Importana monitorizrii stabilitii malurilor lacurilor de acumulare pentru a

preveni eventuale alunecri i efectele lor negative asupra sigranei barajelor este
subliniat in lucrarea [6]. n lucrare sunt descries doua exemple de instabiliti de maluri
ale unor lacuri de acumulare din Romnia inculzand soluiile inginereti de intervenie si
prevenire a evoluiilor negative ale instabilitilor.
Acumulara Scele este creat de un baraj de pmnt cu nucleu de argil cu
nlimea maxim de 48 m (fig.15). Fenomenul de instabilitate a unei zone de la malul
drept al acumulrii din vecintatea turnului de priz a fost detectat nc din fazele
iniiale ale umplerii lacului (fig.16). Analizele de stabilitate s-au concentrat pe evaluarea
eficacitii unor msuri constructive de presiune, a alunecrii (fig. 17). n final msurile
constructive de stabilire a zonei au constat din : descrcarea versantului prin lucrri de
taluzare , realizarea unor galerii de drenaj, prevenirea infiltraiilor din precipitaii prin
versant printr-un sistem de interceptare, colectare si evacuare a apei din precipitaii.
Soluia cu ancore puternic pretesionate a fost abandonat , fiindc efectele ei asupra
stabilitaii erau reduse din cauza unghiului de frecare foarte mic n lungul conturului de
alunecare.
Dou baze de date asupra mecanismelor de eroziune intern la baraj, diguri si
fundatiile lor dezvoltate ntre 2006-2012, in cadrul unui proiect naional de cercetare
(ERINOH) sunt descrise n lucrare [23]. Cele dou etape difer prin criteriile de selecie.
Baza de date a incidentelor cuprinde ct mai multe cazuri posibile n timp ce in baza de
date validate se selectez numai cazurile suficient de bine documentate care pot fi
folosite pentru validarea metodelor numerice.
Baz de date a incidentelor listeaz incidente accidente i ruperi produse prin
eroziuni intern sau extern ( canale hidroelectrice sau de nevigaie, n diguri, ruri penru
protecie mpotriva inundaiilor). Baza de date a (n accepiunea autorilor un accident
care necesit lucrri de reparaie) incidentelor conine n August 2011 174 de cazuri
istorice de incidente, cele mai multe din Frana dar i incidente la baraje din alte ri. Pe
tipuri de structuri numrul de incindete cuprins in bata de date se prezint astfel:
Baraje
41 cazuri
Diguri pentru navigaie si canale hidroelectrice
45 cazuri
Diguri pentru protecie impotriva inundaiilor
120 cazuri
Baze de date validate la aceeai data coninea 16 cazuri test dintre care 13 cazuri
de cedare prin deversare peste coronament i 3 cazuri de cedare prin infiltraii
concentrate.
Bayele de date sunt utile pentru creterea siguranei . Ruperile obesrvate au fost
provocate de eroziuni prin infiltraii concentrate sau eroziuni regressive. Cele mai multe
incidente cauzate de eroziuni interne se produc in fundaii unde filtrele nu sunt
ntotdeauna eficace. Drenaje inefective sau scurgeri importante prin terenuri cu pmnturi
grosiere au fost cauza a peste 80% din defeciunile inregistrate la digurile de pe fluvial
Rhone.
Teste la scara 1:1 pentru diguri au confirmat ca viteza Darcy critc oentru iniierea
eroziunii de contact este de 2cm/s. Post analize ale cedrii umpluturilor cauzate de
infiltraii concentrate au condus la determinarea eforturilor de forfecare critice i a
coeficienilor de eroziune la rupere .Coeficientul de eroziune este esenial n determinarea
duratei in timp n care se produce ruperea : minute, ore sau zile. (fig. 19).

n figura 19 se prezinta dou scheme de modele fizice de experimentare la scara

de 1:1, mecanismele de producere a eroziunii interne n digurile de rul Rhone.
n lucrarea [38] pe baza prelucrrii statice a unor cazuri istorice de ruperi de
baraje din China se determin parametrii caracteristici n producerea breelor n barajele
din umpluturi. Autorii subliniaza ca hidrograful defluent este puternic influenat de
evoluia breei prin barajele din umpluturi .. factori asociai cu mecanismele de
rupere a barajelor iadncimea breei i formarea ei n timp real ca i vrful viiturii
deversate n aval prin bre au fost evaluai static pe baza unor cazrui istorice de rupere a
unor baraje din umpluturi din China. n lucrare se propun relaii matematice pentru
predicia parametrilor breei i a vrfului debitului defluent. Rezultatele sunt comparate
cu alte studii similare din strintate i se ajunge la concluzia ca ele sunt n general
similare n prvina, legilor statistice i a graficelor associate.
Dup fondarea Chinei moderne, pe teritoriul Chinei s-au produs circa 3500 de
bree in barajele de umpluturi. Infomaii, atunci cnd ele au fost pstrate privind istoria
acestor bree sunt folosite pentru prima dat n cadrul acestui studiu.