Sunteți pe pagina 1din 4

Test 2 Semiologie

1. Auscultatia este:

a) o metodã de investigaţie clinică de largă utilitate în patologia cardio-


pulmonară dar, neconvenţional, nu poate fi folosită şi în alte situaţii
(exemplu: ascultaţia ariei posthepatice poate permite recepţionarea de
frecături, în abcesele hepatice profunde şi interesare capsulară cu
depozite fibrinoase, ori sufluri, în hemangioamele cavernoase hepatice cu
shunturi vasculare).

b) o metodã de investigaţie paraclinică de largă utilitate în patologia cardio-


pulmonară dar, convenţional, poate fi folosită şi în alte situaţii (exemplu:
ascultaţia ariei prehepatice poate permite recepţionarea de frecături, în
abcesele hepatice superficiale şi interesare capsulară cu depozite
fibrinoase, ori sufluri, în hemangioamele cavernoase hepatice cu shunturi
vasculare).

c) o metodã de investigaţie clinică de largă utilitate în patologia cardio-


pulmonară dar, neconvenţional, poate fi folosită şi în alte situaţii
(exemplu: ascultaţia ariei prehepatice poate permite recepţionarea de
frecături, în abcesele hepatice superficiale şi interesare capsulară cu
depozite fibrinoase, ori sufluri, în hemangioamele cavernoase hepatice cu
shunturi vasculare).

2. Metoda percutiei indirecte presupune:

a) percuţia se execută direct pe suprafaţa corpului în zona investigată; între


aceasta şi degetul percutor se interpune un corp solid căruia i s-a dat
denumirea de plesimetru; practic, drept plesimetru se utilizează degetul
mijlociu de la mâna stângă, metoda fiind denumită percuţie digito-
digitală.
b) percuţia nu se execută direct pe suprafaţa corpului în zona investigată;
între aceasta şi degetul percutor se interpune un corp solid căruia i s-a dat
denumirea de plesimetru; practic, drept plesimetru se utilizează degetul
mijlociu de la mâna stângă, metoda fiind denumită percuţie digito-
digitală.

c) percuţia se execută direct pe suprafaţa corpului în zona investigată; între


aceasta şi degetul percutor nu se interpune un corp solid căruia i s-a dat
denumirea de plesimetru; practic, drept plesimetru se utilizează degetul
mic de la mâna stângă, metoda fiind denumită percuţie digito-digitală.

3. Frecatura pericardica:

a) este corespondentul palpator al semnului stetacustic si apare prin


depunerea de trombocite si fibrină intre cele două foiţe pericardice.
Apare in pericardita uscată, se palpează mai bine in zona mezocardiacă
atat in sistolă cat si in diastolă si se intensifică dacă bolnavul se apleacă
in faţă sau la apăsarea cu palma pe peretele toracic.

b) este corespondentul palpator al semnului stetacustic si apare prin


depunerea de fibrină in cele două foiţe pericardice. Apare in pericardita
exudativa, se palpează mai bine in zona mezocardiacă atat in sistolă cat si
in diastolă si se intensifică dacă bolnavul se apleacă pe spate sau la
apăsarea cu palma pe peretele toracic.
c) este corespondentul palpator al semnului stetacustic si apare prin
depunerea de fibrină intre cele două foiţe pericardice. Apare in
pericardita uscată, se palpează mai bine in zona mezocardiacă atat in
sistolă cat si in diastolă si se intensifică dacă bolnavul se apleacă in faţă
sau la apăsarea cu palma pe peretele toracic.

4. Modificări de formă ale toracelui dobandite pot fi:

a) simetrice: torace astenic alungit, cu diametre micşorate, mai


ales celantero-posterior, umeri coborâţi, fose supraclaviculare adâncite,
unghi xifoidian ascuţit, scapule ridicate frecvent la boli comsumptive gen
(TBC)', neoplasm pulmonar .
b) simetrice: torace alungit, longilin care are coastele oblice, unghi
epigastric ascuţit, clavicule proeminente, coasta a 6-a flotantă.

c) Diminuarea sau abolirea la o bază relevă: pleurezie masivă, pneumonie,


pneumotorax, tumori sau chiste mari bazale, etc.

5. Faciesul basedowian este caracterizat de:

a) exoftalmie unilaterală, fanta palpebrală micsorata, privire vie,


hipersecreţie lacrimală, ochi strălucitori (aspect de spaimă îngheţată);
b) exoftalmie bilaterală, fanta palpebrală lărgită, privire vie, hipersecreţie
lacrimală, ochi strălucitori (aspect de spaimă îngheţată);
c) exoftalmie bilaterală, fanta palpebrală lărgită, privire vie, hiposecretie
secreţie lacrimală, ochi strălucitori (aspect de spaimă îngheţată);

6. Pozitia ,,cocos de pusca,, este caracterizata prin:

a) decubit lateral, capul în hiperextensie, gambele flectate pe coapse şi


acestea pe abdomen (în meningita tbc);
b) decubit dorsal , capul în hiperextensie, gambele flectate pe coapse şi
acestea pe abdomen (în meningita tbc);
c) decubit lateral, capul în flexie, gambele flectate pe coapse şi acestea pe
abdomen (în meningita tbc);

7. Rezultatele nedorite prin evaluarea respiratiilor cuprind:

a) pacientul trece printr-o detresă respiratorie manifestată prin: zgomote


respiratorii normale, efort respirator normal, utilizarea muşchilor
respiratorii accesorii, ortopnee, piele palidă sau cianotică, pierdere de
cunoştinţă;

b) pacientul trece printr-o detresă respiratorie manifestată prin: zgomote


respiratorii anormale, efort respirator, utilizarea muşchilor respiratorii
accesorii, ortopnee, piele normocroma sau hipercroma, pastrarea starii de
cunoştinţă;
c) pacientul trece printr-o detresă respiratorie manifestată prin: zgomote
respiratorii anormale, efort respirator, utilizarea muşchilor respiratorii
accesorii, ortopnee, piele palidă sau cianotică, pierdere de cunoştinţă;

8. Indicatiile masurarii temperaturii corporale sunt:

a) supravegherea sporadica în cursul spitalizării; - supravegherea unui


sindrom infecţios sau inflamator.
b) supravegherea sistematică în cursul spitalizării; - supravegherea unui
sindrom infecţios sau inflamator.
c) supravegherea sistematică la domiciliu; - supravegherea unui simptom
infecţios sau inflamator.

9. Scopul masurarii tensiunii arteriale este:

a) evaluarea stării pacientului în ce priveste volumul de sânge, randamentul


inimii și sistemul vascular;
b) determinarea presiunii sistolice şi diastolice la internare pentru a compara
starea curentă cu valorile anormale;

c) aprecierea răspunsului pacientului la tratamentul cu soilde sau/și


medicamente anticoagulante.