1

ARTA ROMANICA
secolul XI-XIII (1050-1200)
Contextul istoric si cultural
Perioada pre-romanica
La nceputul primului mileniu, Europa occidental a fost cuprins de o mare
incertitudine religioas, politic i cultural. Odat cu prabuirea Imperiului Roman si cu
invaziile barbare dintre secolele IV VI. d.Hr., in Europa s-a produs un vid artistic si cultural,
in care s-au amestecat o varietate de culturi crestine si pgne. Pe teritoriul Frantei de azi, spre
exemplu, s-a dezvoltat un amestec de arta romana, germana, merovingiana si bizantina.
Totusi, arta greco-romana antic a fost redescoperit n perioada carolingian. Aceast
etap istoric se leag de Impratul Carol cel Mare, care in preajma anului 800 d.Hr. a depus
toate eforturile pentru a reinvia Imperiul Roman de Apus si care s-a considerat succesorul
imparatilor romani. Totodat, a promovat interesul pentru arta antica intr-o perioada cunoscuta
sub denumirea de renastere carolingiana. Acesta a fondat capitala noului imperiu la Aachen
(Germania), cu palatul la Aix-la-Chapelle, considerata de contemporani Noua Roma si unde a
creat un centru de cultura, Scoala palatina cu atelierele mesterilor veniti din Rasarit si Orient.
Succesorul lui Carol cel Mare, Otto I, a continuat procesul de formare a Sfantului
Imperiu Roman, ca mostenire spirituala a imperiilor roman si carolingian. Aceasta perioada,
denumita ottoniana a adus o noua stabilitate in arta, politica si economie. Au fost construite
catedrale imense, precum si biserici monahale si alte edificii ecleziastice.
In Germania, pe masura ce imperiul devenea tot mai puternic, a inflorit o cultura care a
devenit temelia unei dezvoltari noi in artele frumoase. Arhitectura a luat locul de frunte si a
dat tonul tuturor celorlalte arte. Inca din timpul antichitatii tarzii, manastirile care impanzeau
in numar tot mai mare Europa, au continuat sa patroneze cultura occidentala.
Acestei arte, care a luat nastere in Franta in timpul primei jumatati a Evului Mediu
aproximativ de la mijlocul sec. al X-lea pana la inceputul sec. al XIII-lea i s-a dat denumirea
de arta romanica. Aceasta denumire, care provine din sec. al XIX-lea, s-a bazat pe
presupunerea incorecta ca aceasta arta a luat fiinta exclusiv din cea romana. Stilul romanic
desi a aparut ca o continuare a artei romane antice, are forme regionale si numeroase influente
ale artei bizantine, islamice si germanice. Dezvoltarea artei romanice a fost intrerupta de
aparitia goticului in Franta pe la mijlocul secolului al XII-lea.
ARHITECTURA ROMANICA

Larg raspandit in intreaga Europa, romanicul a fost primul stil international in care
arhitectura a avut un rol dominant, toate celelalte ramuri artistice, precum pictura sau
sculptura, i s-au subordonat.
Principalele domenii ale arhitecturii romanice au fost bisericile si manastirile. Acestea
au fost ridicate de catre comunitatile monahale, la fel cum a fost dezvoltata in general si viata
intelectuala si spirituala. Forma de baza a edificiilor ecleziastice a fost bazilica cu planul in
forma de cruce latina, ca simbol al rastignirii lui Isus.
Biserica romanica - Caracteristici
- planul este de tip bazilical dupa modelul bazilicilor crestine timpurii, cu nave, transept,
absida, absidiole (capele), deambulatoriu (coridor de comunicare situate in jurul absidei), turn
la intersectia dintre nava si transept
- elevatia (sectiune longitudinala): 3 niveluri arcade (despart navele secundare de cea
principala), tribuna (triforium, rezervata femeilor, poate fi si falsa), ferestre
- sistem de acoperire: sarpanta aparenta (lemn), bolta romanica (semicilindrica intarite cu
centuri denumite arce doubleaux care sustineau bolta in punctele ei slabe)
- contraforti: preluau la exterior impingerile boltii
- deschiderea ferestrelor a fost in general mica pentru a nu slabi rezistenta zidului care trebuia
sa sprijine bolta grea de piatra = in interiorul bisericii era destul de intunecos
- se remarca prin masivitate
- Plastica fatadelor: fatada principala este orientat spre vest, fiecare nava avand o intrare (35 portale de intrare)
Alte caracteristici rozeta, desfasurare pe orizontala, ziduri masive, groase, austere,
sculptura se manifest sub forma de relief sau basso-relief, ferestre mici, inguste
In perioada tarzie a stilului romanic a fost adaugata ornamentarea decorativa a
exteriorului cu teme menite sa sporeasca starea de credinta a crestinilor, precum Maiestas
Domini si Judecata de Apoi. Treptat, aceasta decoratie s-a extins reprezentand intamplari din
Vechiul si Noul Testament. Anumite doctrine si invataturi morale, care nu puteau fi transmise
oamenilor in majoritate analfabeti, au devenit intelese prin observarea secventelor picturale si
sculpturale. Astfel pictura si sculptura a avut un rol didactic bine definitiv.
Exemple de manastiri si biserici romanice reprezentative
Manastirea Cluny (Franta) a fost intemeiata in secolul X si a fost cel mai important
centru al crestinatatii din perioada Evului Mediu. Timp de mai bine de doua secole a avut in
subordine peste 1.ooo de manastiri. Bogatiile enorme accumulate si imensul prestigiu atins,

datorate in parte sprijinului papalitatii isi gasesc expresia in grandoarea bisericii abatiale,
reconstruita de doua ori de la intemeierea sa. Cluny III, inchinata Sfantului Petru, era imensa bazilica boltita, cu patru nave colaterale, avea doua transepturi si un lant de absidiole. A fost
comandata de abatele Hugo in jurul anului 1088. Acesta, cu un program de reorganizare
radical a ordinului, a elaborate un proiect architectonic ambitios, care devenise una dintre cele
mai mari manastiri din Europa. Manastirea a fost desfiintata in sec. al XVIII-lea la un an dup
revoluia francez, care a distrus-o i a vndut-o piatr cu piatr. Azi se mai pstreaz doar o
poriune a aunuia dintre cele dou transepturi.
Catedrala din Santiago de Compostela, construit intre secolele al XI-lea i al XIIlea, este cel mai frumos exemplu al arhitecturii romanice din Spania. Catedrala a fost inc de
la nceput una dintre destinaiile cele mai importante ale numeroilor pelerini ai Occidentului,
astfel nct navele bisericii au trebuit curnd dup construcie, extinse. Potrivit legendei, aici
s-au pstrat relicvele apostolului Iacov, motiv pentru cel mai popular loc de pelerinaj din
Spania. Face parte din Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO.
Catedrala din Pisa, cu baptisteriul adiacent i cu faimosul Turn Inclinat a fost, de
asemenea, nceput n timpul perioadei romanice. Ansamblul este reprezentativ pentru
romanicul Italian, devenind un model pentru construciile de mai trziu din Italia. Giovanni
Guidice, un architect despre care nu exist multe informaii, a nceput construirea catedralei
pe solul aluvionar din afara zidurilor vechiului ora, n 1063. Planul bisericii este in cruce
latin, cu patru nave laterale si dublu-transept. Fatada a fost creata mai tarziu, la sfarsitul
secolului al XII-lea si are trei porti, 4 siruri de loggia si un sir de arcuri oarbe la parter.
Catedrala a devenit un model de stil romanic pisan in intreaga Toscana.
In tara noastra, primul monument de arta romanica atestat este vechea catedrala de la
Alba-Iulia (sec. XI-XII), construita se pare pe vechile ruine ale unui baptisteriu antic. Din
aceasta biserica romanic se mai pstreaz un relief de timpan ce reprezint compoziia
Maiestas Domini. Dup invazia ttar din 1241, n Transilvania a ptruns arhitectura
cistercian, dup cum atest ruinele bisericii mnstirii Cra. Datorit relative sale asimilri
ntrziate, stilul romanic din Transilvania se mbin deseori cu goticul timpuriu, ca de altfel i
n alte zone ale centrului i rsritului Europei.
INCHEIERE
Stilul romanic, primul stil generalizat n ntreaga Europ dup cderea Imperiului
Roman, s-a definit printr-o concepie estetic original, n care cultura a nflorit n cadrul
centrelor mnstireti. Arhitectura ecleziastic, arta reprezentativ a epocii, a dat la iveal

construciile care aveau detinul s asigure legtura credincioilor cu biserica, religia cretin i
credina n Dumnezeu. Atelierele meteugreti ale clugrilor, dezvoltate pe lng mnstiri
au asimilat i specialiti laici, care au asigurat afirmarea forei breslelor meteugreti din
perioada urmatoare, au creat cadrul elaborrii celui de-al doilea stil internaional, stilul gotic.