Articole despre imaginea celor din

strintate asupra Romaniei

Cum rd strinii de romni
Austriecii ne fceau la nceputul anilor 90 mnctori de lebede. Acum francezii ne iau peste picior de cte
ori au prilejul. Romnii au ajuns n ultimii ani subiectul preferat al emisiunilor realizate de posturi de radio sau
TV din Hexagon. Pentru o bun parte a francezilor, Romnia este ara care trimite valuri de romi n Fran a, iar
romnii sunt ceretori, nesplai i analfabe i. n corul vocilor denigratoare se adaug presa norvegian,
care ne consider devoratori de pescrui, obolani i cini.
Reportajele, emisiunile sau articolele de pres jignitoare la adresa romnilor s-au multiplicat n ultimii ani n
multe state occidentale, fr ca diplomaia de la Bucure ti s aib o reac ie pe msur, mul umindu-se s i
exprime indignarea. Iar francezii continu s cread c Romnia este ara care trimite valuri de romi, care
ceresc, fur i comit cele mai multe infrac iuni.
Acum civa ani, presa francez deschidea seria jignirilor la adresa romnilor. naintea unui meci de fotbal
dintre reprezentativa rii noastre i cea din Hexagon, comentatorii francezi ne lipeau eticheta de igani.

Ceretoria, sportul naional

De comentariile sarcastice ale francezilor nu am scpat nici n toamn, naintea meciului Romnia-Frana, pe
Naional Arena. Sportul naional n Romnia nu e fotbalul, e ceritul", au decretat dou marionete n timpul
emisiunii "Les Guignols de l'Info", de pe postul franuzesc Canal +. "Nu sunt sigur c meciul va ncepe. Atunci
cnd arbitrul va arunca moneda n aer pentru a stabili mprirea terenului, nu e sigur c o s cad pe pmnt,
cu toi romnii ia acolo. Se tie c sportul naional n Romnia nu este fotbalul, ci ceritul", a glsuit una
dintre marionete.
Partenera sa i-a rspuns: Trebuie s ne temem de contactul direct cu romnii pentru c au pduchi. tii cum se
zice la co de gunoi n romn?

Protest fr urmri
Moderatorul Laurent Ruquier a vrut s intre n jocul invitatului su, declarnd: "O s ne trezim cu Ambasada
Romniei pe cap".
Jurnalitii din Hexagon nu s-au sinchisit prea mult de protestul adresat anul trecut de Ambasada Romniei la
Paris, aa c au continuat s ne ironizeze. n urm cu dou zile, tot la o emisiune de umor, "On va s'gener" , de
la postul de radio francez Europe 1, romnii au primit etichetele de nespla i i cer etori.
La ntrebarea moderatorului "Ce fac 85% dintre romni?", invita ii s-au ntrecut n rspunsuri pline de umor:
"ceresc", "nva s se spele", "se alfabetizeaz". Gre it, i-a corectat moderatorul. "nva limba francez",
a spus acesta. Dup care invitaii au lansat un ir de comentarii xenofobe la adresa romnilor, termenul cel mai
des folosit fiind ceretorie.

Infractori de import
Romnii au ajuns n urm cu doi ani i pe afiele electorale n timpul campaniei din cantonul elveian Ticino.
i nu ca renumitul instalator polonez. Posterele realizate de o forma iune populist nf i au trei obolani
care reprezentau un muncitor italian, un ho romn i fiscul italian.
Muncitorul italian aprea nfurat ntr-un steag tricolor, houl romn arbora culorile UE i avea faa mascat,
iar ultimul obolan fcea aluzie la ministrului italian al Economiei, Giulio Tremonti. Afiele erau nsoite de
texte mpotriva infractorilor de import" i a amnistiei fiscale" dorite de Tremonti.

Mnctori de obolani
Presa nordic calc pe urmele celei franceze. De i nc nu am ajuns subiectul emisiunilor de umor, un ziar
online i-a luat n vizor pe romnii fr adpost din Oslo care, scria joi in cotidianul Verdens Gang, ncing
grtare cu pescrui, cini, obolani i rae.
Jurnalitii vorbesc despre mizeria lsat de romni, care prind animalele n capcane puse de-a lungul rului
Aker ca s aib cu ce se hrni. Iar una dintre descoperirile fcute de ziari tii de la Oslo a fost aceea c , ntr-un
apartament ocupat de romni a fost descoperit un ciine jupuit, gata s fie pus pe grtar.
Ziarul elvetian Le Temps a publicat in 29 mai o caricatura despre modul in care folosesc romanii
dreptul la libera circulatie. In desen apare o cersetoare in fata unei banci, careia un politist ii spune:
Circulati. Caricatura a aparut in contextul in care, cu doua zile inainte, Elvetia semnase cu UE un
protocol referitor la extinderea acordului privind libera circulatie a cetatenilor UE pentru Romania si
Bulgaria. Ambasadorul roman la Berna, Ionel Nicu Sava, si cel la Natiunile Unite din Geneva, Doru
Costea, au trimis ziarului un drept la replica publicat joi in care arata ca desenul este ofensator la
adresa romanilor care locuiesc si muncesc onest in Elvetia.

Frana trimite romii napoi n Romnia

Zeci de romi (tigani) au ajuns napoi n Romnia dup ce au fost repatriai de Frana n temeiul unei politici
controversate susinut de preedintele Nicolas Sarkozy.
Circa 86 de romi au prsit Frana i mai multe sute vor urma sa plece n urmtoarele sptmni dup ce
taberele lor au fost nchise.
Guvernul francez spune c este "o decent i uman," politica de a scoate oameni din condiii deplorabile.
"Noi nelegem poziia guvernului francez. n acelai timp, noi susinem necondiionat dreptul fiecrui cetean
romn de a cltori fr restricii n UE," a spus preedintele romn Traian Bsescu .
Cu toate acestea, domnul Traian Bsescu a adugat c el a fost pregtit s trimit ajutoare poliiei din Frana
pentru a ajuta la punerea n aplicare a schemei de repatriere.
Romi care sunt de acord s plece vor primi cate 300 de euro si un supliment de 100 de euro pentru fiecare
copil.
"Unele dintre aceste familii au fost n Frana timp de cinci, apte sau 10 ani i 300 de euro nu este suficient
pentru a ajuta le rezolve n Romnia. Acestea vor reveni n sptmnile urmtoare," a declarat Malik
Salemkour, vice-preedintele francez al Drepturilor Omului, ageniei de tiri Reuters.

Un deportat numit Gabriel a declarat ageniei de tiri AFP, c viaa lui a fost "foarte dura" n Frana, dar ca nu
exclude revenirea, deoarece in Romania risca sa moara de foame.
Un alt brbat a spus c n Romnia "nu avem nici o ans, nici locuri de munc, nimic".
"Astzi, 86 de persoane au prsit Frana, pe baza a ceea ce se numesc" returnri voluntare ", 61 de la Lyon pe
un zbor special clasat de ctre Oficiul pentru Imigrri francez i Integrare si 25, pe dou zboruri comerciale
separate din Roissy", a declarat Ministrul francez Eric Besson joi.
Un alt grup de 139 persoane urmeaza s fie deporatate vineri, a spus el, i mai multe sute la sfritul lunii.
(BBC EUROPA NEWS)

El Pais: Romania nu a gasit solutii pentru evitarea falimentului

Daca pana acum atentia presei europene era indreptata spre Grecia, Spania si
Portugalia atunci cand se vorbea de riscurile falimentului national, de cateva
zile incoace privirile se indreptata insistent spre Romania.
Ultimul articol care vorbeste despre riscul colapsului financiar al Romaniei
este cel aparut duminica in
El Pais . Comentariul, care este o analiza economica, bazata pe datele oferite
chiar de Guvernul de la Bucuresti, sustine ca autoritatile nu au gasit nicio
solutie pentru a evita falimentul, in conditiile in care incercarea de a taia
pansiile si salariile a provocat o adevarata revolta nationala.
Economia romaneasca se afla in cel mai prost moment al sau din 1990
incoace, scrie El Pais. Datele corespunzatoare primului trimestru au fost
zdrobitoare si indica o scadere cu 2,5 la suta a PIB-ului, aceasta fiind a treia
cea mai grava scadere, dintre toate statele Uniunii Europene. El Pais, vede
detalii insuficient analizate la Bucuresti, si scrie ca problema cea mai mare
este lipsa orcarui semn de relansare a economiei.
In conditiile in care in 2010 Romania nu are nicio sansa la crestere
economica, problema deficitului bugetar devine catastrofala, mai scrie El
Pais. "Anul trecut, tara a acceptat de la FMI un imprumut de 20 de miliarde de
euro pentru a-si respecta obligatiile financiare imediate, angajandu-se in
schimb sa aplice reforme structurale care sa-i echilibreze cheltuielile.
Prioritatea era reducerea cheltuielilor publice si cresterea impozitelor. Dupa
12 luni, s-au implinit putine din aceste promisiuni, iar ceea ce este cel mai
rau, este ca deficitul fiscal a crescut anul trecut pana la 8,3 la suta din PIB cel mai crescut nivel, din ultimii zece ani", scrie cotidianul spaniol.
Romania a trebuie sa raspunda, fara comentarii, la cererea Fondului Monetar
International si sa reduca drastic cu 25 la suta salariile functionarilor publici
si pensiile - cu 15 la suta, speculandu-se chiar o reducere cu aproape 30 la
suta in numarul angajatilor din sector. FMI considera masurile ca fiind
insuficiente, astfel ca unica solutia ar putea fi cresterea impozitul pe venit la
20 la suta, si a TVA, la 25%.
Romania, mai scrie El Pais, este prinsa intre protestele interne determinate
de scaderea salariilor si a pensiilor si obligatiile pe care le are fara de FMI, de

la care trebuie sa mai primeasca 8 miliarde de euro, bani fundamental

necesari pentru a-si respecta angajamentele financiare.
Cotidianul spaniol lanseaza ideea ca Romania are nevoie urgenta de alte 7,5
miliarde de euro, bani pe care nu-i poate lua decat de pe piata internationala,
la dobanzi agresive, tot pentru a combate deficitul de anul acesta.
In finalul articololui El Pais scrie ca Romania a fost, din punct de vedere
istoric, una dintre tarile europene cu cele mai multe carente in economie, iar
cei trei ani petrecuti in cadrul UE nu au redus cu nimic nivelului de saracie ramas la mai mult de 25 la suta din populatie.

Romania, facuta ndri in presa internationala

Cazul Giovannei Reggiani, italianca violata si omorata de un tanar roman de etnie roma, aduce inca o bila
neagra Romaniei, a carei imagine nu a mai fost atat de proasta de la mineriada din 1990. Presa internationala,
monitorizata de Hot News, a tratat pe larg acest subiect, amintind ca emigrantii romani nu sunt la prima
infractiune de acest gen. Titlurile din presa italiana, franceza, spaniola si britanica pun din nou Romania la
"coltul" Europei.
Agence France Presse (AFP) noteaza ca incidentul a provocat o jena puternica la Bucuresti, unde oficialii au
promis sa colaboreze cu Roma pentru a impiedica savarsirea altor infractiuni de acest gen, acuzand in acelasi
timp minoritatea roma de acesta crima.
"Autoritatile romane au transmis mesaje in care isi exprima consternarea fata de atacul impotriva acestei
femei, gasita in coma, in apropierea unei tabere de tigani, la periferia Romei. Clasa politica si opinia publica
incerca sa se delimiteze de compatriotii lor de etnie roma care, dupa parerea lor, au stricat imaginea Romanei",
apreciaza AFP.
Agentia franceza adauga faptul ca "imigrantii romani sunt aratati cu degetul in Italia si sunt perceputi ca o
amenintare pentru securitatea tarii, in contextul in care autoritatile de la Roma au cerut Uniunii Europene sa
intervina pe langa oficialii de la Bucuresti ca acestea sa isi controleze mai eficient emigrantii".
Italia legifereaza expulzarea imigrantilor indezirabili dupa decesul sotiei amiralului intr-un violent atac,
titreaza This is London.
Dupa intrarea Romaniei si Bulgariei in UE, temerile europenilor ca rata criminalitatii va creste s-au adeverit.
Potrivit site-ului, cele mai recente statistici arata ca romanii sunt faptasii a 76 de crime in Italia in ultmele 18
luni, cea mai mare in randul non-italienilor.
In aceeasi perioada, ianuarie 2006 - iunie 2007, aproape jumatate din violuri au fost comise de romani, care se
situeaza pe primele locuri si la traficul de carne vie si prostitutie. Italia ii va expulza pe europenii periculosi si
ii vizeaza pe romani, titreaza si ABC News. Premierul Romano Prodi a explicat ca infractiunile romanilor nu
reprezinta o problema care afecteaza doar Italia si a dat de inteles ca ar putea deschide acest subiect in
discutiile cu celelalte state membre ale UE.
Furia impotriva imigrantilor explodeaza dupa moartea violenta a unei femei, scrie The Times Online. Mai
mult de 300 de violuri si 2000 de jafuri sunt puse pe seama romanilor din Italia. Aproape 400 de romani au fost
acuzati de rapire de copii si 6000 de primirea de bunuri furate.

Barbatul acuzat de uciderea Giovannei Reggiani este unul dintre sutele de mii de romani care au inundat Italia
incepand cu 2002 odata cu ridicarea vizelor.
Spre deosebire de Marea Britanie, Italia nu a propus un moratorium privind imigrantii din Romania si din alte
noi membre UE sarace, scrie The Guardian.
Intr-un editorial de o pagina in Il Messaggero, autorul scrie ca "furia noastra, frustrarea, teama si durerea nu
pot fi subestimate. Atacul atroce care depaseste cea mai intunecata imaginatie a noastra este directa consecinta
a tolerantei excesive. Am acceptat cu ochii inchisi pe toti cei care au vrut sa vina in Italia. Trebuia sa fi
reactionat cu mult mai devreme."
Corriere della Sera scrie ca romanii sunt noii europeni si albanezi ai Italiei, cosmarul public nr. 1. "Diferenta
este ca Romanii sunt acum europeni, ca noi."
Le Monde si AFP redau povestea italiencei ucise cu bestialitate de romanul Mailat si initiativa legislativa a
guvernului italian de a restrange libertatile imigrantilor, prin expulzarea lor in cazul comiterii unor infractiuni
sau a absentei venitului.
Si presa spaniola rezerva un spatiu generos crimei din Italia de care este acuzat un roman.
El Mercurio online il citeaza pe Florin Cioaba, ingrijorat ca acest incident afecteaza imaginea intregii
minoritati a romilor si mai ales a celor din strainatate, si pe cei de la Romani Criss care acuza presa romana de
responsabilizarea unei intregi etnii pentru un incident individual.

Prinul Charles, despre Romnia: Hrnete sufletul i inima. Asta i

face, pn la urm, ara aceasta.
Printul Charles a aparut n documentarul The Wild Carpathia, difuzat de Travel Channel UK, care prezint
unele dintre cele mai frumoase zone din Munii Carpai. Printre obiectivele turistice care apar n documentarul
de 60 de minute se numr i Castelul Huniazilor. n film, Prinul Charles spune c, potrivit arborelui su
genealogic, este descendent al lui Vlad epe, i n acest fel, are legtur cu Romnia.
Prezentatorul emisiunii spune c a cutat n Transilvania oameni care au fcut aceste locuri mai frumoase i
care ncearc s pstreze tradiia. Transilvania este prezentat ca fiind un loc al mitului i legendei unde
urletul lupilor i d fiori n aerul rcoros al nopii.Carpathia, numele pe care prezentatorul Charlie Ottley
l d spaiului din interiorul munilor Carpai, din Romnia, esteaproape la fel de ntins ca Marea Britanie i
este pentru realizatorul filmului, un loc n care s-a pstrat slbticia i un spaiu unde nc mai triete ursul
brun.
n ultimul deceniu, motenitorul tronului britanic, prinul Charles, i-a cumprat mai multe proprieti n
Transilvania. Slbiciunea pentru aceste meleaguri dincolo de frumuseea locului, se datoreaz sngelui
ardelenesc ce i curge prin vene. Str-str bunica Prinului a fost Claudia Rhedey, nscut ntr-o familie de
nobili din Sngeorgiu de Pdure, judeul Mure. Prinul Charles are dou proprieti n satul covsnean Valea
Zlanului, una dintre acestea fiind o cas veche de peste o sut de ani, care a fost complet renovat.
Totul a nceput n 1998, dup prima sa vizit n Transilvania. Cele mai multe dintre proprietile cumprate
de Prinul Charles au fost restaurate, ultima cas fiind finalizat recent. Are cinci dormitoare i este nconjurat
de un teren de 37 de acri, n comuna Zalanpatak. Totul face parte dintro moie veche de 150 de ani. n tot acest
timp, Prinul Charlers i-a cumprat mai multe proprieti n sate ardeleneti, a pornit chiar o mic industrie de

producere a sucului natural de mere i a investit n refacerea unor locuine vechi, biserici ori alte obiective din
localitile care i-au captat atenia.
Dincolo ns de pasiunea recunoscut a acestuia pentru tot ce e nealterat, ecologic, rustic, motivul alegerii
Transilvaniei are la baz arborele genealogic la familiei regale britanice.
Prin venele prinului curge snge ardelenesc
Rdcinile Familiei Regale britanice au ceva legturi cu Vlad epe, cel care a inspirat legenda Contelui
Dracula-Vampirul. Aa se poate explica imensa afeciune pe care o are Prinul Charles pentru Transilvania,
ncepe un articol din Daily Mail, care continu cu enumerarea proprietilor prinului Charles, dar i despre
potenialul acestei zone. Prin venele prinului Charles, ca i prin cele ale actualei regine, Elisabeta a II-a,
curge i snge ardelenesc, ei fiind, n linie dreapt, urmaii contesei Claudia Rhedey din Sngeorgiu de
Pdure, judeul Mure. Aceasta s-a nscut n anul 1812, ca fiic a contelui Laszlo Rhedey i a baronesei Agnes
Inczedi. Claudia era renumit pentru frumuseea ei. La un bal din Viena, l-a cunoscut pe prinul Alexander de
Wurttemberg, care s-a ndrgostit nebunete de ea. S-au cstorit i au avut mpreun dou fete i un biat. Pe
cnd era nsrcinat cu al patrulea copil, Claudia a avut un accident pe drumul spre Graz, n Austria, i a murit
la doar 29 de ani. A fost nmormntat n biserica din Sngeorgiu, unde odihnete i astzi, n cripta de sub
duumeaua lcaului.
Nu exist un produs de export mai bun pentru Romnia dect Transilvania. Nici Marea Britanie nu are o
astfel de comoar
Ce mi place la Romnia este caracterul su atemporal, remarcabil, desprins parc din povetile copilriei. Ca
o ntoarcere n timp. n general, oamenii i doresc s aparin, s se identifice cu natura . Sistemul cultural
uman este foarte important, fiind cel care se afl n direct legtur cu aceasta. Astfel de sentiment se afl n
noi, iar noi l negm, l ndeprtm, ncercm s ne convingem c nu conteaz, c este irelevant. Dar nu este
deloc irelevant. Hrnete sufletul i inima. Asta i face, pn la urm, Romnia, i explic Charles
realizatorului filmului, Charlie Ottley, dependena sa de spiritul Transilvaniei, trmul mitului i al
legendei, cotropit de urletul lupilor n negura nopii i de linitea grea a pailor de urs.

Romnia, destinaie perfect de Halloween n presa strin

Dou publicaii strine prezint Romnia ca destinaia ideal pentru Halloween, iar dac turitii vor
s vad mini de mori care ies din cociuge, o s le dm asta", dup cum se exprima chiar un fost
ministru al Turismului cu ceva timp n urm.
Dou publicaii din strintate, The Irish Times i The Telegraph, prezint plaiurile mioritice ca fiind
cea mai bun alegere pentru o petrecere cu montri, vampiri i snge.
Jurnalistul Sean Hillen povestete n articolul "There will be blood... and vampires" ("Va fi snge ... i
vampiri") din The Irish Times de experiena sa legat de Romnia, mai ales c acesta a pus prima
oar piciorul n ara nostr prin 1995, cnd a fost trimis s scrie despre primul Congres Mondial al lui
Dracula.
Romnia este o destinaie natural fiind patria aventurilor stranii cu vrjitoare din Valahia i vampiri
din Transilvania, se arat n articolul din publicaia irlandez.
Printre destinaiile turistice recomandate se numr Bucuretiul (cu proasptul renovat Muzeu
Antipa, Muzeul Naional de Art al Romniei sau ruinele vechiului ora, ntemeiat de Vlad epe,

lacul Snagov), Braovul, Castelul Bran i cetatea Poienari. Nu uit s aminteasc i de specialitile
gastronomice specifice - ciorba de burt, micii sau mmliga, toate asezonate din belug cu palinc.
Jurnalistul Sean Hillen menioneaz ca atracii turistice i satul Arefu, unde turitilor li se poate oferi
adevrata experien tradiional, precum i Sighioara. "Pn i Prinul Charles a fost ntr-att de
vrjit de aceast zon, nct are domenii aici", scrie autorul, amintind de Festivalul de Art
Medieval, care are loc vara la Sighioara.Traseul turistic propus de jurnalistul de la The Irish Times
se ncheie la Bistria.