Tema: Maladiile infectioase care evolueaza cu afectarea mucoasei orofaringiene. Anginele. Oreionul. Rubeola. Rujeola. Scarlatina.

Anginele
Anginele acute sunt inflamaii ce cuprind inelul limfatic Waldeyer, faringelui posterior, orofaringele, lueta, stlpii amigdalieni, valul palatin,
determinate de ageni bacterieni, viral saj micotice.
Ele pot fi localizate sau pot avea caracter invaziv cu extindere locoregionala in sfera ORL si pot avea efecte toxice la distan a, prin exotoxinele
produse de unele bacterii (in defterie, scarlatina, etc).
Uneori determina infecii cronice de focar, ce afecteaz in timp si la distana organe importante (cord, rinichi, etc).
Clasificarea
1. Dupa etiologia
- Angine infecioase
o Virale
o Bacteriene
o Micotice
- Angine neinfectioase
o Imuno-alergice
o Fizico-chimice (arsuri, nicotina)
2. Dupa evoluie
- Acute
- Cronice
3. Dupa aspectul anatomo-clinice
- Angine eritematoase
- Angine eritemato-pultace
- Angina Pseudo-membranaose
- Angina Vesiculoase sau aftoase
- Angina Ulceroase
- Angina Ulcero-membranoase
- Angina ulcero-necrotice si ulcero-gangrenoase
- Anginele flegmonoase
- Adenoidita (angina retronazala)
Angina eritematoasa
Etiologia - virui, mai frecvent provocat da adenovirusuri, rinovirusi, mixovirusi, si mai rar candid.
Debut este acut, cu febra, amigdalele sunt moderat mrite de culoare roie-aprinsa, durere faringian si anorexie.
Angina flegmonoasa
Este provocat de coci u diferite tipuri de bacterie.
Debut este brusc cu febra mare, inflamatie amigdalieni si a tes limfatic nvecinat, apare edemul pe mucoase, dureri puternice si insuportabile,
disfagie, timbrul vocii este ters si nazonat, respiraie este dificil, evolu ia este ctre supuratie, si sunt prezente germeni in exudat faringean.
Angina pultacee sau albe
Sunt provocate de coci piogeni (streptococi, stafilococi, pneumococi), micoplasme, Hemophilus.
Apare febra, amigdalele sunt tumefiata si dureroase, apare disfagie.
Se mparte in
- Foliculara foliculii limfatici proemina la supraf amigdalite cu puncte alb-cenuii
- Lacunara depozitele sunt situate in criptologie amigdale tot cu puncte alb-cenuii.
Angina streptococice
Este cea mai frecventa pana la 90 %.
Debutul este brusc, frisoane, cefalee, vome, dureri la deglutiie, uneori poate aprea dureri abdominale.
In evoluie flegmonoase, disfagia se intensifica pana la imposibilitate la alimenta ie. Apare trismus, dispnee, voce nasonata.
Examenul obiectiv apare adenopatie regionale si dureroase cu risc de periodontite supurate.
Angina herpetice
Provocat virusul herpes simplex tip 1 si 2.
Debutul este brusc cu febra, frisoane, adenopatie cervicala.
Erupia vestibuloasa caracteristica este dispus in buchete, ns mucoasa este eritematoasa. Aceste leziuni apar la nivelul faringelui, buzelor si
la nivelul palatului.
Evoluia este 7-15 zile, las in urma eroziuni mici, superficiale foarte dureroase cu lizereu (margini) eritematos acoperit cu exsudat cenu iiglbui.
Angina pseudommembranoase
Etiologia virusuri (adenovirusuri, gripal, sincitial respirator, Epstein Barr), bacilul difteric.
Ele apar sub forma de eritem difuz local, de culoare purpurie, tuse, conjunctivita, mialgii si alte.

Angina de mononucleoz infecioas

Produse de virusul Epstein-Barr.
Are aspect cu angina din difteriei, febra mare, faringita, limfoadenopatie regional dureroasa si forme mai grave poate apra hepato su
splenomegalie.
Difterie
Este o boala infecioas acuta rspndit la copii, produs de bacili difteriei toxigeni, se transmite pe cale aeriana. Se caracterizeaz clinic prin
inflamaia fibrinoasa la poarta de intrare, intoxicaie si apariia complicaii din partea diferitor sisteme de organe ca sistemul cardiovascular,
nervos si renourinar.
Clasificarea anginei difterice sau difeteriei faringo-amigdalite
1. Forme localizate
- Membranoase
- Insular
- Eritematoasa
2. Forma difuza sau extins sau rspndit
3. Forma toxica
- Subtoxica
- Toxica de gra 1,2,3
4. Forma hipertoxica sau fulgertoare
5. Forma hemoragica
6. Forma diferit faringoamigdaliana asociata cu alte localizta (difteria faringoamigdaliana + laringelui sau nazala)
Difteria faringoamigdaliana
Perioada de incubatie este 2-6 zile, MAX 10 zile.
Debut cu febra moderat, cefalee, dureri discrete in gt.
In perioada de stare apare eritemul faringean, membrane alb scrii consistente, aderente, la detaare apare sngerare locale ce nu este spefica pt
alte angine, dupa ndeprtarea aceste membrane ele apar rapid sau se refac rapid. Ganglionii limfatici regionali sunt tumefiati si sensibili la
palpare. Aare febra, cefalee, astenie si dureri in gt.
Difteriei faringoamigdaliana difuza
Se caracterizeaz cu semne toxice mai pronunate, membranele false sunt situate nu numai pe amigdale dar si pe stlpii palatini, uvula,
mucoasa faringelui avnd acelai caracter fibrinos. Edemul faringean si cervical nu apare. Ganglionii limfatici amigdalieni sunt tumefiata si
dureroi la palpare.
Diferit faringoamigdaliana toxica
Se declaneaz prin 2 forme :forma primitiva sau secundara (cea localizata sau difuza).
Forma primitiva - Debutul este brusc sau brutal, greuri, vome, anorexie, cefalee astenie, adenamie (bolnavii nu se pot ridica in pat), uneori
apar convulsii, tulburari de contienta si semne meningiene.
Durerile la deglutiie pot fi slabe ns respiraia nazala este ingreuiata si zgomotoas, apare edemul cervical care este nedureros, moale, pielea
fiind nemodoficata si apare paliditate cutanat foarte pronunat.
In aceasta forma toxica se constata edem bilateral rareori asimetric al mucoaselor faringelui, amigdalelor, congestie slaba cianotice,
membranele false sunt compacte, dure, sunt situate pe stlpii palatini, lueta, faringe, uneori pe laringe si mucoasa nazala.
Aceste membrane false apar rapid si rspndesc rapid. Ganglionii sunt sunt duri, durero i si neaderenti, uniformi.
Criterii de gravitate in difteriei toxica
- Gradul de iontoxicare si nivelul de rspndire a edemul cervical care in forma subtoxica este periglandular sau unilateral
- Forma toxica de gradul 1 acest edem este rspndit pana la plic cutanat medie cervicala
- Gradul 2 pana la clavicula
- Gradul 3 subcaplavicule
- Edemul poate fi rspndit pe obraji si pe ceafa. In aceasta forma pot aprea complicaii ca hepatita toxica, nefrit toxica si insuf
cardiovascular.
Forma hemoragica a difteriei faringoamigdaliana
Se caracterizeaz prin aceleai semne toxice a difteriei de grad 1-2, ns la 2-3 zi de boala apare CID sindrom.
Apare hemoragii cutanate, epistaxis, melena, voma cu za de cafea, membrane false se mbib cu sange, si decesul apare la 4-7 zi a bolii.
Difeteria faringoamigdaliana hipertoxica (maligna, fulminanta)
Are debutul brusc sau brutal cu intoxicaie grav, temperatura corpului 39-40 grade nsoit de greuri, vome, hemoragii, tulburari de
contienta, convulsii, insuf hepato-vas ulnara, nefrit toxica.
Chiar din debutul maladiei se instaleaz edeme intense al mucoasei faringiene, palatine, congestia lor, concomitent aprnd membrane false de
culoare cenuie-murdara care se extind pe amigdale, valul palatin, lueta, faringe, se pot extinde pe mucoasa nazala si faringe.
Evoluia bolii poate fi fulminanta, cand apar semne de oc toxiinfectios (paloare intensa, marmorate, acrocianoza, membre reci, dispnee,
tahicardie, zgomotele cordului asurzite, tensiunea arterial scade, oligurie), cnd decesul survine n 24-46 de ore de la debut; acut exitusul
survine n cteva zile sau subacut cu deces dup 5-6 zile.
Tratamentul administrarea serul antidifteric, tratament cu antibiotice (doar cu ele nu este eficacitate).

Terapia cu antibiotice:
Se prefer eritromicina parenteral cate 40-50 mg/kg (maximum 2 g pe zi) sau per os n 4 doze pe zi.
Penicilina se administreaz intramuscular cte 50-100 mii U/kg pe zi n 2 prize.
Antibioterapia dureaz 10-14 zile, se refer i la suprainfeciile bacteriene din formele severe.
Profilaxia specifica
Primovaccinarea cu trivaccinul DTP la vrst de 2, 4 i 6 luni, revaccinarea cu DTP la 22-24 luni; celelalte revaccinri cu Td la 6-7 ani i la
14-15 ani, apoi la fiecare 5 ani pn la 40 i la fiecare 10 ani pn la 60 ani.
n focare de difterie vor fi imunizate persoanele de contact, copiii i adulii, n primul rnd acei care au atins vrst de imunizare i care nu
posed anticorpi n titre de protecie (0,03-0,06 U/ml).
Profilaxia nespecifica include
Depistarea precoce a bolnavilor cu difterie;
Examinarea la difterie a bolnavilor cu angin, laringite, laringotraheite i alte boli suspecte;
Examinarea la difterie a persoanelor de contact din focare;
Spitalizarea provizorie a bolnavilor cu angine;
Instalarea carantinei n colectiviti de copii (7 zile);
Examinarea clinic i bacteriologic a persoanelor de contact;
Depistarea printre ei a copiilor neimuni i imunizarea lor urgent;
Depistarea n focare a purttorilor de bacili difterici i bolnavilor cu forme atipice i tratarea lor.
Oreionul
Etiologia - Este provocat de virusul urleian, care afecteaz tes glandular mai frecvent gl salivare, parotide precum si SNC. Familia
Paramyxoviridae. ARN-virus (monocatenar)
Sursa de infecii bolnavii cu forme tipice de oreion si bolnavii cu forme atipice (care pot fi cruste si inaperenta).
Mecanism de transmitere cale aeriana (prin picaturi de saliva) si contac indirect (prin obiectele atinse de saliva).
Morbiditatea este 5-15 ani de-obicei.
Sezonalitatea iarna primvara
Imunitatea postinfecioase este durabil,
Durata contagiozitii ultemele 2-3 zile a periaodei de incubatie si primele 9-10 zile de boala.
Tabloul clinic
Manifestarile clinice in diferite forme de oreion
Perioada de incubaie 11-21 zile, n medie 16-18 zile.
Perioada prodromal (1-2 zile) subfebrilitate, disconfort, cefalee, indispoziie, dureri retromandibulare.
Date clinice in parotidita
Febr.
Cefalee.
Dureri retromandibulare la masticaie.
Tumefacie la nivelul uneia dintre glandele parotide, iar peste 1-2 zile n mare parte i a celeilalte.
Glandele parotide la palpare sunt elastice, sensibile.
Pielea lucioas, neinfiltrat, destins, de culoare normal.
n cavitatea bucal orificiul canalului Stenon infiltrat (rou, proeminent) simptomul Moursou (50-80%).
Parotidita progreseaz n 2-3 zile i dureaz 7-10 zile.
Date clinice in submaxilita
- tumefacie este de-obicei bilaterala, ovala, elastic, pstrat, nedureroas,
- Apare edem periglandular uneori cervical
- Frecvent se asociaz cu parotidita dar poate fi si singura afeciuni in oreion
Date clinice in subliniata
Tumefacia glandei sublinguale
Edem
Jen n alimentaie
Se nregistreaz foarte rar
Gradul de tumefacie a gl parotide
- Grad 1- se apreciaza numai la palpare
- Grad 2- se apreciaza palpator si vizual
- Grad 3- nsoit de edemul cervical

Particularitate la gravide
Evolueaz in forme tipice. Daca pare oreionul in 1-ul trimestru al sarcinii este prezent pana la 20 % risc de avort spontan sau malforma ii
congenitale.
Tratament
Regim la pat timp de 10-14 zile, cu igiena cav bucale, caldura uscata la gl salbvare, dieta conform tolera i si simptomatice (antipiretice),
supravegherea la domiciliu de med de familia de la 14-21 zile.
Profilaxia specifica
Vaccinarea ROR se face la 12 zile, revaccinarea 6-7 ani si la 15-16 ani.
Profilaxia nespecifica
Depistarea activ i precoce a bolnavilor n colectiviti i n cmine.
Izolarea la domiciliu, sau n seciile de boli infecioase pentru o durat de 9-10 zile sau pn la dispariia fenomenelor clinice.
Declararea obligatorie a cazului de mbolnvire.
Depistarea i supravegherea persoanelor de contact timp de 21 de zile de la ultimul caz.
n colective carantin, se interzice accesul copiilor noi pn la suprimarea focarului epidemic.
Admiterea n colectiviti a convalescenilor dup oreion nu mai devreme de ziua a 10-a de la debutul bolii, independent de
nregistrarea cazurilor noi de oreion.
Dezinfecia curent, prelucrarea calitativ a veselei de mas n osptrii, n grupe.
Aerisirea slilor de studii la fiecare pauz, respectarea strict a graficului de efectuare a cureniei umede.
Scarlatina
Este o boal infecioas acut determinat de tipuri toxigene de streptococ -hemolitic din grupul A, caracterizat clinic prin semne de
intoxicaie general, amigdalit, exantem caracteristic, urmat de descuamaie, modificri linguale.
Sursa de infecie:
bolnavi cu forme tipice de scarlatin;
bolnavi cu forme atipice;
bolnavi cu alte forme ale infeciei streptococice (angina, nazofaringite, bronite, otite, impetigo, piodermite, erizipel, etc.);
purttor sntos de streptococ.
Perioda de contagiune ncepe din 1 zi de boal i dureaz 7-10 zile, la apariia complicaiilor 21 de zile.
Modul de transmitere:
aerogen (contact direct, prin picturi);
contact indirect (prin rufrii contaminate cu streptococi, vesel etc.);
pe cale digestiv (lapte sau produse lactate conta-minate);
plgi operatorii, plaga uterin (post partum, post abortum),
leziuni cutanate (traume, combustii, etc.).
Sezonul toamn, iarn, nceput de primvar.
Periodicitate fiecare 5-7 ani.
Imunitatea antitoxic durabil pe toat viaa.
Tabloul clinic
Perioada de incubaie - 2-7 zile,12 zile.
Sindroamele de baz:
Intoxicaie
Angina
Manifestri linguale
Eruptiv
Descuamaie - Apare dup 7-15 zile de boal,
o este furfuracee (finoas, troas) pe fa, urechi, gt, torace i
o n lambouri pe degetele membrelor superioare i inferioare, pe palme i tlpi,
o persist 2-3 sptmni.
Dermografism - Bifazic, pal-roz stabil n prima sptmn a bolii i roz-pal n a 2-a sptmn.
Amigdalita:
cataral, adesea pultacee,
hiperemie orofaringian intens istm n flcri,
hiperemie orofaringian delimitat,
limfadenit regional dureroas.
Manifestri linguale (ciclul lingual):
n prima zi de boal limba este acoperit cu un depozit cenuiu albicios
Treptat n urmtoarele zile se descuameaz ncepnd de la vrf i margini, progresnd ctre baz

 n a 5-6-a zi de la debut capt aspect zmeuriu (papilele linguale proieminente, mucoasa roie)
n 10-12-a zi de la debut limba lacuit, limba de pisic (limba reepitalizat, roie inchis, lucioas)
Eruptii cutanate
Apar n 1-2-a zi simultan, sunt generalizate, abundente, mai intense pe prile laterale ale toracelui, triunghiul inghinal, pe prile flexorii ale
extremitilor superioare i inferioare, plicile cutanate (axile, plica cotului, etc.)
Caracterul:
rozeole (1-2 mm, punctiform)
peteii, hemoragii mrunte
miliare.
Culoarea: roie aprins.
Tenul pielii: hiperemiat.Nu confluiaz.
La palpare: proieminente, dispar la intinderea tegumentului.
Evoluia: dispar treptat la a 5-6-a zi de la apariie, fr urme (nu pigmenteaz).
Semnul Pastia ( linii hemoragice pe pliuri de flexiune) pozitiv.
Triunghiul Filatov:
Superior - nazo-labial pal,
Inferior inghinal intens acoperit cu erupii descrise mai sus.
Tratament:
Penicilin (Fenoximetilpenicilin, Vepicombin) - 50-100.000 Un/kg n 3-4 prize.
Ampicilin (Amoxicilin, Amoxiclav) 50-100.000 Un/kg in 3-4 prize.
Cefalosporine (Duracef, Cefalexin, Cefatoxim, etc.) 25-50mg/kg n 2-4 prize.
Eritromicin (Azitromicin, Vilprofen, Rulid, Spiramicin, etc.) 20-50mg/kg n 2-4 prize.
Bicilin (Benzatinpenicilin G) 600.000 Un 1 priz (dup cura de antibiotic).
Profilaxia specific n scarlatin nu este elaborat.
Profilaxia nespecific
a. msuri antiepidemice n focar
Depistarea activ i izolarea precoce a bolnavului la domiciliu sau n seciile de boli infecioase pe o durat de 7-10 zile.
Declarare obligatorie la CMP teritoriale.
Tratamentul bolnavului va dura n formele uoare i medii 7-10 zile, n formele grave sau/i cu complicaii 10-14 zile.
Admiterea n colectiviti a convalescenilor dup scarlatin se permite nu mai devreme de ziua a 22-a de la debutul bolii.
Durata supravegherii postexternare :
o Forme uoare i medii pe parcurs de o lun
o Forme severe pe parcurs de 3 luni
b. Persoanele de contact
Depistarea i supravegherea persoanelor de contact timp de 7 de zile de la ultimul caz.
Examenul clinic se face de ctre medicul de familie
n colectiviti carantin pe grup, nu mai sunt admii copii noi pn la stingerea focarului epidemic (7 zile de la ultimul caz).
Dezinfecia curent i terminal, aerisirea incaperii i dereticarea umed de 2-3 ori pe zi.
Rujeola
Este o boal infecioas acut extrem de contagioas, provocat de virusul rujeolic, caracterizat prin febr, tuse, simptome catarale
respiratorii i digestive enantem patognomonic i erupii maculo-papuloase.
Etiologia
Virusul rujeolic conine ARN, este din familia Paramyxoviridae, genul Mixoviridae. Virusul rujeolic este puin rezistent la mediul extern, mai
ales la temperaturi nalte. Rezist la temperaturi joase n stare congelat. Este predominant epiteliotrop.
Epidemiologia
Sursa de infecie - omul bolnav de rujeola.
Purttori sntoi de virus rujeolic nu exist.
Bolnavul este contagios cu 1-2 zile preventiv debutului bolii, apoi pe parcursul perioadei prodromale i eruptive, n total 8-10 zile.
Boala se transmite direct de la bolnav prin secreiile nazofaringiene.
Pericolul este mare i la deprtare, ntruct curenii de aer uor deplaseaz virusul.
Receptivitatea este de 95-100%.
Copiii de la mame care au suportat rujeola, se nasc cu o imunitate specific ce se menine 5-6 luni.
Tabloul clinic
Perioada de incubaie dureaz ntre 8 i 12 zile, poate s dureze i 21-28 zile
Perioada prodromal (preeruptiv sau cataral)
Dureaz 3-4 zile.
Debutul este progresiv, febr 38-39C, intoxicaie, catar respirator, conjunctivit.

Conjunctivita se exprim prin fotofobie, lcrimare, edem palpebral, secreii purulente.

Catarul respirator este pronunat: strnut, secreii nazale seroase, muco-purulente etc.
Laringotraheita se manifest prin voce rguit i tuse uscat, uneori ltrtoare (crup fals).
Rareori se poate instala i catarul digestiv.
Mucoasa bucal este edemat i hiperemiat, limba sabural.
Apare enantemul bucal (congestie i hemoragii pe vlul palatin, peretele posterior al faringelui, gingivita eritematoas cu depozit
albui).
Simptomul patognomic (Belschi-Filatov-Koplic) - prezena pe mucoasa obrajilor n dreptul ultimilor molari a formaiunilor izolate
mici (ct bobul de gris) de culoare alb-glbuie cu aureol roie (prezent n 80-90% cazuri), apare n a 2-a zi a bolii i dispare dup
24 de ore de la apariia erupiilor.
Perioada de stare (eruptiv)
Dureaz 3 zile. ncepe concomitent cu erupia. Febra - crete iari pn la 39-40C
Simptomele catarale progreseaz
Erupia n rujeol apare de obicei retroauricular, apoi pe frunte i obraji, gt i toracele superior n ziua a doua erupia coboar pe
trunchi, iar n a 3-a zi i pe membre.
Extinderea gradat a erupiei descendent i centrifug (craniocaudal) este distinctiv rujeolei
Erupia este format din macule (2-3 mm n diametru) mai rar maculo-papule, cu margini accentuate, este confluent, lsnd pe
alocuri poriuni de piele sntoas, pielea capt un aspect ptat. Ea poate fi uor pruriginoas.
Ctre a 5 - 6-a zi a bolii erupia devine pal n ordinea n care a aprut, lsnd o pigmentare brun (tegument "tigrat") care dispare
dup 4-5 zile printr-o descuamare fin furfuracee.
Perioada de convalescen (posteruptiv)
n rujeola necomplicat, concomitent cu plirea i dispariia erupiei, temperatura revine la normal, dispar semnele catarale, bolnavul i revine
treptat n cteva zile.
La gravide rujeola evolueaz cu manifestri clinice tipice. n primul trimestru de sarcin prezint risc de avort spontan, natere prematur
sau embriopatii congenitale.
Tratament
Regimul la pat este indicat pentru toat perioada febril i cteva zile dup normalizarea t
Se recomand igiena riguroas a tegumentelor, mucoaselor bucale, ochilor cu soluii respective.
n perioada febril alimentaia bolnavului include hran lichid (supe, piureuri, ceaiuri, sucuri, ap mineral), apoi dieta se
completeaz treptat, fr restricii.
Medicaia simptomatic antipiretice, antihistamine, antitusive, expectorante, vitamine etc.
Profilaxia
1. In focar
Msurile antiepidemice n focare:
Izolarea bolnavului la domiciliu sau n staionar pn n ziua a 5-a zi de la apariia erupiei
n caz de pneumonie pn n a 10-a zi de la debutul bolii
n colectiviti - instalarea carantinei
Supravegherea contacilor - 21 zile
Administrarea imunoglobulinei contacilor anterior nevaccinai, sugarilor, n primele 5 zile de contact cu doza 3 ml intramuscular
Cu scop de profilaxie urgent poate fi administrat n primele 5 zile de contact vaccinul antirujeolic
Imunizarea antirujeolic constituie elementul de baz n profilaxia acestei maladii. n Rupublica Moldova vaccinarea se efectueaz
cu trei doze de vaccin viu atenuat combinat - ROR (rubeola, oreion, rujeola) la vrsta de 12 luni, 6 - 7 i 16 ani. Pentru eliminarea
rujeolei se impune realizarea unui nivel major de imunitate colectiv, prin vaccinarea la cel puin 95% din receptivi. Astfel se poate
ntrerupe transmiterea natural a virusului rujeolic.