Dezvoltarii 8 mai 2003 1

Perioada tineretii (20 40 ani)

Dezvoltarea fizica si cognitiva este in acesta perioada definitivata.
1. Modelul crizelor normative / abordarea genetica (Erickson, Vaillant, Levinson).
2. Modelul experential / abordarea culturala.
1) Modelul crizelor normative se fundamenteaza pe teoriile dezvoltarii fiziologice. Conform acestuia
dezvoltarea se realizeaza respectand un pattern ce presupune depasirea succesiva a unor crize; depasirea ei
asigura achizitionarea de comportamente adaptative, iar nedepasirea lor inseamna o stagnare in dezvoltarea
psihologica. Se acorda foarte putina importanta factoriulor de mediu.
Specifica pentru 20-40 anmi este criza generata de intimitate versus izolare.
Intimitatea este capacitatea de a sustine o relatie ce cere compromis, sacrificiu. Posibilitatea de a
accepta compromisurile presupune structurarea unei identitati.. Existenta unor sentimente de independenta si
securitate, permite adultului sa aiba relatii caracteriale prin intimitate. Cei ce depasesc criza pot
acceptapierderea unei relatii, deci un compromis.
Izolarea este tendinta opusa intimitatii, respectiv incapacitatea de sustine o relatie care implica
compromisuri. Predominanta izolarii este caracteristica celor ce se angajeaza in relatii cu frica.
In ultimii ani conceptul de intimitate se nuanteaza, diferentiind intimitatea sexuala de cea sociala
(Erickson). Insa teoria este aplicabila doar in cuplurile de heterosexuali cu copiii. Ea nu explica evolutia
cuplurilor fara copiii, a celor singuri si nici a homosexualilor. Teoria porneste de la ideea ca personalitatea
este definitivata la adolescenta, ceea ce nu este adevarat, si explica doar evolutia populatiei masculine si doar
prin extensie la femei. Teoria omite rolul angajarii profesionale si formarea identitatii adultului.
Vaillant continua teoria ericksoniana si identifica o serie de mecanisme de aparare ale Eului,
caracteristice acestei varste : mecanisme mature de aparare ce presupun apelul la Altul pentru a depasii
situatiile critice si conflictuale, mecanisme psihotice de aparare ce presupun distorsiuni ale realitatii si
interpretari ale situatiilor, mecanisme imature de aparare ce presupun dezvoltarea unor simptome somatice,
ipohondriace la un mediu interpretat ostil, si mecanisme nevrotice de aparare in care adaptarea se face prin
reactii de furie necontrolata cu urmari negative in relatiile persoanei.
Dezvoltarea matura presupune depasirea a doua crize: intimitate-izolare si evolutie-stagnare. (40-60
ani).Acum este prezenta o subetapa: consolidarea carierei, nevoia de recunoastere profesionala. Aceasta etapa
apare intre cele doua crize si pare a explica crizele conjugale, divorturile. Daca unul din parteneri se
focalizeaza pe cariera poate duce la ruptura, dar adca ambii se angajeaza intr-orealizare de cariera, riscul este
redus.
Levinson a studiat un grup masculin de 35-40 ani cu profesii diferite; s-a observat ca scopul principal
al acestei varste este constructia unui stil de viata adecvat personalitatii proprii. Constructia sa presupune
aspecte interne si externe; cele externe sunt legate de religie, etnie, caracteristici ale familiei si profesiei,
influente generate de diferite conjuncturi sau evenimente de familie; cele interne sunt valori interiorizate,
valori personale, idealuri, evenimente ce apartin propriei expetiante emotionale. Stilul de viata se construieste
integrand elemente ce tine de interioritate si de exterioritate. Apar perioade de 7-8 ani de stabil;itate si
perioade de 4-5 ani de tranzitie :
- Primul stadiu este de unul de tranzitie (17-24 ani) cand se face trecerea de la stadiul de preadult la cel
de adult, cea ce presupune separare de parinti, independenta emotionala si financiara.
- Stadiul de stabilitate (22-28 ani) presupune stabilirea unor relatii de grup si angajarea in viata
comunitatii, stabilizarea unei relatii de cuplu si o accentuare ferma a liniei profesionale, presupune
existenta unui mentor si a unor mecanisme de proiectie a propriei evolutii.
- Perioda de tranzitie (28-33 ani) este o perioada cruciala in care valorile si comportamentele se pot
stabiliza pe o directie definitiva; este propice divoturilor si modificarilor profesionale.
- Ultima perioada de stabilitate presupune responsabilitate fata de familie, societate si o asumare a
propriei evolutii.
Diferenta majora dintre barbati si femei priveste modalitatea de structurare a personalitatii: barbatii se
maturizeaza prin separare de familie ceea ce le asigura autonomie si capacitatea de a-si urmari propriile
interese; pentru femei nu este necesara ruptura de familie. Un motiv pentru care modalitatile de structurare a

Dezvoltarii 8 mai 2003 2

personalitatii difera intre sexe este pozitia fata de profesie, in sensul ca in ultimii ani, tot mai multe femei isi
proiecteaza viitorul ca o componenta profesionala acest lucru genereaza conflicte intre cele doua seturi de
expectatii, respectiv expectatiile legate de profesie, si expectatiile legate de rolul de parinte, conflicte care
aparatat in populatia feminina cat si in cea masculina.
2) Modelul experential. Fara a nega importanta varstei in procesul de maturizare, trebuie luate in
considerare si elemente sociale ca factori de maturizare. Daca in copilarie si adolescenta importanta
evenimentelor sociale este mai redusa, dupa 20 de ani importanta lor este covarsitoare. La maturitate se
structureaza un stil de viata, importante fiind elementele de context cu care se confrunta persoana :
- Elemente nornative, precum casatoria, nasterea si cresterea copiilor, pensionarea.
- Elemente non-normative, precum accidente, promovarile sau somajul, castiguri neasteptate,
scandaluri publice generate de relatii non-conforme.
Varsta la care poate aparea un element experential poate transforma un eveniment normativ intr-unul
non-normativ, sau invers. Ceasul social este influentat de comunitate, de normele comunitatii de
apartenenta. In functie de gradul de generalitate care definesc evenimentele, acestea sunt considerate
evenimente individuale, cele care implica o persoana, o familie, sau evenimente culturale care implica
evolutia comunitatii.
Importanta este modalitate aprin care persoana raspunde la aceste evenimente, deoarece modalitatile
de coping pentru astfel de factori depind de capacitatea de intelegere, integrare, interiorizare a situatiei, de
sanatatea fizica. Modalitatile de coping sunt influentate de istoria personala a subiectului, de sustinerea pe
care o gaseste in grupul social din care face parte, si de capacitatea individului de a anticipa evenimentele.
Caracteristica pentru maturitate este stabilirea unei relatii de cuplu; in alegerea unui partener imaginea
de sine consituie un criteriu constant de selectie. S-au observat asemanari intre cei doi parteneri: atractivitate
fizica, de sanatate fizica si mentala, nivel de inteligenta apropiat, popularitate, caracteristici ale familiei de
origine, statut socio-economic, religie, educatie. Cand aceste caracteristici coincid, cuplurile au o prognoza
buna de evolutie, dar apare si completare a celor doi parteneri.
Sthaie a demolat o serie de mituri ale diferentelor in trairea sentimentelor de dragoste intre masculin
si feminin. Trairile afective sunt analoge indiferent d sex, dragostea in cuplurile casatorite nu este difrita de
cea din cuplurile necasatorite, iar sentimentul de dragoste si intensitatea lui este identica indiferent de
varsta.Evolutia relatiilor de cuplu poate fi prognozata :
1. Varsta la care are loc casatoria este un bun predictor al evolutiei acesteia; un cuplu structurat la
adolescenta are sanse mici de reusita, pe cand cuplurile formate dupa 25 de ani au sanse mai mari de
reusita.
2. Un alt factor de prognoza sunt factorii de personalitate; persoanele cu succes in cuplu sunt stabile
emotional, cu respect pentru ceilalti, cooperanti, cu incredere in sine.
3. Caracteristicile de personalitate ale barbatului sunt mai imporante in stabilitatea cuplului decat cele
ale femeilor.
Se pot descrie mai multe tipuri de cupluri:
- Conflictual, care poate exista doar in prezenta unui conflict.
- Devitalizat, unde scopul existentei lui este coabitarea.
- Pasiv congenital, unde fiecare din cei doi parteneri nu au vrut sa fie singuri.
- Activ, in sensul ca cei doi impartasesc aceleasi sentimente, dar din punct de vedere al identitatii sunt
separati.
- Total, cuplul in care apare o traire reciproca si interdependenta.
Divortul. Are loc in perioada de stabilitate economica, in cuplurile formate in adolescenta, in
cuplurile provenite din familii conflictuale, si in cuplurile fara copiii. Una dintre cauzele lui cele mai
frecvente este generata de statutul si evolutia socio-economica a familiei. Exista sase fatete ale divortului :
emotional, juridic, economic, coparentalitate, comunitar, si trairile psihice individuale exprimate in nevoia de
individualitate.
Divortul presupune intr-o prima etapa, doliu, agresivitate si autoagresivitate, fiind urmat de o
perioada in care apare furia, depresia, dezorganizarea cognitiva.