Studiu privind implicarea companiilor din

Romania in activitati de "Responsabilitate

Sociala Corporatista"

Ce este responsabilitatea sociala?

CSR (Corporate Social Responsibility) este o conceptie referitoare la contributia pe
care trebuie sa o aiba companiile la dezvoltarea societatii moderne. De-a lungul timpului,
aceasta contributie a fost teoretizata diferit de mai multe curente de gandire. Initiativele
responsabile ale companiilor au fost denumite printr-o varietate de termeni: corporate
citizenship, corporate philantropy, corporate societal marketing, community affairs,
community development etc.
Pe masura ce statele si institutiile internationale si-au dat seama ca adoptarea principiilor de
CSR de catre companii serveste obiectivelor de dezvoltare durabila, a aparut si nevoia unor
standarde internationale pentru a defini ce inseamna un comportament corporativ dezirabil.
Natiunile Unite, Uniunea Europeana si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare
Economica sunt trei dintre cele mai importante institutii care s-au implicat in elaborarea unui
cadru care sa defineasca CSR si sa stabileasca indicatorii prin care poate fi evaluat in mod
transparent.
Acest cadru, a fost insotit de recomandari si principii care sa ghideze statele si autoritatile
locale in formularea de politici publice care sa promoveze, sa asigure transparenta si sa
sustina initiativele de CSR.

In consecinta, la ora actuala, pentru a demonstra ca este responsabil social, o companie

trebuie sa inteleaga care sunt principiile de CSR promovate la nivel international si sa
raporteze periodic in privinta integrarii acestor principii in activitatile sale.
Beneficiile responsabilitatii sociale corporatiste:
1. Programele de CSR ajuta companiile sa-si diferentieze concurenta si sa obtina
loialitate fata de brand
Sunt doi factori care fac din CSR, la ora actuala, o arma redutabila in constructia unui brand:
consumatorii au devenit mai informati, mai capabili sa-si exprime opiniile si mai
preocupati de subiecte care tin de sanatate, de mediu sau de problemele sociale,
piata a devenit din ce in ce mai aglomerata, iar brand-urile au fost fortate sa gaseasca
metode noi si relevante pentru a construi legaturi emotionale cu publicul.
Pentru ca raspund tocmai unor astfel de nevoi emotionale, programele de CSR sunt o buna
oportunitate de a comunica valorile brandului tau intr-un mod memorabil.

2. Programele de CSR ajuta companiile sa-si imbunatateasca reputatia companiei tale

La ora actuala, succesul companiilor depinde in mod direct de increderea pe care le-o acorda
comunitatea in care activeaza, autoritatile, mass-media sau partenerii. Fara aceasta incredere,
compania se supune mai multor riscuri. Spre exemplu devine vulnerabila in fata unor gesturi
de protest din partea unor grupuri sau organizatii de activisti. Isi pericliteaza relatia cu
autoritatile sau cu partenerii, care nu vor dori sa-si puna in pericol imaginea publica
asociindu-se cu o companie ale carei practici sunt discutabile. Nu in ultimul rand jurnalistii si
liderii de opinie vor tinde sa fie mai virulenti si mai sensibili la atacurile (cateodata
intentionate si false) la adresa companiei.
3. Programele de CSR ajuta companiile sa-si atraga si sa-si pastreze angajatii valorosi
Pentru orice companie care lucreaza intr-un mediu puternic concurential, atasamentul fata de
brand al angajatilor este esential. Iar atasamentul nu se obtine doar prin salarii ci mai ales prin
accentul pus pe valorile brandului.
Tipurile de programe pe "Responsabilitate sociala corporatista"
Programele de CSR pot fi impartite diferit conform mai multor tipologii. Din perspectiva unui
comunicator, cea mai utila credem ca este tipologia realizata de Philip Kotler si Nancy Lee in
cartea Corporate Social Responsibility: Doing the Most Good for Your Company and Your
Cause. Afla detalii despre fiecare program, care sunt beneficiile lui specifice si cand ar trebui
sa-l aplice compania ta.
1. Promovarea unei cauze (Cause Promotion):
Este un tip de program prin care compania contribuie cu bani sau alte resurse pentru:
a creste notorietatea si preocuparea publicului pentru o cauza, sau

 pentru a mobiliza publicul sa doneze, sa participe sau sa voluntarieze in sprijinul unei

cauze.
Focusul principal il constituie comunicarea persuasiva in sprijinul unuia dintre obiectivele
de mai sus. De aceea investitia principala a companiei consta in finantarea si/sau
implementarea campaniei de comunicare.Daca in urma campaniei rezulta fonduri sau alte
bunuri, acestea sunt de obicei preluate si gestionate de unul sau mai multi parteneri (institutii
publice sau organizatii neguvernamentale).
Ce poti urmari printr-o campanie de promovare a unei cauze:
Sa starnesti preocuparea publicului pentru o cauza (ex. prin prezentarea unor

statistici sau a unor marturii despre numarul de batrani sau de copii fara adapost,
despre numarul de caini vagabonzi care sunt ucisi in fiecare zi etc.)
Sa convingi publicul sa afle mai multe despre o cauza (ex. intrand pe un site,

participand la un seminar, solicitand o brosura sau un pachet educational)

Sa convingi publicul sa doneze timp pentru a sprijini o cauza (ex. actiuni de

ecologizare)
Sa convingi publicul sa doneze bani pentru o cauza (ex. printr-o sectiune de pe site-

ul companiei unde vizitatorii sa doneze bani unor ONG-uri partenere, prin recipiente
speciale plasate in punctele de desfacere etc.)
Sa convingi publicul sa doneze valori ne-financiare (ex. haine, aparate

electrocasnice, carti, jucarii etc.)

Sa convingi publicul sa participe intr-un fel sau altul alaturi de cauza (ex. sa

semneze o petitie, sa participe la un eveniment memorial, la un concert de protest, la o

expozitie de arta etc.)

2. Marketingul legat de o cauza (Cause Related Marketing):

Este un tip de program de CSR prin care o companie se angajeaza sa doneze in favoarea unei
cauze o suma care depinde de vanzarile pe care le realizeaza intr-o anumita perioada. In mod
obisnuit, o campanie de CRM (Cause Related Marketing) implica o oferta, care:

este valabila pentru o anumita perioada de timp,

se refera la un produs anume al companiei,

se realizeaza in beneficiul unui ONG, sau al unui alt partener, care are legitimitate in

privinta cauzei si capacitatea de a administra banii.

O campanie de CRM ofera cele mai multe beneficii pentru toate partile implicate:

consumatorii pot face o contributie, in mod gratuit, in favoarea ONG-ului sau a cauzei lor

favorite,

ONG-ul primeste o suma semnificativa de bani, intr-un mod relativ facil,

compania isi impulsioneaza vanzarile si creaza o legatura profunda si memorabila intre

brand si consumatori.
Cand este potrivita o campanie de marketing legat de o cauza
Marketing-ul legat de o cauza este cel mai potrivit pentru companii care:

au produse care se adreseaza unei baze mari de clienti;

au canale de distributie extinse si bine puse la punct;

au nevoie sa-si diferentieze produsele fata de produsele concurente.

E cazul companiilor din domenii ca: servicii financiare, transport, telecomunicatii etc.

Un alt criteriu este capacitatea de care dispune departamentul de marketing al companiei tale.
Pentru ca finalitatea unei campanii de CRM consta si in cresterea vanzarilor, departamentul de
marketing ar trebui sa ofere suport pentru: realizarea planului de campanie, stabilirea pietelor
tinta, realizarea si implementarea mixului de comunicare, stabilirea si aplicarea instrumentelor
de evaluare.
De asemenea, cand alegi cauza catre care se vor duce banii, trebuie sa ai in vedere atractivitatea
ei pentru un numar mare de oameni. Astfel, sunt preferate cauzele care tin de:

probleme majore de sanatate (cancer, SIDA),

probleme care afecteaza copii (educatie, violenta in familie, discriminare),

probleme sociale grave (dezastre naturale, persoane care nu au unde locui, saracie),

probleme de mediu.

3. Marketingul social (Corporate Social Marketing):

Este un program de CSR prin care compania isi propune sa schimbe un comportament
negativ sau sa convinga publicul sa adopte un comportament pozitiv.
Chiar daca in cadrul programului sunt folosite si tactici care urmaresc cresterea gradului de
informare sau de educare, focusul principal il constituie schimbarea de comportament.
Alegerea comportamentului
De obicei, comportamentele vizate de o campanie trebuie sa fie legate de probleme grave ale
societatii. Toti suntem reticienti atunci cand cineva incearca sa ne schimbe comportamentul.
De aceea, pentru ca o campanie de marketing social sa fie justificata, problema pe care o
abordezi trebuie sa afecteze un numar semnificativ de persoane iar rezolvarea ei sa fie

urgenta (daca nu s-ar adopta comportamentul dorit ar exista riscuri majore).

Cele mai des intalnite probleme tin de:
Amenintari la adresa vietii sau a sigurantei (ex. siguranta in trafic, violenta in
familie, pregatirea in vederea dezastrelor naturale, prevenirea accidentelor etc.)
Sanatate (ex. cancer la san, tulburari de alimentatie, diabet, afectiuni ale inimii, HIV
etc.)
Mediu (ex. folosirea pesticidelor, poluarea aerului, reciclarea, protejarea rezervatiilor
naturale etc.)
Implicarea civica (ex. voluntariat, participarea la vot, donarea de sange, prevenirea
crimelor sau a infractiunilor etc.)
Cand este potrivita o campanie de Marketing Social
Atunci cand exista o legatura intre profilul companiei si problema sociala
Alegerea unei probleme si a unui comportament care sa fie schimbat trebuie sa tina seama de
profilul companiei tale si de modelul ei de business.
Un motiv pentru a face o campanie de marketing social ar fi daca problema pe care o abordezi
ar fi foarte importanta pentru clientii tai.
4. Actiuni filantropice (Corporate Philantropy):
Este un tip de program prin care compania contribuie in mod direct, cu bani sau produse la
sprijinirea unei cauze.
Actiunile filantropice sunt cel mai vechi tip de initiativa de CSR. Pentru mult timp, companiile
au avut contibutii dispersate si intamplatoare. In ultima vreme insa exista tendinta de a alinia

aceste contributii cu strategia generala de afaceri.

Astfel, companiile:

isi aleg cauzele pe care le sprijina in concordanta cu obiectivele de afaceri,

tind sa intre mai degraba in parteneriate pe termen lung (cu un ONG sau o institutie), decat

sa aiba o implicare formala intr-o cauza,

isi extind optiunile in ceea ce priveste donatiile, de la bani, la alte resurse (ex. produsele in

exces, expertiza tehnica, punerea la dispozitie a canalelor de distributie etc.),

isi implica mai mult angajatii in alegerea cauzelor.

Ce forme pot lua activitatile filantropice:

Donatii in bani (ex. compania ofera bani intr-un program pentru ajutorarea persoanelor

fara adapost)

Finantari (ex. compania lanseaza un program propriu de finantare la care pot depune

proiecte ONG-urile de mediu)

Burse (ex. compania initiaza un program de burse de studiu pentru tineri defavorizati)

Donatii in produse sau servicii (ex. o companie IT doneaza calculatoare pentru scolile din

mediul rural; o companie de telecomunicatii ofera linii telefonice speciale pentru a ajuta la
strangerea de fonduri)

Oferire de expertiza (ex. o companie cu profil medical ajuta la realizarea unor materiale de

informare despre droguri)

Acces la canalele de distributie, locatiile sau echipamentele companiei (ex. o firma de

transport isi pune la dispozitie masinile de marfa pentru a duce provizii unor sinistrati; un lant
de benzinarii ofera recipiente pentru colectarea uleiului de motor uzat).

Cand sunt potrivite actiunile filantropice:

Atunci cand vrei sa intaresti pozitionarea brandului. Cauzele in care investesti transmit unul
dintre cele mai emotionale mesaje despre brand-ul tau. Aceste cauze pot deveni argumente
credibile in comunicarea despre brand.
5. Voluntariatul in comunitate (Community Volunteering):
Este un tip de initiativa prin care compania ii incurajeaza pe angajatii sai sa voluntarieze in
sprijinul comunitatii, al unui ONG sau al unei cauze.
Voluntariatul angajatilor este o forma clasica de CSR. Ceea ce este nou in ultima perioada este
tendinta companiilor de a folosi voluntariatul pentru:

a da mai mult impact altor initiative sociale;

a servi obiectivelor de business si comunicarii valorilor companiei.

Printre actiunile pe care le poate face o companie pentru a stimula voluntariatul angajatilor se
numara:

promovarea voluntariatului ca valoare organizationala;

recomandarea anumitor cauze prin intermediul comunicarii interne;

recrutarea si organizarea echipelor de voluntari;

sprijinirea angajatilor in efortul de a gasi o cauza potrivita, oferindu-le resurse sau

programe de matching (ex. prin intermediul intranetului, al unor cataloage, al unor

programe software etc.);

oferirea de zile libere platite, pe care angajatii sa le foloseasca pentru a voluntaria;

acordarea de finantari ONG-urilor care reusesc sa ii convinga pe angajatii companiei

sa voluntarieze (ex. sumele donate sunt proportionale cu numarul de ore voluntariate de

angajatii companiei pentru un anumit ONG);

recunoasterea angajatilor care s-au remarcat in cadrul actiunilor de voluntariat (ex.

prin newsletter-ul intern, prin insigne sau alte obiecte onorifice, prin prezentari in cadrul
evenimentelor interne ale companiei etc.)

6. Practici de afaceri responsabile social (Socially Responsible Business Practices):

Practicile responsabile social sunt initiative prin care o companie isi imbunatateste, in mod
voluntar modul de operare, in asa fel incat sa contribuie la binele general al comunitatii si la
protejarea mediului.
Pentru ca o initiativa sa fie considerata ca facand parte din CSR, este esential caracterul ei
voluntar. Cu alte cuvinte, nu poate fi considerata ca fiind o initiativa de CSR o schimbare pe
care compania o adopta ca urmare a presiunilor din partea autoritatilor, a organizatii
neguvernamentale sau a consumatorilor.
In ce domenii pot fi operate schimbari:
O companie poate opera schimbari pentru adoptarea unor practici responsabile social in
domenii ca:

designul locatiilor in care opereaza (ex. proiectarea sediilor, a unitatilor de productie sau

de desfacere in asa fel incat: sa existe un nivel mai mare de siguranta, sa fie protejat mediul, sa
scada consumul de energie etc.)

imbunatatirea procesele de productie (ex. eliminarea deseurilor, reducerea nivelului de

substante chimice folosite ca ingrasaminte etc.)

retragerea unor produse care pot fi considerate daunatoare, chiar daca nu sunt

ilegale

alegerea unor materiale de productie si de ambalare care sa protejeze mediul (ex. sa

permita reducerea cantitatii de deseuri, sa faciliteze procesul de reciclare, sa elimine emisiile

toxice etc.)

oferirea de informatii obiective despre produse (ex. ambalajele contin si informatii

despre: efectele negative potentiale ale consumului, volumul de activitati fizice necesar pentru a
arde caloriile sau grasimile pe care le contine un produs etc.)

dezvoltarea de programe care sa urmareasca binele angajatilor (ex. asistenta

medicala, consiliere psihologica, facilitati pentru recreere sau sport etc.)

asigurarea unor politici de marketing responsabile in special in ceea ce ii priveste pe

copii (ex. sa nu fie permisa vanzarea online copiilor minori, sa retraga programele de marketing
ale unor produse cu potential daunator din scoli etc.)

imbunatatirea accesului la produsele comercializate pentru persoanele cu dizabilitati

(ex. rampe de acces in magazine, fomate alternative de print, site-uri web accesibile etc.).
Cand este potrivita adoptarea unor practici de afaceri responsabile social:
Atunci cand publicul ar putea considera ca o practica a companiei tale contribuie (cel putin in
parte) la o problema sociala importanta.

Caracteristici de baza:
Prezentul studiu a fost realizat in cadrul proiectului Parteneriat pentru dezvoltare, finantat
prin Fondul Social European, Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane, Axa prioritara 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor, DMI 3.3
Dezvoltarea parteneriatelor si incurajarea initiativelor partenerilor socialisi societatii civile.
Una din activitatile proiectului a fost realizarea unui studiu privind responsabilitatea sociala a

intreprinderilor din regiunile proiectului cu privire la actiunile de ocupare si incluziune

sociala a categoriilor dezavantajate. Chestionarul a fost trimis in format electronic catre 500
de companii din regiunile vizate.
Descrierea metodologiei:
Parametrii studiului au constat in:
Volumul esantionului: 60 de companii.
Tipul esantionului: esantionare aleatoare (probabilista)
Selectia participantilor: chestionarele au fost distribuite prin e-mail companiilor alese.
Domeniile de activitate ale companiilor respondente sunt: procesare PVC, industria
materialelor, consultanta si management, consultanta in proprietate industriala, cercetare si
servicii, comert, salubrizare, petrolier, cercetare si dezvoltare, industria grea, protectia
bunurilor si transportul de valori, servicii juridice, IT, tehnica medicala, constructii si retele
edilitare, servicii sanitare, productia de centrale termice, cercetare-proiectare masini agricole,
proiectare si consultanta in domeniul energiei si infrastructurii, productie materiale de
constructii, training, bancar.
Companiile cuprinse in studiu isi au sediul in toate regiunile vizate prin proiect: Bucuresti
Ilfov, Nord Est, Nord Vest, Vest, Centru.
Predominante au fost companiile din regiunea Bucuresti Ilfov.

Interpretarea rezultatelor studiului "Responsabilitatea sociala corporatista":

Figura 1.
Care dintre optiuni considerati ca e cea mai potrivita pentru a defini responsabilitatea sociala?

18.75%

4.69% 1.56%
14.06%

9.38%

a.etica in afaceri

b.strategie de management

c. sprijin pentru actiuni cu caract er

social

d.protectie pentru interesul public

e.o forma de civism corporatista

f. o modalitate de a crea relatii de

afaceri stabile si profitabile pentru t oti
cei implicati

g. o modalitate de promovare si
publicitate a imaginiii companiei

h.respectarea standardelor de mediu

18.75%
29.69%

3.13%

Figura 1 reprezinta optiunile respondentilor cu privire la definirea conceptului de

responsabilitate sociala corporatista. Rezultatele arata ca majoritatea respondentilor considera
ca aceasta poate fi definita ca sprijinul corporatiilor pentru actiuni cu caracter social,
29,69% optand pentru aceasta definitie. Urmatoarele definitii pe care respondentii le
considera

cele

mai

corecte

pentru

caracteriza

responsabilitatea

sociala

sunt

responsabilitatea sociala corporatista ca forma de civism corporatista si etica in

afaceri ambele cu o pondere de 18,75%. O viziune diferita insa o au 14,06%, respectiv
9,38% dintre respondenti, care considera ca responsabilitatea sociala corporatista este o
modalitatea de a crea relatii de afaceri stabile si profitabile pentru toti cei implicati si o
strategie de management. Definitiile RSC ca fiind actiuni de respectare a standardelor de
mediu, protectie a interesului public si modalitate de promovarea a imaginii companiei au fost
considerate mai putin parte din aceasta arie a responsabilitatii sociale. In concluzie, se poate
afirma ca sfera corporatista detine notiunea responsabilitatii sociale si a ceea ce implica acest
domeniu in materie de actiuni sociale.

Figura 2.
Aveti inclusa in strategia de dezvoltare a companiei dvs.obiective pentru sustinerea actiunilor de responsabilitate sociala corporatista?

9.52%
14.29%

a. Da
b. Nu
c.Nu avem o astfel de politica

76.19%

Figura 2 demonstreza faptul ca 76,19% dintre companiile chestionate au incluse in strategiile

lor de dezvoltare actiuni cu caracter social. 14,29% nu prevad astfel de actiuni, iar restul de
9,52% nu vizeaza o astfel de politica.
Figura 3.
Daca aveti incluse astfel de obiective, ce sectoare ale comunitatii vizati pentru interventie si spriijin?

12.50%

8.33% 4.17%
6.94%

a. sanatate
b. educatie
c.ocupare
d.mediu

30.56%

e. drepturile omului
33.33%
4.17%

f.sport
g.cultura

Respondentii care la intrebarea anterioara (fig. 2) au mentionat ca vizeaza o astfel de politica

si au inclusa in strategia lor de dezvoltare un asemenea tip de actiune, la urmatoarea intrebare

(fig.3) au avut de specificat sectoarele si domeniile in care intervin prin activitati de

responsabilitate sociala. Astfel se poate remarca in figura de mai sus ca predomina activitatile
de protectie a mediului cu o pondere de 33,33%, fiind urmate de activitati sociale si de
sustinere a domeniului educational (30,56%), sanatate (12,5%) si cultura (8,33%). Mai putin
vizate sunt sectoarele ocuparii fortei de munca, drepturile omului si sportul. O parte dintre
respondenti au specificat ca domeniul lor de interes si interventie este sprijinirea copiilor
orfani si aflati in dificultate.
Figura 4.
Ati derulati si finantat vreodata proiecte care sa sustina practici de responsabilitate corporatista?

17.50%

a. Da
b. Nu
50.00%

27.50%
5.00%

c.Sunt in implementare
Daca DA, care este numarul
proiectelor

O intrebare reprezentativa pentru acest studiu este analiza gradului de implicare al

corporatiilor in proiecte de responsabilitate sociala corporatista. Datele din figura de mai sus
arata ca 27,50% dintre companiile cuprinse in prezentul studiu nu deruleaza si nici nu au
derulat un asemenea proiect. 22,5% au desfasurat astfel de proiecte si au in implementare.
Numarul total al proiectelor in care acestia s-au implicat este de 60, iar fiecare companie a
implementat in medie 2-3 proiecte - un numar infim de companii a derulat intre 5 si 7
proiecte.

Figura 5.
Care sunt domeniile in care interveniti prin ajutorare sociala si sustinere a interesului public in vederea promovarii incluziunii sociale?

3.51% 1.75%
10.53%
47.37%

15.79%
7.02%
14.04%

a. promovarea ocuparii in randul

categoriilor dezavantajate

b. informare si interventie

c. dezvoltare durabila si protectia

mediului

d. oportunitati educationale pentru copiii

si tinerii aflati in dificultate

e. campanii de informare si tratament

privind sanatatea pentru comunitati aflate
in situatii dificile

f. cultura si sustinerea talentelor

g. programe si concursuri sportive

pentru grupurile de tineri dezavantajati si
marginalizati social

Figura 5 reprezinta domeniile sociale in care companiile care au in practica astfel de proiecte
si activitati, intervin. Se poate observa ca acestea se implica in special prin implementarea
unor proiecte de mediu si dezvoltare durabila, 47,37% dintre respondenti. Aceasta tendinta
majoritara ar putea fi privita ca o consecinta a presiunii politicilor europene si internationale
privind dezvoltarea durabila si protectia mediului.
O parte dintre respondenti intervin prin programe de dezvoltare a competentelor profesionale,
sustinerea spitalelor, educatie antreprenoriala, educatie privind protectia mediului si
sprijinirea copiilor.
Domeniul culturii, cel educational si de ajutorare a tinerilor aflati in dificultate reprezinta un
alt domeniu de interventie, dupa dezvoltarea durabila, in ceea ce priveste actiunile de
responsabilitate sociala. Campaniile de informare atat in domeniul sanatatii, cat si in alte
domenii sociale prioritare sunt mai putin vizate decat cele enumerate anterior - companiile
implicandu-se in astfel de actiuni in proportie de aprox. 8%. Domeniile cele mai putin vizate,
raman ocuparea si programele sportive, unde doar 3,51%, respectiv 1,75% dintre companii
intervin prin proiecte de responsabilitate sociala.

Figura 6.
Care sunt tipurile de programe de responsabilitate sociala pe care le implementati/le-ati implementat?

a. promovarea unei cauze

6.85%
13.70%

b. marketing legat de o cauza

30.14%

c. marketing social
d. actiuni filantropice

17.81%

e. voluntariat in comunitate

10.96%

f. practici de afaceri responsabile

social

20.55%

Figura de mai sus arata tipologia programelor de responsabilitate sociala pe care companiile
le aleg spre implementare. Majoritatea respondentilor au afirmat ca opteaza pentru programe
care vizeaza practici de afaceri responsabile social (30,14%), actiuni filantropice (20,55%),
programe de marketing social. Mai putine dintre companii insa, opteaza pentru programe care
urmaresc promovarea unei cauze, voluntariat in comunitate sau marketing legat de o cauza.
Figura 7.
Daca nu ati derulat sau nu derulati asemenea proiecte, compania dvs. ar fi dispusa pe viitor sa se implice in activitati de RSC?

13.04%
a. Da
b.Probabil

45.65%

c.Putin probabil
41.30%

d.Niciodata

In ceea ce priveste disponbilitatea de participare si implicare in cadrul unor astfel de

programe sau proiecte, toti respondentii s-au aratat deschisi. 46,5% dintre respondenti au
afirmat hotarat ca s-ar implica, 41,3% au mentionat ca exista o probabilitate sa se implice, iar
13,04% au afirmat ca exista o probabilitate mica. Nici un respondent nu a bifat optiunea ca
nu s-ar implica niciodata. Se poate observa ca domeniul responsabilitatii sociale corporatiste
este inca la inceput in Romania, avand in vedere lipsa unor obiective bine stabilite in acest
sens si punerea lor in practica.
Figura 8.
Care credeti ca este domeniul in care ar trebui sa se implice mai mult companiile din Romania prin activitati de RSC ?

17.89%

7.37% 5.26%
4.21%

a.sanatate
b.educatie
c.ocupare

16.84%
36.84%

d.mediu
e. drepturile omului

11.58%

f.sport
g.cultura

La intrebarea, care ar fi domeniile in care companiile din Romania ar trebui sa se implice mai
mult - din figura de mai sus se poate deduce ca in cea mai mare parte companiile considera ca
domeniile principale de interventie ar trebui sa fie in sectoarele educatiei, sanatatii, mediului
si ocuparii. Mai putini considera ca ar trebui sa se intervina in domeniul culturii, drepturilor
omului sau sport. O cauza a acestor optiuni, s-ar putea sa fie datorata problemelor si limitelor
multiple semnalate in ultima perioada in aceste sectoare.

Figura 9.
La ce nivel sunt/au fost desfasurate proiectele initiate de compania dvs.?

7.45%

A. a.national

9.57%
34.04%

b.regional
c.local
d. la nivelul unei comunitatii

27.66%
11.70%

B.a.rural

9.57%

b. urban

Figura 9 arata aria de implementare a programelor de responsabilitate sociala pe care

companiie le deruleaza sau le-au derulat. Majoritatea programelor au fost derulate la nivel
local, la nivelul unei comunitati si mai putin la nivel regional si national. Mediul in care s-a
intervenit a fost in principal cel urban cu o pondere de 34,04% , fiind urmat de cel rural cu
doar 9,75%. Aceasta demonstreaza o disparitate destul de accentuata, avand in vedere ca in
mediul rural astfel de programe ar fi mai mult decat utile.
Figura 10.
Care sunt/au fost motivele derularii unor asemenea actiuni?

14.55%
7.27%

32.73%

30.91%

14.55%

a.recunoastere si vizibilitate la nivel

national
b. recunoastere si vizibilitate la
nivel international
c.identificarea problemelor sociale
si incercarea de remediere a acestora
d. promovarea produselor si
serviciilor
e. cresterea imaginii companiei

O intrebare relevanta in cadrul prezentului studiu este aflarea motivului implicarii

companiilor in asemenea actiuni. Rezultatele reliefeaza o situatie interesanta, urmarind datele
din fig.10 astfel, prin comparare ponderea raspunsurilor ca aceasta implicare se datoreaza
identificarii problemelor sociale si incercarii de remediere a acestora cu ponderea
raspunsurilor ca aceasta se datoreaza dorintei de crestere a imaginii, se afla aproape la
egalitate. Aceste doua motive sunt urmate intr-o proportie mai mica de motivele, precum
recunoasterea si vizibilitatea sau promovarea produselor. Se poate constata astfel, ca aceste
implicari se datoreaza dorintei de crestere a imaginii prin remedierea problemelor cu caracter
social.
Figura 11.

Compania dvs. a publicat rapoarte sau comunicate, care sa ateste implicarea in activitati de RSC?

2.99%

1.49% 5.97%
16.42%
2.99%
8.96%
61.19%

A.a.Da

b. Nu

B. Daca raspunsul este DA, bifati tipul

de raport

a. Raport de mediu

b.Raport social

c.Raport privind dezvoltarea durabila

d.Raport privind cetatenia corporatista

e.Raport annual integral (inclusiv RSC)

Ultima intrebare din cadrul chestionarului urmareste analiza modului de publicare a

activitatilor unor astfel de proiecte sau programe, respectiv rezultate. Datele arata ca 61,19%
nu au publicat astfel de rapoarte si doar 16,42% intocmesc asemenea documente justificative,
majoritatea fiind rapoarte de mediu, rapoarte anuale integrale, rapoarte sociale, privind
dezvoltarea durabila etc.

Concluziile studiului
In urma interpretarii studiului se poate constata ca domeniul responsabilitatii sociale
corporatiste in Romania este un domeniu lipsit de maturitate, cu putine rezultate si obiective
bine conturate.
Companiile cuprinse in studiu detin cunostinte si notiuni generale despre ce presupune acest
domeniu. Desi, definitiile bifate au fost in marea lor majoritate corecte si strategiile de
dezvoltare ale companiilor cuprind astfel de obiective, punerea in practica a acestora nu este
transpusa in realitate in cazul multora dintre companiile chestionate. Doar 17,5% au avut sau
au in implementare proiecte cu actiuni de responsabilitate sociala, majoritatea fiind companii
cu capital strain ce isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei.
Sfera de interventie este destul de limitata vizand in special sectoarele cu problemele
cele mai mediatizate precum, educatia, sanatatea, mediul, etc si foarte putin domeniile
ocuparii, cultura sau sport. In ceea ce priveste tipurile de programe acestea se concentreaza in
special pe actiuni filantropice, practici de afaceri responsabile social sau programe de
marketing social. Totusi, companiile ar dori pe viitor sa se implice in astfel de programe si
considera ca acestea sunt extrem de necesare in contextul social al Romaniei mizand in
continuare doar pe cateva domenii (educational, sanatate, etc.), aceasta reflectand o viziune
restransa a ariei de interventie. O alta problema identificata in cadrul studiului este faptul ca
aceste companii au vizat si vizeaza in special mediul urban si proiecte de nivel local, ceea ce
demontreaza inca o data limitele acestei practici in sectorul afacerilor.
Principalul scop al sectorului privat este acela de a genera profit si valoare. Prin astfel
de activitati, sectorul privat contribuie la cresterea economica si dezvoltarea sociala. Pe
termen lung, este atat in interesul societatii, cat si al companiilor de a avea un sector privat
care sa functioneze in mod responsabil si care sa dezvolte produse si servicii ce ajuta la
solutionarea unor probleme sociale si de mediu.

Strategiile si activitatile de CSR ale companiilor trebuie dezvoltate si practicate prin

implicarea angajatilor si/sau a reprezentantilor acestora, prin dialog cu furnizorii, clienii si alti
actori relevanti. Este recomandabil ca sindicatele sa fie implicate activ in aplicarea efoturilor
de CSR ale companiilor.
Abilitatea de a transforma ideile in solutii noi nu a fost niciodata mai importanta pentru
succesul afacerii si obtinerea unei dezvoltari sociale pozitive. Inovatia este cheia
competitivitatii, generarii de valoare si crestere durabila pentru companii si societate in
general. Prin dezvoltarea de noi produse si servicii, tehnonologii, procese de productie, forme
de organizare si modele de parteneriat, sectorul privat poate contribui semnificativ la
depasirea provocarilor cu care se confrunta societatea.
Inovatia si abilitatea de adaptare sunt fundamentale pentru adresarea provocarilor sociale si de
mediu.
Recomandari pentru companiile romanesti in directia actiunii in domeniu CSR:
- Sa integreze o cunoastere buna a CSR la nivelul actionarilor/proprietarilor, echipei de
management si in cultura companiei;
- Sa construiasca si sa dezvolte expertiza necesara la nivelul companiei;
- Sa cunoasca recomandarile internationale si sa le urmeze;
- Sa adere la diverse foruri nationale si/sau internationale in domeniul promovarii CSR;
- Sa realizeze si sa implementeze proceduri si recomandari interne de aplicare a CSR;
- Sa urmeze propriile proceduri cu privire la lantul de furnizori, prin adoptarea unor
standarde, controlul procedurilor si cresterea capacitatii;
- Sa aplice si sa adapteze bune practici din alte tari sau ale altor companii;
- Sa dezvolte propriile standarde de CSR, folosind bune practici din domeniul de activitate;
- Sa stabileasca mecanisme de raportare si notificare a problemelor legate de CSR;
- Sa demonstreze transparenta cu privire la consecintele economice, sociale si de mediu ale
activitatilor companiei;

- Sa se informeze permanent cu privire la noutatile din acest domeniu.

Companiile trebuie sa fie constiente cu privire la problemele existente in sfera lor de
influenta si care le afecteaza activitatea sau sunt rezultatul activitatii lor. Companiile au
responsabilitati concrete fata de societate. Activitatile companiilor au consecinte financiare,
de mediu si sociale si este natural ca acestea sa isi asume responsabilitati in consecinta. Cu
toate acestea nivelul de responsabilitate nu este definit in mod clar. Conform Reprezentantului
Special al Secretarului General al ONU pentru afaceri si drepturile omului, punctul de plecare
al responsabilitatii sociale a companiilor trebuie sa fie manifestarea grijii companiei pentru
efectele activitatii proprii