BOLI RENALE

Existenta unei boli cronice renale la un individ inseamna ca rinichii

acestuia nu mai functioneaza normal de o perioada mai lunga de
timp. In mod obisnuit, rinichii indeparteaza reziduurile toxice din
sange.
De asemenea, ei ajuta la mentinerea balantei dintre fluidele si
sarurile din organism, denumite electroliti. Reziduurile si fluidele
din organism aflate in exces sunt eliminate sub forma urinei. Atunci
cand rinichii sunt deteriorati, reziduurile se aduna in organism si
produc o stare de rau.

O boala renala cronica pare sa apara brusc, dar de fapt, aceasta

apare putin cate putin, pe parcursul mai multor ani.
Fiecare rinichi are aproximativ un milion de filtre mici,
denumitenefroni.
Atunci cand nefronii sunt deteriorati si nu mai functioneaza, cei
ramasi sanatosi preiau si functia acestora. Daca deteriorarea
continua, din ce in ce mai multi nefroni devin nefunctionali pana la
momentul in care rinichiul nu isi mai poate indeplini functia.
Este posibila incetinirea distrugerii renale prin medicatie si
schimbarea modului de viata. Pentru ca acestea sa dea rezultate
optime, trebuie ca pacientul sa colaboreze cu medicul curant si sa
urmeze strict pasii terapeutici.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Factori de risc
4. Simptome
5. Mecanism fiziopatologic
6. Consult de specialitate
7. Expectativa vigilenta
8. Medici specialisti recomandati
9. Investigatii

10.

Screening

11.

Tratament

12.

Profilaxie

13.

De retinut!

Homeourorenal remediu cu efect rapid

Homeogenezis

Cauze

Cauzele bolii renale cronice nu sunt intotdeauna cunoscute. Dar,

orice afectiune sau boala care deterioreaza vasele sanguine sau
alte structuri ale rinichiului pot duce la suferinta renala. Cele mai
intalnite cauze de boala renala cronica sunt urmatoarele:
- diabetul zaharat. Diabetul zaharat cauzeaza aproximativ 35% din
totalul bolilor renale cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei
(zaharului din sange) duc la alterarea vaselor sanguine renale. Daca
nivelurile glicemiei raman crescute, functia renala este deteriorata
progresiv
- hipertensiunea arteriala. Presiunea crescuta a sangelui reprezinta
cauza altor 30% dintre bolile renale cronice. Deoarece presiunea
sangelui creste adesea in bolile renale, ea poate duce la
deteriorarea progresiva a functiei renale chiar si atunci cand boala
renala are alta cauza
Alte situatii care pot deteriora rinichiul si cauza boli renale cronice
includ:
- boli sau infectii ale rinichiului, ca rinichiul polichistic, pielonefrita
(infectie a parenchimului si a pelvisului renal), glomerulonefrita
(infectie localizata la nivelul capilarelor glomerulare), sau boli renale
congenitale (nascut cu respectiva boala)
- stenoza sau obstructia de artera renala. Artera renala este cea
care duce sangele la rinichi
- alte boli, ca hiperplazia benigna de prostata (o prostata marita),
litiaza renala (pietre la rinichi) sau o tumora care impiedica
evacuarea urinii din rinichi
- intoxicatia cu plumb
- utilizarea cronica a unor medicamente care au ca efect secundar
deteriorarea functiei renale, de exemplu: antialgicele ca
acetaminofenul (Paracetamol) sau ibuprofenul sau anumite
antibiotice (Gentamicina).
Diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala sunt cele mai comune
cauze ce duc la boli renale cronice si eventual la insuficienta renala
cronica. De asemenea, diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala

pot accelera deteriorarea functiei renale la persoanele ce au aceasta

boala cu alta etiologie (cauza).

Factori de risc

O parte din cauzele ce conduc la boala renala cronica sunt legate

de varsta si markerii genetici. Alti factori ce pot creste riscul
aparitiei bolilor renale cronice pot fi controlati cum ar fi, de
exemplu, obiceiurile alimentare si efortul fizic.
Factori de risc ce nu pot fi controlati
Principalii factori de risc ce pot duce la aparitia bolii renale cronice
sunt:
- varsta - rinichii incep sa scada in dimensiuni incepand cu varsta
de 35 de ani. Pana la varsta de 80 de ani mai ramane functionala
aproximativ 30% din masa renala
- rasa - afro-americana si rasa caucaziana sunt mai predispusi la
boli renale cronice
- sexul - barbatii au risc mai mare de a dezvolta boala renala cronica
decat femeile.
- istoricul familial - acesta este un factor de risc atat in dezvoltarea
diabetului zaharat cat si a hipertensiunii arteriale, cele doua cauze
majore de aparitie a bolilor renale cronice. Rinichiul polichistic este
una din bolile renale mostenite ce pot duce la aparitia insuficientei
renale.
Factori de risc ce pot fi controlati
Este posibila incetinirea progresiei bolii renale, prevenirea sau
intarzierea aparitiei insuficientei renale prin controlarea unor factori
ce cresc riscul de deteriorare a rinichilor precum:
- hipertensiunea arteriala care duce la deteriorarea graduala a

capilarelor renale
- diabetul zaharat - valori glicemice crescute permanent pot duce la
deteriorarea capilarelor sanguine renale. In timp deteriorarea renala
avanseaza pana cand rinichii inceteaza sa mai functioneze
- consumul de proteine si grasimi - O dieta saraca in proteine si
grasimi ajuta rinichii sa functioneze normal
- anumite medicamente - trebuie evitat consumul cronic de
medicamente care altereaza functia renala cum ar fi
antiinflamatoarele nesteroidiene (Aspirina) sau unele antibiotice.
Simptome

Majoritatea indivizilor care dezvolta boala renala cronica nu au

initial simptome. Acest fapt este cunoscut ca faza silentioasa a
bolii.
Odata cu deteriorarea masiva a functiei renale pot sa apara:
- oligurie (cantitate de urina eliminata/zi mai mica decit in mod
normal)
- edeme (acumularea de lichide in interiorul tesuturilor)
- fatigabilitate (oboseala)
- scaderea apetitului sau scaderi inexplicabile in greutate
- greata, varsaturi
- somnolenta sau insomnii
- cefalee (dureri de cap) sau scaderea capacitatii de concentrare.
Mecanism fiziopatologic

Boala renala cronica are un impact serios asupra vietii bolnavului

din momentul in care incepe sa se agraveze. Initial, rinichii sunt
capabili sa regleze balanta dintre fluide, saruri si reziduurile toxice
din organism. Dar, odata ce functia renala se deterioreaza, incep sa
apara complicatiile. Numarul si severitatea complicatiilor creste o
data cu deteriorarea functiei renale.
Daca boala nu poate fi controlata, atunci functia renala se
deterioreaza progresiv. In momentul in care functia renala scade
sub un anumit punct, boala poarta numele de insuficienta renala

cronica. Insuficienta renala are efecte devastatatoare asupra

intregului organism. Poate cauza serioase afectiuni cardiace,
osoase si cerebrale, scazand calitatea vietii pacientului.
Odata instalata insuficienta renala cronica, bolnavul are nevoie fie
de dializa, fie de un nou rinichi. Ambele variante au riscuri si
beneficii. Pacientul trebuie informat si consiliat de catre medic, in
vederea alegerii uneia dintre variante.
Diabetul zaharat si insuficienta renala cronica
Diabetul zaharat cauzeaza aproximativ jumatate din insuficientele
renale cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei sanguine duc la
deteriorarea vaselor sanguine din rinichi. In timp, deteriorarea
rinichilor poate avansa pana cand ambii rinichi vor inceta sa
functioneze.
Riscul de aparitie a insuficientei renale creste daca pacientul
asociaza diabetul zaharat cu hipertensiunea arteriala
siobezitatea (denumit sindrom metabolic).
Hipertensiunea arteriala si insuficienta renala
Hipertensiunea arteriala netratata poate deteriora, in timp, capilarele
sanguine din rinichi, cauzand cicatrizarea nefronilor
(nefroscleroza). Rinichii devin mai mici si cu suprafata boselata (cu
denivelari). Scleroza vaselor de sange pot duce la alterarea
permanenta a functiei renale de a filtra fluide si reziduuri toxice.
Daca presiunea sanguina ramane crescuta, atunci rinichiul poate fi
deteriorat semnificativ.
Bolile renale cronice severe pot, de asemenea, duce la cresterea
presiunii sanguine atunci cand rinichiul nu mai este capabil sa
indeparteze apa si sodiul din singe. In unele cazuri, este dificil de a
determina daca hipertensiunea arterialacauzeaza boala renala sau
boala renala duce la cresterea presiunii sanguine.
Consult de specialitate

Pacientii ar trebui sa apeleze la serviciile medicale de urgenta

atunci cand apar urmatoarele simptome:
- frecventa cardiaca foarte mica sau foarte mare

- dureri toracice sau dispnee (dificultatea de a respira)

- fatigabilitate musculara severa (oboseala).
Pacientii ar trebui sa consulte medicul curant imediat daca apar
unele din simptomele de mai jos:
- simptomele specifice uremiei, adica fatigabilitate, stare de greata
si varsaturi, inapetenta (lipsa apetitului alimentar),
aparitia insomniei
- hematemeza (varsaturi cu sange) sau melena (sange in scaun).
Alte simptome pentru care pacientul trebuie sa se adreseze
medicului curant sunt:
- accentuarea senzatiei de oboseala
- stare de rau general, care nu este cauzata de raceala sau gripa
- edeme la nivelul mainilor si picioarelor
- fatigabilitate musculara
- aparitia echimozelor (vanatai) mai usor sau mai frecvent decat in
mod obisnuit.
Daca un pacient este tratat prin dializa, acesta trebuie sa contacteze
medicul la aparitia urmatoarelor simptome:
- stare de rau general, care nu este cauzata de raceala sau gripa
- hemoragii sau aparitia unor echimoze (vanatai)
- aparitia durerilor abdominale in timpul tratamentului prin dializa
peritoneala
- aparitia semnelor de infectie la nivelul cateterului sau la nivelul
suntului arteriovenos, precum supurarea (aparitia puroiului) la
nivelul acelei zone
- orice alt simptom pe care medicul sau asistenta l-a indicat ca
motiv pentru a cauta ajutor de specialitate. De asemenea, pierderea
excesiva in greutate ar trebui sa indrume pacientii spre consultul de
specialitate.
Expectativa vigilenta
Sus
Abordarea de tip "asteapta si ai sa vezi" nu este potrivita pentru cei
care au boala renala cronica. Pacientii cu boala renala cronica ar

trebui sa urmeze cu strictete planul terapeutic si sa apeleze la

medic pentru orice simptom alarmant.
Medici specialisti recomandati
Sus
Medicii specialisti ce pot diagnostica o boala cronica renala sunt:
- medicii de familie
- medicii de medicina interna
- medicii nefrologi
- medicii pediatri.
Imediat ce un pacient este diagnosticat cu boala renala cronica,
acesta trebuie indrumat catre un medic nefrolog. Medicul nefrolog
trateaza atat boala renala cat si complicatiile acesteia si consiliaza
pacientul pentru stabilirea conduitei terapeutice.
De asemenea, nefrologul se ocupa de pacientii cu insuficienta
renala ce au nevoie de dializa, precum si de cei care au suferit un
transplant renal.
In momentul in care se decide ca un pacient are nevoie de dializa,
acesta va fi indrumat catre un medic chirurg pentru a i se pregati
calea de acces pentru dializa. Aceasta cale de acces reprezinta o
zona din corpul uman pe unde sangele sau alte fluide pot fi
indepartate, filtrate si returnate in organism pe parcursul sedintei
de dializa. Pacientul va fi, de asemenea, indrumat si catre medicul
chirurg atunci cand necesita un transplant renal.
Pacientii cu boala renala cronica mai pot fi indrumati catre:
- medici nutritionisti, care ii vor ajuta in planificarea dietei. Deoarece
exista multe restrictii alimentare, pacientilor le va fi destul de greu
in a elabora o dieta care sa le mentina aportul caloric si greutatea in
limite normale. Nutritionistul ii ajuta in elaborarea acestui tip de
dieta.
- psihologi sau asistenti sociali, care vor ajuta bolnavul si familia
acestuia sa suporte stresul emotional si finaciar la care sunt
supusi.
Investigatii
Sus

Pacientii cu boala renala cronica pot sa nu prezinte simptome pana

la momentul in care functia renala este grav afectata. Investigatiile
sunt vitale pentru a determina:
- daca boala renala s-a dezvolatat brusc sau intr-o perioada lunga
de timp (insuficienta renala acuta sau insuficienta renala cronica).
Unele investigatii ce sunt folosite pentru a evalua insuficienta
renala acuta pot fi aplicabile si unei persoane cu insuficienta renala
cronica la care functia renala s-a degradat brusc.
- cauza deteriorarii renale
- cea mai buna varianta de tratament ce poate sa incetineasca
progresia bolii
- eficacitatea tratamentului
- necesitatea inceperii dializei sau necesitatea transplantului renal.
Odata stabilit diagnosticul de afectiune renala cronica, boala va fi
monitorizata prin investigatii ale urinei si sangelui.
Investigatii functionale renale
Atunci cand functia renala este afectata, substante
ca ureea, creatinina si o parte din electroliti incep sa se adune in
fluxul sanguin. Urmatoarele investigatii ale sangelui si urinei
masoara nivelurile acestor substante in fluxul sanguin ajutand
astfel la aprecierea functiei renale:
- glicemia - Valori crescute ale glicemiei dauneaza capilarelor
renale
- creatinina si a clearence-lui creatininei - Masoara creatinina serica
(din sange) si cat de bine elimina rinichii aceasta substanta din
sange. Creatinina creste in sange atunci cand rinichii sunt
deteriorati sau nu mai functioneaza normal
- ureea serica - Daca rinichii nu sunt in stare sa elimine urea din
sange, nivelurile serice ale acesteia cresc. Niveluri crescute ale
ureei serice se mai pot intalni in insuficienta cardiaca, deshidratare
sau diete bogate in proteine
- electrolitii - In mod normal sunt filtrati de catre rinichi. Niveluri
alterate ale electrolitilor, precum sodiul si potasiul, pot insemna o
functie renala deteriorata
- hormonii paratiroidieni - Hormonii paratiroidieni regleaza
nivelurile calciului si fosforului din sange. Un nivel crescut al

acestor hormoni poate duce la scaderea calciului seric, conditie ce

apare in cadrul bolilor renale cronice
- microalbuminuria - Masoara, folosind testele urinare, nivelurile
proteinelor din urina. In mod normal, nu exista proteine in urina sau
sunt urme fine. In bolile renale cronice, creste nivelul proteinelor in
urina.
Daca boala renala are componenta ereditara, familia bolnavului
trebuie incurajata pentru asi face investigatii paraclinice. Daca
boala renala este descoperita in stadii incipiente, tratamentul poate
incetini sau chiar stopa deteriorarea functiei renale.
Investigatii pentru decelarea anemiei
Daca rinichii nu mai produc cantitati suficiente de eritropoietina, o
proteina necesara formarii globulelor rosii, apare anemia. Acest tip
de anemie este tratata cu un medicament, denumit eritropoietina
umana recombinata (rhEPO) ce ajuta organismul sa produca noi
globule rosii.
Printre investigatiile ce monitorizeaza anemia, se numara:
- hemoleucograma - Aceasta masoara hematocritul si hemoglobina,
indicatori ai eficientei dializei sau a tratamentului cu eritropoietina
umana recombinata
- reticulocitele (precursori ai globulelor rosii) - O scadere a
numarului de reticulocite indica o scadere a productiei de globule
rosii de catre maduva osoasa. Carenta in fier sau niveluri
insuficiente de eritopoietina pot fi cauze ale scaderii productiei de
globule rosii de catre maduva osoasa
- fierul seric - Organismul are nevoie de fier pentru buna functionare
a hemoglobinei (proteina componenta a globulelor rosii ce
transporta oxigenul). Scaderea numarului de globule rosii sau
scaderea capacitatii organismului de stocare a fierului poate cauza
niveluri scazute ale fierului seric
- feritina serica - Este o proteina ce leaga fierul in organism.
Scaderea productiei de globule rosii sau a capacitatii organismului
de a stoca fierul poate avea drept cauza nivelurile scazute ale
feritinei serice.
Alte investigatii

Medicii pot folosi si alte investigatii pentru a aprecia functia renala

sau pentru a determina daca alta boala sau suferinta renala
contribuie la reducerea functiei renale:
- ecografia renala masoara cu acuratete dimensiunea rinichilor,
lucru ce ajuta la determinarea probabila a timpului de evolutie a
bolii renale si daca fluxul urinar este normal la nivelul rinichiului.
Echografia poate identifica si alte cauze de boala renala cronica,
precum rinichiul polichistic sau diverse obstructii
- ecografia Doppler si angiografia renala sunt folosite pentru a
determina daca exista probleme ale fluxului sanguin renal (stenoza
de artera renala)
- biopsia renala ajuta la determinarea cauzei bolii renale cronice.
Poate fi folosita si dupa transplantul renal atunci cand se banuieste
rejectia de organ.
Substanta de contrast folosita in timpul examinarii computer
tomograf sau a urografiei intravenoase pot duce la deteriorarea
functiei renale motiv pentru care aceste explorari nu sunt folosite in
mod curent in bolile renale.
Screening
Sus
Expertii recomanda teste pentru screening la categoriile cu risc
crescut pentru boli renale cronice, cum ar fi cei cu diabet
zaharat sau cu hipertensiune arteriala. Diagnosticul precoce al bolii
renale cronice creste sansa de a controla eficient boala.
Teste screening pentru bolnavii cu diabet zaharat
Diabetul zaharat produce o alterare a rinichiului
denumita nefropatie diabetica. Medicii diagnosticheaza nefropatia
diabetica folosind teste urinare ce determina microalbuminuria,
adica prezenta proteinelor in urina. In mod normal acestea nu exista
sau sunt in cantitate foarte mica in urina. Boala renala poate duce la
cresterea proteinelor urinare, denumitaproteinurie. Este nevoie de
doua teste urinare pozitive pentru proteinurie in decursul a 3 pana
la 6 luni pentru a pune diagnosticul de nefropatie diabetica.
Inceperea investigatiilor pentru proteinurie depinde de tipul de
diabet zaharat. Odata incepute, acestea trebuie efectuate anual:

- diabetul zaharat tip 1: Deoarece sunt necesari cativa ani de

evolutie a diabetului pentru ca acesta sa afecteze functia renala, ar
trebui ca pacientii sa inceapa testarea pentru microalbuminurie la
aproximativ 5 ani de la diagnosticul diabetului zaharat si sa o
continue anual. Pentru copiii cu diabet zaharat, testarile ar trebui
incepute la pubertate si continuate anual pentru tot restul vietii.
- diabetul zaharat tip 2: Diabetul zaharat tip 2 evolueaza de obicei
silentios cativa ani inainte ca acesta sa fie diagnosticat, timp in care
este posibil ca rinichii sa fi fost afectati. De aceea testarea pentru
microalbuminurie ar trebui facuta anual din momentul diagnosticarii
diabetului.
Teste screening pentru bolnavii cu hipertensiune arteriala
Odata diagnosticata hipertensiunea arteriala ar trebui efectuate
teste pentru aprecierea functiei
renale: ureea, creatinina siclearance-ul creatininei. Daca rinichii
functioneaza normal, iar presiunea sangelui este mentinuta in limite
normale sub tratament, atunci investigatiile generale si cele pentru
functia renala trebuie efectuate anual.
Expertii recomanda ca presiunea sanguina sa fie mentinuta sub
130/80 mmHg la pacientii cu boala renala cronica.
Daca in timpul controlului anual pacientul are valori normale ale
ureei, creatininei, clearance-lui creatininei si a tensiunii arteriale, nu
mai sunt necesare alte teste. Daca, din contra, acestea au valori
anormale, este posibil ca medicul sa indice investigatii
suplimentare pentru evaluarea functiei renale.
Tratament
Sus
Tratament - generalitati
Scopul tratamentului consta in prevenirea sau incetinirea
deteriorarii suplimentare a rinichilor. Bolile, cum ar fi diabetul
zaharat sau hipertensiunea arteriala determina, de obicei,
insuficienta renala cronica, astfel ca, este foarte importanta
diagnosticarea si tratarea lor. De asemenea, este importanta
prevenirea bolilor sau evitarea situatiilor care pot determina

afectare renala sau agravarea suferintei renale.

Tratament initial
Scopul tratamentului bolilor renale cronice este de a controla cauza
suferintei. Daca pacientul are diabet zaharat sau hipertensiune
arteriala, atunci tratamentul este tintit pe una din aceste conditii, ce
duc la deteriorare renala. Medicul curant ar trebui sa investigheze si
alte posibile cauze ale deteriorarii functiei renale, ca obstructii ale
tractului urinar sau folosirea pe termen lung a antialgicelor, precum
antiinflamatoarele nesteroidiene sau a antibioticelor.
Pasii ce trebuie respectati de catre bolnavul cu boala renala
cronica:
- respectarea unei diete benefice pentru rinichi. Un nutritionist
poate ajuta la elaborarea unui regim cu niveluri corespunzatoare de
sodiu, fluide si proteine
- program zilnic de exercitii fizice. Pacientul trebuie sa colaboreze
cu medicul curant sau cu un alt ajutor profesionist in elaborarea
unui program de exercitii fizice zilnice individualizat. Exercitiile
fizice ajuta la controlul diabetului zaharat si a tensiunii arteriale, boli
ce pot duce la afectare renala
- evitarea medicamentelor ce pot altera functia renala,
precum Ibuprofenul sau Naproxenul. Medicul curant trebuie
informat de pacientul cu boala renala cronica de orice medicament
sau supliment nutritiv pe care acesta doreste sa si le administreze
- evitarea deshidratarii. Diareea, varsaturile, febra sau orice alta
conditie care duce la pierdere de fluide, trebuie tratata imediat. De
asemenea, trebuie luate in calcul pierderile de lichide din timpul
efortului fizic sau din zilele caniculare
- interzicerea fumatului si a altor produse tabacice. Fumatul poate
duce la ateroscleroza. Aceasta determina aparitia hipertensiunii
arteriale si implicit, scaderea fluxului sanguin renal.
- interzicerea consumului de alcool sau a drogurilor.
Tratament de intretinere
In cadrul tratamentului de intretinere pot fi prescrise medicamente
ce scad tensiunea arteriala, precum inhibitori ai enzimei de
conversie sau blocanti ai receptorilor angiotensinei II. Aceste
medicamente sunt folosite pentru a creste fluxul sanguin renal,

pentru a reduce proteinuria si de a tine sub control tensiunea

arteriala. Tensiunea arteriala recomandata pentru pacientii cu boala
renala cronica este sub valoarea de 130/80 mmHg.
Daca pacientii cu boala renala cronica au si diabet zaharat asociat,
atunci este esential controlul glicemiei prin dieta,exercitii fizice si
medicamente. O valoare permanenet crescuta a glicemiei
deterioreaza capilarele renale. Medicul foloseste in mod uzual teste
ale sangelui si urinei pentru a determina functionarea rinichiului si
daca este necesara ajustarea tratamentului. Aceste teste includ:
- creatinina si clearance-ul creatininei - Masoara nivelul creatininei
serice si cat de bine este eliminata aceasta din organism de catre
rinichi
- urea - Se masoara nivelul ureei in sange
- rata filtrarii glomerulare - Determina cat de bine este filtrat sangele
de catre rinichi.
In functie de stadiul bolii pacientul trebuie sa urmeze niste pasi
terapeutici la domiciliu:
- respectarea regimului alimentar elaborat de nutritionist. Regimul
echilibreaza balanta dintre aportul caloric si necesarul de sodiu,
fluide si proteine
- respectarea programului zilnic de exercitii fizice. Aceste pot ajuta
la controlul diabetului zaharat si al hipertensiunii arteriale
- evitarea medicamentelor cu potential distructiv asupra rinichiului.
Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau supliment
nutritiv pe care pacientul doreste sa si le adminitreze
- evitarea deshidratarii. Orice suferinta care poate duce la pierderi
de fluide, precum diareea, varsaturile sau febra, trebuie imediat
tratate. De asemenea, trebuie tinut cont de pierderile lichidiene din
timpul efortului fizic sau din zilele caniculare
- evitarea fumatului si a altor produse tabagice, a alcoolului si a
drogurilor. Fumatul creste riscul aparitiei aterosclerozei, ce poate
duce la aparitia hipertensiunii arteriale si a scaderii fluxului sanguin
la nivel renal.
Tratament in cazul agravarii bolii
Boala cronica renala este in marea majoritate a cazurilor
progresiva. Daca boala se agraveaza, simptome cafatigabilitatea,

greata, pierderea apetitului pot apare mai frecvent sau se pot

inrautati. Medicul si pacientul trebuie sa colaboreze pentru a
elabora un plan terapeutic care sa controleze aceste simptome. Un
regim alimentar ce limiteaza consumul de proteine, fluide si sare
este necesar pentru a incetini progresia insuficientei renale.
Sindromul uremic (uremia) este o complicatie serioasa a bolii renale
cronice. Apare atunci cand reziduurile se acumuleaza in organism
din cauza incapacitatii rinichilor de a le elimina. Aceste substante
pot deveni otravitoare (toxice) pentru organism daca ating niveluri
maxime. Sindromul uremic poate afecta multe din sistemele
organismului precum intestinele, nervii si inima. Daca acesta apare
atunci este necesara indepartarea mecanica a fluidelor si
reziduurilor (dializa) sau inlocuirea rinichilor bolnavi cu unul
sanatos de la un donator (transplant renal).
Atunci cand rinichii nu mai produc in cantitati suficiente o proteina
de care organismul are nevoie pentru a produce globule rosii
(eritropoietina) apare anemia. Acest tip de anemie este tratat cu
eritropoietina umana recombinata. Aceasta, pe langa faptul ca
declanseaza producerea de noi globule rosii, poate imbunatati
starea generala si apetitul alimentar al bolnavului.
Tratamentul insuficientei renale
Daca boala renala cronica nu poate fi controlata, functia renala se
degradeaza progresiv. Scaderea functiei renale sub un anumit
punct este denumita insuficienta renala.
Insuficienta renala are efecte negative serioasa asupra
organismului. Poate duce la aparitia problemelor cardiace, osoase
sau cerebrale.
Odata instalata insuficienta renala pacientul va avea nevoie fie de
dializa, fie de transplant renal. Ambele variante au riscuri si
beneficii. Alegerea variantei corecte se face prin colaborarea medicpacient.
Dializa este un procedeu ce preia functia rinichiului de a elimina
reziduurile si fluidele in exces din organism si de a echilibra balanta
electrolitilor din sange.
Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul
insuficientei renale:

- hemodializa utilizeaza o membrana sintetica, denumita dializor

pentru a curata sangele. Pacientul este conectat la aparat printr-un
tub, ce face legatura dintre acesta si vasele de sange. Inainte de
inceperea dializei, medicul va pregati o zona prin care sangele
poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este denumita zona
de acces pentru dializa. Pentru aceasta, medicul uneste o artera cu
o vena, printr-un mic tub, de la nivelul antebratului. O zona de acces
pe termen scurt poata fi realizat prin introducerea unui tub subtire
in venele de la nivelul gatului, toracelui superior sau inghinal
- dializa peritoneala foloseste o membrana ce captuseste
abdomenul, numita membrana peritoneala, pentru a filtra sangele.
Inainte de inceperea dializei peritoneale, medicul va plasa un
cateter in interiorul abdomenului care va reprezenta calea de acces
a dializei.
Transplatul renal reprezinta cea mai buna varianta de tratament a
insuficientei renale, deoarece creste si prelungeste calitatea vietii.
Dar exista cateva dezavantaje:
- daca nici un membru de familie nu este compatibil cu bolnavul si
nu poate dona un rinichi, atunci asteptarea unui rinichi disponibil
poate fi de lunga durata. Pe perioada asteptarii pacientul trebuie sa
faca dializa
- este dificila gasirea unui rinichi compatibil. Chiar si in atunci cand
acesta este compatibil, poate apare rejectia de organ
- odata efectuat transplantul, pacientul trebuie sa ia medicamente
imunosupresoare (care reprima sistemul imun) pentru tot restul
vietii. Aceste medicamente, impiedica organismul sa atace noul
rinichi (rejectia de organ). Intreruperea acestor medicamente este
cea mai comuna cauza de rejectie
- medicamentele imunosupresive actioneaza prin reducerea
capacitatii organismului de a lupta impotriva infectiilor, deci creste
riscul pentru infectii sau cancer
- in unele cazuri, transplantul de rinichi este un esec. In aceste
conditii se poate incerca un nou transplant.
Ingrijiri paleative
Odata cu agravarea bolii, pacientul ar trebui sa-si puna problema
ingrijirilor paleative. Ingrijirile paleative reprezinta o forma de

tratament adresata pacientilor cu boli incurabile si care, in general,

se agraveaza in timp. Este diferit de tratamentul care vindeca boala,
numit tratament curativ. Ingrijirile paleative sunt indreptate asupra
imbunatatirii calitatii vietii fizice, psihice si spirituale. Uneori,
ingrijirile paleative sunt combinate cu tratamentul curativ.
Ingrijirile paleative pot ajuta la managementul simptomelor si
efectelor secundare a medicatiei curative. De asemenea, ajuta
pacientul sa faca fata unei boli cu evolutie indelungata, sa-si faca
planuri de viitor si acorda sprijin familiei bolnavului, pentru ca
aceasta sa inteleaga mai bine boala si sprijinul de care are nevoie
pacientul.
Pacientul care are nevoie de ingrijiri paleative va fi indrumat de
medicul curant catre un alt medic specialist in acest tip de
tratament.
Probleme legate de stadiul terminal al bolii
Boala renala cronica evolueaza progresiv pana la insuficienta
renala, cand alterarea functiei renala este atat de severa, incat este
nevoie de dializa sau transplant renal. Multi bolnavi traiesc ani
indelungati dupa un transplant renal reusit sau folosind dializa.
Insa, la un moment dat, pacientul ar trebui sa consulte medicul si
familia asupra problemelor ce apar legate de stadiul terminal al
bolii.
Pe parcursul evolutiei bolii, pot apare schimbari ale scopului
tratamentului de la unul curativ la unul care sa mentina confortul si
demnitatea bolnavului. De aceea, bolnavii sunt sfatuiti sa elaboreze
un act legalizat (de exemplu, testamentul), atunci cand sanatatea
mintala inca le-o permite, in care sa-si expuna dorintele privind
viitoarele optiuni terapeutice, pe care le considera optime pentru ei.
S-ar putea sa fie necesar ca bolnavii sa-si aleaga un insotitor
permanent, de obicei, un membru al familiei, care sa ia deciziile in
priviinta tratamentului atunci cand starea bolnavului nu-i mai
permite acestuia sa vorbeasca pentru sine. De asemenea, bolnavul
are optiunea de a refuza sau opri tratamentul.
Tratament ambulator (la domiciliu)

Exista mai multe "tratamente" la domiciliu care pot incetini

deteriorarea functiei renale.
Schimbari ale stilului de viata
- mentinerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg.
Pacientii trebuie sa invete sa-si masoare singuri tensiunea arteriala
- bolnavii care au si diabet trebuie sa-si mentina nivelurile glicemiei
la o valoare cat mai apropiata de normal
- mentinerea unei greutati corporale in limite normale. Aceasta ajuta
la prevenirea aparitiei bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat,
hipertensiunii arteriale si a accidentelor vasculare
- respectarea unui regim alimentar adecvat pentru afectiunile renale
cronice. Nutritionistul va stabili cantitatea de proteine necesare
zilnic fiecarui bolnav in parte. Studiile arata ca o dieta cu o cantitate
mica de proteine protejeaza rinichiul
- efectuarea unui program de exercitii fizice zilnic. Bolnavului i se va
stabili un program de exercitii fizice zilnice de catre medicul curant.
Exercitiile fizice scad riscul aparitiei diabetului zaharat si a
hipertensiunii arteriale.
Se recomanda evitarea:
- medicamentelor cu potential distructiv asupra rinichiului - Medicul
curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv
pe care pacientul doreste sa si le adminitreze
- deshidratarea prin tratarea imediata a oricarei afectiuni ce duce la
pierderi lichidiene precum diareea, varsaturile sau febra - Trebuie
tinut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din
zilele caniculare
- fumatului si a consumului de produse tabagice - Fumatul creste
riscul aparitiei aterosclerozei ce poate duce la aparitia
hipertensiunii arteriale si a scaderii fluxului sanguin la nivel renal.
- evitarea consumului de alcool si a drogurilor.
Optiuni de medicamente
Desi medicamentele nu pot inversa efectele bolii renale cronice,
acestea sunt folosite pentru a trata simptomele, complicatiile si
pentru a incetini progresia bolii.
Medicamente folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale

80% pana la 90% din pacientii cu boala renala cronica au probleme

cu tensiunea arteriala la un moment dat in evolutia bolii.
Medicamentele care reduc tensiunea arteriala (antihipertensive)
sunt folosite pentru a mentine in limite normale valorile tensionale,
fapt ce contribuie si la incetinirea progresiei afectiunii renale.
Valoarea tensionala considerata optima la bolnavii cu afectiuni
renale este de 130/80 mmHg. Tipurile de medicamente
antihipertensive folosite sunt mai putin importante comparativ cu
eficacitatea acestora.
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) - Acesti
inhibitori scad valorile tensionale prin dilatarea vaselor de sange.
De asemenea, incetinesc progresia bolii renale cauzate
de diabet sau de alte afectiuni ale rinichilor.
- blocanti ai receptorilor angiotensinei II - Aceasta clasa de
medicamente blocheaza actiunea unui hormon, ce cauzeaza
ingustarea vaselor sanguine. Ca rezultat, se obtine relaxarea si
dilatarea acestor vase, ducand, astfel, la scaderea tensiunii
arteriale.
- blocanti ai canalelor de calciu - Dilata vasele de sange prin
relaxarea muschiului neted din peretii arterelor. Astfel, sangele
circula mai usor prin aceste vase, ducand la scaderea tensiunii
arteriale
- diureticele - Ajuta la eliminarea excesului de sodiu si lichide din
organism, scazand volumul circulant, si implicit, a tensiunii
arteriale
- beta-blocantii - Scad tensiunea arteriala prin scaderea frecventei
cardiace si a fractiei de ejectie ventriculara. De asemenea, relaxeaza
musculatura neteda din vase.
Este posibil ca valoarea tensionala optima la care nu apar efecte
secundare sa fie obtinuta prin tatonarea mai multor
antihipertensive. Majoritatea bolnavilor, necesita combinatii de mai
multe antihipertensive pentru a obtine aceasta valoarea tensionala.
Medicamente folosite pentru tratarea complicatiilor bolii renale
cronice
Exista medicamente ce sunt folosite in tratamentul complicatiilor
afectiunii renale precum:

- eritropoietina umana recombinata si fierul sunt folosite in

tratamentul anemiei. Anemia apare in cursul evolutiei afectiunii
renale cronice, atunci cand rinichii nu mai produc o cantitate
suficienta de eritropoietina, necesara productiei de globule rosii.
- medicamente folosite pentru echilibrarea balantei de electroliti.
Exista medicamente care sunt necesare uneori pentru a echilibra
balanta hidro-electolitica, ca atunci cand apar valori crescute
ale potasiului, fosforului si valori scazute alecalciului.
- diureticele sunt folosite pentru a elimina excesul de lichide din
organism
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt folositi
in insuficienta cardiaca. Aceste medicamente necesita investigatii
periodice necesare pentru preventia aparitiei nivelurilor crescute de
potasiu si a agravarii deteriorarii renale.
Medicamente folosite in timpul dializei
Atat eritropoietina cat si fierul pot fi folosite in timpul dializei pentru
tratarea anemiei, complicatie obisnuita a bolilor renale cronice.
- eritropietina (rhEPO) stimuleaza productia de noi globule rosii,
scazand necesitatea transfuziei sanguine. Acest tratament poate fi
inceput inainte de dializa si este necesar atunci cand anemia devine
simptomatica
- tratamentul cu fier ajuta la cresterea nivelurilor de fier din
organism atunci cand administrarea numai de eritropoietina nu mai
este eficienta.
De retinut!
Bolnavul cu afectiune renala cronica trebuie sa se consulte cu
medicul curant in priviinta imunizarilor pe care trebuie sa le
efectueze, precum si a efectelor secundare a medicamentelor pe
care le foloseste. Acesta trebuie sa-si informeze medicul de orice
alt tratament medicamentos sau suplimente nutritive pe care
doreste sa si le administreze.
Unele complicatii ale bolilor renale cronice se pot rezolva cel mai
eficient prin dializa.
Tratament chirurgical

Un bolnav cu o afectiune renala cronica ce progreseaza spre

insuficenta renala, are ca optiune terapeutica transplantul renal.
Majoritatea expertilor considera ca acesta este tratamentul optim al
insuficientei renale cronice. In general pacinetii care au suferit un
transplant renal, traiesc mai mult decat cei care sunt tratati prin
dializa.
Medicul va recomanda transplantul renal la acei pacienti care sunt
candidati ideali pentru transplant. Un candidat ideal este un pacient
care nu are afectiuni importante cardiace sau pulmonare sau alte
afectiuni ce pot reduce speranta de viata, precum cancerul.
Dupa transplantul renal, pacientului i se administreaza medicatie
imunosupresiva. Aceasta, de tipul ciclosporinei sau tacrolimus,
ajuta la prevenirea rejectului de organ. Pacientul trebuie sa ia
medicamentele exact cum sunt prescrise. Astfel organismul nu va
respinge noul rinichi. Aceasta medicatie trebuie administrata pentru
tot restul vietii pacientului. Deoarece acest tratament slabeste
sistemul imun, creste riscul aparitiei infectiilor severe.
Chiar si cu aceasta medicatie, este posibil ca organismul sa
respinga noul rinichi. Daca acest lucru se intampla, atunci pacientul
va face dializa pana la primirea unui nou rinichi sau pentru tot restul
vietii.
Succesul transplantului depinde si de rinichiul donatorului. Cu cat
acesta se potriveste mai bine, din punct de vedere genetic, cu
primitorul, cu atat cresc sansele ca noul rinichi sa nu fie respins.

De retinut!
Un transplant renal nu garanteaza pacientului o viata mai lunga.
Transplantul renal este costisitor, dar acoperit in mare parte de
asigurarea de sanatate.
Bolnavul va trebui sa astepte un rinichi disponibil, timp in care va
trebui sa faca dializa.
Alte tratamente

Dializa este un procedeu ce preia functia rinichiului de a elimina

reziduurile si fluidele in exces din organism si de a echilibra balanta
electrolitilor din sange. Atunci cand rinichii sunt sever afectati
astfel incat nu isi mai pot indeplini functia, bolnavul necesita
dializa. Dializa poate fi utilizata pe termen lung, de obicei cativa ani,
pentru a inlocui functia renala, sau pe termen scurt in asteptarea
transplantului renal.
Inainte de inceperea dializei medicul va practica o zona de acces pe
unde fluidele vor fi scoase, filtrate si reintroduse in organism. Tipul
de acces depinde de tipul dializei alese.
Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul
insuficientei renale:
- hemodializa utilizeaza o membrana sintetica denumita dializor
pentru a curata sangele. Pacientul este conectat la aparat printr-un
tub, ce face legatura dintre acesta si vasele de sange. Inainte de
inceperea dializei medicul va pregati o zona prin care sangele poate
fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este denumita zona de
acces pentru dializa. Pentru aceasta medicul uneste o artera cu o
vena, printr-un mic tub, de la nivelul antebratului. O zona de acces
pe termen scurt poata fi realizat prin introducerea unui tub subtire
in venele de la nivelul gatului, toracelui superior sau inghinal.
- dializa peritoneala foloseste o membrana ce captuseste
abdomenul, numita membrana peritoneala, pentru a filtra sangele.
Inainte de inceperea dializei peritoneale medicul va plasa un cateter
in interiorul abdomenului care va reprezenta calea de acces a
dializei.
De retinut!
Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns in
stadiul de insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu medicul
curant despre care tip de dializa i s-ar recomanda. Inainte de
inceperea dializei trebuie aleasa o zona de acces.
Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sanatate acopera
majoritatea costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi
ajutor bolnavilor in gasirea celei mai acceptabile variante de plata.
Profilaxie

Boala renala cronica poate fi prevenita uneori prin controlarea unor

boli sau factori ce contribuie la aparitia acesteia. Din moment ce
boala renala cronica este cel mai frecvent data de hipertensiunea
arteriala sau de diabet zaharat, mentinerea in limite normale a
tensiunii arteriale si a glicemiei previne aparitia bolii.
Cu cat sunt mai repede indepartati factorii ce contribuie la
deteriorarea renala cu atat mai bine. Controlarea acestor factori
duce la intarzierea progresiei bolii la cei cu afectiuni renale cronice.
Bolnavii care au dezvoltat deja insuficienta renala, trebuie sa-si
focalizeze atentia pe lucrurile enumerate mai jos, pentru a preveni
aparitia complicatiilor:
- mentinerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg.
Pacientii trebuie sa invete sa-si masoare singuri tensiunea arteriala
- bolnavii care au si diabet zaharat trebuie sa-si mentina nivelurile
glicemiei la o valoare cat mai apropiata de normal. Medicul va
indica masurarea glicemiei de citeva ori pe zi
- mentinerea unei greutati corporale in limite normale. Aceasta ajuta
la prevenirea aparitiei altor boli ca hipertensiunea arteriala, diabetul
zaharat sau boli cardiace
- mentinerea nivelurilor normale de grasimi (lipide) in sange,
precum colesterolul sau trigliceridele
- evitarea fumatului si a consumului de produse tabagice. Fumatul
creste riscul aparitiei aterosclerozei, ce poate duce la aparitia
hipertensiunii arteriale si a scaderii fluxului sanguin la nivel renal.
Bolnavii care au deja o suferinta renala cronica trebuie sa tina cont
de urmatoarele:
- evitarea deshidratarii prin tratarea imediata a oricarei afectiuni ce
duce la pierderi lichidiene precum diareea, varsaturilesau febra. De
asemenea, trebuie tinut cont de pierderile lichidiene din timpul
efortului fizic sau din zilele caniculare
- reducerea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare. Schimbari
ale modului de viata, precum un regim alimentar sarac in grasimi,
renuntarea la fumat si exercitii fizice regulate, reduc riscul de
aparitie a bolilor cardiovasculare si a accidentelor vasculare
- tratarea altor afectiuni, ca litiaza renala, hipertrofia benigna de
prostata sau alte probleme ale tractului urinar care pot bloca fluxul

urinar normal
- evitarea medicamentelor cu potential distructiv asupra rinichiului.
Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau supliment
nutritiv pe care pacientul doreste sa si le adminitreze
- evitarea unor investigatii, ce necesita administrarea unei
substante de contrast intravenos, precum urografia
intravenoasa, angiograma sau computer tomograf-ul. Substanta de
contrast poate deteriora functia renala
- evitarea oricaror situatii care implica pierderea unor cantitati
importante de sange, precum interventiile chirurgicale inutile.
De retinut!

Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns in

stadiul de insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu medicul
curant despre tipul de dializa. Alegerea tipului de dializa depinde si
de cat de urgent trebuie sa inceapa bolnavul acest tratament.
Obtinerea cunostiintelor despre dializa, inainte de inceperea
acesteia, reprezinta un pas important al acestui tratament.
Majoritatea sectiilor de dializa ofera aceste informatii bolnavilor.
Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sanatate acopera
majoritatea costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi
ajutor bolnavilor in gasirea celei mai acceptabile variante de plata.
Luarea deciziilor de catre bolnav asupra tratamentului pe care il va
urma poate fi dificil in conditiile agravarii bolii. De aceea, pacientul
si familia acestuia ar trebui consiliati asupra beneficiilor si riscurilor
unui tratament. De asemenea, ar fi util ca bolnavul sa viziteze
centrul de dializa si sa discute cu pacientii.
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/bolile-renalecronice_595