Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARBORELE COTIT
ARGUMENT
Civilizatia moderna nu poate rezista fara folosirea mijlocului rapid de deplasare,
automobilul, chiar daca are si consecinte negative, respectiv accidentele.
Se cunoaste ca, automobilul a evoluat rapid, mai ales dupa realizarea motorului cu
aprindere prin scanteie ( 1885 Karl Benz ) si apoi a celui cu aprindere prin compresie ( 1924
Diesel ).
Romania a fost una din primele zece tari din lume care a introdus automobilul in
circulatie.
Pana la 1 martie 1906 s-au importat 150 de automobile, dupa care anual numarul
automobilelor importate a crescut, ajungandu-se in anul 1912 sa se importe 850.
Industria automobilelor s-a dezvoltat exponential, atat prin calitati cat si prin numar. In
momentul de fata se poate spune ca, lumea este sufocata de numarul automobilelor in
circulatie.
Acestea au atras inevitabil si dezvoltarea in acelasi ritm a numeroase alte industrii ce au
dus la revolutia economica in lume.
De automobil sunt legati, atat cei ce il construiesc, cei ce il folosesc, dar si cei ce trebuie
sa se ocupe de mentinerea lui in stare de functionare.
Mecanismul motor, fiind ,,inima automobilului este in permanenta in centrul atentiei .
Ca parte a mecanismului motor, organele mobile au un rol important in transmiterea si
transformarea miscarii. Din acest motiv, organele automobilului trebuie sa fie de cea mai buna
calitate oferind un randament foarte bun.
I.5.ARBORELE COTIT
otel aliat (cu CR, Ni, Mo, V) prin forjare si matritare ori din fonta cu grafit nodular prin turnare.
Dupa prelucrare, fusurile arborelui se calesc superficial cu CIF si se aplica revenirea, dupa care
se finiseaza la masini de rectificat. Ovalitatea si conicitatea admisibila a fusurilor este de 0,005
mm la autoturisme si de 0,012 0,02 mm la autocamioane. Arborele cotit este piesa cea mai
important si cea mai scumpa a motorului si are urmatoarele parti componente : capatul (fusul)
anterior 1, capatul posterior 6, fusurile paliere (de sprijin) 2, fusurile manetoane (de biela) 3,
bratele manetoane (de biela) 4.
face pe masini speciale, iar ponderea arborelui prin degajari partiale de material (gaurirea sau
frezarea contragreutatilor).
Exista si arbori cotiti prevazuti cu filtre centrifugale de ulei (ARO), care au niste
racorduri din canalele interioare, pentru depunerea impuritatilor de ulei, in timpul rotirii.
Arborele cotit se sprijina in blocul motor pe lagarele paliere cu cuzineti. Cuzinetii, care
imbraca fusurile paliere, sunt asemanatori cu cei folositi la biele.
Motoarele in doi timpi, au arborele cotit demontabil. Elementele unui astfel de arbore
sunt turnate si prelucrate separat, fiind apoi asamblate cu suruburi. Bratele se rezeama pe
rulmenti, jucand si rol de fusuri paliere. Se asambleaza impreuna cu bielele si se echilibreaza
dinamic pe masini speciale (formand asa-zisul ambreiaj).
apar defectiuni ca :
- incovoierea sau torsiunea ;
- uzarea fusurilor paliere si manetoane ;
- uzarea canalelor de pana ;
- uzarea locasului bucsei arborelui ambreiajului ;
- uzarea filetului pentru racul de pornire ;
- uzarea orificiilor filetate de la flansa de fixare a volantei ;
este rupt
este demontat, pentru a se putea efectua masuratori ale fusurilor si ale semicuzinetilor.
Prin calcule, se constata jocurile si treapta de reparatie, tinand cont si de uzura si
abaterea de la forma cilindrica a fusurilor.
Semicuzinetii se inlocuiesc cu altii noi, la treapta de reparatie corespunzatoare
diametrului rectificat al fusurilor.
La biele, procedeul este asemanator, verificarea facandu-se pentru fiecare semicuzinet
in parte.
Inlocuirea semicuzinetilor se face cand nu mai corespund treptelor de reparatie,
suprafata interioara este deteriorata sau proeminentele de fixare in locas sunt distruse, ca
urmare a rotirii in lagar.
fig.III.2.1.
Partile componente ale arborelui cotit
In general elementele arborelui cotit sunt supradimensionate, pentru a realiza
rigiditatea necesara limitarii deformatiilor. Trebuie insa evitata dimensionarea exagerat de
larga, care ar antrena cresterea inadmisibila a masei arborelui cotit. Aceasta atinge 715%
din masa motorului.
Dintre toate organele motorului, arborele cotit este supus la cele mai mari solicitari
produse de forta de presiune a gazelor si fortele de inertie ale maselor cu miscare de translatie
si de rotatie. Sub actiunea acestor forte in elementele arborelui cotit apar solicitari importante
de intindere, compresiune, incovoiere si rasucire, solicitari care au caracter de soc datorita
jocurilor de montaj, vitezei mari de crestere a presiunii in perioada arderii si schimbarii
sensului de aplicatie a fortelor.
Fortele fiind variabile produc solicitari periculoase de oboseala mai ales in zonele
concentratorilor de tensiune, cum sunt trecerile de la fusuri la brate si orificiile pentru uleiul de
ungere. In afara de acestea arborele cotit este solicitat de tensiunile suplimentare produse de
vibratiile de incovoiere si de rasucire. Vibratiile de rasucire ale arborelui cotit produc
perturbatii si in functionarea mecanismului de distributie, distribuitorului de aprindere, iar la
motoarele de autovehicule se propaga in transmisia mecanica. Ansamblul solicitarilor
provoaca deformarea arborelui cotit ceea ce are ca urmare uzura prematura a cuzinetilor sau
chiar ruperea arborelui cotit.
Date fiind conditiile grele de functionare, constructia si materialul arborelui cotit trebuie
sa satisfaca urmatoarele cerinte mai importante: rigiditate si rezistenta mecanica ridicate,
rezistenta mare la uzura a suprafetelor fusurilor, rezistenta la oboseala inalta, precizie de
fabricatie ca forma si dimensiuni, echilibrare statica si dinamica, evitarea rezonantei atat
pentru vibratiile de rasucire cat si pentru cele de incovoiere.
Constructia si dimensiunile arborelui cotit depind de tipul de motorului, numarul si
dispozitia cilindrilor, ordinea de lucru, echilibrarea motorului,etc.
amplasarea acestora. La MAS in care se dezvolta presiuni de ardere mai reduse, arborele cotit
se poate realiza cu i-1 fusuri paliere, i fiind numarul cilindrilor, solutie folosita mai ales la
motoarele pentru automobile de mic litraj. Pentru a obtine o mai buna rezistenta la incovoiere,
la cele mai multe MAS si la toate MAC se utilizeaza frecvent solutia cu i+1 fusuri palier. La
motoarele cu cilindri in V, arborele cotit se executa in mod obisnuit cu fusuri paliere dupa
fiecare grup de doi cilindri. Reducerea numarului de reazeme necesita marirea diametrelor
fusurilor si grosimii bratelor pentru a nu se reduce rigiditatea arborelui.
Arborii cotiti se executa in doua variante principale: nedemontabili si demontabili, prima
solutie fiind cea mai utilizata.
fig.III.2.2.
Capatul din fata al arborelui cotit pentru un MAS
Amortizoarele de vibratii utilizate frecvent la motoarele de automobile si tractoare sunt
amortizoare cu frecare. Amortizorul din fig. III.2.3.a, este format din discul de inertie 1 si
elementul de cauciuc 2 vulcanizat cu discul si carcasa 3 care este fixata pe arborele cotit.
Cand arborele nu vibreaza, organele amortizorului au aceeasi viteza unghiulara. Daca arborele
cotit intra in vibratie, intre carcasa si disc apare o miscare relativa, provocand deformarea
elementului de cauciuc prin frecare interioara. Se consuma astfel o parte din lucrul mecanic
produs asupra arborelui cotit de momentul excitant.
mari. Fusurile maneton au de asemenea dimensiuni identice, diametrul lor fiind mai mic decat
diametrul fusurilor palier.
In vederea reducerii masei arborelui si deci a fortelor de inertie, fusurile se prevad
adesea cu gauri axiale (fig.III.2.4.) ceea ce asigura totodata o distributie mai favorabila a
fluxului de forte si ca urmare cresterea rezistentei la oboseala.
Contragreutatile Cg
fig.III.2.5.
Forme constructive ale bratelor arborelui cotit
Solutiile constructive difera dupa modul de realizare a etansarii pentru ulei si de ghidare a
volantului. Pentru etansarea s-a raspandit in ultimul timp utilizarea semeringurilor, ca de
exemplu la motorul D-115 (fig.III.2.6).
Flansa 1 are pragul de ghidare p pentru volantul 2, care se fixeaza cu suruburile 3, iar
pentru etansare este prevazut simeringul 4. Alte elemente de etansare intalnite sunt garnituri
de pasla sau cauciuc, deflectoare, etc.
centrala de ungere uleiul este trimis la lagarele paliere prin canalele din carter. Trecerea
uleiului la fusurile maneton se realizeaza in mai multe feluri. Daca fusurile nu au gauri axiale,
uleiul este transmis prin canale care strabat bratele si fusurile. La arborii cu fusuri gaurite axial
circulatia uleiului este asigurata de canalele 1 sau tevile presate 2 (fig.III.2.7). Pentru a
impiedica scaparea uleiului pe la capetele fusurilor se prevad capacele 3 sustine de tiranti sau
tuburile subtiri 4 , valtuite la extremitati.
fig.III.2.7.
Circulatia uleiului prin arbori cu fusuri gaurite axial
Pe suprafata fiecarui fus, orificiul de acces al uleiului trebuie sa se afle in zona unde se
realizeaza, in medie pe ciclu, presiunea cea mai mica. In acest fel se limiteaza presiunea de
refulare din pompa de ulei si se favorizeaza formarea peliculei necesare ungerii.
de exemplu la unele motoare racite cu aer, cu carter tip tunel. Elementele unui astfel de
arbore sunt turnate si prelucrate separat, fiind apoi asamblate cu suruburi. Bratele se reazema
pe rulmenti (fig.III.2.8), jucand si rol de fusuri palier, ceea ce reduce lungimea arborelui si
atenueaza frecarea.
fig.III.2.8.
Cotul unui arbore demontabil
Jocul axial
astfel arborelui si carterului sa se dilate independent. In acest scop se folosesc semiinele sau
cuzineti cu bordura, cu strat antifrictiune. Fusul palier la care se prevede jocul axial al arborelui
cotit este ales in functie de unele particularitati ale motorului. Cand lungimea arborelui cotit
este mai mare si distributia este antrenata prin lant, se asigura jocul la primul fus palier. In
acest caz jocul din ambreiaj se modifica in limite relativ largi. Daca se urmareste limitarea
jocului din ambreiaj, jocul axial al arborelui cotit este preluat de ultimul fus palier. In alte cazuri
se prefera ghidarea axiala a arborelui fata de fusul palier de la mijloc. La toate variantele jocul
este de 0,050,20 mm.
fig.III.3.1.
Mecanismul biela manivela al motorului Dacia 1300: 1-piston, 2-segment de ungere, 3 si 4
segmenti de compresiune, 5- bolt, 6-camasa amovibila, 7-biela, 8-capacul bielei, 9-surub de
biela,10-piulite, 11-inel de etansare, 12-cuzinet de biela, 13-rac de pornire cu manivela, 14pinion de distributie, 15-comtragreutati, 16-fus maneton, 17-fus palier, 18-brate maneton, 19cuzinet arbore, 20-flansa de fixare a volantului, 21-corpul volantului, 22-coroana dintata, 23surubul de fixare a volantului.
La motoarele cu sase cilindri in linie in patru timpi, cursele utile trebuie sa se succeada
dupa 120s (720:6) de rotatie a arborelui cotit. De aceea, manivelele arborelui la motorul cu
sase cilindri sunt decalate cu 120s. Ordinea de aprindere posibila pentru un astfel de motor
poate fi: 1 5 3 6 2 4 sau 1 4 2 6 3 5.
La motorul cu opt cilindri in V, cursele utile se succed la 90s (720:8) de rotatie a
arborelui cotit.
In cazul cand unghiul dintre planurile cilindrilor este de 90s, mersul motorului este
uniform, iar cilindrul este complet. Cea mai raspandita ordine de aprindere este : 1 5- 4 2
6378.
In fig.III.3.2 sunt reprezentate cele mai raspandite forme ale arborilor cotiti in functie de
numarul de cilindri si de modul lor de dispunere.
fig.III.3.2.
Diferite forme ale arborelui cotit: a-la motorul cu patru cilindri in linie, b-la motorul cu sase
cilindri in linie, c- la motorul cu sase clindri in V, 1-8-numarul cilindrilor
Decalarea coturilor favorizeaza echilibrarea arborelui cotit in timpul functionarii si in
obtinerea unui moment motor cat mai uniform. Pentru a realiza un echilibru cat mai bun,
bratele arborelui sunt prevazute cu contragreutati. In acelasi scop, fusurile de biela ale
arborelui cotit sunt dispuse intr-o astfel de succesiune incat timpii de acelasi fel (de exemplu,
timpii motor), in diferiti cilindri ai motorului, sa se produca la intervale egale de timp, astfel
incat fortele de inertie care i-au nastere sa se echilibreze reciproc.
N/mm.
Semifabricatul se elaboreaza prin deformare la cald matritare sau forjare libera. Primul
procedeu este aplicat la arborii mici si mijlocii, a caror masa finala nu depaseste 250 kg,
folosind succesiv matrite inchise (mai multe incalziri). El prezinta avantajul ca asigura
continuitatea fibrelor materialului, intru-cat semifabricatul are forma arborelui. Aceasta forma
nu este realizata in cadrul forjarii libere (arborii mari), astfel incat coturile se obtin indepartand
materialul dintre brate prin aschiere, ceea ce determina intreruperea fibrelor si mareste
substantial costul fabricatiei; tehnologii mai noi se bazeaza pe forjarea individuala a fiecarui
cot, utilizand un dispozitiv care permite deplasarea excentrica a fusului maneton respectiv si
apoi refularea bratelor; se respecta astfel fibrajul continuu, iar omogenitatea materialului si
rezistenta la oboseala sunt imbunatatite.
Dupa elaborare, semifabricatul este supus tratamentului de normalizare, pentru
usurarea prelucrarii. Arborii mari forjati cu fibraj continuu necesita de obicei redresarea axiala,
iar normalizarea se efectueaza in pozitie verticala. Inainte de finisare se amelioreaza calitatile
arborelui printr-un tratament chimic sau termochimic. Pentru sporirea rezistentei la uzura,
fusurile se durifica superficial. Pe scara larga se aplica in acest scop calirea prin inductie CIF
sau la flacara, pe o adancime de 35 mm, realizand o duritate minima de 50 HRC. De mare
importanta este structura obtinuta prin tratamentul de revenire, care urmeaza calirii. Se
prefera de obicei structura sorbitica de revenire inalta, deoarece are omogenitate mare,
11,5% si Mo= 0,81%, la un continut mediu de carbon. Dupa tratament, rezistenta la rupere
a acestor fonte atinge 600800 N/mm 2. Pentru arborii la care diametrul fusurilor palier nu
depaseste 150mm, se mai utilizeaza fonta cu grafit nodular (de exemplu fonta Fng 700-2 STAS
6017-82). Daca structura ei este perlitica, rezistenta la rupere ajunge la 650800 N/mm 2 si
duritatea la 210290 HB. Aceste caracteristici sunt mai coborate daca se realizeaza structura
feritica, prin recoacerea dupa turnare, dar se mareste astfel rezistenta la oboseala.
Comportarea la oboseala se imbunatateste mai mult in cazul fontei cu grafit nodular aliate,
care este mai scumpa. Caracteristicile mecanice ale fontelor cu grafit nodular, apropiate de
cele ale otelului forjat (la fonta cu compozitia C= 3,7%; Si= 2,3%; Mn= 0,3%; Mg= 0,05%; S=
0,08%; P= 0,02% s-a obtinut rezistenta la rupere de 1200 N/mm 2), si comportarea lor buna la
calirea superficiala le recomanda pentru turnarea arborilor cotiti. Prin calire si revenire,
duritatea se ridica la 340400HB. Costul fabricatiei arborilor cotiti turnati din fonta cu grafit
nodular scade pana la 40% din cel al arborilor obtinuti prin forjare din otel.
Tot pentru turnarea arborelui cotit se foloseste si otel aliat, (avand, de exemplu,
compozitia: C= 1,21,45%; Si= 0,81,2%; Mn=0,50,8%; Cu= 1,52%; Cr= 0,30,6%; Ni<
0,2%; S+P= 0,1%, avand rezistenta la rupere de 550700 N/mm 2) sau otel grafitat.
fig.IV.1.
Localizarea defectinilor la arborele cotit
Conditiile de functionare impun pentru arborii cotiti ai masinilor rapide necesitatea unei
ehilibrari dinamice.
In planul de operatii, echilibrarea se prevede dupa rectificarea de finisare a suprafetelor
cilindrice exterioare.
In cazul cand procesul tehnologic prevede si operatii de netezire a fusurilor si
manetoanelor, echilibrarea se executa inaintea acestei operatii.
Echilibrarea arborelui cotit se realizeaza pe masini speciale de echilibrare dinamica. Pe
aceste masini se determina marimea neechilibrarii si pozitia mesei neechilibrate, iar suplusul
de metal, constatat la echilibrare, se inlatura pe masini de gaurit sau masini de frezat. La
fabricatia de masa, pentru echilibrare se folosesc agregrate specializate la care atat operatia
de determinare a marimii si pozitia dezechilibrului, cat si inlaturarea suplusului de metal, se
fac automat. Arborii masinilor lente (cu turatie sub 1000 rot/min) precum si arborii cu 1 cot sau
2 coturi, se admite a fi echilibrati numai static.