TEMA NR.

COMUNICARE, SOCIALIZARE SI
INTEGRARE ORGANIZATIONALA
Comunicarea corporativ apare ca rspuns
la exigenele impuse de noua orientare ctre marketingul societal,
permind organizaiei s-i afirme individualitatea prin evidenierea resurselor
de care dispune, a performanelor realizate la un moment dat,
sau a personalitii pe care o confer propria cultur.
Prin adoptarea unui nou comportament pe plan comunicaional,
organizaia extinde considerabil aria de aciune.
Pornind de la ideea c organizaia este un ntreg ce nu poate fi redus doar
la produsele fabricate sau la mrcile comercializate i considernd c
n organizaie totul COMUNIC, managerii au nceput s acorde o tot mai
mare importan comunicrii corporative i integrrii acesteia ntr-un demers
coerent.

Un PLAN DE COMUNICARE INTEGRATA construit pe componenta

strategica, poate tine cont DE FLUXUL SI COTA CONSTANTA DE ATENTIE pe
care trebuie sa le obtinem in comunicarea interna, pentru a extrage din ele
o COTA REZONABILA DE PIATA si a obtine un plus de valoare prin
intermediul comunicarii externe, unde PR-ul ocupa un loc central, ca
urmare a eficientei comunicationale pe care o genereaza la un moment dat
si care, la randul sau, poate propulsa imaginea org prin asociere directa cu
marca/ambalajul produsului evidentiat, in ochii consumatorului
Cuvinte-cheie in abordarea integrativa a unei afaceri: calitate, serviciu,
comunicare, valoare

CLIENTUL SI
VALOAREA
ACESTUIA

COSTURILE
COMUNICAREA SUPORTATE DE
INTEGRATA CLIENT

COMODITATEA ACTULUI
DE CUMPARARE
ABORDAREA COMUNICARII INTEGRATE. EXEMPLIFICARE
 COMUNICAREA ORGANIZATIONALA DIN PERSPECTIVA STRATEGICA
Functionalitatea corespunzatoare a comunicarii interne nu se poate realiza
fara dezvoltarea dimensiunii strategice organizate a acesteia.

Prin urmare construirea, dezvoltarea si mentinerea unei comunicari

organizate implica activarea urmatoarelor sale caracteristici la nivel de
grup/departament/nivel ierarhic:

caracteristica instrumentala = utilizarea a o serie de suporturi / instrumente

pentru sprijinirea fiecarui obiectiv in parte ( ex: suport audiovizual si scris)

caracteristica de adaptabilitate = utilizarea acelor instrumente comunicationale

specifice sectorului de activitate vizat /culturii org. promovate la un moment dat

caracteristica de flexibilitate = adaptarea comunicarii org. informale pentru

crearea unor structuri specifice

caracteristica de multidirectionalitate (comunicarea stelara) = obtinerea in

timp util a unui feed-back pertinent ce va sta la baza viitoarelor decizii luate si asumate
la nivel org.

caracteristica de scop ( finalitate) = reflectarea planului/obiectivelor de

ansamblu asumate de catre org.
 COMUNICAREA IN ORG.

PROIECTAREA ACT.
COMUNICATIONALE

ARMONIZAREA ACT.
COMUNICATIONALE

DEFINIRE OBIECTIV ASUMAT

DE CATRE ORG.

SCOP FINAL ORGANIZATIE

COORDONAREA
ACT.
ATINGERE OBIECTIV COMUNICATIONALE
PRESTABILIT
 MANAGEMENTUL COMUNICARII ORGANIZATIONALE

CONTEXT SOCIAL
PLAN STRATEGIC DE CULTURA
ANSAMBLU AL ACT. ORGANIZATIONALA
SPECIFICE ORG.

TEHNOLOGII COMUNICATIONALE

INFORMARE COMUNICARE
INFORMAREA = tine exclusiv de
activitatile de emisie si receptie a
mesajelor transmise /receptate de
catre org. la un moment dat
ROLUL ACTIV = jucat de
RECEPTORUL MESAJULUI in mod
EXCLUSIV ; SENS UNIDIRECTIONAL

REGLARE FLUXURI
INFORMATIONALE
&
COMUNICATIONALE
LA NIVEL DE ORG
COMUNICAREA = tipuri de structuri
cognitive ce au drept finalitate schimarea
de comportament a receptorului vizat in
acel moment. ( EX; coduri de conduita si
etica profesionala; cod vestimentar;
adaptabilitate la cultura si valorile org. )
ROLUL ACTIV = sistemul de relatii
intre participanti; COMUNICARE
INTERACTIVA/MULTIDIRECTIONALA
 Importanta comunicarii la nivelul institutiilor economice deriva din insasi
nevoia de a-si dezvolta afacerile tinand cont si de asa-numita integrare
organizationala.

Care este legatura dintre comunicarea corporativa si conceptul integrarii

organizationale?

Este vorba de a dezvolta procesul comunicational de la nivelul organizatiei

tinand cont de o serie de aspecte psiho-sociale si comportamentale, atat ale
publicului intern (angajatii), cat si de manifestarile comportamentale ale
consumatorilor. Este vorba de: socializare, adaptare socio-profesionala, acomodare

Relatia comunicare corporativa procesul de socializare al angajatului in

organizatie are la baza un proces gradat, de dezvoltare, de construire a comunicarii
interne corporative cu angajatul sau angajatii firmei, unde primeaza in mod
deosebit, caracterul progresiv, cumulativ al interactiunii lor.

Procesul comunicational al socializarii in mediul corporativ al angajatului

cu viitoarea sa echipa de lucru se dezvolta numai in masura in care are loc asimilarea
de comportamente, valori, norme, coduri, roluri, obiceiuri, conventii si moduri de
gandire proprii mediului socio-cultural si organizational. (Doron & Parot, 1999)
 SOCIALIZAREA ORGANIZATIONALA. ABORDARI CONCEPTUALE

Potrivit lui Maurice Louis, socializarea organizationala este

relevanta din punctul de vedere al elementelor ce pot fi aduse in analiza,
odata cu acest demers comunicational.

Este vorba de crearea unei punti de legatura a angajatului, cu

asa-numita CULTURA ORGANIZATIONALA.

Astfel are loc o veritabila interactiune cu sistemul de valori, cu

abilitatile,comportamentele asteptate si cunostintele sociale asimilate la
nivel corporativ si asumarea ulterioara, in cunostinta de cauza din partea
angajatului, a rolului sau organizational si asimilarea sa ca drept parte
integranta a organizatiei in cadrul careia isi desfasoara activitatea.
Socializarea organizationala este privita si din perspectiva procesuala.
In acest sens, Garry Johns traduce socializarea
organizationala ca fiind procesul prin care interactiunea si respectiv,
feed-back-ul comunicational, se construiesc prin procesul de invatare
al normelor, conduitelor si rolurilor necesare pentru ca angajatii sa-si
poata indeplini indatoririle in cadrul grupului sau al organizatiei
carora le apartin la un moment dat. (Johns, 1998)

Prezinta interes si studiile efectuate de Robert Morton,

ce fac referiri la asa-numita SOCIALIZARE ANTICIPATIVA.

Acest tip de socializare organizationala ia nastere numai

in masura in care se realizeaza o pregatire tacita a unui angajat,
pentru un viitor rol in ierarhia organizatiei. Aici, comunicarea
corporativa nu se dezvolta numai prin procesul asimilarii de
cunostinte si informatii, ci si prin procesul latent de conformare
a conduitei angajatului la potentialul sau statut.
CONCLUZII:
Socializarea organizationala, prin procesualitatea sa ofera cadrul necesar
formarii, adaptarii si integrarii sociale a propriilor angajati. Ca atare, perspectiva
duala a comunicarii organizationale se construieste in mod dinamic si flexibil, tinand
cont de raportul proces-produs sau organizatie-public intern.

Deci socializarea organizationala este mai mult decat contactul

comunicational al publicului intern cu anumite valori sau atitudini organizationale.

Ea priveste integrarea organizationala, atat d.p.d.v. social (cunoasterea

valorilor, interrelatiile umane) cat si profesional (responsabilitatile proprii fiecarui
angajat, nivelul de autoritate, puterea de decizie in plan profesional, nivelul postului
in ierarhia corporativa creata la nivel de organizatie).
 INTEGRAREA ORGANIZATIONALA . ELEMENTE DEFINITORII

Integrarea organizationala este, in acceptiunea lui

Schein, un fenomen complex. Interrelatia dintre
comunicarea corporativa si integrarea organizationala
dezvolta, pe langa componenta relational-normativa si pe
cea relational-educativa.
Numai in acest fel, filosofia pe care se ghideaza
politica organizatiei, catre angajati si clienti, climatul in care
interactioneaza membrii organizatiei, permit mentinerea
identitatii, integritatii si imaginii organizationale.
Conceptul de integritate organizationala se
identifica si prin intermediul altor elemente definitorii. Este
vorba de: ADAPTAREA, ACOMODAREA si ASIMILAREA
SOCIALA SI RESPECTIV, ORGANIZATIONALA.
ADAPTAREA presupune anumite
reactii,comportamente, din partea unei persoane, in stransa
legatura cu variabilele mediului organizational.
 ACOMODAREA, sociala si organizationala,
implica o ajustare a comportamentului individului,
atat in calitate de angajat, cat si de consumator,
tinand cont de cerintele, obiceiurile, cutumele
grupului social din care face parte sau, la nivel
organizational, in functie de cerintele echipei din
care face parte, in scopul reducerii starilor de
incordare sau conflictuale.

ASIMILAREA SOCIALA presupune procesul de

transformare prin intermediul caruia indivizii sau
grupurile se omogenizeaza. Pentru a ajunge in acest
punct, Corsini, considera ca adaptarea, ca element
definitoriu al integrarii organizationale, devine un
proces de ajustare. Este vorba de ansamblul
interactiunilor permanente si dinamice dintre indivizi
si ceilalti membrii ai societatii. Daca ne raportam in
mod explicit la asimilarea organizationala, sfera de
actiune a acestui proces de ajustare este mai
restransa.
 Cu toate acestea, ASIMILAREA ORGANIZATIONALA
este extrem de importanta. Ea vine sa realizeze trecerea,
prin intermediul procesului comunicational, de la obiceiuri,
atitudini, valori si interese pentru fiecare individ in parte, la
cunoasterea, acceptarea si respectarea unora comune
grupului.
Prin urmare, INTEGRAREA va reflecta acel stil de
relatie comunicationala rezultata din interactiunea
dinamica intre sistemul care se integreaza si sistemul care
integreaza.
Nevoia de a dezvolta procesul comunicational al
integrarii organizationale este necesar si ca urmare a
evitarii dezmembrarii si instabilitatii sistemului. Numai in
acest fel se poate asigura un echilibru functional al partilor.
Procesualitatea interactiunilor dintre individ-grup-
organizatie secondata de politicile org. implementate la un
moment dat, stau la baza echilibrului dinamic de la nivel
organizational si comunicational.
 SELECTIA PERSONALULUI
SI INTEGRAREA LUI

INTEGRAREA IN ORG.
IN FUNCTIE DE ADAPTAREA DEZVOLTARII
INPUT-URILE INDIVIDULUI LA
PERSONALE NEVOILE ORG.

EVALUARI
PERIODICE

INSTRUIRE
ADAPTARI INTRE PLANUL IN FUNCTIE DE
PERSONAL SI CARIERA
OBIECTIVELE ORG. PLANIFICATA
IN ORG.

EVENTUALE AVANSARI
IN ORG.

SCHEMA INTEGRARII DIN PERSPECTIVA ORGANIZATIONALA

SI INDIVIDUALA
 In urma procesului de ajustare reciproca intre individ si organizatie,
se obtin nu numai beneficii de ambele parti, dar se dezvolta corespunzator
segmentul comunicarii corporative.
Indiferent de pozitia si punctele de vedere sustinute in teoria
economica cu privire la organizatie si la comunicarea corporativa dezvoltata
de catre aceasta din urma, se contureaza trei modele organizationale
definitorii: modelul decizional, modelul organizational si modelul politic.
MODELUL DECIZIONAL este un model traditionalist, ce priveste
comunicarea corporativa in sens strict monodirectional.
Aici, organizatia apare ca emitator unic de mesaje.
Mesajele sunt analizate, conform modelului, in mod static, fiind
orientate strict spre maximizarea obiectivelor organizatiei, fara a lua in
considerare ajustarile necesare generate de posibilitatea aparitiei unor noi
oportunitati de afaceri.
Interpretarea comunicationala a modelului se raporteaza la analiza
cost-beneficiu in evaluarea rezultatelor obtinute de catre organizatie la
momentul de timp luat ca baza de comparatie.
 MODELUL ORGANIZATIONAL
dezvolta atitudinea corporativa. Aici, decizia
strategica este rezultatul fluxului
comunicational, creat prin dezvoltarea
comunicarii interdepartamentale, in toate
sensurile, pe toate nivele ierarhice, sub
forma unei asa-numite comunicari stelare.

MODELUL POLITIC este rezultatul

interpretarii procesului comunicational-
decizional tinand cont de jocul
compromisului intre organizatie si
categoriile sale de public (intern/extern).
Aici, comunicarea interna este
dezvoltata ca o suma a perceptiilor,
motivatiilor, asteptarilor, surselor de putere
sau a pozitiilor adoptate in relatia dintre
manageri si angajati. Totodata, dezvoltarea
comunicarii externe este obtinuta ca urmare
a negocierilor intervenite intre organizatie
si clientii sai externi.