CURS 6

Capacitatea sexuala. Sexualizarea normala si patologica

Examenul medico-legal in infractiunile contra vietii sexuale:
viol, uciderea nou-nascutului, avort.

Examenul victimei (ex. genital medico-legal, examen de

laborator), examenul suspectului si identificarea medicolegala a agresorului
Violenta domestica. Abuzul fizic si sexual al copilului.
Laborator medico-legal serologic si genetic

SEXOLOGIE MEDICO-LEGALA
Expertiza medico-legala este solicitata pentru:
A. determinarea sexului;
B. determinarea/stabilirea capacitatii (= maturitatii) sexuale (la
barbat si femeie)
C. determinarea prezentei anomaliilor vietii sexuale cu implicare
juridica
D. Probarea infractiunilor in domeniul vietii sexuale (violul,
perversiunile sexuale, coruptia sexuala, incestul etc.)

A. DETERMINAREA SEXULUI
1.

2.

Omul poarta 4 diferentieri sexuale diferite: in celule (cromozomial), in gonade, in infatisare

(aparenta fizica) si in comportament
1.

La nivel cromozomial (celular): sexul cromozomial (genetic). Aceste persoane au anomalii

genetice ale cromozomilor sexuali X si Y (ex. hermafroditism, sd. Klinefelter)

2.

La nivelul gonadelor (ovar, testicul): sexul gonadic. Aceste persoane sunt purtatoare ale altor
gonade decat exprima infatisarea lor sexualizata (ex. aparenta unei femei dar purtand testicule si
sunt de fapt barbati, ex. sd. de testicul feminizant)

3.

La nivelul infatisarii sale: sexul fenotipic. Aceste persoane au o infatisare sexualizata care diferita
de organele genitale pe care le poarta (ex. aparenta unei femei dar cu organe genitale masculine
sau aparenta unei femei si ambele organe genitale externe complet dezvoltate ca in
hermafroditism sau incomplet dezvoltate ca in pseudohermafroditism)

4.

La nivelul comportamentului social si al recunoasterii sociale pe care il determina acest

comportament: sexul social (ex. transvestitism, transsexualism)

5.

Civil (in actul de nastere se atesta sexul fenotipic)

Solicitarea determinarii/stabilirii sexului este posibila la:

La divort
In adulter
La inregistrarea la starea civila, sau cand s-au produs greseli cu ocazia inregistrarii copilului la oficiul
starii civile
La inscrierea in serviciu militar,
La solicitarea schimbarii sexului civil

Transsexualul traieste drama unui Eu captiv intr-un corp care nu-i

apartine sub raportul identitatii sexuale. Are constiinta apartenentei
psihofizice la sexul opus in contradictie cu sexul anatomic pe care il
prezinta. Manifesta disjunctie intre eul corporal (incepe la 2 ani si se
maturizeaza la pubertate) si eul psihologic. Nu se considera a fi
homosexual. Se insoteste de mutilari si chiar sinucidere (beneficiaza
de schimbarea sexului prin expertiza medico-legala si hotaririre
judecatoreasca). 1:100.000 la barbati (devierea manifesta in jurul
virstei de 4 ani) si 1:130.000 la femei (devierea manifesta in jurul
virstei de 8-12 ani). Cauza este probabil o slaba sexualizare fenotipica.
In forma sa minora, transvestitismul, persoana cauta satisfactia prin
imbracarea hainelor sexului opus si uneori prin imprumutarea
comportamentului respectiv. Nu se considera a fi homosexual. Ca
forme: aparent, partial, complet.

B. EXPERTIZA CAPACITATII SEXUALE

La barbat se pot solicita:
In civil:
tagada paternitatii (din interiorul casatoriei) sau stabilirea paternitatii copilului nascut in
afara casatoriei
divort, etc.
In penal:
infractiuni privitoare la viata sexuala: viol, incest
Forme ale supracapacitatii sexuale a barbatului: Pseudomaturitatea precoce la baieti cu
capacitate de procreere la 9 ani. Maturitatea biologica este deplina la 20-21 ani (rar la 18-19
ani desi nivelul hormonal de testosteron este maxim la aceasta varsta).
Forme ale incapacitatii sexuale a barbatului:
1.

Capacitatea de coabitare/copulatie (potenta coeundi): impotenta (tulburari de dinamica

sexuala: impotenta psihica si organica)

2.

Capacitatea de procreere (potenta generandi): 60-140 milioane spermatozoizi/ml din care

minim 60% mobili, cu maxim 25% forme anormale. Sub 40 milioane se exprima clasic
oligospermia de grd. III 40-10 milioane, grd. II 10-1 milion, grd. I sub 1 milion. Atentie: numai
numai azoospermicii nu pot concepe, pentru inseminare este necesar un singur spermatozoid.
Actualmente se considera ca normalul incepe de la 25 milioane. S-a constatat in ultimii 70 ani o scadere de
la circa 60-80 milioane/ml (valoare minima in anii 1930) la circa 25-40 milioane/ml (valoare minima

La femeie:
in divort,
casatorie,
Substituirea de copii, etc.
Capacitatea sexuala a femeii este definita de urmatorii parametrii:

1. Capacitatea de coabitare (potentia coeundi): capacitatea femeii

de a intretine un raport sexual pe cale vaginala
2. Capacitatea de procreare (potentia generandi):
functionale ce elibereaza ovule apte de fecundatie

ovare

3. Capacitatea de a conduce sarcina la termen (potentia gestandi):

femeia poate ramane insarcinata si sa nu piarda sarcina
4. Capacitatea de a naste pe cai naturale (potentia parturiendi):
femeia poate nastere natural, pe cale vaginala

Sex drive-ul uman este controlat si completat la 3 niveluri:

(1) instinctual (nivel biologic/instinctiv),
(2) fiziologic (nivel functional),
(3) emotional (nivel psihosexual), ultimul nivel raspunzand de circa 70%
din decizie. Emotiile sant controlate de psihism si deci acesta controleaza
actiunea (capacitate psihica si discernamantul pentru situatia comiterii
infractiunii).

Sexualitatea se stabileste in cadrul dezvoltarii psihosexuale prin conditionare.

Comportamentul sexual la om se construieste prin balansul intre ceea ce este
sexual satisfacator si ceea ce este social tolerat.
Comportamentele sexuale se pot clasifica in acceptabile si neacceptabile din
punct de vedere social.

Pana la 8 ani se completeaza harta corticala a placerii sexuale intregind

programarea sexuala corticala (lovemap, John Money, 1986).

Sexualitate patologica
Deviatiile sexuale: comportamente sexuale deviate de la normalitate (media
balansata intre gratificatie si permisivitate) care implica actiuni mai mult sau
mai putin ocazionale (dar nu permanente, persistente), (2) a caror desfasurare
nu este obligatorie pentru obtinerea gratificatiei dar sunt dorite, cautate (3)
implica o limitare a libertatii individuale a partenerului prin lipsa de
consimtamant si astfel se pot realiza doar prin constrangere (4) sunt
problematice din punctul de vedere al binelui individual al partenerului si
implicit al societatii (ex. Voyerism, sadism, masochism, exhibitionism, incest,
viol, pedofilie)

Parafilii (para=devianta; philia=atractie): comportamente sexuale anormale

(pe langa normalitate) care implica actiuni (1) persistente (2) necesare pentru a
conditiona producerea satisfactiei sexuale complete si gratificatia sexuala care
altfel nu se poate produce (Coleman, 1984), (3) prin constrangere , (4) fara
interes sau preocupare pentru binele partenerului. Parafiliile sunt engrame
cerebrale si mentale dezvoltate viciat, distorsionat (ex. Fetisism,
transvestitism, zoofilie, pedofilie, exhibitionism, voyerism, masochism
(tulburare cronica), sadism (tulburare cronica si progresiva), parafilii atipice
(coprofilie, urofilie, frotteurism, klismafilie, necrofilie, scatologie telefonica,

Crimele cu orientare sexuala se impart psihopatologic in 4 categorii:

1.
violenta interpersonala inclusiv violenta domestica
2.
abuz sexual cu viol si/sau sodomie
3.
abuz sexual deviant (crima psihotica sau lust murder)
4.
crima in serie (serial murder)

Tipul psihologic al criminalului in omorurile orientate sexual este:

Omorul organizat: tulburari de personalitate antisociala (DSM-IV, 1994) de tip psihopatic (sadic sau impulsiv) sau
sociopat; are QI peste medie este o persoana sociala (familist adesea), compentent sexual, adesea cu carnet de
conducere, isi desfasoara activitatea mai ales in alte zone decit domiciliul sau, dovedeste o buna organizare, victime
care prezinta trasaturi commune, premeditare atent gindita, manifesta cruzime, fantezie, pastreaza trofeee de la
nivelul cadavrului (urechi, sni, etc.), alcatuieste aranjamente ce au o idee centrala pe care doreste ca echipa de
anchetatori sa o descopere, organizeaza omorul ca pe un joc si o intrecere cu anchetatorii de care este mindru. Se
excita prin suferinta victimei si astfel o tortureaza. Transporta cadavrul la distanta si sterge urmele sau lasa numai
acele urme pe care le doreste.

Omorul dezorganizat: criminalul manifesta tulburare de personalitate de tip psihotic (fara motivatie aparenta sau cu
motivatie bizara) ce se poate intilni de exemplu in schizofrenii ca scurt episod psihotic (DSM-IV, 1994) declasate de
stress sau alte conditii; are QI sub medie, este singuratic , necasatorit, inhibat sexual, incompetent sexual, fara carnet
de conducere, isi desfasoara activitatea in apropierea domiciliului sau pentru a se simti in siguranta , organizarea este
minima sau lipseste, nu premediteaza omorul desfasurindu-se fulgerator sub actiunea unui impuls de moment si
adesea sub actiunea stress-ului, manifesta cruzime efectund leziuni mutilante cu depersonalizarea cadavrului
(distrugerea fizionomiei atit pentru a nu fi recunoscut ct si pentru a nu "fi privit" de acesta; actiunea de desfigurare
are si ca scop s exprime furia sa care se adreseaza fata de toate femeile si nu fa de una in mod particular); adesea
exercita actiuni sadice adresate impotriva organelor genitale ale victimei pe care le distruge in moduri cit mai
impresionante. Cu toate acestea actiunile sadice se desfasoara postmortem. In mod esential diferenta fata de tipul
organizat este nelinistea, teama, anxietatea de care da dovada.

Uneori diferentele nu sunt foarte mari: oricare dintre tipurile psihologice descrise pot genera crime serial murder

D. PROBAREA INFRACTIUNILOR IN DOMENIUL VIETII

SEXUALE: VIOLUL

Definitie: violul este definit ca (elemente de probatiune):

1. Actul sexual,
2. de orice natur,
3. cu o persoan de sex diferit sau de acelai sex,
4. prin constrngerea acesteia
5. sau profitnd de imposibilitatea ei de a se apra
6. ori de a-i exprima voina,

se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani i interzicerea unor

drepturi.

Incidenta pe grupe de virsta a agresiunilor sexuale la femei

Numar cazuri
Tentative

>60 ani

51-60 ani

41-50 ani
31-40 ani

23

21-30 ani

57

14-20 ani

152

<14 ani

30
0

20

17

15
40

60

80

100

120

140

160

180

Obiectivele expertizei medico-legale in viol:

I.

probarea realitatii actului sexual

II.

probarea lipsei de consimtamant (constrangerea): leziuni

corporale

III. probarea imposibilitatii de a se apara sau de a-si exprima

vointa: examen fizic, toxicologic, psihic
IV. evaluarea gravitatii vatamarii suferite de victima (ZIM)

V.

identificarea agresorului

Intervalul viol-examinare
45%
40%
35%
30%

Numar cazuri

25%
20%

42%

15%
10%

21%
13%

5%

10%
5%

4%

4.70%

5-6 zile

7-14 zile

>15 zile (21

zile-2 ani)

0%

<24 ore

24-48 ore

48-72 ore

3-4 zile

Protocol de examinare:
kit pentru viol
documentarea datelor
colposcopie, fotografiere a leziunilor (vatamarilor) de pe cors si a organelor genitale externe
CML documentat cu traumatograma,schite, fotografii. Examinarea in spital este importanta!
Etapele probatiunii medico-legale:
examenul psihologic (probarea lipsei de discernamint, capacitate psihica)
abuzul emotional
abuzul psihologic
examenul fizic (probarea lipsei de consimtamint)
leziuni nespecifice (in context agresional, in contextul actului sexual normal). Marca muscata
(!) devine specifica la copil (dg. dif. cu maxilarul de copil).
leziuni specifice (la persoana majora sunt mai putin genitale si mai mult corporale)
absenta leziunilor: la varste mici, persoane labile psihic, deficiente psihologice, complexe, etc.
examenul genital si prelevarea probelor biologice (+ corpuri delicte) in vederea examinarilor
complementare de laborator medico-legal (chiar daca este virgina)
Probe directe ca este sperma: grup, ADN, evidentierea spermatozoidului
Probe indirecte ca este sperma: reactiile microcristalografice Florence si Barberio, dozarea Zn
(cea mai mare concentratie in spermatozoid), fosfatazele acide comune si prostatice
(concentratie mai mare de minim 4 ori in lichidul prostatic fata de orice alt fluid sau tesut si
persista circa 4 zile de la ejaculare), proteina p30 (specifica prostatei), cercetarea contaminarii
victimei cu o boala infectioasa cu transmitere sexuala (sifilis, gonoree, herpes genital,
trichomoniaza, condiloma acuminata - papilomavirus, sancroid - Hemophilus Ducreyi,
limfogranulomul veneric chlamidia, SIDA HIV) sau sarcina (testele de sarcina se
pozitiveaza la aproximativ 2 saptamini dupa fertilizare).

PROBAREA REALITATII ACTULUI SEXUAL:

1. leziuni genitale leziunile himenului (deflorarea) se vindeca in 5-7 zile, max. 14 zile2. urme biologice pe corp/vaginal/rectal se recolteaza in max. 24 ore. Din acestea se pot face
urmatoarele analize pentru a determina ca este vorba de sperma:
Determinarea prezentei fosfatazei acide de origine prostatica
Determinarea prezentei glicoproteinei P30 (specifica pentru sperma umana, poate persista
in vagin 13-47 ore dupa actul sexual
Determinarea prezentei LDH-C4 este strict specifica pentru sperma (se gaseste in
testicule, spermatozoizi si lichid seminal), apare la pubertate (si in pete vechi de 4
saptamani).
Determinarea prezentei human prostate specific antigen = proteina prostatica umana
(PSA) este specific pentru sperma chiar la cei vasectomizati sau azoospermici. Se
detecteaza folosind un ser hiperimun si cu ELISA. Nu da reactii incrucisate cu saliva,
urina, secretia vaginala sau singele menstrual.
Lumina ultraviolet (fluorescenta spermei)
3. Sarcina (prezenta sarcinii este o dovada a actului sexual cu ejaculare: atentie paternitatea)
4. Boli sexuale: - victima trebuie examinata in mod repetat, deoarece examinarea imediata poate
sa fie neconcludenta dat fiind faptul ca in majoritatea bolilor transmise sexual primele semne
apar la distanta in timp, uneori la saptamani sau luni (gonoree : 2-21 zile ; sifilis 1-4 saptamani)

Probarea LIPSEI DE CONSIMTAMANT (constrangerea):

Produce leziuni traumatice (vatamari) adresate scopului

Probarea actului sexual se realizeaza prin examen

genital: acesta va putea constata:
o penetrare in vagin cu ruptura himenului
Recenta (deflorare recenta -sub 10-14 zile)
Veche (deflorare veche peste 10-14 zile)

starea de virginitate (se cauta alte acte sexuale)

Concluziile medico-legale vor atesta:

prezenta/absenta leziunilor traumatice

mecanism traumatic (lovire, zgaraiere, muscare)

agent traumatic
data probabila (ex. leziunile traumatice pot data/nu pot data
din data. )
nr. de zile de ingrijire medicala

starea genitala (virgo, virgina anatomic penetrare

posibila fara deflorare- deflorare recenta sau deflorare
veche)

IDENTIFICAREA PRESUPUSULUI AGRESOR

! Foarte important - examinarea suspectului poate descoperi:

leziuni recente rezultate din lupta cu victima urme de (escoriatii, echimoze),
fire de par de la victima,
pete de sange de la victima,
pina la 24 ore de la viol exista posibilitatea identificarii pe penisul
violatorului a prezentei unor celule vaginale de unde se poate extrage si
identifica ADN-ului femei violate (evident daca acesta nu a purtat
prezervativ si nu s-a spalat).
prezenta unor boli cu transmitere sexuala care pot fi identificate la victima
dupa perioada de incubare
Determinarea grupei sangvine a violatorului din urmele de sperma gasite in vaginul
victimei; 75-80% din populatie sunt secretori (elimina Ag de grup sangvin plus
antigenul H prin umorile biologice). Antigene A,B

Victima A, secretia vaginala A si B, suspect B: posibilitati: el B, AB, orice

grup (prezervativ) sot A sau AB
Identificarea ADN

markeri enzimatici (peptidaza A specifica rasei negroide)

glioxalaza-1
grupele de sange (la cei ce secreta antigenele ABH in secretiile
lor ex. saliva, sperma, etc.- si care se numesc secretori se pot
determina grupele de sange nu numai in sange ci si in secretii).
Compatibilitati, incompatibilitati
Grup victima

AH

AH

Secretie vaginala victima

A, B

AH

AH

BH, ABH

AH,O, nesecretor

AH. Nu poate fi B sau

AB

Grup agresor poate fi:

Fosfoglucomutaza in sange (marker enzimatic util in filiatie)

amprenta genetica din fluidul vaginal (evidentierea a doua
profiluri ADN) sau din produsul de conceptie avortat.

CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 191
Expertiza genetic judiciar
(1) Expertiza genetic judiciar se poate dispune de ctre organul de
urmrire penal, prin ordonan, n cursul urmririi penale, sau de
instan, prin ncheiere, n cursul judecii, cu privire la probele
biologice recoltate de la persoane sau orice alte probe ce au fost
gsite ori ridicate.
(2) Expertiza genetic judiciar se efectueaz n cadrul instituiilor
medico-legale, al unei instituii ori unui laborator de specialitate sau
al oricrei alte instituii de specialitate certificate i acreditate n
acest tip de analize.
(3) Probele biologice recoltate cu ocazia examinrii corporale pot fi
folosite numai la identificarea profilului genetic judiciar.
(4) Profilul genetic judiciar obinut n condiiile alin. (3) poate fi
folosit i n alt cauz penal, dac servete la aflarea adevrului.
(5) Datele obinute ca urmare a expertizei genetice judiciare
constituie date personale i sunt protejate conform legii.

Sursele de ADN
n principiu, orice tip de material
biologic poate servi ca substrat
pentru efectuarea unui test ADN

snge
pete de snge
sperm sau pete de sperm
saliv - conine celule epiteliale bucale care prin detaare pot fi depuse pe
mucuri de igar, periue de dini, pahare, gum de mestecat, n interiorul
mtilor, etc.
celule epiteliale tegumentare - se regsesc frecvent pe mbrcminte, obiecte
sau sub unghiile victimelor (detaate prin abraziunea tegumentelor
agresorului)
tesuturi proaspete, putrefiate, carbonizate sau mumifiate
preparate anatomo-patologice arhivate (esuturi incluse n parafin sau
etalate pe lam n diferite coloraii)
fire de pr
unghii
fecale
Testarea ADN poate fi aplicata tuturor probelor
urin
biologice enumerate deoarece contin celule
oase

nucleate, deci implicit material genetic nuclear.

(PRUNCUCIDEREA)
ART. 200 Uciderea ori vtmarea nou-nscutului svrit de ctre mam
(1) Uciderea copilului nou-nscut imediat dup natere, dar nu mai trziu de 24
de ore, svrit de ctre mama aflat n stare de tulburare psihic se pedepsete cu
nchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Dac faptele prevzute n art. 193 - 195 sunt svrite asupra copilului nounscut imediat dup natere, dar nu mai trziu de 24 de ore, de ctre mama aflat n
stare de tulburare psihic, limitele speciale ale pedepsei sunt de o lun i, respectiv,
3 ani.

Expertiza medico-legala cuprinde expertiza nou-nascutului, mamei si locului faptei

Examenul medico-legal al nou-nascutului in pruncucidere

starea de nou-nascut la termen: diametre, lungime, greutate, aspectul pielii, a

cordonului, organe genitale, fanere

virsta intrauterina: L:5, radical din L, Balthazard-Dervieux, NAR
viabilitatea
dovezile de instalare a vietii extrauterine: docimazia
durata vietii extrauterine: tegumente, cordon, bosa, meconiu
acordarea ingrijirilor dupa nastere: densitate urinara peste 1012

Cauza posibila a mortii in pruncucidere

inainte de nastere
pe timpul nasterii
dupa nastere: violente (comisive/omisive), neviolente

CAPITOLUL IV
Agresiuni asupra ftului
ART. 201
ntreruperea cursului sarcinii
(1) ntreruperea cursului sarcinii svrit n vreuna dintre urmtoarele mprejurri:
a) n afara instituiilor medicale sau a cabinetelor medicale autorizate n acest scop;
b) de ctre o persoan care nu are calitatea de medic de specialitate obstetric-ginecologie
i drept de liber practic medical n aceast specialitate;
c) dac vrsta sarcinii a depit paisprezece sptmni, se pedepsete cu nchisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amend i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(2) ntreruperea cursului sarcinii, svrit n orice condiii, fr consimmntul femeii
nsrcinate, se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor
drepturi.
(3) Dac prin faptele prevzute n alin. (1) i alin. (2) s-a cauzat femeii nsrcinate o
vtmare corporal, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor
drepturi, iar dac fapta a avut ca urmare moartea femeii nsrcinate, pedeapsa este
nchisoarea de la 6 la 12 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(4) Cnd faptele au fost svrite de un medic, pe lng pedeapsa nchisorii, se va aplica i
interzicerea exercitrii profesiei de medic.
(5) Tentativa la infraciunile prevzute n alin. (1) i alin. (2) se pedepsete.
(6) Nu constituie infraciune ntreruperea cursului sarcinii n scop terapeutic efectuat de
un medic de specialitate obstetric-ginecologie, pn la vrsta sarcinii de douzeci i patru de
sptmni, sau ntreruperea ulterioar a cursului sarcinii, n scop terapeutic, n interesul
mamei sau al ftului.
(7) Nu se pedepsete femeia nsrcinat care i ntrerupe cursul sarcinii.

ART. 202
Vtmarea ftului
(1) Vtmarea ftului, n timpul naterii, care a mpiedicat instalarea vieii
extrauterine se pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 7 ani.
(2) Vtmarea ftului, n timpul naterii, care a cauzat ulterior copilului o
vtmare corporal, se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani, iar dac
a avut ca urmare moartea copilului pedeapsa este nchisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Vtmarea ftului n timpul sarcinii, prin care s-a cauzat ulterior
copilului o vtmare corporal, se pedepsete cu nchisoarea de la 3 luni la 2
ani, iar dac a avut ca urmare moartea copilului pedeapsa este nchisoarea
de la 6 luni la 3 ani.
(4) Vtmarea ftului svrit n timpul naterii de ctre mama aflat n
stare de tulburare psihic se sancioneaz cu pedeapsa prevzut n alin. (1)
i alin. (2), ale crei limite se reduc la jumtate.
(5) Dac faptele prevzute n alin. (1) - (4) au fost svrite din culp,
limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumtate.
(6) Nu constituie infraciune faptele prevzute n alin. (1) - (3) svrite de
un medic sau de persoana autorizat s asiste naterea sau s urmreasc
sarcina, dac acestea au fost svrite n cursul actului medical, cu
respectarea prevederilor specifice profesiei i au fost fcute n interesul
femeii gravide sau al ftului, ca urmare a riscului inerent exercitrii actului
medical.
(7) Vtmarea ftului n perioada sarcinii de ctre femeia nsrcinat nu se
pedepsete.

AVORTUL
spontan (patologic): 5-20%
Provocat

-la cerere (legal)

Legal la cerere peste 16 ani si sub 14 saptamani de
sarcina in mediu medical si de catre medic
Atentie; Fata peste 16 ani este majora in raport cu
consimtamantul in raport cu sarcina dar este minora fata
de consimtamantul in raport cu starea de boala (ex. poate
cere anticonceptionale orale la 16 ani si 1 luna dar daca
surviin complicatii consimtamantul pentru o interventie
chirurgicala, etc. poate veni numai de la parinti)
-accidental (traumatic): intreruperea traumatica a cursului
sarcinii in orice moment intre momentul conceptiei si
momentul dinaintea nasterii naturale (! accidentul rutier)
-empiric (traumatic): mijloace mecanice, chimice, fizice

VD este o problema majora de sanatate si de incalcare a drepturilor omului

In ciuda a ceea ce se crede conform careia cel ce abuzeaza si-a pierdut doar pentru moment controlul
comportamentului, realitatea este diferita: cel ce abuzeaza alege intentionat sa isi exercite abuzul nu
pentru ca se afla in lipsa de control ci tocmai pentru a controla o acea persoana.
Conventia privind combaterea violentei asupra femeii si violentei domestice (Consiliul Europei:
Conventia de la Istanbul, 2011) prevede:
VD inseamna orice act fizic, sexual, psihologic sau economic de violenta in familie sau domestica
intre actuali si fosti parteneri aflati in relatie maritala sau de concubinaj, indiferent daca agresorul
imparte sau nu acelasi domiciliu.
Violenta intima asupra partenerului Intimate partner violence" (IPV) , M.P. Johnson, 1990 este
in general considerata sinonima cu abuzul domestic sau violenta domestica desi in fapt termenul de
VD este mai larg intrucat include si abuzul asupra copilului sau asupra varstnicului membri ai familiei,
etc.
Include:
1.
Violenta comuna de cuplu (fata tulburare de comportament)
2.
Terorism intim
a) Psihopatii (general violent)
b) Disforic borderline (dependenta afectiva de relatie)
3.
Rezistenta violenta (impotriva abuzului) [3]
4.
Control violent mutual

Definitiile mai vechi considerau ca abuzul, manifestata

in relatiile de convietuire casnica, devine violenta
domestica atunci cand se refera la producerea violentei
fizice, ca un pas ulterior. Exemplu este definitia
Violena domestic este o ameninare sau provocare,
petrecut n prezent sau n trecut, a unei rniri fizice n cadrul
relaiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal
sau de domiciliu (Stark si Flitcraft, Inst. Melissa pt.
preventia violentei si tratarea victimelor violentei, 1991)
Definitiile mai noi cu precadere cele ale UE ce sunt
armonizate in legislatia romaneasca prevad o abordare
diferita in care violenta domestica se refera nu doar la
parteneri ci la orice persoana din familie si nu doar la
violenta fizica ci la orice forma de abuz. IN violenta
domestica se include violenta in familie, violenta asupra
femeii si asupra copilului.

"In sensul prezentei legi, violenta in familie

reprezinta orice actiune sau inactiune
intentionata, cu exceptia actiunilor de
autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau
verbal, savarsita de catre un membru de familie
impotriva altui membru al aceleiasi familii, care
provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau
suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori
psihologice, inclusiv amenintarea cu asemenea
acte, constrangerea sau privarea arbitrara de
libertate.
(art. 3, Legea 217/2003 modificata de 25/2012)

a) violenta verbala adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea

de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare;

b) violenta psihologica impunerea vointei sau a controlului personal,

provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice
mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari
verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de
gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar;
c) violenta fizica vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire,
trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice
forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente,
prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;
d) violenta sexuala agresiune sexuala, impunerea de acte degradante, hartuire,
intimidare, manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale
fortate, viol conjugal;

e) violenta economica interzicerea activitatii profesionale, privare de

mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum
ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de
sustragere intentionata a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a
poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra
bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de
munci grele si nocive in detrimentul sanatatii, inclusiv unui membru de
familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar;
f) violenta sociala impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate
si de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea
izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de
acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar;
g) violenta spirituala subestimarea sau diminuarea importantei
satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare,
ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la
valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderarii la
credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte
actiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

ART. 199
Violena n familie
(1) Dac faptele prevzute n art. 188, art. 189 i
art. 193 - 195 sunt svrite asupra unui membru
de familie, maximul special al pedepsei prevzute
de lege se majoreaz cu o ptrime.
(2) n cazul infraciunilor prevzute n art. 193 i
art. 196 svrite asupra unui membru de familie,
aciunea penal poate fi pus n micare i din
oficiu. mpcarea nltur rspunderea penal.

Art. 5 Legea 217/2003 modificata de 25/2012, [5])

In sensul prezentei legi, prin membru de familie se

intelege:

a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora,

precum si persoanele devenite prina doptie, potrivit legii,
astfel de rude;
b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie;
c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora
dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care
convietuiesc;
d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt ori in drept
drepturile fata de persoana copilului;
e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste
persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala ori
handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste
atributii in exercitarea sarcinilor profesionale.

Numrul de victime ale violenei n familie a crescut cu circa

50% n ultimii cinci ani, de la 8.104 n 2004 la 12.161 anul
trecut, n acelai interval nregistrndu-se 778 de decese cauzate
de incidentele domestice (Ageniei Naionale pentru Protecia
Familiei, ANPF).
Cea mai mare pondere n cazurile de violen domestic din
intervalul 2004-2009 o au victimele de sex feminin din grupele
de vrst 0-14 ani (17,69%), 25-35 ani (14,25%) i 35-45 ani
(14,16%).
n ceea ce privete demersurile legale ntreprinse de victimele
violenei n familie, 37% dintre acestea au solicitat expertiz
medico-legal n vederea obinerii certificatului medico-legal,
30% au depus plngere la Poliie, iar 2% au nceput procedura
de divor (ANPF)

Aplicatii in domeniul penal si militar

- identificarea victimelor in omoruri si
pruncucideri
- identificarea criminalilor dupa urmele lasate la
locul faptei sau asupra victimelor

Aplicatii in domeniul civil

- cercetarea paternitatii

- identificarea autorilor talhariilor si furturilor

- cercetarea maternitatii (schimburi accidentale de

copii in maternitati, noi-nascuti abandonati sau
pierduti, etc.)
- rezolvarea cazurilor de imigratie (reintregirea
familiilor )
- identificarea adoptiilor ilegale

- trierea si excluderea suspectilor in diferite

anchete politienesti

- identificarea fetilor conceputi prin fertilizare in vitro

sau a mamelor surogat

- identificarea victimelor in accidente aviatice,

catastrofe naturale, acte de terorism, razboaie

- cercetarea unor relatii de inrudire biologica intre:

bunici/unchi-nepoti, veri de grd.I-IV (pana la veri de
grd. IV), etc.

- identificarea agresorilor sexuali

- elucidarea cauzelor unor accidente rutiere si

aviatice pornind de la urmele biologice

- stabilirea unor relatii de descendenta biologica in

scopul aflarii adevarului istoric sau din interese
politice
- probabrea unor rapiri si sechestrari de persoane, - stabilirea unor relatii de inrudire la solicitarea
a traficului ilegal de persoane si de organe umane societatilor de asigurare
- probarea unor agresiuni fizice

- incheierea unor polite de asigurare cu clauze de

moarte violenta