Fiziopatologia parodontitei

Parodontita reprezinta infl de cauza bacteriana a tesuturilor de sustinere a dintilor ,fiind o leziune
ireversibila , care in timp duce la pierderea dintilor de pe arcadele dentare
Parodontita este cea mai frecventa cauza de pierdere a dintilor de pe arcade la varsta adulta ( in afara de
cariile complicate )
Gingivita poate evolua fie :
a. catre stingerea fenomenelor infl si revenirea la normal ( gingie sanatoasa)
b. catre agravare cu aparitia parodontitei marginale cronice superficiale, in fct de mecanismele de aparare
proprii gingiei si de rapiditatea si eficienta mijloacelor terapeutice instituite
Gingivita precede intotdeana parodontita insa nu intotdeauna gingivita este urmata de parodontita
Stadiile afectarii parodontale
1. gingivita este stadiul incipent al bolii parodontale , in totalitate reversibila sub tratament
2. parodontita marginala superficiala
3. parodontita marginala profunda
1.

Gingivita ,in lipsa unui tratament adecvat, poate evolua spre o parodontita marg . superficiala , care este
o infl bacteriana a parodontiului marg.superficial de invelis . Aceasta parodontita evolueaza, intr-o perioada
mai lunga sau mai scurta de timp spre stadiul al 3-lea , in functie de :
- Virulenta germenilor ;
- Raspunsul imun al gazdei ;
- Actiunea unor factori favorizanti locali sau generali ca : fct genetici , tartru , trauma
ocluzala , anomalii dento maxilare , boli sistemice , obiceiuri vicioase , fumatul , etc .

Stadiul al 3-lea de parod marg profunda .

Se produc efecte distructive asupra : osului alveolar, cementului , ligamentelor alveolo-dentare
Daca in faza a 3-a nu se intervine terapeutic , dintii vor fi atat de mobili incat va fi imposibil sa fie tratati si
vor fi pierduti . Aceasta faza (a 3-a ) a bolii este ireversibila , boala fiind doar stopata .
Structura parodontiului marginal
Parod. marginal cuprinde totalitatea tesuturilor care asigura mentinerea si sustinerea dintilor in oasele
maxilare .
Parod marginal prezinta 2 componente :
1. Parod marginal superficial , alcatuit din :
a. Gingie cu cele 3 zone ( marginea gingivala libera , papilla interdentara , gingia fixa )
b. Santul gingival (1-3 mm adancime )
2. Parod marginal profund alcatuit din :
- Cement radicular
- Osul alveolar
1

Desmodontiu care este alc din totalitatea structurilor ce ocupa spatiul dento alveolar . Este
un tesut conj. bogat vascularizat alc din : subst.fundamentala ( ac. hialuronic ) , fibre de
colagen , celule ( fibroblaste, cementoblaste, odontoblaste ce au rol in resorbtia tesuturilor
mineralizate ) , vase sanguine, nervi
2.Parodontita marginala superficiala
Este un process infl microbian al gingiei si a tesutului conj. gingival
Diferenta de gingivita este ca in acest stadiu incepe procesul de decelare , de disjunctie( deslipire ) a gingiei
de pe suprafata dintelui .
Pacientul are dureri la niv. gingiei provocate de atingeri cu peria de dinti si in cursul masticatiei, sangerari
ale gingiei.
La examinarea cavitatii orale :
- Gingia si papilele interdentare au o culoare rosie-violacee
- Gingia a inceput sa se desprinda de dinte
- Usoara mobilitate a dintelui afectat ( exudatul inflamator imbiba ligamentele de sustinere a
dintelui in osul alveolar )
- Apar pungile parodontale false prin marirea de volum a marginii libere a gingiei , santul
gingivo-dentar se adanceste prin inlaturarea peretilor gingiei , iar jonctiunea dento-gingivala
este intacta
Pe radiografia unui dinte cu parodontita superficiala se observa modificari patologice de pierdere a sarurilor
minerale din osul alveolar , adica demineralizarea osului alveolar maxilar numita resorbtie osoasa .
3. Parodontita marginala profunda
In absenta masurilor terapeutice , procesul infl progreseaza la urmatoarea componenta a parodontiului si
anume parod marginala profunda .
Distrugerile provocate de infl de la nivelul parod marginal de sustinere sunt ireversibile .
Severitatea leziunilor si rapiditatea evolutiei acestora depine de virulenta microorganismelor care au cauzat
infl cat si capacitatea de aparare imuna a organismului gazdei .
In aceasta parod se produce lezare epiteliului de inserare a gingiei pe dinte , santul se adanceste mult , adica
apar pungile parodontale adevarate
Consecintele cantonarii infl la nivelul spatiului parodontal sunt :
-

Distrugerea progresiva a lig alveolo-dentar

Resorbtia cementului pe suprafete din ce in ce mai intinse, rezultand lacune pe suprafata
radacinii dentare
Resorbtii ale osului alveolar in jurul radacinii

Spatiile goale rezultate in urma resorbtiilor cementului si a osului alveolar vor fi umplute cu un tesut conj nou
format , bogat in vase de sange si celule , numit tesut de granulatie .
Examenul obiectiv evidentiaza :
-

Mobilitatea dentara ce provoaca durere in timpul masticatiei

Inclinarea dintilor , fenomen numit migrare in plan orizontal . Dintii se alungesc prin iesirea
din alveola osoasa ,fenomen numit migrare in plan vertical
Gingia prezinta retractii ,dezgolindu-le radacina
Pungi parodontale adevarate produse prin distrugerea jonctiunii gingivo dentare ( adancirea
santului gingivo- dental )
2

Continutul pungii parodontale este urat mirositor cu aspect sero-fibrinos sau purulent ,ce poate iesii la
suprafata cand se apasa pe gingie , de jos in sus pt mandibula si de sus in jos pt maxilarul superior.

Cursul 3
Sunt 2 forme clinice de parodontita marginala profunda la adulti :
A. Parodontita marginala profunda lent progresiva
Apare la persoanele peste 40 de ani si evolueaza intr-un ritm lent , pierderea dintilor survenind in lipsa
tratamentului ,dupa mai multi ani de evolutie a bolii
B.

Parodontita marginala profunda rapid progresiva

Este rar intalnita (5-10% din cazuri) . Debutul este in jurul varstei de 20 de ani , iar in decurs de 10 ani isi
pierd dintii afectati .
Complicatiile bolii parodontale sunt abcesul parodontal marginal, carii de colet , pulpita ,
necroza pulpara .
Abcesul parodontal se formeaza in dreptul dintelui unde s-a format punga parodontala , fiind plasat
vestibular . Pungile contin un exudat inflamator care in mod normal este drenat dinspre fundul pungii catre
partea superioara a sa eliminandu-se in cavitatea bucala .
Uneori drenajul exudatului este impiedicat fie prin tumefactia voluminoasa a marginii gingiei , fie prin
depunerea unor blocuri masive de tartru . In ambele cazuri se obstrueaza evacuarea continutului pungii . Prin
staza exudatului , se exacerbeaza virulent germenilor din punga parodontala ,formadu-se forma localizata a
infectiei purulente abcesul parodontal . Constituirea abcesului parodontal este conditionata de obstruarea zonei
de deschidere marginalia pungii parodontale , odata cu exacerbarea virulentei florei bacteriana din interior si cu
scaderea rezistentei generale a organismului.
La examinarea directa se obs o tumefactie a gingiei bine delimitate , rotunda sau ovala cu diametrul de 1,5
cm .Zona tumefiata este rosie, luciioasa si prezinta in partea inferioara o zona fluctuenta , mai depresabila decat
restul zonei .
Abcesul apare, cel mai adesea pe aceeasi fata cu punga parodontala . Sunt situatii in care abcesul apare in
alta zona .
Cariile de colet
Apar la pacientii cu boala parodontala care prezinta retractii gingivale cu dezgolirea pe o suprafata variabila
a radacinii . Cementul radacinii va fi supus permanent unui atac din partea enzimelor ce il lizeaza si din partea
pH-ului local acid rezultat in urma fermentarii glucidelor placii bacteriene .La acesti 2 factori se adauga
rezistenta mecanica a cementului mult mai redusa decat a smaltului, favorizand aparitia cariilor de colet
Complicatiile pulpare
Pacientii care sufera de multa vreme de parod marginala profunda prezinta aproape constant complicatii atat
acute cat si cornice , degenerative , ale pulpei dentare.
Aceste fenomene se explica prin existent unor cai de comunicare intre pulpa dentara si parodontiul marginal
3

Cele doua cai de comunicare sunt :

a. Calea retrogradata prin orificul varfului radacinii (orif apexian)
b. Calea prin canalicule radiculare laterale ce este o retea foarte densa de microtubule care strabat dentina
si cementul radacinii dinspre pulpa radiculara spre spatial periodontal
Bacteriile care prolifereaza in interiorul pungilor parodontale adevarate , la un om bolnav cu parod marginala
profunda , migreaza spre fundul pungii si de aici retrograde , prin orif varfului radacinii in interiorul pulpei
radiculare
De asemenea bacteriile mai pot patrunde in pulpa de la niv radacinii dentare si traversand canaliculele lateroradiculare
In ambele situatii , imbolnavirea cronica a parodontiului marginal va duce dupa un timp variabil la pulpit sau
necroza pulpara.