Desi lumea crede ca airbagurile si centurile de siguranta sunt singurele mijloace de

securitate care ne tin in viata daca facem accident, nu strica sa aflam ca un automobil
are mult mai multe sisteme active si pasive de siguranta. Scopul acestora este sa ne
protejeze daca avem un accident.

Airbagurile sunt cel mai

cunoscut mijloc de siguranta in masina. Acestea au aparut la masinile de serie in varianta standard dupa
anii '90. Acum, intr-un autoturism, exista minimum 4 airbaguri, dar pot exista chiar si 10 sau mai multe.
Soferul si pasagerul au airbaguri frontale si laterale, dar sunt si airbaguri cortina, airbaguri pentru
genunchi, pentru piept sau chiar si pentru pietoni. Airbagurile salveaza mai multe vieti ca oricare alta
dotare

de

siguranta,

mai

ales

daca

este

folosit

impreuna

cu

centura

de

siguranta.

Centura de siguranta,
cel mai eficient si mai vechi obiect dintr-o masina care salveaza vieti pe banda rulanta. Centura de
siguranta era pe vremuri optionala, dar acum, in mai toate tarile, purtarea ei este obligatorie. Candva, era
in doua puncte, dar ulterior s-au facut in 3 puncte, asa cum regasim pe toate modelele contemporane.
Impreuna cu airbagul, centura de siguranta face o pereche eficienta care ne poate salva viata in caz de
accident. Nu trebuie sa ne urcam in masina fara sa ne puntem centura, pentru ca nu se stie ce ne
asteapta in trafic.

Tetierele sunt un alt

mijloc de siguranta pasiva in masina. Tetierele scaunelor au fost inventate pentru a proteja zona cervicala
a pasagerilor in cazul unui impact din spate. Daca masina sufera un soc puternic din spate, capul

pasagerilor forteaza coloana daca nu are un suport rigid. Este valabil si in cazul loviturilor frontale, daca
airbagul

se

declanseaza

si

arunca

pasagerul

in

spate,

implicit

capul

acestuia.

Barele longitudinale din

portierele masinii reprezinta inca un mijloc de siguranta pasiva. Portierele masinii noastre au cel mai
probabil o ranforsare de-a lungul lor, special gandite pentru un impact lateral. Daca portiera nu ar avea
asa ceva, tabla subtire a masinii nu ne-ar proteja in caz de accident. Aceasta masura lucreaza impreuna
cu airbagurile cortina sau laterale si este foarte eficienta.

Coloana de directie a
masinii este si ea gandita sa ne protejeze daca facem accident. Pe vremuri, cand coloana era realizata
dintr-o bucata rigida, soferul murea in caz ca se lovea frontal, din pricina coloanei care il strivea. Acum,

coloana de directie este telescopica sau deformabila, astfel incat soferul sa nu fie lovit de ea.

Tampoanele barelor de
protectie sunt un mijloc putin cunoscut de siguranta. Barele masinii noastre, atat in fata, cat si in spate,
sunt montate pe niste suporti. Acesti suporti se prind de lonjeroane cu ajutorul unor telescoape speciale.
Scopul acestora este sa amortizeze un eventual impact si energia sa se propage uniform.

Blocarea

portierelor

spate este un sistem de siguranta ce are in vedere copiii. Portierele spate se pot bloca atunci cand sunt
deschise, iar cei care stau pe bancheta nu le pot deschide din interior. Impreuna cu butonul care
blocheaza geamurile, sistemul ii tine in siguranta pe copiii nazdravani care vor sa exploreze. Au fost
multe

accidente

cu

copiii

scapati

pe

usa

sau

pe

geam.

Sistemul ISOFIX este o

norma de siguranta la nivelul banchetei spate, impusa de Euro NCAP si IIHS. Sistemul permite prinderea
corespunzatoare a unui scaun dedicat copiilor mici, pentru a oferi siguranta maxima. Scaunul, special
ales in functie de greutatea pasagerului, se fixeaza in multiple puncte de caroserie, special alese pentru a
oferi protectie crescuta in caz de impact.

Comenzile pe volan nu
sunt un moft, sunt o masura de siguranta. Multi soferi isi iau privirea de la sosea pentru a schimba postul
de radio sau pentru a seta casetofonul. Cu butoanele la indemana, pe volan, soferul le poate apasa fara
sa

isi

ridice

ochii

de

la

condus.

Asadar,

riscul

de

produce

accident

scade.

Head-Up

Display,

prescurtat si HUD, este un sistem ceva mai modern de siguranta. Nu este standard si nu toti producatorii
il ofera. Este insa un sistem ce prinde teren si poate ca in viitor va fi obligatoriu. Il ajuta pe sofer sa-si
pastreze atentia in fata, fara sa coboare privirea. Pe HUD sunt aratate informatii de viteza sau navigatie.

Oglinda

retrovizoare

heliomata sau automata il ajuta pe sofer in special atunci cand este noapte. Pe vremuri, soferul putea fi
orbit de catre soferii care veneau cu faza lunga in spate, riscum de accident astfel crescand. O oglinda
heliomata transforma lumina puternica in ceva acceptabil pentru ochi, iar cea automata, electrica, simte
cand este o lumina puternica si se inchide la culoare, ajutandu-l pe sofer sa vada mai bine.

Oglinzile

laterale

cu

punct mort sunt acele oglinzi care au fie o zona marcata speciala, fie sunt astfel gandite sa acopere
unghiul mort al soferului. Mai toate oglinzile de azi din partea soferului sunt cu unghi mort, adica au o
zona mai curbata ce creste suprafata acoperita. Avand astfel de oglinzi, soferul evita sa faca o manevra
de depasire sau intoarcere daca este un alt vehicul langa el. Masinile noi au astfel de oglinzi si in dreapta,
la pasager.

Sistemele auxiliare de
siguranta active sunt in numar mare in ziua de azi. Si aici ne referim la sistemul de avertizare daca treci
de pe o banda pe alta fara sa dai semnal, special gandit pentru a evita adormirea la volan, sistemul de
evitare a coliziunii frontale cu radar, sistemul electronic de unghi mort, sistemul de franare automata in

caz de pericol si asa mai departe. Fiecare producator lucreaza intens in acest domeniu, atat de intens
incat

au

aparut

faruri

cu

laser

sau

sistem

de

vedere

pe

timp

de

noapte.

ABS-ul si ESP-ul sunt

doua din cele mai vechi si mai intalnite sisteme active de pe masinile noastre. ABS-ul nu ne lasa sa
blocam rotile in cazul unei franari agresive, putand asadar trage de volan pentru a face o evitare, iar ESPul ne tine traiectoria buna in caz ca derapam pe gheata sau cand ploua. Pe langa aceste sisteme, mai
sunt si altele care lucreaza tot cu franele masinii. Cel de asistenta la coborarea in panta, cel care te asista
la urcarea in rampa, cel de distributie automata a fortei de franare si asa mai departe.