In ansamblul politicilor macroeconomice ale statului, de functionare si dezvoltare

deansamblu a economiei, un loc deosebit de important ocupa politica fiscala.

Politica fiscal este o component de baz a politicii economice, care, prin intermediul
sistemului taxrii i impunerii, urmrete s influeneze (s stimuleze) activitatea economic
lanivel agregat. Ea cuprinde totalitatea msurilor referitoare la cuantumul i modul de
percepere /utilizare a impozitelor i taxelor ntr-o economie.
Perceperea impozitelor se realizeaza sub doua forme:
Impozite directe : se suporta nemijlocit de catre cei care le platesc , ca ,de
exemplu ,impozitul pe profit, impozitul pe salarii , impozitul pe sumele din
vanzarea activelor societatilor comerciale cu capital de stat , impozitele pe dividende la societatile
comerciale, etc.
Impozite indirecte : acelea care sunt cuprinse in preturile marfurilor incasate odata
cuvanzarea acestora , insa suportate de consumatorii finali , la cumpararea marfurilor ca de
exemplu tax a pe valoarea adaugata , accize si impozit pe circulatie, taxe vamale etc.
Politica fiscal este deci important pentru toate statele lumii, dar ea devine esenial atunci
cnd este vorba de o grupare de state (de genul Uniunii Europene) care i propun s
acionaze i s se dezvolte laolalt.
Totui, Uniunea European nu putea ignora fiscalitatea pentru simplul motiv c
msurile fiscale ntreprinse de ctre statele membre pot frna mobilitatea bunurilor,
capitalurilor i persoanelor i genera distorsiuni economice incompatibile cu constituirea
unui spaiu economic unificat.
Aa se explic faptul c Tratatul de baz de la Roma (1957) conine, totui, prevederi
exprese la problemele fiscale n apte din articolele sale: articolul 90 interzice discriminrile
fiscale de orice fel; articolele 91 i 92 interzic subveniile fiscale pentru export; articolul 93
constituie baza juridic pentru armonizarea impozitelor indirecte; articolul 293 elimin dubla
impozitare n interiorul Comunitii iar articolele 25 i 26 reglementeaz problemele vamale.

Strategia de politic fiscal a UE este explicat n Comunicarea Comisiei intitulat Politica

n domeniul impozitrii n cadrul Uniunii Europene priorit i pentru anii viitori
(COM(2001)0260). Fiecare dintre statele membre este liber s-i aleag sistemul de
impozitare pe care l consider cel mai potrivit, cu condi ia s respecte normele UE. n acest
cadru, principalele prioriti ale politicii fiscale a UE sunt eliminarea obstacolelor de
natur fiscal care mpiedic activitatea economic transfrontalier, lupta mpotriva
concurenei fiscale duntoare i promovarea unei mai largi colaborri la nivelul
administraiilor financiare, pentru asigurarea controlului asupra fraudei i pentru
combaterea acesteia.

Un aspect al politicii fiscale care este tratat cu prioritate n cadrul programului de lucru al UE
este combaterea evaziunii i a fraudei fiscale, care reprezint un obiectiv prioritar pentru
Comisie.

Lupta mpotriva evaziunii i a fraudei fiscale are n vedere att impozitarea direct (n
special msurile de combatere a practicilor fiscale neloiale), ct i impozitarea indirect
(sustragerea de la plata TVA). Acest efort se sprijin n special pe schimbul de informa ii. n
UE, n fiecare an se nregistreaz pierderi de un miliard de euro din cauza evaziunii i
fraudei fiscale, ceea ce constituie o amenin are pentru concuren a loial i o pierdere uria
de venituri din impozitare.
Singurul domeniu n care Comisia European pare s ncerce o anumit armonizare
este cel al ntreprinderilor mici i mijlocii, n vederea crerii unui mediu economic favorabil
constituirii i dezvoltrii acestor entiti, considerate vitale pentru economia european
datorit dinamismului, productivitii, adaptabilitii i capacitii de a crea noi locuri de
munc a acestora.
Cteva realizri notabile pot fi, totui, menionate i n domeniul impozitelor
directe:
punerea n practic a unui regim fiscal comun aplicabil societilor mam i filialelor
situate n state membre diferite, care include dou categorii de msuri:
un mecanism de scutire a veniturilor la surs: beneficiile distribuite de o filial ctre
societatea mam care deine cel puin 25% din capitalul social sunt scutite de reinerea
la surs;
eliminarea dublei impuneri: dac o societate mam primete beneficiile distribuite de
filial, statul membru n care se afl societatea mam este obligat fie s se abin de la
impunere, fie s permit societii mam s-i deduc din impozit fraciunea impozitului
aferent filialei.
realizarea unui regim fiscal comun aplicabil fuziunilor, divizrilor i aporturilor la
constituirea unei societi i care vizeaz n principal eliminarea costurilor fiscale
generate de asemenea operaiuni;
instituirea unei proceduri arbitrale pentru soluionarea diferendelor privind dubla
impunere, n temeiul creia societilor li se confer un veritabil drept la eliminarea
dublei impuneri;
elaborarea unui Cod de conduit privind impozitarea afacerilor, document care, dei nu
are o for juridic, este cu siguran un document cu for politic. El identific o serie
de msuri de ordin legislativ, reglementar sau administrativ care in de domeniul
fiscalitii societilor, i care conduc la o concuren "duntoare" n domeniul fiscal
( de la care statele trebuie s se abin) n scopul atragerii investiiilor strine.
Un alt obiectiv al Comisiei Europene este cel de simplificare a formalitilor n materie
fiscal, n special n urmtoarele domenii:
simplificarea formalitilor n materie de TVA, prin crearea posibilitii ca un comerciant
care livreaz bunuri sau presteaz servicii n alte state membre s fie nregistrat ca
pltitor de TVA la nivelul UE i s depun o declaraie TVA global, iar rambursrile i
plile suplimentare ctre un stat membru s se fac automat;

experimentarea, pentru o perioad de 5 ani, a unui sistem de impozitare a

ntreprinderilor mici i mijlocii, cu toate filialele i sediile permanente din state membre,
n statul de origine;
modificarea regulilor n materie de TVA aplicate serviciilor internaionale, prin
considerarea ca local prestrii serviciilor a locului unde se afl consumatorul;
adoptarea unei propuneri legislative (care dateaz din 1977) privind modificarea
regulilor privind TVA aplicabile serviciilor financiare.
Impozitul pe gratar, Belgia
In 2007, administratia locala din regiunea valona a Belgiei, locuita de circa 3,3 milioane
locuitori, a hotarat sa impoziteze gatitul pe gratar in aer liber, pentru combaterea incalzirii
globale.

S-a calculat ca un gratar care functioneaza toata seara poduce 50-100 grame gaze cu efect
de sera si, ca urmare, amatorii de gratare au fost obligati sa plateasca pentru aceasta
placere o taxa de 20 euro.
Si, pentru ca amatorii de gratare sa nu se eschiveze, autoritatile valone organizeaza, mai
ales in weekend, survolari cu elicopterul deasupra zonelor de interes turistic, ca sa-i prinda
pe eventualii delincventi asupra faptului.
N-a calculat, insa, nimeni daca poluarea adusa de esapamentele elicopterelor este mai
mare sau mai mica decat cea a gratarelor.
Impozit pe gips, Austria
Austria este tara schiurilor, dar si tara celor care-si fractureaza oasele, atunci cand se
avanta in sport mai mult dacat ii tin puterile. In fiecare an, spitalele austriece gazduiesc
circa 150.000 de fracturati si luxati.
Ei sunt tratati totdeauna in regim de urgenta si cu toata atentia, dar pentru ca asta
inseamna mari cheltuieli, autoritatile au hotarat sa introduca o taxa pe gips, care se percepe
de la toti schiorii, direct de catre hoteluri si alte unitati de cazare si se varsa in conturile
prevazute pentru sanatate.
Impozitul pe umbra, Venetia
In 1993, guvernul italian a aprobat ca, in orasul Venetia, sa fie taxati toti comerciantii care
produc umbra prin montarea de copertine, corturi si alte instalatii menite sa realizeze
umbrare pentru restaurante, baruri in aer liber sau alte unitati comerciale.
Scopul este protejarea orasului, unde razele soarelui proiectate direct pe sol contribuie la
evaporarea apei si asigura instalarea unui echilibru atmosferic mai bun, in acest oras
lagunar, brazdat de canale.
Fireste, comerciantii platesc taxa, dar unii dintre ei au renuntat la copertine si va invita sa
beti bere pe terasa, la soare.