupra economiei, genernd costuri ridicate
pentru meninerea cv;
CURS FLOTANT:
-
Avantaje:
Neutralizeaz impactul ocurilor externe, a ocurilor generate de economia real i impactul

inflaiei asupra competitivitii operaiunilor de export;
Autonomia politicii monetare, ceea ce permite o mai mare flexibilitate a masurilor de politic
monetar
Dezavantaje:
Cursul valutar prezint o volatilitate mult mai mare, efectul fiind nefavorabil asupra
tranzaciilor internaionale (mai ales asupra investiiilor strine);
Manifestarea unei lipse de disciplin la nivelul bncii centrale (dac avem n vedere msurile
adoptate)
Operaiunile valutare speculative pot destabiliza piaa valutar
58
Ionela Costica
Dac avem n vedere realizarea criteriilor de convergen nominal i real (n vederea aderrii la UME, se
poate observa c un regim de curs de schimb favorizeaza realizarea criteriilor nominale, n timp ce un regim
de scurs de schimb flotant asigur o mai bun realizare a criteriilor reale.
Criteriile de convergen reprezint testul economic de evaluare a stadiului de pregtire a unei economii
pentru a participa la etapa a treia a Uniunii Economice i Monetare. Aceste criterii au fost stabilite prin
Tratatul de la Maastricht, ratificat de ctre toate statele membre UE n 1993, i se refer la (sursa: BNR):
stabilitatea preurilor: rata medie a inflaiei (calculat prin indicele armonizat al preurilor de
consum) pe ultimele 12 luni nu trebuie s depeasc cu mai mult de 1,5 puncte procentuale pe cea
(respectiv, media aritmetic a ratelor inflaiei) a celor mai performante state membre n ceea ce
privete stabilitatea preurilor; n plus, aceast evoluie trebuie sa se dovedeasc a fi sustenabil.
finanele publice: poziia financiar a guvernului trebuie s fie sustenabil, aceasta fiind atins prin
meninerea unei poziii bugetare fr atingerea unui deficit considerat excesiv. n particular: (i)
deficitul bugetar al statului (planificat sau efectiv) nu trebuie sa depeasc 3 la sut din PIB; dac
aceast valoare este depit, deficitul bugetar trebuie s fie redus substanial i continuu, ctre o
valoare apropiat de cea de referin sau depirea valorii de referin trebuie sa fie excepional i
temporar: (ii) datoria public nu trebuie s depeasc 60 la sut din PIB, iar dac nregistreaz
valori mai mari trebuie sa se diminueze semnificativ i s se apropie de valoarea de referin ntr-un
ritm satisfctor.
ratele dobnzii: rata medie nominal a dobnzii pe termen lung pe ultimele 12 luni nu trebuie s
depeasc cu mai mult de 2 puncte procentuale pe cea (respectiv, media aritmetic a ratelor
dobnzii pe termen lung) a celor mai performante state membre n ceea ce privete stabilitatea
preurilor; rata dobnzii poate fi msurat pe baza titlurilor de stat pe termen lung sau pe baza altor
valori mobiliare comparabile.
stabilitatea cursului de schimb: cursul de schimb trebuie s se menin n intervalul dintre marjele
de fluctuaie din cadrul mecanismului cursului de schimb (ERM II), pe o perioad de cel puin doi
ani, fr tensiuni severe, n special fr a se proceda din proprie iniiativ la devalorizarea monedei
naionale fa de euro. Noul mecanism al cursului de schimb (ERM II) a nlocuit ERM n ianuarie
1999 i are drept scop fixarea monedelor statelor membre care nu fac parte din zona euro la euro prin
stabilirea, de comun acord, a unui curs central, fix dar ajustabil, fa de euro i a unei benzi standard
59
Ionela Costica
de fluctuaie de +/-15 puncte procentuale. O band mai ngust de fluctuaie poate fi stabilit, de
comun acord, pe msur ce se nregistreaz progrese n ceea ce privete convergena.
Criterii pentru intrarea n ERM II
Acordul ce definete condiiile specifice pentru participarea n mecanismul cursului de schimb (ERM II) va fi semnat de
preedintele BCE i guvernatorul BNR. Anterior ns, minitrii de finane ai statelor membre din zona euro i ai rilor
care particip la ERM II decid cursul de schimb central al leului (RON) fa de euro precum i banda standard de
fluctuaie pentru intervenia obligatorie a bncilor centrale participante.
Situaia condiiilor de referin pentru ndeplinierea criteriilor:

-
rata inflaiei: cel mult trei state membre care au nregistrat cele mai bune rezultate n domeniul
stabilitii preurilor, utilizat pentru definirea valorii de referin, a fost aplicat prin calcularea mediei
aritmetice neponderate a ratei inflaiei din urmtoarele trei state membre UE cu cele mai sczute rate ale
inflaiei: Portugalia (-0,8%), Estonia (-0,7%) i Belgia (-0,1%). Prin urmare, rata medie este de -0,5%, iar
valoarea de referin obinut prin adugarea a 1,5 puncte procentuale este de 1,0%.
-
Deficitul bugetar: pentru fiecare ar se determin ponderea n PIB;
Cursul de schimb n cazul actualei ediii a Raportului de convergen, perioada de referin este
reprezentat de intervalul 24 aprilie 2008 23 aprilie 2010. Toate cursurile de schimb bilaterale sunt cursurile
de referin oficiale ale BCE;
-
Ratele de dobnd pe termen mediu:
criteriul de convergen a ratelor dobnzilor menionat la articolul 140, alineatul (1), a patra liniu, din Tratat
nseamn c, n cursul unei perioade de un an naintea examinrii, un stat membru a avut o rat a dobnzii nominale
medii pe termen lung care nu a depit cu mai mult de 2 puncte procentuale pe aceea a cel mult trei state membre care au
nregistrat cele mai bune rezultate n domeniul stabilitii preurilor. Ratele dobnzilor sunt calculate pe baza
randamentelor obligaiunilor de stat pe termen lung sau ale unor titluri comparabile, innd seama de diferenele dintre
definiiile naionale.
Criteriile de convergen real:
Convergena real Presupune diminuarea decalajelor dintre ri cu privire la nivelul productivitii i
cel al preurilor, ceea ce implic creterea veniturilor din rile n curs dezvoltare ctre nivelul existent n rile
industrializate.
Este sintetizat prin:
-
Nivelul PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumprare standard (PPS);
60
Ionela Costica
Gradul de deschidere al economiei= (import + export de bunuri i servicii)/PIB
Ponderea comerului cu UE/ n total comer exterior.
Avand in vedere cazul Romaniei, Fondul Monetar International, a evidentiat evolutia regimurilor valutare
Unde:
- 1 ancorare conventionala a cursului valutar fata de un cos de valute;
- 2 flotare adminstrata strict (tightly managed floating);
- 3 backward - looking crawling peg*
- 4 - forward looking crawling peg**
- 5 - forward looking crawling band**
- 6 flotare administrata
(*) BNR a avut n vedere o ancorare (doar n scopul conducerii politicii monetare) fa de moneda de referin
(USD la acel moment)
(**) BNR a avut n vedere un co valutar format din USD i EURO
- STRATEGIA BAZATA PE TINTIREA CURSULUI VALUTAR
61
ent
...prez
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
1991
1990
adoptate de autoritatea monetara in perioada de tranzitie:
Ionela Costica
Economia de piata presupune practicarea unui curs valutar flotant ce presupune stabilirea lui pe baza
raportului cerere-oferta, fie ca este vorba de regimul de curs independent (caz n care mecanismele pietei sunt
cele care sunt singurele care influenteaza cursul de schimb), fie ca este vorba de regimul de curs administrat
(caz n care banca centrala intervine pe piata n scopul influentarii cererii i a ofertei de valuta).
n conditiile n care se merge pe adoptarea regimul bazat pe tintirea cursului valutar, banca centrala ncearca
sa asigure stabilitatea cursului valutar nominal, prin intermediul utilizarii instrumentelor proprii ce vizeaza
pe de o parte modificari la nivelul ratelor dobnzii practicate, iar pe de alta parte pe baza interventiilor directe
pe piata valutara, interventii menite sa sustina cursul valutar. Adoptarea unui astfel de regim impune mai
multe conditii:
adoptarea unui mix de politici macroeconomice care sa conduca la asigurarea unui nivel
scazut al ratei inflatiei comparativ cu cea aferenta monedelor sau monedei de care este ancorat cursul
valutar al propriei monede;
existenta unui nivel suficient al rezervelor internationale care sa permita interventii prompte
pe piata valutara;
mentinerea credibilitatii externe a tarii, inclusiv a stabilitatii politice i a cadrului
institutional i legislativ care le influenteaza puternic pe primele.
Forma cea mai simpla a acestei strategii presupune ancorarea cursului valutar al monedei nationale de una
sau mai multe monede apartinnd tarilor ce prezinta un nivel redus al ratei inflatiei care sa contribuie, n acest
sens, la diminuarea inflatiei i n tara ancorata (exchenge rate peg). Acest lucru se realizeaza, n fapt, prin
importarea inflatiei din tara sau tarile cu care se face compararea. Principiul de functionare al acestui regim
se bazeaza pe determinarea unui curs valutar fix, pe baza raportarii la valuta de ancorare (sau coul de
valute).
Argumentele favorabile adoptarii unei astfel de strategii constau n:
accelerarea fluxurilor comerciale internationale i investitionale, prin gradul mare de
stabilitate i atractivitate a monedei nationale;
disciplinarea politicilor macroeconomice pentru mentinerea i respectarea aranjamentului
ales (ca parte integranta a programelor de macrostabilizare);
promovarea cooperarii i coordonarii internationale n cazul aparitiei unor ocuri externe
majore.
62
Ionela Costica
Exista i argumente orientate mpotriva acestei strategii, viznd:
necesitatea mentinerii unei rate lunare a inflatiei mici, care sa nu deterioreze nici nivelul
cursului valutar i nici competitivitatea externa;
costul mare, reprezentat de nivelul rezervelor valutare, daca n momentul de stabilire a
cursului valutar nu s-a avut n vedere nivelul de echilibru;
imposibilitatea ajustarii frecvente a cursului valutar deoarece ar conduce la deteriorarea
ncrederii n aceasta strategie i n banca centrala;
nrautatirea finantarii balantei de plati n conditiile n care nu exista alte surse dect cele
generate de rezervele valutare.
Fata de acest curs se pot stabili i marje de fluctuatie ale cursului valutar de piata, vorbind despre aa numitul
regim exchenge rate band(sau crawling band). Banda de fluctuatie se determina doar pentru cursul valutar
oficial, cursul valutar de piata flotnd liber, interventiile bancii centrale manifestndu-se doar n conditiile n
care evolutiile pietei conduc la o depaire a acestor limite. n cazul bandei de fluctuatie, spre deosebire de
exemplul clasic, se realizeaza o reducere a fluxurilor speculative de capital, deoarece, prin acordarea unui
anumit grad de flotare libera a cursului valutar incertitudinea privind evolutia viitoare a cursului valutar de
piata crete ceea ce asigura bancii centrale un grad mai ridicat de autonomie n ceea ce privete elaborarea i
aplicarea politicii monetare.
b. INTIREA AGREGATELOR MONETARE

ntruct banca central nu poate aciona n mod direct asupra nivelului ratei inflaiei, dup cum nici asupra
nivelului activitii economiei reale, prin aceste inte intermediare se ncearc s se fac legtura, n definitiv,
ntre aciunea exercitat prin intermediul instrumentelor de politic monetar n ceea ce privete atingerea
obiectivelor pe termen scurt ale politicii monetare adic obiectivele operaionale, obiective ce pot fi atinse n
mod direct de autoritatea monetar i nivelul activitii economiei reale i inflaie. (Walsh [1998] 18)
Pentru a putea aplica strategia de intire a agregatelor monetare, banca central trebuie s evidenieze ct mai
clar legtura ce se stabilete ntre baza monetar (ca obiectiv operaional al bncii centrale n cadrul
18
WALSH, Carl E. Monetary theory and policy -, Massachusetts Institute of Technology, 1998
63
Ionela Costica
programului de politic moentar) i agregatele monetare (avute n vedere ca inte intermediare ale
programului). Legtura dintre acestea este dat tocmai de multiplicatorul monetar dat de raportul dintre
agregatul monetar considerat i baza monetar. Stabilitatea agregatului monetar determin eficiena msurilor
de politic monetar, deaorece stabilitatea multiplicatorului asigur bncii centrale capacitatea de a controla
evoluia agregatelor monetare tiut fiind faptul c banca central poate influena efectiv baza monetar (care
include elemente ce se regsesc doar ntr-o mic proporie n cadrul agregatelor monetare mai largi ca M1, M2
sau chiar M3), iar pe de alt parte, evoluia masei monetare n economie, evideniat prin agregatele monetare,
este dependent mult mai mult de evoluia altor indicatori macroeconomici precum preuri, PIB.
Astfel c deducerea modului de calcul al multiplicatorului monetare poate avea n vedere:
- pe de o parte, procesul de multiplicare a banilor n economie (deci corelaia ce se stabilete ntre
componentele masei monetare i contrapartidele acesteia) sau,
- pe de alt parte, structura agregatelor monetare.
- INTIREA AGREGATELOR MONETARE
n ceea ce privete utilizarea agregatelor monetare ca obiectiv intermediar de politic monetar, acestea impun
aplicarea unei politici monetare restrictive care s aib n vedere controlarea nivelului de cretere al
agregatelor monetare, n scopul eliminrii excesului de lichiditate din economie, exces care conduce, n final,
la reducerea puterii de cumprare a monedei naionale. Este unanim acceptat faptul c o inflaie ridicat este
nsoit, n permanen de o ofert excedentar de moned, care s acopere creterea susinut a nivelului
general al preurilor. n lucrarea Teorii ale inflaiei, Helmut Frisch afirma c Friedman a fcut cunoscut
definiia cauzal de tip monetarist: Inflaia este pretutindeni i ntotdeauna un fenomen monetar i poate fi
determinat numai de o cretere mai rapid a cantitii de bani dect a produciei 19
Adoptarea ancorei monetare bazate pe controlul agregatelor monetare are la baz teoria cantitativ
reprezentat de ecuaia schimbului, potrivit creia, pe termen lung creterea nivelului preurilor este
determinat de creterea nregistrat la nivelul ofertei de moned. Pentru aceasta, autoritatea monetar are
obligaia de a asigura un anumit nivel de cretere a masei monetare reprezentate de agregatul ales pentru
realizarea acestui obiectiv intermediar. n acest caz se ridic mai multe probleme legate de:
alegerea agregatului monetar reprezentativ (avnd n vedere diversitatea acestora i nivelul de
agregare a elementelor ce le compun);
19
FRISCH, Helmut Teorii ale inflaiei, Central European University Press, 1997, traducere, Editura Sedona,
Timioara, 1997
64
Ionela Costica
stabilirea unui nivel de cretere a agregatului ales sau a unei benzi de fluctuaie a ratei de cretere
a masei monetare;
stabilirea modalitii de gestionare a agregatului monetar stabilit drept obiectiv intermediar de
politic monetar.
Avnd posibilitatea s asigure un anumit nivel de cretere a ofertei de moned din economie, banca central
dispune, astfel, de un ridicat nivel al independenei politicii monetare, avnd astfel posibilitatea s reacioneze
rapid n condiiile manifestrii de ocuri puternice la nivelul economiei naionale (fie prin intervenii directe,
fie prin intervenii indirecte).
Cu toate acestea, o problem important cu care se confrunt autoritatea monetar este cea legat de stabilirea
agregatului monetar optim care s permit atingerea obiectivului final de politic monetar, deoarece:
-
acesta trebuie s fie relevant pentru economia pe care o reprezint i,
n acelai timp, prin influenarea lui banca central trebuie s aib n vedere tocmai influenarea
nivelului preurilor din economie, n sensul asigurrii stabilitii acestora.
Ca atare, stabilirea ca ancor monetar a politicii monetare controlul agregatelor monetare este eficient
doar n condiiile n care legtura dintre evoluia agregatului monetar vizat i nivelul preurilor este
previzibil, banca central fiind n msur s asigure, pe baza instrumentelor de politic monetar de care
dispune la momentul respectiv, managementul eficient al ofertei de moned din economie. n condiiile
actuale, caracterizate de puternice inovaii n plan financiar, ca de altfel i de informatizarea pieelor
caracterizate de un puternic proces de globalizare, legtura dintre cele dou elemente (agregatul monetar
supus controlului i nivelul preurilor din economie) este chiar mai volatil i ca urmare este foarte greu de
previzionat. 20
Problema care se ridic, n condiiile manifestrii unui intens fenomen inflaionist, este aceea a meninerii, pe
ct posibil, a nivelului ofertei de bani sub nivelul de cretere al produciei. La prima vedere pare o problem
uor de realizat, dar cu toate acestea, n profunzime, genereaz nenumrate dileme: oferta de moned de ce
agregat monetar este reliefat cel mai bine? Care dintre agregatele monetare s fie avute n vedere ca inte
intermediare de politic monetar?
O alt problem important este cea legat de capacitatea bncii centrale de a influena agregatul ales drept
obiectiv intermediar, ca de altfel i cea privind stabilirea nivelului cererii de moned din economie, cerere la
care s se fac raportarea ofertei de moned.
20
CZECH NATIONAL BANK Inflation targeting in the Czech Republic Inflation targeting in transition economies,
working papers, 2000
65
Ionela Costica
Practica a demonstrat c stabilirea acesteia nu este deloc simpl.

Pe de alt parte, avnd n vedere faptul c vorbim de existena unei economii de pia, este dificil de realizat
un control precis asupra ofertei de moned din economie, tiut fiind faptul c aceasta este determinat i de
activitatea curent a bncilor din sistem, activitate ce nu poate fi influenat direct de autoritatea monetar,
intervenind, n fapt, politicile proprii n domeniul creditrii economiei.
Dac nivelul cursului valutar este uor perceput de public, nu acelai lucru se poate spune i de evoluia
nivelului agregatelor monetare, care nu este neleas n ntregime de public, motiv pentru care, presiunile
generate de creterea ofertei de moned pe pia sunt resimite n nivelul preurilor i, implicit, al inflaiei un
anumit decalaj (de cele mai multe ori pe termen lung).
Drept urmare, autoritatea monetar trebuie s acioneze n avans pentru a putea influena nivelul viitor al
ratei inflaiei. Aplicarea unei astfel de politici monetare (cu ancor monetar agregat monetar) presupune
existena unui cadru economic care s permit manifestarea unei legturi stabile i previzibile ntre agregatul
monetar avut n vedere i nivelul inflaiei, canalul ideal de transmisie a politicii monetare fiind reprezentat de
canalul creditului, deoarece creaia monetar este strns legat de creditele acordate economiei de ctre
bncile din sistem, singura posibilitate de influenare a acestora fiind nivelul ratei dobnzii.
Cu toate acestea, se consider c cel mai uor de urmrit agregat monetar este reprezentat de masa monetar
n sens larg (M2), deoarece instrumentele de politic monetar pot asigura o influen indirect asupra
componentelor acestui agregat.
Astfel ca, avantajele tintirii agregatelor monetare se concretizeaza in:
-
banca centrala isi ajusteaza porgramul de politica monetara in fucntie de situatia economica proprie;
banca centrala poate, astfel, stabili o tinta de inflatie care sa difere de cea a altor economii, dar care sa
raspunda fluctuatiilor generate de oferta de pe piata;
politica monetara bazata pe tintirea agregatelor monetare transmite un semnal imediat publicului
privind nivelul inflatiei si, in acelasi timp permite bancii centrale sa-si adapteze interventiile in functie
de evolutiile pietei.
STRATEGII DIRECTE DE POLITIC MONETAR

1. intirea inflaiei
Ca alternativa la strategiile de politica monetara prezentate anterior, in ultimii ani s-a conturat o noua strategie
de politica monetare menita sa elimine tintele intermediare de politica monetara: tintirea directa a inflatiei.
66
Ionela Costica
Tintirea directa a inflatiei este legata de Noua Zeelanda care, pentru prima data adoptat o astfel de strategie
incepand cu 1988.
-
Caracteristici
Tintirea directa a inflatiei reprezinta strategia de politica monetara ce presupune stabilirea unei tinte pentru
nivelul ratei inflatiei, pe o anumita perioada de timp, tinta ce trebuie atinsa prin aplicarea masurilor de
politica monetara, astfel incat sa se asigure stabilitatea preturilor (Sherwin [2000])21 Chiar daca aparitia
conceptului a aparut initial in viata practica, dezvoltarea teoretica a acestuia s-a accelerat in ultima perioada,
pe fondul adoptarii acestei strategii de tot mai multe banci centrale.
Astfel ca, Svensson (Svensson [2001])22 defineste tintirea inflatiei din prisma caracteristicilor acesteia:
(1) tintirea inflatiei reprezinta o tinta numerica, fie ca este vorba de un anumit procent ce trebuie asigurat
cu sau fara un interval de toleranta, fie ca este vorba de stabilirea unui interval in care inflatia sa fie
inclusa. Stabilirea numerica a acestei tinte inflationiste este strict legata de indicele de pret care este
luat in considerare, experienta tarilor care au trecut la tintirea inflatiei aratand ca indicele cel mai
frecvent utilizat este indicele preturilor de consum (CPI) (Sherwin [2000], Debelle[1997]).
(2) procesul decizional la nivel de banca centrala se bazeaza pe o puternica independenta a acesteia in
ceea ce priveste adoptarea instrumentelor de politica monetara care sa conduca la realizarea tintei
infaltioniste;
(3) presupune un grad ridicat de transparenta si asumarea responsabilitatii pentru atingerea tintei de
inflatie.
-
Condiii de aplicare:
Indiferent insa de modul in care este perceputa tintirea inflatiei, aceasta impune cel putin cinci componente
care sa asigure o buna implementare a ei (Svensson [2001], Mishkin [2000],Debelle...[1998]):
-
stabilirea asigurarii stabilitatii preturilor ca obiectiv unic sau prioritar al politicii monetare, fie pe
cale constitutionala, fie prin angajamentul public al bancii centrale;
Daca avem in vedere obiectivele de politica monetara stabilite in cadrul regimului de tintire a inflatiei,
obiectivul prioritar trebuie sa fie atingerea ratei inflatiei specificate (Debelle [1997]). Orice alt obiectiv poate fi
urmarit doar daca, prin realizarea lui se ajunge la atingerea obiectivului prioritar. Ceea ce trebuie avut in
21
SHERWIN, Murray Institutional framework for inflation targeting, Reserve Bank of New Zeeland, October 2000
(www.rbnz.govt.nz/speeches/009759.html)
22
SVENSSON, Lars E.O Inflation Targeting: Should It Be Modeled as an Instrument Rule or a Targeting Rule?,
Princeton University, December 2001.
67
Ionela Costica
vedere este faptul ca, de foarte multe ori atingerea mai multor obiective de politica monetara poate genera
conflicte intre acestea, deoarece realizarea unui se poate face prin neindeplinirea conditiilor celuilalt
obiectiv. De aici se disting doua tipuri de strategii de tintire directa a inflatiei: tintirea stricta a inflatiei, caz in
care banca centrala isi cantoneaza intreaga activitate in jurul tintei inflationiste pe care o are de atins, si
tindirea flexibila a inflatiei, caz in care banca centrala are in vedere si alte variabile macroeconomice: gradul
de ocupare, cursul de schimb, nivelul cresterii economice. In acest din urma caz, banca centrala va urma, in
fapt, o deflatie graduala, care sa nu conduca la afectarea echilibrului economic real sau al celui extern
(deprecierea masiva a propriei monede).
-
cuantificarea acestui obiectiv sub forma unei rate a inflaiei (singur procent sau interval de variatie)
ce urmeaz a fi atinsa de-a lungul unui interval de timp;
Cunatificarea tintei inflationiste presupune luarea in considerare a mai multo elemente:
intervalul pentru care se stabileste tinta inflationista;
Determinarea acestuia depinde de conditiile economice specifice fiecarei tari care adopta tintirea infaltiei,
deoarece se poate vorbi de o aplicare imediata a tintei stabilite (in cazul in care economia respectiva
inregistreaza un nivel scazut al inflatiei) sau de oaplicare graduala, stabilindu-se, astfel, intervale de
dezinflatie pe parcursul mai multor ani (de regula 2 ani) pentru fiecare interval stabilindu-se o anumita tinta
inflationista. O alta problema legata de timp este cea a adoptarii tintirii inflatiei. Cum putem stabili ca acesta
este momentul favorabil adoptarii unei noi strategii de politica monetara?! Este greu de stabilit momentul
optim, dar experienta tarilor care deja au adoptat aceasta strategie a aratat ca tintirea inflatiei poate fi adoptata
in conditiile in care economia respectiva deja se afla intr-o perioada de reducere a inflatiei, autoritatea
monetara dispune de credibilitate in randul publicului, dar si de sustinere din partea executivului, ceea ce face
mult mai facila implementarea unei noi strategii.
indicele de pret pe baza caruia se determina tinta inflationista;
Chiar de la inceput toate argumentele sunt orientate in favoarea indicelui preturilor de consum indefavoarea,
spre exemplu, a deflatorului PIB sau a altor indici de pret. Aceasta deoarece, trebuie recunoscut ca puterea de
cumparare a consumatorilor finali este evidentiata de indicele preturilor de consum (CPI), acesta fiind mult
mai aproape de public, cei care apreciaza in fapt, evolutia nivelului inflatiei. Bineinteles, apar si diferentieri in
ceea ce priveste stabilirea elementelor ce compun CPI, procentul de dezinflatie acceptat in majoritatea
cazurilor fiind de aproximativ 2% pe an.
forma de exprimare a tintei: procent fix sau ca interval:
68
Ionela Costica
In ceea ce priveste cuantificarea obiectivului, apar diferentieri de la tara la tara, acestea presupunand, in sensul
ca fie se stabileste o tinta fixa (plafon) (cazul Spaniei care avea stabilit un plafon de cel mult 3% anual), fie un
interval in care sa se afle nivelul inflatiei pentru perioada analizata. O alta diferentiere apare si in ceea ce
priveste dimensiunea benzii de fluctuatie a inflatiei fata de nivelul central urmarit. In principalele cazuri de
aplicare a tintirii inflatiei (a se vedea Noua Zeelanda, Canda, Marea Britanie, Australia) banda de fluctuatie a
tintei inflationiste a fost cuprinsa intre 1% si 3% anual (spre exemplu Neoua Zeelanda: 0% - 3%, Australia 23%, Marea Britanie 1-4%).
asigurarea independentei bancii centrale in privinta instrumentelor utilizate pentru atingerea

nivelului stabilit al inflatiei;
Asigurarea stabilitatii preturilor prin tintirea directa a inflatiei impune un grad rididat de independenta la
nivelul bancii centrale in ceea ce priveste aplicarea si conducerea politicii monetare. Acest lucru poate fi
realizabil in conditiile in care politica monetara se armonizeaza cu cea fiscala, banca centrala avand astfel
posibilitatea de a utiliza in orice moment instrumentele de care are nevoie pentru a-si atinge obiectivele. In
aceste conditii este nevoie ca politica fiscala sa se ajusteze in functie de actiunile intreprinse la nivel de banca
centrala, astfel incat sa nu pericliteze obiectivul de inflatie, ceea ce este echivalent cu absenta oricaror simptome de
dominanta fiscala:
- finantarea deficitului public direct de catre banca centrala sau de catre sistemul bancar sa fie redusa sau chiar
inexistenta;
- guvernul sa nu depinda de veniturile din senioraj;
- pietele financiare sa fie suficient de dezvoltate pentru a permite tranzactionarea instrumentelor de indatorare publice
sau private;
- nivelul datoriei publice sa fie sustenabil 23
Toate acestea, vin o data in plus, sa impuna politica monetara ca fiind pilonul politicii macroeconomice, in
jurul acesteia urmand a se concentra actiunea celorlalte politici.
23
Banca Nationala a Romaniei Tintirea directa a inflatiei: o noua strategie de politica monetara, Caiete de studii,
Bucuresti, 2002
69
Ionela Costica
-
elaborarea si aplicarea programului de politica monetara in conditii de transparenta deplina;
Ceea ce este important in aplicarea strategiei de politica monetara bazata pe tintirea inflatiei este faptul ca
aceasta promoveaza o mare transparenta din punct de vedere al politicii monetare (Svensson [2003], Sherwin
[1999], Mishkin & Posen [1997]). In primul rand, prin stabilirea tintei inflationiste banca centrala are
posibilitatea sa comunice publicului larg nivelul inflatiei catre care s-a orientat si pe care trbuie sa-l asigure in
perioada imediat urmatoare. Fie ca se realizeaza prin diverse materiale publicitare, fie ca sunt anuntate
indiverse discursuri ale membrilor conducerii bancii centrale, fie ca este vorba de publicatii ale acesteia, toate
au o singura finalitate: comunicarea cu cei care sunt afectati, in final de puterea de cumparare a monedei.
Acestea conduc, mai departe, la consolidarea pozitiei bancii centrale pe piata, generand o mai mare
credibilitate a actiunilor intreprinse in directia asigurarii stabilitatii preturilor.
-
si, nu in ultimul rand, faptul ca o politica monetara este mult mai usor perceputa, inteleasa de catre
publicul larg;
In conditiile in care banca centrala publica tintele infaltioniste pe fondul existentei unor previziuni in acest
sens, publicul larg va putea mult mai usor sa estimeze masura in care masurile adopate de banca centrala au
fost in masura sa conduca la mentinerea stabilitatii preturilor.
Toate acestea reprezinta, in fapt, tot atatea argumente in favoarea aplicarii unei politici monetare bazate pe
tintirea inflatiei.
Astfel se afirma ca (Rudebusch & Walsh [1998]) prin concentrarea asupra obiectivului stabilit, prin asigurarea
unui ridicat grad de transparenta la nivelul politicii monetare, prin explicarea, catre publicul larg, cat mai clar
a strategiilor si masurilor adoptate si, nu in ultimul rand prin asumarea responsabilitatii pentru masurile
adoptate, banca centrala poate considera ca dezirabila adoptarea tintirii inflatiei ca strategie de politica
monetara.
Cu toate acestea, exista si argumente care descurajeaza in ceea ce priveste adoptarea unei astfel de strategii.
n primul rand, politica monetara este mult mai rigida, fiind orientata in directia atingerii tintei stabilite. Astfel
ca atentia bancii centrale este orientata in directia tintei inflationiste, fiind mult mai putin flexibila in ceea ce
priveste alte obiective de politica monetara. Politica monetare este, astfel, caracterizata de anumite
constrangeri in ceea ce prinveste masurile discretionare (a se vedea independenta bancii centrale) ale bancii
centrale.
70
Ionela Costica
In ciuda eforturilor bancii centrale de a reduce asteptarile inflationiste ale populatiei si, implicit costurile
dezinflatiei, de foarte multe ori estimatile populatiei s-au adaptat la evolutiile pietei, fapt ce au alimentat
evolutiile preturilor din economie. Pe de alta parte, banca centrala trebuie sa aiba in vedere si o balansare intre
obiectivele adiacente de politica monetara, deoarece realizarea unora dintre ele poate genera influenta
nefavorabile asupra realizarii tintei principale.
Chiar estimarile realizate la nivel de banca centrala, din punct de vedere al stabilirii tintei, sunt greu de
realizat, iar pe de alta parte, masurile de politica monetara adoptate in directia asigurarii stabilitatii preturilor
pot genera efecte cu o anumita intarziere. Chiar cunoscand aceste laguri, nevoia de a privi in perspectiva poate
altera evolutiile viitoare, tocmai prin ingreunarea capacitatii de previzionare. Capacitatea de previzionare este
infleuntata, tot nefavorabil, si de situatiile noi, neprevazute care se pot manifesta in viitor, situatii care, in
ciuda previziunilor, nu au putut fi estimate in totalitate.
Toate acestea genereaza si un oarecare grad de instabilitate la nivelul pietei financiare, deoarece economiile
interactioneaza intre ele si efectul de contagiune actioneaza imediat. La toate acestea se adauga si presiunile
generate de existenta pietei valutare libere care permite flucturea fara restrictii a cursului valutar.
Pe fondul acestor argumente pro si contra, practica a aratat ca adoptarea tintirii directe a inflatiei poate fi
eficienta in conditiile in care banca centrala reuseste sa asigure stabilitatea procesului deflationist, stabilitatea
sistemului financiar fiind o conditie suplimentara in acest scop.
2.4.INSTRUMENTE DE POLITICA MONETARA
Aplicarea masurilor de politica monetara necesita utilizarea unui set de instrumente prin intermediul carora
banca centrala sa-i exercite influenta la nivelul economiei. Mixul optim de instrumente de politica monetara:
asigurarea atingerii obiectivelor legate de controlul masei monetare n conditiile existentei
unor puternice ocuri generate la nivelul cererii i al ofertei de moneda;
posibilitatea unei adaptari rapide att a instrumentelor, ct i a obiectivelor operationale n
scopul reflectarii constrngerilor institutionale care pot influenta nefavorabil actiunea generata de
instrumente;
asigurarea atingerii i altor obiective adiacente (precum asigurarea functionarii normale a
sistemului de plati din economie, asigurarea dezvoltarii rapide a pietelor monetare i de capital, posibilitatea
prevenirii unor posibile crize);
71
Ionela Costica

reflectarea conditiilor macroeconomice, n general, i a tipului de politica monetara i a
regimului valutar adoptate de autoritatea monetara.

Se poate face, astfel, distinctie ntre instrumente directe i indirecte de politica monetara. Daca instrumentele
indirecte actioneaza prin intermediul pietei pentru a influenta semnificativ anumite conditii viznd cererea i
oferta, instrumentele directe stabilesc i impun limite n planul activitatii monetare prin acte normative.
Pornind de aici, putem structura instrumentele de politica monetara astfel:
TIPURI:
Instrumente directe acele instrumente de politic monetar prin care banca central exercit
un control direct asupra ratelor de dobnd i asupra cursului de schimb (control de pre) sau
asupra mrimii depozitelor i creditelor (control cantitativ);
Instrumente
indirecte
acele
instrumente
prin
care
banca
central
influeneaz
comportamentul instituiilor financiare, acionnd asupra bilanul bncii centrale sau asupra
ratelor de dobnd la facilitile bncii centrale
1.
2.
3.
4.
5.
OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
Stabilitatea preturilor
Cre?terea economica
Ocuparea fortei de munca
Echilibrul extern
Deficitul bugetar
AGREGATE MONETARE:
(M1 , M2)
RATELE DE DOBANDA (pe temren scurt

sau lung)
- RATA DOBANZII AFERENTA PIETEI

MONETARE
- RATA DOBANZII LA TITLURILE DE STAT
REZERVELE BANCARE
BAZA MONETARA
INSTRUMENTE DE POLITICA MONETARA:

- OPERATIUNI DE OPEN MARKET
- R.M.O.;
- FACILITATILE ACORDATE DE BANCA CENTRALA
72
Ionela Costica
1) INSTRUMENTE DIRECTE DE POLITICA MONETARA
Avantaje:
pot fi instrumente foarte utile pentru controlul dobnzilor i al creditului n perioadele de criz.
pot fi instrumentele cu cea mai mare eficacitate n cazul economiilor cu piee financiare slab dezvoltate.
Dezavantaje:
pot conduce la restrngerea competiiei din sectorul bancar, dezavantajnd att debitorii ct i
deponenii.
control selectiv al creditului pot aprea distorsiuni pe pieele financiare
a) Au existat nenumarate situatii cnd, bancile centrale au utilizat instrumente directe de control monetar, cel
mai cunoscut fiind plafonul de credit impus bancilor prin care banca centrala aloca creditele, n mod direct, la
nivelul intermediarilor financiari
Se considera ca adoptarea acestui instrument este determinata de mai multe motive, printre care: 24
uurinta aparenta de implementare a acestui instrument;
perceptia relativa legata de acuratetea cu care pot fi realizate obiectivele monetare i cele
legate de credit;
n conditiile unei piete cvasiinexistente sau n curs de dezvoltare, ca de altfel i ale unei banci
centrale n curs de restructurare, s-a dovedit a fi cel mai eficient instrument de politica monetara la momentul
respectiv;
faptul ca era considerat una dintre cele mai eficiente modalitati de directionare a creditelor
catre acele sectoare favorizate (precum sectorul agricol, energetic etc.).

b) Daca avem n vedere celalalt instrument direct de politica monetara nivel minim al activelor lichide acesta reprezinta, n fond o norma prudentiala bancara potrivit careia bancile din sistem sunt obligate sa
dispuna de active lichide determinate ca procent din totalul depozitelor constituite la nivelul lor. Efectul
acestui impuneri este simtit doar n conditiile n care bancile apeleaza la resursele bancii centrale, deoarece
dobnzile practicate de aceasta sunt practic, prohibitive. Avantajul imediat al acestui instrument este acela ca,
24
FARAHBAKSH, Mitra i SENSENBRENNER, Gabriel Bank-by-bank credit ceilings: Issues and experiences n
73
Ionela Costica
n cazul tarilor aflate n curs de dezvoltare, n combinatie cu alte instrumente de politica monetara, poate da
rezultate n ceea ce privete ntarirea sigurantei operatiunilor bancare.
2) INSTRUMENTE INDIRECTE DE POLITICA MONETARA

A. REZERVELE MINIME OBLIGATORII
Chiar daca nu putine sunt opiniile potrivit carora mecanismul rezervelor minime obligatorii este un
instrument direct de politica monetar, trebuie sa evidentiem faptul ca, pe de o parte acesta actioneaza prin
intermediul pietei, influentnd, n mod implicit nivelul cererii, ca de altfel i al ofertei de moneda din
economie, dar n acelai timp se prezinta sub forma normativa, bancile din sistem fiind obligate sa-i
constituie aceste rezerve la nivelul bancii centrale, n primul rnd pentru a asigura o lichiditate minima fata de
deponenti. Putem spune ca mbina elemente specifice att instrumentelor directe, ct i celor indirecte, motiv
pentru care nu poate fi considerat un instrument direct pur ci, mai degraba, o combinatie a celor doua.
Argumentele aduse n favoarea utilizarii mecanismului rezervelor minime obligatorii sunt legate de aspecte
precum:
mbunatatirea preciziei cu care banca centrala poate sa-i ghideze politica monetara n directia
atingerii obiectivelor propuse;
aplicarea politicii monetare prin nsai modificarea rezervelor minime obligatorii;
Ceea ce este specific rezervelor minime obligatorii este faptul ca acestea au rolul de a asigura o lichiditate
minima a bancilor n raporturile ce se stabilesc ntre acestea i deponenti. Din punct de vedere al politicii
monetare, se considera ca utilizarea mecanismului rezervelor minime obligatorii permite autoritatii monetare
de a realiza controlul ofertei de moneda la nivelul economiei, toate acestea viznd, n final, asigurarea
stabilitatii monetare.
n calitate de instrument de politica monetara, rezervele minime obligatorii actioneaza n directia limitarii
capacitatii bancilor din sistem de a multiplica depozitele deponentilor, n cadrul mecanismului propriu de
creatie monetara, motiv pentru care rata rezervelor minime obligatorii este invers proportionala cu
multiplicatorul depozitelor. (Radulescu [1999]25).
Mecanismul rezervelor minime obligatorii a fost introdus n Romnia, n cursul anului 1992, n scopul reglarii
lichiditatii excedentare din economie. Daca initial baza de calcul a rezervelor viza doar depozitele n moneda
25
RADULESCU, Eugen Inflatia, marea provocare Editura Enciclopedica, Bucureti, 1999, pag. 37
74
Ionela Costica
nationala constituite la nivelul sistemului bancar de catre agentii economici, treptat, ca urmare a creterii
exagerate a ofertei de moneda din economie, baza de calcul s-a extins la ansamblul disponibilitatilor n lei i n
valuta, la vedere i la termen, atrase de bancile din cadrul sistemului bancar. Includerea n baza de calcul i a
disponibilitatilor n valuta viza, n definitiv, reducerea activitatii de creditare interna n valuta care, conducea
la accentuarea presiunilor asupra cursului valutar al monedei nationale cu implicatii imediate asupra
echilibrului extern al tarii. Acesta a fost un motiv n plus pentru stabilirea initiala a unei rate a rezervelor
minime obligatorii mult mai mari pentru disponibilitatile n valuta dect pentru cele n moneda nationala.
B. OPERATIUNI DE OPEN MARKET
Alternativa viabila de control al lichiditatii este reprezentata de derularea operatiunilor de open market de
catre Banca Nationala.
n accepiunea Bncii Federale din SUA (FED), operaiunile open market se refer la vnzarea i cumprarea
de active eligibile pe piaa deschis. n accepiunea european (a Bncii Centrale Europene), la care ne vom
referi n continuare, operaiunile open market au o semnificaie mai larg (operatiuni derulate pe piata cu
active eligibile).
Operaiunile pe piaa deschis reprezint instrumentul de politic monetar cel mai folosit, el avnd o serie de
avantaje ca:
sunt iniiate de banca central, dar cu participarea voluntar a celorlalte bnci;
pot fi implementate rapid, fr ntrzieri de ordin administrativ, banca central doar transmind
dealer-ilor ordinele de executare;
au un grad ridicat de flexibilitate, putnd utilizate frecvent i n orice cantitate;
se pot inversa uor, o cumprare n cantitate prea mare, putnd fi contracarat imediat printr-o vnzare.
Operaiunile open market pot avea un caracter dinamic atunci cnd banca central ia iniiativa pentru
modificarea ofertei de moned (pentru a preveni unele probleme nainte ca acestea s apar) sau un caracter
defensiv atunci cnd banca central dorete s contracareze unele probleme deja existente.
De asemenea, operaiunile open market pot fi reversibile (ex: repo, operaiuni de refinanare, swap valutar)
sau pot avea caracter definitiv (ex: vnzare sau cumprare de titluri de stat). Efectul ambelor tipuri de
75
Ionela Costica
tranzacii poate fi acelai (injecie sau absorbie de lichiditate), dar tranzaciile definitive influeneaz preul de
pia al activelor suport, n timp ce tranzaciile reversibile nu au acest efect.
Operaiunile pe piaa deschis se pot clasifica funcie de scopul urmrit, frecven i procedura de execuie n
urmtoarele categorii:
Operaiuni de refinanare;
Operaiuni de reglaj fin (tranzacii definitive i repo, swap valutar, atragerea de depozite);
Operauni structurale (emiterea de certificate de ctre banca central).
1.1. Operaiuni de refinanare

Operaiunile de refinanare sunt operaiuni reversibile prin care se injecteaz lichiditate n sistem prin
acordarea de credite bncilor care ndeplinesc unele criterii de eligibilitate. Sunt implementate prin
organizarea de licitaii organizate regulat, au scadene predeterminate i sunt garantate n totalitate cu active
eligibile (conform sistemului de refinantare al BNR).
Mecanismul de refinantare:
- creditul de licitatie
- acest credit a fost introdus de BNR n 1993, ca un prim mecanism de piata (doar pe
jumatate deoarece finanta, n primul rnd descoperitul de cont) pentru a face trecerea de la creditul dictat de
decizii administrative.26
- creditul structural (discount window / strucutrated credit facility) - are la baza decizia Parlamentului sau a
Guvernului de a sustine activitatea n anumite sectoare economice (cum a fost, n special, cazul agriculturii).
Daca pna n 1996 acesta reprezenta mai mult de 70% din totalul refinantarii, ncepnd cu 1997 s-a diminuat
simtitor, Banca Nationala a Romniei, ca urmare a politicii de sterilizare a masei monetare din economie,
devenind debitor net la nivelul sistemului bancar.
- creditul lombard - este un credit overnight acordat n vederea acoperirii nevoilor temporare de lichiditate ale
bancilor din sistem. ncepnd cu 1998 (data la care a intrat n vigoare noul Statut al BNR) creditul lombard nu
mai poate fi utilizat pentru descoperit de cont. Din 2000, creditul lombard (sub forma unei facilitati marginale
de mprumut) este nsotit de elemente colaterale, iar rata dobnzii percepute este cea mai ridicata de pe piata,
n scopul asigurarii distribuirii echilibrate a lichiditatii n economie.
26
BELL, Gerwin, COSSE, Stephane, WANG, Tao, MOORE, David & BROWN, Ward Romania: Selected Issues
and Statistical Appendix, International Monetary Fund Country Report, ianuarie 2001. (Tne NBR introduced auction
credit in 1993 as a demi-market-based means of monetary policy to replace soft credit dictated by government decisions)
76
Ionela Costica
- facilitatile speciale de credit - sunt utilizate de catre banci n cazul nregistrarii de dificultati, creditul fiind
acordat pentru o perioada de cel mult 30 de zile, impunnd respectarea unui plan financiar de redresare a
bancii vizate i, binenteles, colateralizarea creditului cu titluri de stat (n special bonuri de tezaur).
Cu toate acestea, putem afirma ca mecanismul de refinantare din Romnia a fost utilizat ca instrument de
control monetar orientat n doua directii:
-
controlul nivelului lichiditatii din economie;
mecanismul de transmitere a politicii monetare prin intermediul ratei dobnzii (deoarece pe de o parte Banca
Nationala era cea care stabilea nivelul ofertei de moneda disponibila pentru refinantare i, n acelai timp,
prin mecanismul licitatiei, orienta nivelul ratei dobnzii n directia dorita). 27
1.2. OPERATIUNI DE REGLAJ FIN

1.2.1. Acorduri repo
Tranzaciile repo sunt operaiuni reversibile prin care se vinde un activ eligibil (de regul titluri de stat),
vnztorul fiind obligat s l rscumpere, la un anumit pre, la cerere sau la un moment viitor prestabilit. Un
acord repo reprezint o cumprare open market deactive eligibile de ctre banca central. Acordurile reverse
repo se refer la vnzarea de ctre banca central a unor active eligibile, cumprtorul obligndu-se s le
revnd bncii centrale la o anumit dat.
n cazul acordurilor repo, diferena dintre preul de vnzare i preul de rscumprare reprezint dobnda
datorat (rata repo).
1.2.2. Swap valutar
Swap-ul valutar reprezint o vnzare / cumprare spot a unei valute combinat cu o cumprare / vnzare
forward a aceleiai valute. Acest tip de operaiune open market poate fi utilizat att pentru injecia de
lichiditate n sistem ct i pentru absorbia de lichiditate.
Prin swap-ul valutar participanii fixeaz punctele swap ca diferen ntre cursul de schimb forward i cursul
de schimb spot.
1.2.3. Tranzacii definitive
27
SAAL, Matthew i ZAMALLOA, Lorena M. Use of central bank credit auctions in economies in tranzition - n
77
Ionela Costica
Se refer la operaiuni care nu sunt reversibile prin care banca central vinde sau cumpr active eligibile,
implicnd un transfer definitiv al proprietii de la vnztor la cumprtor. Sunt folosite att pentru injecia de
lichiditate n sistem ct i pentru absorbia de lichiditate.
Desfurarea operaiunilor cu titluri (de regul titluri de stat) pe piaa deschis (open market) de ctre banca
central prin tranzacii definitive determin modificarea portofoliului de titluri al bncilor comerciale i ca
urmare i a posibilitilor lor de creditare.
C. FACILITATILE ACORADATE DE BANCA CENTRALA
Facilitile de finanare i depozit sunt operaiuni care se desfoar la iniiativa bncilor comerciale i poart
o dobnd penalizatoare, atitudinea bncii centrale fiind una de limitare a acestor faciliti. De obicei, accesul
la aceste faciliti este limitat prin impunerea unor plafoane.
Exist dou tipuri de faciliti:
Facilitatea de finanare marginal;
Facilitatea de depozit.
Facilitatea de finanare marginal este folosit pentru acoperirea nevoilor temporare de lichiditate, avnd de
regul scaden overnight i fiind garantate cu active eligibile. Dobnda este stabilit de banca central.
Facilitatea de depozit se refer la posibilitatea pe care o au bncile comerciale de a plasa overnight depozite la
banca central, la o rat de dobnd stabilit de banca central.
Rata dobnzii pentru aceste operatiuni se stabilete pornind de la dobanda de politica monetara 1,5pp
(ncepnd cu luna mai 2015). Rata dobnzii de politic monetar este actualmente rata la care
BNR efectueaz operaiuni repo derulate prin licitaie pe termen de o sptmn i la o rat fix de dobnd.
78

Note de Curs Economie Monetara

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Note de Curs Economie Monetara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ionela Costica

Note de curs Economie monetar

MONEDA I MASA MONETAR

1.1. Abordari ale monedei

Contrapartidele masei monetare

1.1. ABORDRI ALE MONEDEI

Note de curs Economie monetar

Ca urmare, in condiiile actuale, dezvoltarea produselor financiare a condus la o suprapunere a acestora

Rolul macroeconomic al monedei

i. Stabilizarea macroeconomica realizata prin intermediul monedei:

iar pe de alta parte de susintorii

INTERVENTIONISMULUI (Keynesitii si neo-keynesistii).

ciclul economic decurge din activitatea agenilor economici care

urmresc optimizarea activitii proprii, concretizate, in principal, in

Note de curs Economie monetar

curs valutar fix sau flexibil;

coordonarea politicilor monetare intre tari;

iii. Moneda ca sursa de finanare la nivel guvernamental

evideniat de funciile jucate de moneda in economie.

1.2.CLASIFICAREA SEMNELOR MONETARE

Note de curs Economie monetar

Clasificarea semnelor monetare impune luarea n considerare a mai multor criterii1:

forma de existen a monedei;

moneda scriptural (moneda de cont ce este rezultatul nregistrrilor realizate n conturile

operaiunile cu aurul (achiziia de aur de pe pia) n vederea majorrii

stocului inclus n lichiditatea internaional a statului;

tranzaciile derulate pe piaa valutar n vederea majorrii rezervei valutare a statului;

finanrile legale acordate statului;

creditele de refinanare acordate bncilor din sistem;

Note de curs Economie monetar

Pret oficial aur 1

Note de curs Economie monetar

Din punct de vedere al obligaiilor asumate de ctre emitent

Statutul Fondului Monetar Internaional definete coninutul convertibilitii internaionale n

Note de curs Economie monetar

echilibrarea economic a balanei de pli externe, n special pe baza exportului de bunuri

competitive calitativ i valoric;

eliminarea restriciilor n utilizarea monedei naionale de ctre rezideni i nerezideni n

operaiuni curente i pe termen lung pe plan extern.

Din punct de vedere al capacitii liberatorii:

moneda legal (cu capacitate liberatorie nelimitat la nivelul rii emitente);

1.3. DEFINIREA MASEI MONETARE (AGREGATELE MONETARE)

Note de curs Economie monetar

pe de o parte se au n vedere raporturile ce se stabilesc ntre banca central i Trezoreria

statului (din punct de vedere al finanrii posibilelor deficite bugetare);

cost pentru orice banc (rata dobnzii).

Note de curs Economie monetar

abordarea din punct de vedere al lichiditii.

monedele i bancnotele aflate n circulaie (acceptate n mod unanim de populaie pentru

derularea tuturor tranzaciilor);

conturile curente asupra crora pot fi trase cecuri (checkable deposits).

Note de curs Economie monetar

care prezint un ridicat nivel al lichiditii;

care pot fi transformate uor n cash, fr a se nregistra pierderi de valoare nominal i fr

o gam minim de active:

pe care deintorii le pot transforma ntr-un interval de timp

Note de curs Economie monetar

garantarea pstrrii valorii nominale a activelor deinute, valoare nominal fixat la un

STRUCTURA AGREGATELOR MONETARE

Note de curs Economie monetar

Depozite la termen (n lei)

Note de curs Economie monetar

Aderarea la UE a impus i modificri n structura agregatelor monetare, n scopul armonizrii structurii

Depozite cu durat iniial de pn la 2 ani (inclusiv depozitele rambursabile