Sigurana

Consideraii asupra temei Q93 de la Congresul al XXIV lea al Marilor Baraje Kyoto, 2012
Prof. univ. dr. ing Adrian Popovici
Universitatea Tehnica de Construcii Bucureti

Rezumat
Sigurana barajelor constituie o tem important dezbtut la mai multe congrese ICOLD.
In prezenta lucrare se comenteaz pe scurt un numar de rapoarte selectate dintre cele 44
publicate in cadrul temei Q93 la Congresul din Kyoto, 2012. Ordinea prezentrii este conform
cu subtemele alese de organizatori: cazuri recente de accidente si incidente la baraje si acumulri,
riscuri associate cu factori organizaionali si umani, legislaia , concept de regelementri, ghiduri
si buna practic, riscuri specific pentru baraje mici, riscuri specifica la iazuri, scheme de
pompare acumulare, structuri de control a viiturilor si alte baraje cu scopuri special.

Abstract
Dams safety is an important theme debated at a member of ICOLD Congress. In the
present paper are briefly commented a number of the selected reports from that 44 ones
published in the framework of the theme Q93 at the Kyote, 2012 ICOLD Congress. The
sequence of the presentation is in compliance with the subthemes chosen by organisers,
respectively: accidents and incidents in dams and reservoirs recent case studies; risk associated
with human and organisational factors, legislation regulatory concepts, guidelines and good
practics, specific risks for small dams, risk specific to tailing dams , pump storage schemes,
fllod control structures and other special purpose dams.
Key word: dam, safety, risk, accidents, incidents, legislation.

1.Introducere

Siguranta este un termen general prin care pot fi asumate diferite inelesuri semantice.
Chiar si asa numitele definitii tehnice ale siguranei pot fi interpretate in moduri deosebite.
Principalele dificultai rezulta din faptul c sigurana nu este o caracteristic fizic atribuit
obiectului msurabil in principiu cu instrumente. Sigurana este in fapt un concept complex
nascut din considerente socio economice, privind presupunerile noastre (scenarii pentru viitor)
si cunoaterea incomplet desi este condiionat de circumstane i proprieti obiective. In acest
cadru, conceptul de siguran evolueaz in timp prin schimbarea percepiilor / ateptrilor si
progresele tehnico tiinifice [1] , [2].
Motivaia primar pentru realizarea siguranei ( de a te simi in siguran) este de natura
psihologica: simul de pericol, nascut dintr-o experien dureroas, care a condus att pe plan
colectiv ct si individual la necesitatea de a gsi i lua masuri pentru a te proteja. Conceptul de
sigurant este astfel legat pe de o parte de ateptrile in viitor iar pe de alt parte de
probabilitatea de apariie a pericolului (cedarea barajului) si evaluarea riscului lui de producer.
Sigurana unui baraj corespunde practic speranei ca lucrarea s se comporte conform
previziunilor, respective s nu se produc cedarea ei (ruperea, deversarea necontrolata a apei din
acumulare) sub aciunea factorilor ambientali aleatori.
Sigurana barajelor a fost in permanent in centrul preocuparilor ICOLD. Scopul final al
preocuprilor a fost intotdeauna de reducere a numrului de cedri si incidente la baraje avnd
invedere c o cedare a unui baraj poate provoca pagube material depind de zeci de ori costul
lucrrii i multe victime omeneti. Progresele realizate in concep iile de proiectare si tehnologiile
de execuie in supravegherea comportrii in exploatare au condus constant in timp la scderea
ratei incidentelor sau cedrilor de baraje. Daca rata cedrilor la baraje inainte de anul 1900
depea 4%, in present aceast rat se situeaz la mai puin de 0,5%. Barajele se incadreaz in
categoria construciilor de mare risc dar avnd in prezent un grad foarte ridicat de siguran.
Tema Q93 Sigurana a fost structurat in cinci subtheme pentru participan ii cu lucrri
la congress.

1. Accidente si incidente la baraje si lacuri Studii de cazuri recente,

2. Riscuri asociate cu factori organizaional si uman.
3. Legislaia, concepte de reglementri, ghiduri si buna practic,
4. Riscuri specifice pentru barajele mici,
5. Riscuri specific pentru iazuri, scheme cu stocare pompare, structuri pentru
controlul viiturilor si alte baraje cu scopuri special,
Raportul general asuprea temei Q93 a fost elaborate de Gerald Zenz, profesor la
Universitatea de Tehnologie din Graz (Austria).
In tabelul 1 se prezint distribuia pe cele 16 ri (Comitete Nationale) ale celor 44
lucrri trimise pentru aceast tem.
Repartiia pe tri a lucrrilor trimise spre publicare la congress

Tabel 1.
Numar de lucrri 44
7
6
5
4
3
2
1

Comitete Naionale
Spania
Japonia
Frana
China, Africa de Sud
Elveia, Romnia, Rusia
Statele Unite ale Americii
Austria, Republica Ceh, Indonezia, Mozambic, Sri Lanka, Suedia,
Polonia

CROMB (Comitetul Romn al Marilor Baraje) apare cu trei lucrri , dup cum umreaz:
Instabilitatea taluzelor lacurilor i sigurana barajelor. Unele exemple recente din Romnia de
Altan Abdulamit si Eugeniu Marchidanu.
Managementul riscului legat de lacurile S.C. Hidroelectrica S.A de Irinel Daniela Iacob i
Drago Zachia Zlatea.
Sigurana barajelor Pecineagu si Mihoeti prin etanarea feei amonte cu geocompozit
impermeabil PVC de Lungu S., Sterian M., Vaschetti, G.si Ionescu A.
n cadrul congresului au fost puse in discuie patru subteme cu 16 intervenii orale, cate 4
pentru fiecare subtem:
1. Incidente privind sigurana barajelor.
2. Sigurana si publicul.
3. Aprecierea riscului si managementul pentru securizarea investitiei.
4. Legislatia si efectele ei asupra sigurantei.
Problema siguranei barajelor a fost n permanen n atenia ICOLD. n sprijinul acestei
afirmaii sunt sunt buletnile ICOLD dedicate acestei probleme care se prezint in Tabelul 2, ct si
numeroasele teme de la Congresele ICOLD care s-au referit direct sau indirect la siguran a
barajelor care se prezinta in Tabelul 3.
Buletinele ICOLD dedicate problemei siguranei barajelor
Tabel 2
Nr. Buletin
139
130
121
109
99
E02

Nr.

Titlu
Anul aparitiei
Sigurana iazurilor
2006
Aprecierea riscului n managementul siguranei barajelor
2005
Riscul iazurilor la ntmplri periculoase
2001
Baraje cu nlimi mai mici de 30m. Economii de cost si 1998
mbunatatiri ale siguranei
Cedarea barajelor Analiza statistica
1995
Msuri de reducere a riscului nestructural
2001
Teme anterioare relativ ,a sigurana barajelor analizate la Congrese
Tabelul 3.

Titlu

Congresul

tem
91
86
85
83
79
78
76
75
68

Managementul siguranei barajelor

Sigurana barajelor de piatr si pmnt
Managementul exploatrii barajelor asupra impactului din bieful aval
Aspecte seismice privind barajele
Deversarea cu stavile i alte amenajari cu descrcare controlat i sigurana
barajelor
Monitorizarea barajelor i a fundaiilor lor
Folosirea analizelor de risc n sprijinirea deciziilor privind sigurana barajelor
i managementului
Incidente si cedri la baraje
Aprecierea siguranei si retehnologizarea barajelor existente

Brasilia,23/2009
Barcelona,22/2006
Barcelona,22/2006
Montral 21/2003
Beijing,20/2000
Beijing,20/2000
Beijing,20/2000
Florena, 19/1997
Durban, 18/1994

Preocuprile pentru sigurana barajelor in cadrul ICOLD se reflecta i n activitatea

comitetelor tehnice in funciune, multe dintre ele avnd pe agenda de lucru, aspecte privind
sigurana barajelor. n Comitetul pentru Calculul si Proiectarea Barajelor se analizeaz folosirea
modelelor de evaluare a riscului pentru stabilirea msurilor de reducere a riscului de accidente la
baraj. Pe agenda Comitetului pentru Sigurana Barajelor se prevede gsirea de instrumente in
sprijinul managementului riscului la baraje. n acest sens se are in vedere includerea de metode
pentru analiza mecanismelor de producere a incidentelor si accidentelor la baraje i considerarea
aranjamentelor organizaionale pentru reducerea riscului. Suplimentar legislaiile i
reglementrile privind sigurana barajelor din tari membre ICOLD sunt n curs de revizuit,
aspecte privind sigurana publica fiind considerata. Aceste activiti n desfureare vor construi
la creterea siguranei barajelor si vor menine n atenia acestei probleme existenial.
n continuare se fac comentarii i se vor prezenta cele mai reprezentative lucrri din
cadrul temei Q93 studiate pe cele 5 subteane.

2. Cazuri recente de accidente si incidente la baraje i lacuri

Experiena dobndit de la lucrurile realizate i aflate n exploatare, creterea severitii
legilor privind sigurana barajelor, perfecionarea metodelor de control al calit ii lucrrilor sunt
factori principali, care au contribuit la reducerea continu a cazurilor de accidente si incidente la
baraje i lacuri de acumulare.
Dac la nivelul anilor 1950 rata nereuitelor (incidente si accidente) n domeniu se situa
la circa 2% din numrul barajelor n prezent rata a sczut la 0,8% i chiar mai puin.
O analiz general bazat pe date statistice asupra incidentelor produse la barajele din
Africa de Sud, de-alungul unei perioade de peste 100 de ani este prezentat in lucrarea [31].
Analiza este interesant fiindc datele prezentate pot fi extrapolate i la un cadru ma
general. In Africa de Sud sunt nregistrate 3877 baraje mici cu nltimea mai mica de 15 m si 986
baraje mari conform reglementrii ICOLD (baraje cu nalimea mai mare sau egal de 15 m).
Pn in anul 1986 cnd s-a promulgat legea privind sigurana barajelor nu existau
evidene stricte privind accidentele si incidentele produse la baraje. Dupa promulgarea legii s-a
nfiinat Biroul de Siguran a Barajelor, cu sarcini de supraveghere a aplicrii legii. Totodata,

toate accidentele si incidentele din domeniul barajelor au fost nregistrate n: Catalogul

incidentelor care face parte din sistemul informatic al Biroului de Siguran a Barajelor.
Statistica incidentelor arat c dintr-un total de 286 incidente nregistrate 118 s-au produs
la mari baraje. Cauzele majoritii incidentelor la mari baraje au fost in ordine: deversarea peste
coronament dei cauza capacitii insuficiente a descarcatorilor (22% din totalul incidentelor),
infiltratii concentrate si eroziuni interne (15,3%), eroziuni la descrcatori .Multe incidente s-au
produs la prima umplere i nainte de 1950. Dup promulagarea Legii Siguranei Barajelor
numarul incidentelor a sczut dramatic la barajele realizate conform acestei reglementri,
nregistrndu-se numai 7 incidente , nici unul dintre ele nu au condus la cedare. (fig. 1).
Statistica cedrilor arat c dintr-un total de 116 cedri inregistrate numai 16 au fost mari
baraje. Interesant de notat c 43,7% dintre cedri incluznd barajele mici s-au produs ca urmare a
deversrii peste coronament din cauza capacitii insuficiente a descrctorilor iar 20,2% dintre
cedri au fost porvocate de eroziuni interne si infiltraii concentrate. (fig. 2).
n domeniul barajelor mari, cedrile s-au produs numai la barajele de pamnt i iazuri.
Nici un accident nu s-a inregistrat la barajele din beton si din piatr.
Cauzele avariei unei goliri de fund din beton armat i nvmintele desprinse n urma
accidentului sunt prezentate n lucrare [3]. Accidentul s-a produs la golirea de fund a barajului
Massingu , un baraj de pmnt cu nalimea de 48 m, si lungimea de 4,8 hm, din Mozambic,
intrat partial in exploatare in 1977.
Barajul este prevzut cu un deversor de 120 m lungime pe flancul stng pe care dup
rzboi n cadrul unui proiect major de reabilitare s-au montat 6 mari stavile segment in perioada
2004-2006. nainte de montarea stavilelor nivelul de exploatare al lacului se situa la cota
115mdM corespunztoare nivelului crestei deversorului. Dupa montarea stavilelor segment cota
de exploatare a lacului a crescut la 125 mdM, cota coronamentului barajului fiind de 130 mdM.
Golirea de fund consta din 2 conducte in form de copite de cal cu dimensiunile de 8,00 x
2
8,00 m i o conduct circular cu diametrul de 9m plasat deasupra lor cu funcia de conduct
forat pentru o viitoare central hidroelectric. Acestea au fost construite ca o tripl structur de
beton armat ingropat intr-o tranee n formaiuni calcaroase i gazoase pe malul drept al albiei
principale a rului. naval de structura tripl este o structur alctuit numai din 2 conducte in
form de copite de cal cu dimensiunile 8,00 x 8,00 m2 (fig.3).
Cele dou conducte ale golirii de fund sunt prevzute la captul aval cu vane segment
care descarc apa intr-un canal rectangular de 4,5 m lime, i 700 m nlime. n amonte de
turnul de priz, golirile de fund sunt echipate cu doua vane de intervenie. Att vanele de
intervenie ct i vanele segment de serviciu au fost modernizate cu ocazia lucrrilor de
reabilitare din perioada 2004-2006.
n Decembrie 2005 a nceput umplerea lacului dup incheierea lucrrilor de reabilitare. n
17 martie 2008 vana radial de serviciu de pe partea stang a fost nchis cnd nivelul n lac era la
120,82 mdM. Nivelul n lac n continuare a crescut la cota 122,82, la 16 aprilie 2008. Pe 22 mai
2008 cnd nivelul in lac era la 122,43 mdM a fost chis si vana radial de serviciu de pe partea
dreapt. Cele doua vane de intervenie erau deschise urmare a acestor manevre pentru prima data
in exploatare cele dou conducte ale golirii de fund erau solicitate de o presiune hidrostatic cu
magnitudinea de 39,20 m in ax. Pe 22 mai 2008 la un interval de 6h 30 dup inchiderea vanei

radiale de pe partea dreapt s-a produs brusc o explozie masiv, care a dizlocat i fragmentat
partea superioar si o parte din pereii structurii de golire din amonte de vanele radiale de
serviciu. (fig.4). n urma accidentului s-a produs o descrcare necontrolat prin golirea de fund
de aproximativ 1000m3/s, care au provocat importante pagube material.
Inspeciile dup accident au constat n urmatoarele:
o betonul din structur avariat a avut calitate bun;
o armarea zonei distruse pe ntreaga lungime a fost pe direc ie transversala cu bare
de 40 la distana de 150 mm iar armarea longitudinal de repartitie s-a fcut cu
bare de 20 la 150 mm, conform proiectului (fig. 6); nu s-a prevazut armare la
fora tietoare
o la amndou conductele zona cptuit cu inele de oel situat intre zona distrus
i vanele de serviciu nu au de suferit degradri cu execuia unor fisuri n beton la
captul din amonte;
o armturile de reziten 40 nu au suferit nu au suferit fracturri dar betonul de
acoperire a fost expulzat i barele ca urmare erau desprinse din beton (fig. 5).
Deficienele identificate la armarea de detaliu au fost urmatoarele:
armarea principal la ntindere a fost pe curba i plasat n interiorul suprafe ei
curbe a structurii unde ea a tins s se smulg din beton sub ncrcare;
n peretele central, aceste bare su fost singura armare pe vertical;
nu au fost prevazut armarea la fora tietoare;
n calculele de armare s-a considerat s-a considerat numai presiunea la faa interioar a
conductelor fr a se avea n vedere presiune apei din betonul pereilor produs de infiltrarea apei
prin porii betonului, fisuri sau rosturi accidentale de lucru.
Un posibil mecanism de rupere susinut de experi este ilustrat n (fig. 7). Ruperea a fost
indus de presiunea hidrostatic integral a apei infiltrate pe un rost de lucru tratat
necorespunztor identificat pe peretele central. Armtura curbat din seciunea a fost
suprasolicitat, la ntindere a expulzat betonul de acoperire i s-a desprins din beton prin
pierderea aderenei. n final s-a produs ruperea exploziv casant, a betonului, fragmentarea in
blocuri i antrenarea unor blocuri de beton pn n bazinul disipator de energie (fig. 7) (fig. 8).
Experii au considerat ca o armare cu bare verticale aa cum se prezint in fog. 6b, ar fi
evitat accidentul.
Lecia care se desprinde din acest accident este c n cazul pere ilor groi la conducte de
beton armat sub presiune sau forate incrcrile din presiunea apei din pori sunt importante i nu
pot fi neglijate. O schem propusa de ncrcri la care trebuie dimensionate armturile se
prezint n fig. 8.
n lucrarea [26] se prezint un sistem de injecii sub ap cu rsini la presiuni foarte
ridicate ale unor fisuri pentru reducerea infiltraiilor prin corpul unui mare baraj de greutate din
Argentina. Barajul Piedra del Agueila este un baraj de greutate cu nl imea de 170 m, peste
fundaie, si 820 m lungime la coronament. Construcia barajului s-a incheiat n anul 1991 iar in
anul urmtor s-a realizat prima umplere a lacului. (fig. 9), (fig. 10).
Gradientul termic ntre corpul barajului si faa amonte la aceast prim umplere a crescut
foarte mult din cauza sarcinii rapide a feei amonte ca o consecin a temperaturii sczute a apei.

Gradientul terminc ridicat a generat fisuri verticale importante pe faa amonte care au ajuns la
dechideri de pana la 5mm, iar pierderile de ap au ajuns la 300 l/s prin unele fisuri (fig. 10), (fig.
11).
Deintorul barajului (Hidroelectrica Piedra del Aguila HPDA) a luat msuri de prevenire
a extinderii fisurilor i de reducere a infiltraiilor. A fost forat din galeriile din zona amonte (fig.
11) o reea dens de foraje de drenaj iar de pe coronament au regularitate s-a debitat cenus de
furnale pentru colmatarea fisurilor. Msurile au avut efecte de stabilizare a fisurilor pn la
etanarea lor definitiv.
Dup 18 ani de la intrarea n exploatare, n anul 2010 s-a atins echilibrul terminc in
corpul barajului i s-a decis etanarea lor definitv a fisurilor (fig. 12). Condi iile impuse prin
licitaie au fost urmtoarele:
- etanarea s se fac far coborrea nivelului n acumulare adic sub o
presiune a apei din lac ajungnd la 170 m coloan de ap peste fundaie,
- etanare fisurilor cu infiltraii ajungnd la 170 l/s;
- pe ct posibil, monotolismul structurii s fie pstrat. (fig. 13), (fig. 14).
Licitaia a fost ctigat de o firm spaniol care n ultimii ani 15 ani executase lucrri de acest
gen la peste 100 baraje. Pentru etansarea fisurilor s-a folosit