Bacalaureat 2008 Rezolvari A Mt2 Si

Varianta 1 MT2 Subiectul I www.ebacalaureat.
ro
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
REZOLVARE
1. Calcul direct. Se obţine suma egală cu 3 + 6 = 9 .

JJJG
2. A B = ( − 1 − 2 ) iG + ( 3 + 1 ) Gj = − 3 iG + 4 Gj ⇒ a = − 3, b = 4 .
 4 
3. Condiţie de existenţă: 3 x + 4 > 0 ⇒ x ∈  − , ∞  ; Ecuaţia devine 3x + 4 = 25 ⇒ x = 7.
 3 
1 1 x +x 1
4. + = 1 2 =− .
x1 x2 x1 x2 2
f (1) = −1, f ( x ) = − x 2 ≤ 0, ∀x ∈ [ 0,1] ⇒ f ( x ) ∈ [ −1, 0 ].
5.
AB 2 + BC 2 − AC 2 3
6. Se aplică teorema cosinusului în triunghiul ABC ⇒ cos B = = .
2 AB ⋅ BC 2
BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Varianta 2 MT2 Subiectul I www.ebacalaureat.ro

REZOLVARE
1. Deoarece f ( 3) = 0 rezultă că produsul este egal cu 0.

2. Condiţie de existenţă: x ∈ ( 0, ∞ ) . Ecuaţia devine x 2 + 2 x = 8 ⇒ x = 2.
3. Inecuaţia se scrie x 2 − 5 x + 4 ≤ 0 ⇒ x ∈ [1, 4 ] ∩ ] = {1, 2,3, 4} . Suma soluţiilor întregi este 10.
3
( )
3
4. Deoarece lg x + lg x = 2 ⋅ ⇒ lg x x = 3 ⇒ x = 103 ⇒ x = 10 ⇒ x = 100 .
2
JJJG JJJG G G G G G G JJJG JJJG
5. OA + OB = ( 4i − 8 j ) + ( 6i + 3 j ) = 10i − 5 j . Vectorul OA + OB are coordonatele (10, −5 ) .
AC ⋅ AB ⋅ sin A
6. Aria ∆ABC = = 2.
2


REZOLVARE
1. Şirul este o progresie aritmetică de raţie r = 6 ⇒ a10 = a1 + 9r = 55.

2. Există 23 numere naturale de câte trei cifre scrise cu elemente din mulţimea {1, 2} . Dintre acestea
sunt divizibile cu 3 numerele 111 şi 222. Probabilitatea este egală cu 0,25.
3. Condiţie : x ∈ [ 0, ∞ ) . Ecuaţia devine x 2 − x − 2 = 0 ⇒ x = 2.
4. Calcul direct. f ( −2 ) + f ( −1) + f ( 0 ) + f (1) = −3 − 1 + 1 + 3 = 0.
5. Calcul direct. Ecuaţia dreptei AB : x − y − 3 = 0.
AC ⋅ AB ⋅ sin A 1
6. Aria ∆ABC = = .
2 2


REZOLVARE
1. Inecuaţia se scrie x 2 − x − 6 < 0 ⇒ x ∈ ( −2,3) ∩ ] = {−1,0,1, 2}.

( a1 + a5 ) 5
2. Raţia este egală cu 2. a5 = 9, S5 = = 25.
2
3. Condiţie: m < 0 ⇒ m ∈ ( −∞,0 ) . Valoarea maximă a funcţiei este egală cu
∆
− ⇒ 64 + 12m = −20m ⇒ m = −2.
4a
x+2 x+2
4. Condiţie: x ∈ ( 5, ∞ ) . Ecuaţia se scrie log 2 = 3⇒ = 8 ⇒ x = 6.
x−5 x−5
G G 2 a
5. Vectorii u , v sunt coliniari ⇔ = ⇒ a = −4.
3 a−2
AB 3
6. Se aplică teorema sinusurilor. = 2 R ⇒ = 2 R ⇒ R = 3.
sin C 1
2


REZOLVARE
( )
1. sin100D = sin 180D − 80D = sin 80D ⇒ sin 2 80D + cos 2 80D = 1.
3
2. În mulţimea {1, 2,3,...,30} singurele cuburi perfecte sunt 1, 8 şi 27, deci probabilitatea este = 0,1 .
30
3. Calcul direct. Ecuaţia devine 8 x + 8 = 0 ⇒ x = −1.
18 + 15 − 23
4. Numărul elevilor care îndrăgesc ambele sporturi este egal cu = 5.
2
G G G G G G G
5. 5u + 3v = −15i + 10 j + 15i − 3 j = 7 j . Coordonatele cerute sunt ( 0,7 ) .
6. BC = 2 AD = 10. Se aplică teorema lui Pitagora în + ABC : AB 2 = BC 2 − AC 2 = 64 ⇒ AB = 8 .


REZOLVARE
1. Se foloseşte formula a 2 + b 2 = ( a + b ) − 2ab = 16 − 6 = 10.

2
 y = x 2 − x + 1
2. Se rezolvă sistemul  ⇒ x 2 − x + 1 = x + 4 ⇒ x1 = −1, x2 = 3 ⇒ y1 = 3, y2 = 7 .
 y = x + 4
Coordonatele cerute sunt ( −1,3) şi ( 3,7 ) .
3. Se calculează 3x − 1 + 5 ⋅ 3x + 1 = 6 ⋅ 3x = 2 ⋅ 3x+1 , deci numerele sunt în progresie aritmetică.
2
4. Singurele numere raţionale din mulţimea A sunt 4 şi 9. Probabilitatea este egală cu .
9
2 1
5. Din condiţia de paralelism a dreptelor = − rezultă a = −4.
a 2
AC 2 5
6. Deoarece AB 2 + AC 2 = BC 2 ⇒+ ABC dreptunghic în A, deci cos B = =
BC 5


REZOLVARE
1. Deoarece x1 + x2 = 2, x1 x2 = −2 ⇒ x1 + x2 + x1 x2 = 0.
 1
2. Inecuaţia se scrie 2 − 8 x ≥ 0 ⇒ x ∈  −∞,  .
 4
3. Condiţie: x ≥ 0 ⇒ x ∈ [ 0, ∞ ) . Ecuaţia devine 3 x −1 = 3 − x
⇒ x = 1 − x. Condiţie:
3− 5 3+ 5 3− 5
1 − x ≥ 0 ⇒ x ∈ [ 0,1] ⇒ x 2 − 3x + 1 = 0 ⇒ x1 = ∈ [ 0,1] , x2 = ∉ [ 0,1] ⇒ x = ∈ [ 0,1].
2 2 2
4. Calcul direct: 3 − 3 = 0.
5. AB & CD ⇔ mAB = mCD ⇒ mAB = −a − 1, mCD = 2 ⇒ a = −3 .
AB 2 + AC 2 − BC 2 1
6. Se aplică teorema cosinusului în + ABC ⇒ cos A = = .
2 AB ⋅ AC 5


REZOLVARE
1. Deoarece 2008:6 = 336 ⋅6 + 4 , atunci în partea zecimală a numărului sunt 336 de grupe de câte 6
cifre care se repetă şi mai ramân până la a 2008-a zecimală încă 4 cifre ⇒ a2008 = 7.
2. Condiţie : f ( x ) = x ⇒ 2 x + 1 = x ⇒ x = −1. Punctul cerut are coordonatele ( −1, −1) .
3. Ecuaţia se scrie 2 x + 8 ⋅ 2 x = 36 ⇒ 2 x = 4 ⇒ x = 2 .
( )
4. Deoarece sin130D = sin 180D − 50D = sin 50D ⇒ sin 2 50D + cos 2 50D = 1.
5. Panta dreptei date este egală cu -2, deci ecuaţia dreptei cerute este y − 1 = −2 ( x − 1) ⇒ 2 x + y − 3 = 0.
AB ⋅ AC ⋅ sin A 3 3
6. Aria + ABC = ⇒ Aria + ABC = .
2 2


REZOLVARE
1. Este suma unor termeni în progresie aritmetică de raţie 4, cu a1 = 1 şi an = 25 .Se află n din relaţia
25 = 1 + ( n − 1) 4 ⇒ n = 7 ⇒ S =
(1 + 25 ) 7 = 91.
2
−∆
2. Condiţii: m>0 şi = 1 ⇒ m 2 − 4m = 0 ⇒ m = 4 .
4a
3. ( ) ( )
log 2 tg 45D + log 2 ctg 45D = 2log 2 1 = 0 .
4. Singurele numere raţionale din mulţimea A sunt 4 şi 9 . Probabiliatea este egală cu 0,8.
1 1
5. Panta dreptei date este egală cu − , deci ecuaţia dreptei cerute y + 3 = − ( x − 2 ) ⇒ x + 2 y + 4 = 0.
2 2
6. Se aplică teorema cosinusului în + ABC ⇒ BC = AB + AC − 2 AB ⋅ AC ⋅ cos A = 76 ⇒ BC = 2 19.
2 2 2


REZOLVARE
1 1
1. a9 = 243 ⋅ 8
= .
3 27
2. Prin calcul direct, ecuaţia devine 4 x 2 − 4 x = 0 ⇒ x ∈ {−1,1} .
3. Se notează 2 x = t > 0 şi se rezolvă ecuaţia în t , t 2 − 3t + 2 = 0 ⇒ t ∈ {1, 2} . Atunci x ∈ {0,1}.
4. Condiţie ∆ = 0 ⇒ m = 0.
5. Prin calcul direct, a = b = 8.
AB ⋅ AC ⋅ sin A 1
6. Aria + ABC = = 15 ⇒ sin A = .
2 2


REZOLVARE
1. Calcul direct. Suma este egală cu 5 + 120 = 125.

1 121
2. Este suma a 5 termeni în progresie geometrică de raţie ⇒ suma este egală cu .
3 81
3. Se obţine 3ax + 3b + 2 = 3 x + 5, ∀x ∈ \ ⇒ a = b = 1.
4. Condiţii : x 2 − 6 > 0 şi 2 x − 3 > 0 ⇒ x ∈ ( )
6, ∞ . Se rezolvă ecuaţia x 2 − 2 x − 3 = 0 ⇒ x = 3.
1 2 1
1
5. Aria + ABC = | −1 1 1 | = 2.
2
3 5 1
BC
6. Se aplică teorema sinusurilor în + ABC ⇒ = 2R ⇒ R = 4 2 .
sin A


REZOLVARE
1. Deoarece x 2 + x + 1 > 0, ∀x ∈ \ , după aducerea la acelaşi numitor şi efectuarea calculelor, inecuaţia

devine x 2 − x − 2 ≤ 0 ⇒ x ∈ [ −1, 2].
2. Panta dreptei AB este egală cu 1.Ecuaţia dreptei AB este y − 3 = x − 2 ⇒ x − y + 1 = 0.
3. Deoarece f ( −5 ) = f ( 5 ) = 0 , produsul din enunţ este egal cu 0.
4. x1 este soluţie a ecuaţiei x 2 − 2008 x + 1 = 0 ⇒ x12 − 2008 x1 + 1 = 0 .Împărţind această relaţie prin
1
x1 ≠ 0 ⇒ x1 + = 2008.
x1
5. Condiţie: n ≥ 2, n ∈ `. Ecuaţia devine n 2 − n − 56 = 0 ⇒ n = 8.
AB ⋅ BC ⋅ sin B 1
6. Aria + ABC = = 6 ⇒ sin B = .
2 2


REZOLVARE
1. Ecuaţia are două soluţii reale distincte deoarece ∆ = 1 > 0.

2. Deoarece f ( 5 ) = f ( 6 ) = 0 , produsul este egal cu 0.
3. Ecuaţia se scrie 8 ⋅ 2 x − 2 x = 28 ⇒ 2 x = 4 ⇒ x = 2.
4. Prin cel puţin 2 puncte din cele 10, oricare 3 necoliniare, trec C10
2
= 45 drepte.
5. AB = 5
6. aplică teorema cosinusului în triunghiul ABC ⇒ AC 2 = 12 ⇒ Perimetrul + ABC = 6 + 2 3 .


REZOLVARE
1. Numărul submulţimilor cu câte k elemente ale unei mulţimi finite cu n elemente, 0 ≤ k ≤ n este
Cnk ⇒ C42 + C44 = 7.
1
2. Ecuaţia se scrie 53 x = 5−1 ⇒ 3x = −1 ⇒ x = − .
3
1 1 
3. Condiţie: ∆ ≤ 0 ⇒ 1 − 4m ≤ 0 ⇒ m ≥ ⇒ m ∈  , ∞  .
4 4 
4. 2 ⋅ 4 x = 3 ⋅ 2 x + 2. Notând 2 x = t > 0, se rezolvă ecuaţia 2t 2 − 3t − 2 = 0 ⇒ t = 2. Deci x = 1.
JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG G
5. AB + BC + CA = AC + CA = AC − AC = 0 .
6. Se aplică teorema cosinusului în triunghiul ABC ⇒ BC 2 = 21 ⇒ Perimetrul + ABC = 9 + 21 .


REZOLVARE
1. Calcul direct. C8 − C8 = 0.
3 3
2. Condiţie: x + 5 > 0 ⇒ x ∈ ( −5, ∞ ) , deci x + 5 = 8 ⇒ x = 3 .

3. Se notează x1 + x2 = S , x1 ⋅ x2 = P. . Deoarece x 2 − Sx + P = 0 ⇒ x 2 − x − 2 = 0 .
4. Deoarece f ( 0 ) = 2 ⇒ f ( 2 ) − f ( 2 ) = 0.
xC + 5 y +4
5. Punctul C este mijlocul segmentului AC ⇒ −2 = şi 1 = C ⇒ C ( −9, −2 ) .
2 2
AB ⋅ AC 12
6. Triunghiul ABC este dreptunghic în A, deci lungimea înălţimii din A este egală cu = .
BC 5


REZOLVARE
2
1. sin135° = sin (180° − 45° ) = sin 45° = .
2
2. Condiţii : x + 1 ≥ 0 şi 5 − x ≥ 0 ⇒ x ∈ [ −1,5]. Prin ridicarea egalităţii la pătrat se obţine
x 2 − 11x + 24 = 0 ⇒ x = 3.
2x
3. Ecuaţia se scrie + 2 x = 12 ⇒ 2 x = 8 ⇒ x = 3.
2
4. Condiţie : n ≥ 1, n ∈ `. Ecuaţia se scrie 2n = 10 ⇒ n = 5.
5. Funcţia f este descrescătoare pe [ 0, 2] , f ( 0 ) = 3, f ( 2 ) = −5, deci f ( x ) ∈ [ −5,3].
JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG G
6. Fie D mijlocul segmentului BC, atunci OB + OC = 2OD = AO = −OA ⇒ OA + OB + OC = OA − OA = 0 .


REZOLVARE
1
1. log 2 3 + log 2 = log 2 3 − log 2 3 = 0.
3
5
2. Deoarece 5! = 120, 4! = 24 ⇒ probabilitatea este egală cu .
6
3. Se notează 2 x = t > 0. Ecuaţia devine t 2 + 5t − 14 = 0 ⇒ t = 2, deci x = 1.
( )
4. Deoarece ∆ = 4sin 2 a − 4 (1 + cos a )(1 − cos a ) = 4sin 2 a − 4 1 − cos 2 a = 4sin 2 a − 4sin 2 a = 0 ⇒ ecuaţia
admite soluţii reale egale, ∀a ∈ \.
JJJG JJJG G G G G G G
5. 3OA − 5OB = 6i − 9 j − 5i + 10 j = i + j ⇒ α = β = 1.
BC BC
6. Se aplică teorema sinusurilor în triunghiul ABC ⇒ = 2 R ⇒ sin A = = 1.
sin A 2R


REZOLVARE
1. log 6 24 − log 6 4 = log 6 6 = 1.
( )
2. sin135D = sin 180D − 45D = sin 45D ⇒ cos 2 45D + sin 2 45D = 1.
3. Condiţie: x − 5 ≥ 0 ⇒ x ∈ [5, ∞ ) . Din x − 5 = 4 ⇒ x = 9.
( n − 5 )!( n − 4 )( n − 3) = ⇒ n − n − = ⇒ n2 − n + = ⇒ n = .
4. Condiţie: n ≥ 5, n ∈ ` , deci 6 ( 4 )( 3) 6 7 6 0 6
( n − 5 )!
5. AB = ( 5 − a )2 + ( 2 + a )2 = 5 ⇒ a 2 − 3a + 2 = 0 , deci a ∈ {1, 2} .
6. f (1) = f ( 2 ) = 0, deci produsul este egal cu 0.


REZOLVARE
12
1. log3 6 + log3 2 − log3 4 = log3 = 1.
4
2. Condiţie: x 2 − x − 2 ≥ 0 ⇒ x ∈ ( −∞ , −1] ∪ [ 2, ∞ ) . Ecuaţia devine x 2 − x − 6 = 0 ⇒ x ∈ {−2,3}.
3. Se notează x1 + x2 = S , x1 ⋅ x2 = P . Deoarece x 2 − Sx + P = 0 ⇒ x 2 − 2 x − 3 = 0.
m+2
4. Condiţie: m − 1 > 0 ⇒ m ∈ ( 0, ∞ ) . Din = 2 ⇒ m = 2.
2 ( m − 1)
5. AB = 16 + 9 = 5.
6. Condiţie: x ∈ ( 0, ∞ ) . Conform teoremei lui Pitagora ( x + 8 ) = x 2 + ( x + 7 ) ⇒ x 2 − 2 x − 15 = 0 ⇒ x = 5.
2 2


REZOLVARE
1. 2 log 3 4 − 4 log 3 2 = 4 log 3 2 − 4 log 3 2 = 0.

2. f (0) + f (1) + … + f (5) = 2 (1 + 2 + ... + 5 ) + 6 ⋅ 3 = 48.
 2
3. Scăzând 2 din fiecare membru al inegalităţii şi apoi împărţind cu 3, se obţine x ∈  −2,  .
 3
4. Distanţa este egală cu x1 − x2 , unde x1 şi x2 sunt soluţiile ecuaţiei f ( x) = 0 ⇒ x1 − x2 = −2 − 4 = 6.
AB
5. AB = 2 BC ⇒ = 2.
BC
AB ⋅ AC
6. Conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul ABC este dreptunghic A.Aria ABC = = 24.
2


REZOLVARE
1. 2 x = 8 ⇒ x = 4.
2. Distanţa este egală cu x1 − x2 , unde x1 şi x2 sunt soluţiile ecuaţiei f ( x) = 0 ⇒ x1 − x2 = 7 −1 = 6.
3. 1 + 3 + 5 + … + 21 este suma a 11 termeni în progresie aritmetică de raţie egală cu 2, deci E = 112 = 11.
4. Cu elementele mulţimii {1, 2,3, 4} se pot forma A43 = 24 de numere de câte trei cifre distincte.
5. Din CA = 2CB ⇒ CA − 2CB = 0 ⇒ BC + CA = CB ⇒ BA = CB. Deci
3i − j = ( −1 − xC ) i + ( 2 − yC ) j ⇒ C ( −4,3) .
AB BC 4 2 3
6. Se aplică teorema sinusurilor în triunghiul ABC ⇒ = ⇒ = ⇒ sin A = .
sin C sin A 3 sin A 4
2


REZOLVARE
( )
1. sin120° = sin 180° − 60D = sin 60D =
2
3
.
2. f ( x ) = y ⇒ x 2 − 6 x + 5 = −4 ⇒ x = 3 , deci dreapta intersectează reprezentarea grafică a funcţiei f în

punctul de coordonate ( 3, −4 ) .
3. Condiţie: x > 3 .Deoarece x − 3 = 1 ⇒ x = 4.
4. Cu elementele mulţimii {1, 2,3, 4} se pot forma 42 = 16 numere de două cifre.
JJJG JJJG G G
JJJJG OA + OB 3i + j 3 G 1 G JJJJG 3 1
5. OM = = = i + j . Coordonatele vectorului OM sunt  ,  .
2 2 2 2 2 2
7 9
6. Deoarece 6 ≤ 2 x − 1 ≤ 8 ⇒ 7 ≤ 2 x < 9 ⇒ x ∈  ,  ∩ ] ⇒ x = 4.
2 2


REZOLVARE
1. 1 + 3 + 5 + … + 21 este suma a 11 termeni în progresie aritmetică de raţie egală cu 2, deci este egală cu 121.
∗
2. ∆ = −4a 2 < 0, ∀a ∈ , deci ecuaţia nu admite soluţii reale.
3. ∆ = ( m − 2 ) ⇒ −
2 ( m − 2 )2 1
= − ⇒ m ∈ {1,3}.
4 4
−2 −2
1 1
4.   = 2 4 , 64 = 26 şi 3
8 = 2 , deci 3
8 <  < 64.
4 4
3
5. Fie D mijlocul segmntului BC ⇒ AB + AC = 2 AD = 2 ⋅ AO ⇒ AB + AC − 3 AO = 0
2
3
3 ⋅3⋅
6. Aria ABC =
AB ⋅ AC ⋅ sin A
2
(
,sin120 = sin 180 − 60 = sin 60 =
2
3
)
⇒ Aria ABC =
2
2 = 9.
4


REZOLVARE
60
1. lg 20 + lg 3 − lg 6 = lg = 1.
6
2. Prin calcul direct se obţine AB = 10, AC = 1, BC = 13 ⇒ perimetrul triunghiului ABC este egal cu
1 + 10 + 13.
3. Condiţie: 7 − x ≥ 0 ⇒ x ∈ ( −∞,7 ]. Din 7 − x = 1 ⇒ x = 6.
4. x1 + x2 = 2m + 1, x1 x2 = 3m ⇒ 5m + 1 = 11, deci m = 2.
( )
5. sin170D = sin 180D − 10D = sin10D ⇒ sin10D − sin10D = 0 .
6. AC = a sin B, AB = a sin C ⇒ 2 S = AB ⋅ AC = a 2 sin B sin C .


Rezolvare
 a3 = 5  a + 2r = 5 a = 1
1.  ⇒ 1 ⇒ 1 .
 a6 = 11  a1 + 5r = 11  r = 2
a9 = a1 + 8r = 17 .
2. f (1) + f (2) + ... + f (20) = 3 + 4 + ... + 22 =

( 3 + 22 ) ⋅ 20 = 250.
2
3. 22 x + 4 = 2 x +5
2
⇒ 2 x + 4 = x 2 + 5 ⇒ x = 1.
4. n + 2 = 2 ⇒ n = 0.
2 3 3
5. = ⇒m=− .
−1 m 2
6. cos x + cos (π − x ) = 0, ∀x ∈ \.
( cos 0° + cos180° ) + ( cos1° + cos179° ) + ... + ( cos89° + cos91° ) + cos90° = 0.


Rezolvare
1. 2 x − 1 ≤ 1 ⇒ −1 ≤ 2 x − 1 ≤ 1 ⇒ x ∈ [ 0,1] ∩ ` ⇒ A = {0,1} .
 x1 + x2 = −3
2. 
 x1 ⋅ x2 = −5
x12 + x22 = ( x1 + x2 ) − 2 x1 x2 = 19.
2
(
3. x 2 − 3 ≥ 0 ⇒ x ∈ −∞, − 3  ∪  3, ∞ . )
(
x 2 − 3 = 1 ⇒ x = ±2 ∈ −∞, − 3  ∪  3, ∞ . )
4. Prin calcul se obţine 0.
5. Fie M mijlocul lui AB ⇒ M (3, 4) .

x y 1
CM : 3 4 1 = 0 ⇒ 3 x − 4 y + 7 = 0 .
−1 1 1
MN ⋅ NP ⋅ sin N
6. Aria∆MNP = =6.
2


Rezolvare
1. f este strict descrescătoare pe [ −2,1] ⇒ cea mai mică valoare este f (1) = −2 .
2. f (1) + f (2) + ... + f (6) = 1 + 3 + ... + 11 = 36 .
 2 x + 5 > 0  5 
3.  ⇒ x ∈ − ,∞  .
 x + 3 x + 3 > 0  2 
2
  5 
 x = 1∈  − 2 , ∞ 
  
2 x + 5 = x 2 + 3x + 3 ⇒  .
 x = −2 ∈  − 5 , ∞ 
  
 2 
1
4. C42 = 6, C52 = 10, C43 = 4 ⇒ p = .
3
5 7
5. Fie M mijlocul lui BC ⇒ M  ,  .
2 2  
2 2
 5  7 2
AM =  2 −  +  3 −  = .
 2  2 2
3 3
6. sin 60° − cos30° = − = 0.
2 2


REZOLVARE
1. Numărul tuturor submulţimilor de 2 elemente ce se pot forma cu elemente din mulţimea

{1, 2,3, 4,5} este egal cu C52 = 10.
 2
2. Ecuaţia se scrie f ( x) + g ( x) = 0 ⇒ 3x 2 − 2 x = 0 ⇒ x ∈ 0,  .
 3
3. Ecuaţia se scrie log 3 ( x − 2 ) = 2. Condiţie: x ≠ 2 ⇒ x − 2 = 3 ⇒ x = 5.
2
4. Condiţie: ∆ = 0 ⇒ m 2 − 4m + 4 = 0 ⇒ m = 2.
l 2 3 25 3
5. AB = 5 ⇒ Aria + ABC = = .
4 4
AB ⋅ AC ⋅ sin A
6. Aria + ABC = = 7 ⇒ AB = 14 .
2


Rezolvare
 2x − y = 3  y = 2 x − 3  x = 2, y = 1
1.  ⇒  2 ⇒
 x + 2 x − 7 = y  x = 4  x = −2, y = −7
2
2. f (−6) + f (0) + f (6) + f (12) = 0 .
3. x 2 − 1 > 0 ⇒ x ∈ ( −∞, −1) ∪ (1, ∞ ) .

x 2 − 1 = 3 ⇒ x = ±2 ∈ ( −∞, −1) ∪ (1, ∞ ) .
4. C52 − A42 + 6 = 10 − 12 + 6 = 4 .
3 − m + n = 0  m = 1
5.  ⇒ .
1 + m + n = 0 n = −2
6. sin 0° = 0 ⇒ produsul este 0.


Rezolvare
28 − 1
1. 1 + 2 + 22 + ... + 27 = 1 ⋅ = 255 .
2 −1
2. x 2 − 3 x + 2 > x − 3 ⇒ ( x − 2 ) + 1 > 0 ∀x ∈ \ .
2
2 x + 3 ≥ 0
3.  ⇒ x ∈ [ 0, ∞ ) .
 x≥0
 x = 3 ∈ [ 0, ∞ )
2x + 3 = x2 ⇒  ⇒ x = 3.
 x = −1∉ [ 0, ∞ )
4
4. Inegalitatea este verificată de 1, 2, 4 şi 5 ⇒ p = .
5
−2 − m
5. = ⇒m=± 2.
m 1
1 2 3 1− 2 + 3
6. sin 30° − cos 45° + sin 60° = − + = .
2 2 2 2


Rezolvare
 a1 = 1 a = 1
1.  ⇒ 1 .
 a5 = 13  r = 3
a2008 = a1 + 2007 r = 6022 .
 x1 + x2 = −m
2.  .
 x1 ⋅ x2 = 2
m 2 − 4 = 5 ⇒ m = ±3 .
2
−x  x=2
3. 2 x = 22 ⇒ x 2 − x − 2 = 0 ⇒  .
 x = −1
1 1
4. f (1) ≥ − ⇒ m 2 − 1 + m + 1 ≥ − ⇒ 4m2 + 4m + 1 ≥ 0 ⇒ ( 2m + 1) ≥ 0 ∀x ∈ \ .
2
4 4
5. Fie O = AD ∩ BC ⇒ O este mijlocul lui AD şi BC.

5 
O mijlocul BC ⇒ O  , 2  . O mijlocul AD ⇒ D ( 6,5 ) .
2 
6. cos x + cos (π − x ) = 0 ⇒ cos100° + cos80° = 0.


Rezolvare
1. a10 − a2 = 16 ⇒ 8r = 16 ⇒ r = 2.
( ) ( )
2. f (2) + f 22 + ... + f 27 = 2 + 3 + 22 + 3 + ... + 27 + 3 = 275 .
x +1 ≥ 0
3.  ⇒ x ∈ [1, ∞ ) .
x −1 ≥ 0
2 1
4. Inegalitatea este verificată de 1 şi 4 ⇒ p = = .
4 2
2 x − y − 2 = 0
5.  ⇒ A ( 2, 2 ) .
 x + 3y − 8 = 0
d = 2 2 + 22 = 2 2 .
AC 2 AB 2 AC 2 + AB 2
6. sin 2 B + sin 2 C = + = =1
BC 2 BC 2 BC 2


Rezolvare
1. r = a2 − a1 = 2 .
a10 = a1 + 9r = 20.
( a1 + a10 ) ⋅10
S10 = = 110 .
2
7 b 7
2. xV = ⇒ − = ⇒ m =3.
2 2a 2
3. 32 x −1 = 35− x ⇒ 2 x − 1 = 5 − x ⇒ x = 2 .
4. A52 − P3 = 20 − 6 = 14 .
5. 4 − 3 + m = 0 ⇒ m = −1 .
2
4⋅6⋅
MN ⋅ NP ⋅ sin N 2 =6 2.
6. Aria∆MNP = =
2 2


Rezolvare
1. ( 2 x − 1) ≤ 9 ⇒ −3 ≤ 2 x − 1 ≤ 3 ⇒ x ∈ [ −1, 2] .
2
2. f (0) + f (1) + ... + f (10) = 1 + 2 + ... + 11 = 66.
 x 2 − 4 > 0
3.  ⇒ x ∈ ( −∞, −2 ) ∪ ( 2, ∞ ) .
 x − 3x + 2 > 0
2
x 2 − 4 = x 2 − 3 x + 2 ⇒ x = 2 ∉ ( −∞, −2 ) ∪ ( 2, ∞ ) ⇒ S = ∅ .
2
4. P3 = 6, A31 = 3, C43 = 4 ⇒ p = .
3
x y 1
5. AB : 2 −3 1 = 0 ⇒ x + y + 1 = 0 .
−3 2 1
3
5⋅6⋅
AB ⋅ AC ⋅ sin A 2 = 15 3 .
6. Aria∆ABC = =
2 2 2


Rezolvare
10 ⋅ 3
1. log5 10 + log5 3 − log5 6 = log5 =1.
6
2. f (1) + f (2) + ... + f (6) = 3 + 5 + ...13 = 48 .
−x  x =1
= 55 x −5 ⇒ x 2 − x = 5 x − 5 ⇒ 
2
3. 5 x .
x = 5
110 120
4. Se notează cu x preţul iniţial. Se obţine ecuaţia x ⋅ ⋅ = 660 ⇒ x = 500 lei.
100 100
5. AB = ( −2 − 2 )2 + ( 2 + 1)2 =5.
6. NP 2 = MN 2 + MP 2 − 2 ⋅ MN ⋅ MP ⋅ cos N ⇒ NP = 19 .


Rezolvare
1. ( a − 3) + ( b + 2 ) = 0 ⇒ a = 3, b = −2 .
2 2
2. f (5) = 0 ⇒ produsul este 0.
2 x 2 − x − 1 > 0
3.  ⇒ x ∈ (1, ∞ ) .
 2 x + 1 > 0
∆ < 0 −4 < 0

4.  ⇒ adevărat ∀x ∈ \ .
a > 0  1 > 0
1 1 1
5. 2 3 1 = 0 ⇒ m = 5 .
3 m 1
6. Mediana este jumătate din ipotenuză ⇒ mediana are lungimea 3.


Rezolvare
2
1. 2 x = 24 ⇒ x 2 = 4 ⇒ x = ±2 .
 x 2 − x − 2 ≥ 0
3.  ⇒ x ∈ [ 2, ∞ ) .
 x − 2 ≥ 0
x 2 − x − 2 = x 2 − 4 x − 4 ⇒ x = 2 ∈ [ 2, ∞ ) .
1
4. Inegalitatea este verificată de 5 şi 6 ⇒ p = .
2
5. Fie C simetricul lui A faţă de B ⇒ B este mijlocul lui AC ⇒ C (0,0) .
6. sin10° = cos ( 90° − 10° ) = cos80°.

sin 2 80° + sin 2 10° = sin 2 80° + cos 2 80° = 1 .


Rezolvare
b2
1. q = =3.
b1
b5 = b1 ⋅ q 4 = 162 .
∆ 1
2. − = − ⇒ m 2 − 8 = 1 ⇒ m = ±3 .
4a 4
 x=3
3. 2 x − 5 = x 2 − 2 x − 3 ⇒  .
 x = −1
x!  x=7
4. = 21 ⇒  .
2!⋅ ( x − 2 )!  x = −6
-6 nu convine ⇒ x = 7 .
5. d : y = x + n
A (1,1) ∈ d ⇒ n = 0 ⇒ d : y = x .
AB 2 + BC 2 − AC 2 3
6. cos B = = .
2 ⋅ AB ⋅ BC 2


Rezolvare
−1
1
1. log 2 4 +   − 3 8 = 2 + 2 − 2 = 2 .
 
2
2. f (0) + f (1) + ... + f (6) = 3 + 1 − ... − 9 = −21 .
3. 5 − x 2 ≥ 0 ⇒ x ∈  − 5, 5  .
5 − x 2 = 4 ⇒ x = ±1∈  − 5, 5  .
4. A43 = 24 .
5. Fie D mijlocul lui BC ⇒ D ( 2,0 )

AD = ( 2 − 2 )2 + ( 4 − 0 )2 = 4.
6. Catetele sunt 4 şi 4 3 ⇒ Aria = 8 3 .


Rezolvare
1. x 2 − Sx + P = 0 ⇒ x 2 − 5 x + 6 = 0 .
 y =2− x  x = 1, y = 1
2.  ⇒ .
 x − 2 x + 2 − x = 0  x = 2, y = 0
2
3. 9 − x 2 > 0 ⇒ x ∈ ( −3,3) .
9 − x 2 = 5 ⇒ x = ±2 ∈ ( −3,3) .
1
4. Inegalitatea este verificată de 1 şi 2 ⇒ p = .
2
5. sin (π − x ) = sin x ⇒ sin135° = sin 45° .

2
sin145°
= 2 =1.
cos 45° 2
2
2
8⋅ 4⋅
AB ⋅ AC ⋅ sin A 2 = 8 2.
6. Aria∆ABC = =
2 2


Rezolvare
1. x 2 − 9 ≤ 0 ⇒ x ∈ [ −3,3] .
 2009 
2. f   = 2 ⇒ punctul aparţine graficului.
 2008 
3. 3x = t > 0 .
t = 1 ⇒ x = 0
t 2 − 4t + 3 = 0 ⇒  .
t = 3 ⇒ x = 1
1+ 9
4. 2 x + 1 = ⇒ x = 2.
2
x y 1
5. MN : 1 2 1 = 0 ⇒ x + y − 3 = 0 .
2 1 1
1 4
6. tg 2 30° + ctg 2 45° = + 1 = .
3 3


Rezolvare
1. r = a2 − a1 = −1 .
a7 = a1 + 6r = 0 .
2. x 2 + 3 ≤ 12 ⇒ x ∈ [ −3,3] .
t = 2 ⇒ x =1
3. 2 x = t > 0 ⇒ t 2 − 6t + 8 = 0 ⇒  .
t = 4 ⇒ x = 2
4. A54 = 120 .
5. AB = 2 2, AC = 2, BC = 10 ⇒ AB 2 + AC 2 = BC 2 ⇒ ∆ABC este dreptunghic în A.
6. cos x + cos (π − x ) = 0 .
(cos10° + cos170°) + (cos 20° + cos160°) = 0 .


Rezolvare
x + y = 3 x = 2
1.  ⇒ .
 x − y =1  y =1
( ) ( )
2. f ( 2 ) + f 22 + ... + f 25 = 2 + 5 + 22 + 5 + ... + 25 + 5 = 87 .
 x =1
2
+3 x − 2 
3. 22 x = 23 ⇒ 2 x 2 + 3 x − 2 = 3 ⇒  5.
 x = −
2
1
4. Inegalitatea este verificată de 2 şi 3 p = .
2
2 −1 1
5. −2 a 1 = 0 ⇒ a = 1.
0 0 1
4
6. sin 2 x + cos 2 x = 1 ⇒ cos x = ± .
5
4
x ∈ ( 0°,90° ) ⇒ cos x > 0 ⇒ cos x = .
5


Rezolvare
1. a8 = a2 + 6r = 23 .
( ) ( )
2. f (3) + f 32 + ... + f 35 = 3 + 2 + 32 + 2 + ... + 35 + 2 = 373 .
 1 
3. 2 x + 1 > 0 ⇒ x ∈  − , ∞  .
 2 
 1 
2x + 1 = 5 ⇒ x = 2 ∈  − , ∞  .
 2 
4. C62 = 15.
5. Fie C mijlocul lui AB. Se obţine C(1,1).
6. sin (π − x ) = sin x ⇒ sin150° = sin 30° .

sin 2 150° + cos 2 30° = sin 2 30° + cos 2 30° = 1 .


Rezolvare
b
1. xV = − = −2 .
2a
∆
yV = − = −9 .
4a
2. f (1) + f (2) + ... + f (10) = −1 + 2 + ... + 26 = 125.
3. 10 − x > 0 ⇒ x ∈ ( −∞,10 ) .
10 − x = 9 ⇒ x = 1∈ ( −∞,10 ) .
 n=4
4. n ⋅ ( n − 1) = 12 ⇒  .
n = −3
- 3 nu convine ⇒ n = 4 .
5. AB = 4, AC = 13, BC = 13 .
P = 4 + 2 13.
1 2 3
6. sin 30° = , sin 45° = , sin 60° = .
2 2 2
1
p= .
3


Rezolvare
b2
1. q = =3.
b1
b4 = b1 ⋅ q3 = 27.
 x1 + x2 = 1
2.  .
 x1 ⋅ x2 = m
1 1 3 3 3
+ =− ⇒ = − ⇒ m = −6 .
x1 + 1 x2 + 1 4 m+2 4
 x 2 − 4 ≥ 0
3.  ⇒ x ∈ [ 2, ∞ ) .
 x − 2 ≥ 0
x 2 − 4 = x − 2 = 0 ⇒ x = 2 ∈ [ 2, ∞ ) .
3
4. Inegalitatea este verificată de 1, 2 şi 4 ⇒ p = .
4
5. Fie C simetricul lui A faţă de B ⇒ B este mijlocul lui AC. Se obţine C(1, 3).
3
10 ⋅ 4 ⋅
MN ⋅ NP ⋅ sin N 2 = 10 3.
6. Aria∆MNP = =
2 2


Rezolvare
 a1 = 7 a = 7
1.  ⇒ 1 ⇒ a10 = 52 ⇒ S10 = 295.
a7 = 37  r = 5
3. x ≥ 1.
x − 1 = 2 ⇒ x = 5 ∈ [1, ∞ ) .
4. C75 − C65 − C64 = 21 − 6 − 15 = 0.
 a=3
5. ( 2 + 1)2 + ( a + 1)2
=5⇒ 
 a = −5
- 5 nu convine ⇒ a = 3 .
l 3 l2 3
6. h = ⇒ l = 6. A = =9 3.
2 4


Rezolvare
 a1 = 3  a1 = 3
1.  ⇒ .
 a3 = 7  r = 2
( a1 + a10 ) ⋅10
S10 = = 120 .
2
m = 2
2. f (m) = −1 ⇒  .
m =1
 3 
3. 2 x + 3 > 0 ⇒ x ∈  − , ∞  .
 2 
 3 
2 x + 3 = 25 ⇒ x = 11∈  − , ∞  .
 2 
4. C53 = 10.
5. Fie M mijlocul lui AB ⇒ M (0,0).

CM = 5.
1
8⋅8⋅
AB ⋅ AC ⋅ sin A 2 = 16
6. Aria∆ABC = =
2 2


Rezolvare
 a1 = 3  a1 = 3
1.  ⇒ .
 a3 = 7  r = 2
( a1 + a10 ) ⋅10
S10 = = 120 .
2
m = 2
2. f (m) = −1 ⇒  .
m =1
 3 
3. 2 x + 3 > 0 ⇒ x ∈  − , ∞  .
 2 
 3 
2 x + 3 = 25 ⇒ x = 11∈  − , ∞  .
 2 
4. C53 = 10.
5. Fie M mijlocul lui AB ⇒ M (0,0).

CM = 5.
1
8⋅8⋅
AB ⋅ AC ⋅ sin A 2 = 16
6. Aria∆ABC = =
2 2


Rezolvare
−1
3 8 2 2
1.   −3 = − =0.
2 27 3 3
2. f ( x) = g ( x) ⇒ x = 1 ⇒ y = 4 ⇒ A (1, 4 ) .
3. 31− x = 32 ⇒ x = −1 .
 x+2>0 5 
4.  ⇒ x ∈ ,∞  .
2 x − 5 > 0 2 
x+2 5 
= 5 ⇒ x = 3∈  , ∞  .
2x − 5 2 
5. d : y = x + n
A ∈ d ⇒ n = −2 ⇒ d : y = x − 2 .
l2 3
6. A = ⇒l =2⇒ P =6.
4


Soluţie
1. a) Se rezolvă ecuaţia 2 ( 2 x − 3) = x + 1 + x − 3 şi se obţine x = 2 .

10
2. Dacă x este preţul iniţial al produsului, atunci x − x = 99 , de unde x = 110 (lei).
100
3. Numărul este 0 deaoarece combinările sunt complementare.
4. Dacă f ( x ) = ax 2 + bx + c cu a, b, c ∈ \ , a ≠ 0 , atunci f (1) = 3 , f ( 0 ) = 5 şi f ( −1) = 11 , de unde a = 2 ,
b = −4 şi c = 5 .
1 5  1
5. Se notează 2 x cu t şi se rezolvă ecuaţia t + = . Se obţine t ∈  2;  şi x ∈ {1; −1} .
t 2  2
6. Din teorema cosinusului se obţine cos A = 0


Soluţie
3
1. Numărul este 1 deoarece log 2 = log 2 3 − 1 .
2
2 x + y − 4 = 0
2. Se rezolvă sistemul  şi se obţine punctul comun A (1;2 ) .
x + y − 3 = 0
3. Raţia progresiei este 2 şi x = 2 .
4. Se aplică teorema sinusurilor şi se obţine AC = 2 .
 7
5. Se înlocuieşte x cu 5 şi se obţine m ∈ 1; −  .
 4
1
6. În urma ridicării la pătrat se obţine ecuaţia 3x 2 + 2 x − 1 = 0 cu soluţiile −1 şi .
3


Soluţie
1. 0
1 2 9 1
2. lg + lg + ... + lg = lg = −1 .
2 3 10 10
1
3. − .
15
4. ( 3;7 ) .
5. a ∈ {1;6} .
6. x ∈ {1; −1} .


Soluţie
1. 1.
2. 1.
3. m ∈ {−3;5} .
4. A ( −1;3) , B ( 5;9 ) .
5. Calcul direct.
6. M ( 3;3) .


Soluţie
1. 22 < log 2 5 .
2. m = 1 .
3. x = ± 3 .
4. n = 4 .
5. 0
3
6. − .
4


Soluţie
1. A ( 2;1) .
2. n = 6 .
3. 2∈ ` .
3
4. cos B = .
5
5. m = ±1 .
6. Calcul direct.


Soluţie
1. m = ±6 .
2. 210.
3. 57.
4. x ∈ {−6;3} .
5. x + 2 y − 4 = 0
6. 4 3 .


Soluţie
1. Calcul direct.
2. a = 3 , b = 1 .
3. 0
4. n ∈ {0;1;2;3} .
5. 5
6. 8


Soluţie
 1
1. x ∈ −3;  .
 2
2. 38 lei.
3. 2 + 2 < 6 .
4. 15 şi 8.
5. x ∈ ( −∞;2] .
6. 2 x − y − 4 = 0 .


Soluţie
1. x ∈ {1; −2} .
2. 5 7 .
3. m ∈ {1;2} .
4. 0
3 
5. D =  ; ∞  .
2 
6. M ( 3; −2 ) .


Soluţie
1. 20∈ ` .
2. 1
3. 25
4. 15
5. 1
6. x ∈ [ −1;5] .


Soluţie
1. 20
2. -6
3. 7
4. a ∈ {−11;13} .
5. n ∈ {2;3;4} .
6.24


Soluţie
1. 3.
2. 0.
3. 40 3 .
4. -4.
5. D ( 0;4 ) .
2
6. .
5


Soluţie
1. 2008
2. 3 2 .
3. A ( −2;1) .
4. x ∈ {10;11;...;17} .
3
5. .
2
6. x ∈ {−2;3} .


Soluţie
1. 3∈ ` .
2. x ∈ {1;3} .
25
3. .
6
1
4. .
45
5. m = 2 .
6. 1.


Soluţie
1. A ( 0;2 ) , B ( −1;0 ) .
2. 10.
3. AB = 4 , AC = 4 3 .
4. 4.
5. Calcul direct.
1
6. m = − .
6


Soluţie
1. Calcul direct.
2. A (1;0 ) , B ( −1;0 ) , C ( 0; −1) .
3. 10 2 .
4. 6,5.
5. ∆ = 5m 2 + 4 > 0 , ∀m ∈ \ .
6. 26.


Soluţie
1. 0
 2
2. x ∈  −2;  .
 3 
3. 20%.
4. 4
5. 6 şi 6.
6. 1.


Soluţie
1. 0
2. x ∈ [ −3;5] .
(
3. sin10D = cos 90D − 10D . )
4. Segmentele MP şi NQ au acelaşi mijloc; MP = NQ = 2 10 .
5. 2.
6. m = −1 .


Soluţie
1. x ∈ [ 2;3] .
2. a = 2 .
3. ±2 .
4. 10.
5. 3.
1
6. − .
2


Soluţie
1. Calcul direct.
2. 2
3. Se folosesc relaţiile lui Viete.
4. x ∈ {−4;2} .
5. 40.
2
6. .
3


Soluţie
1. -1.
2. 6
3. 24
4. V (1;1) .
7
5. .
25
6. Calcul direct.


Soluţie
1. 15.
2. n = 4 .
3. ∆ > 0 , ∀m ∈ \ .
JJJG JJJG
4. AC = CB .
5. x = −1 .
6. AB = 12 , AC = 9 .


Soluţie
1. 0
2. 2
3. 3
4. x 2 − 11x + 30 = 0 .
5. x + y − 7 = 0 .
6. 25 3 .


Soluţie
1. 3
2. Calcul direct.
3. A ( 2;0 ) .
4. ( 2;3) , ( 3;5 ) .
5. 3
6. 20.


Soluţie
1. Cum f (2) = 2 − 2 = 0 , rezultă produsul 0.

2. Avem log3 9 = log3 32 = 2 log3 3 = 2 ⋅ 1 = 2 , şi
3
3
64 = 43 = 4 ; cum 2 = 1 ⋅ 4 , rezultă că termenii sunt în
progresie geometrică de raţie 2.
3. Condiţii de existenţă: x 2 + 2 x − 3 ≥ 0 , prin ridicare la pătrat avem
echivalent x 2 + 2 x − 3 = 12, x 2 + 2 x − 15 = 0 , ecuaţie de gradul 2 cu soluţiile x = 3 şi x = −5 , ce verifică
condiţiile de existenţă, deci S = {−5;3} .
4. -----------------------
5. Coordonatele punctului B sunt mediile aritmetice ale coordonatelor punctelor A şi C, deci
3+5 0 + (−2)
x= = 4, y = = −1 .
2 2
6. Utilizăm formula sin(1800 − x) = sin x , deci sin1350 = sin(1800 − 45 ) = sin 450 ; obţinem proprietatea
fundamentală sin 2 135D + cos 2 45D = sin 2 45D + cos 2 45D = 1
Observaţie Pb. 4 trebuie reformulată:

Să se determine numărul tuturor segmentelor orientate nenule care se pot forma cu elementele unei mulţimi
de 4 puncte din plan, oricare trei necoliniare.
Rezolvare: Din condiţiile date, a obţine un segment orientat nenul echivalează cu a alege 2 puncte din cele 4,
contând ordinea, deci numărul tuturor segmentelor orientate este A42 = 4 ⋅ 3 = 12


Soluţie
1. Utilizăm proprietăţile log 2 A + log 2 B = log 2 AB, A, B > 0 şi log 2 A − log 2 B = log 2 A / B, A, B > 0, B ≠ 1 ;
5 ⋅ 12
obţinem log 2 5 + log 2 12 − log 2 30 = log 2 = log 2 2 = 1
30
2. Situarea deasupra axei OX implică în orice pereche (x,f(x)) pe f(x)>0;cum coeficientul lui x 2 este pozitiv,
4
impunem ∆ < 0 , deci m 2 − 4(m 2 + 1) < 0, 3m 2 > −4, m 2 ≥ 0 > − , deci pentru orice m real discriminantul
3
este negativ, funcţia păstrează semnul + pe tot domeniul de definiţie, deci reprezentarea grafică a funcţiei f
este situată deasupra axei OX.
3. din condiţiile problemei, impunem ca termenul din mijloc să fie medie aritmetică a termenilor alăturaţi;
obţinem: 2 ⋅ (4a + 1) = 2a + 2a+ 2 . Notăm 2a = t > 0 şi avem 2t 2 + 2 = t + 4t , 2t 2 − 5t + 2 = 0 , ecuaţie de
1
gradul 2 cu soluţiile t = 2, t = , deci a = 1, a = −1 .
2
3
4. Condiţii de existenţă şi de sens: 2 x + 3 ≥ 0, x + 2 ≥ 0 , adică x ≥ − , obţinem prin ridicare la pătrat
2
x + 4 x + 4 = 2 x + 3, x + 2 x + 1 = 0,( x + 1) = 0, x = −1 ce verifică restricţiile problemei, deci S={-1}.
2 2 2
G G
5. AD este diametru al cercului circumscris hexagonului regulat dat, de centru notat O, AD = 2 AO . Pe de
JJJG JJJG JJJG
altă parte, ABOF paralelogram şi din regula paralelogramului, AO = AB + AF , de unde rezultă egalitatea
cerută.
( ) ( )
6. Avem formulele trigonometrice: cos 90D − x = sin x şi cos 180D − x = − cos x , obţinem proprietatea
(
fundamentală sin 2 x + cos 2 x = 1, oricare x ∈ 0D ,90D . )


Soluţie
n! n! P + C1
1. Avem formulele Pn = n !, Ank = , Cnk = , deci P2 = 2, C41 = 4, A31 = 3 , deci 2 1 4 = 2 .
(n − k )! k !⋅ (n − k )! A3
( x − 1) + (2 x − 1)
2. Impunem x + 1 = , deci 2 x + 2 = 3 x − 2, x = 4 .
2
0 1 2 3 4
1 1 1 1 1 24 + 23 + 22 + 2 + 1 25 − 1 31
3. f ( 0 ) + f (1) + … + f ( 4 ) =   +   +   +   +   = = = .
2 2 2  2  2 24 16 16
−(m − 1) −m
4. Utilizăm relaţiile lui Viete: S = x1 + x2 = − = m − 1; P = x1 x2 = = −m , deci
1 1
m − 1 = 2(− m + 4), 3m = 9, m = 3.
y − yA x − xA
5. Utilizăm ecuaţia dreptei care trece prin două puncte de coordonate cunoscute: = , deci
y B − y A xB − x A
y −1 x − 2
= , y − 1 = 3 x − 6, obţinem AB : y = 3x − 5 .
−2 − 1 1 − 2
6. Aplicăm exprimarea ca rapoarte de laturi a funcţiilor trigonometrice în triunghi dreptunghic şi formula
2
AC AB AB ⋅ AC AC AB  AB ⋅ AC 
înălţimii: sin B = , sin C = , AD = ; obţinem AD 2 = AB ⋅ AC ⋅ ⋅ =
BC BC  BC 
,
BC BC BC
adevărat.


Soluţie
18 log5 18 − log5 2 2 ⋅ log5 3

1. log5 18 − log5 2 = log 5 = log5 9 = 2 log5 3 , deci = = 2.
2 log5 3 log5 3
2. ( g + h)( x) = g ( x) + h( x) = 5 x + 5 = 5( x + 1) = 5 f ( x) , f ( x) ⋅ [( g ( x) + h( x)] = f ( x) ⋅ 5 f ( x) = 5 f 2 ( x) ;
f ( x) ⋅ g ( x) + f ( x) ⋅ h( x) = f ( x) ⋅ 2 ⋅ f ( x) + f ( x) ⋅ 3 ⋅ f ( x) = 5 f 2 ( x) , deci relaţia se verifică.
3. Cum 4 x = (22 ) x = 2 x , din egalitatea dată obţinem 23 x = 8 = 23 şi din injectivitatea funcţiei exponenţiale
rezultă x=1.
4. Problemă echivalentă cu a număra toate funcţiile injective f :{a, b, c, d } → {1, 2, 3, 4} , deci P4 = 4! = 24 .
m2 − 1 + 2
5. Din condiţia mijlocului unui segment, obţinem egalitatea: 5 = ,10 = m 2 + 1, m 2 = 9, m = 3 sau
2
m = −3
6. Aplicăm regula triunghiului pentru adunarea vectorilor şi proprietatea: două segmente orientate sunt egale
sau opuse dacă şi numai dacă cele 4 puncte ce determină segmentele orientate formează un paralelogram
JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG
(eventual degenerat). În cazul de faţă, DC = AC − BC = AC + CB, DC = AB . Cum am obţinut vectori egali
A,B,C,D sunt vârfuri în patrulater, deci necoliniare, rezultă ţinând cont şi de sensurile vectorilor că ABCD
paralelogram.


Soluţie
2!+ 3! 2+6
1. Utilizăm formula C1n = n, n ∈ ` * şi obţinem = =1
C81 8
2. Echivalent cu a arăta că f 2 (0) = f (1) ⋅ f (−3) , adică 32 = 1 ⋅ 9, 9 = 9 , adevărat.
3. Metoda substituţiei implică din prima ecuaţie y = 3 − x , deci a doua ecuaţie devine
x 2 + x = 3 − x, x 2 + 2 x − 3 = 0 , ecuaţie de gradul 2 cu soluţiile x1 = 1, x2 = −3 , care implică y1 = 2, y2 = 6 ;
deci S = {(1, 2); (−3, 6)} .
4. Condiţii de existenţă: 3 x + 1 ≥ 0, x − 1 ≥ 0 , deci x ≥1;
log5 ( 3x + 1) = log5 5 + log 5 ( x − 1) , log 5 ( 3x + 1) = log 5 5 ( x − 1) şi din injectivitatea funcţiei logaritm avem
3x + 1 = 5 x − 5, 2 x = 6, x = 3 soluţii ce verifică condiţiile de existenţă, deci S = {3} .
5. Simetricul punctului M(-2,3) faţă de O(0,0) este punctul N, deci ON=OM= (−2 − 0)2 + (3 − 0) 2 = 13 ,
deci MN=2OM= 2 13 .
BC BC 6 3 3
6. Aplicăm teorema sinusurilor şi obţinem = 2 R , adică sin A = = = = , deci
sin A 2R 4 3 2 3 2
m()A) ∈{600 ;1200 } ; dar triunghiul ABC este ascuţit unghic, deci m()A) = 600.


Soluţie
1
1. log 2 = log 2 2−2 = −2; 3 −8 = −2 , deci -2-(-2)=-2+2=0.
4
2. Prin desfacerea parantezelor şi prin reducerea termenilor asemenea se obţine inecuaţia de gradul 2:
2 x 2 + 2 x − 12 ≤ 0, echivalentă cu x 2 + x − 6 ≤ 0, deci este negativă între rădăcinile -3 şi 2, deci S = [−3, 2] .
26 − 2
3. Suma reprezintă suma primilor + 1 = 9 termeni ai unei progresii aritmetice de prim termen 2 şi
3
(2 + 26) ⋅ 9
raţie 3, deci S9 = = 126 .
2
4. Cum coeficientul lui x 2 este negativ, este de ajuns să arătăm că abscisa vârfului parabolei asociate
b 4
funcţiei este egală cu 2. Cum xV = − , obţinem xV = − = 2 , deci f(2) este maximul funcţiei, deci
2a −2
f ( x ) ≤ f ( 2 ) , oricare ar fi x ∈ \.
5. Din formula distanţei dintre două puncte date prin coordonatele lor, avem
OM 2 = xM
2
+ yM2
= 22 + m2 = 5 , deci m2 = 5 − 4 = 1, m = ±1 .
6. Aplicăm teorema cosinusului pentru unghiul A, pentru a afla lungimea laturii BC:
BC = AB 2 + AC 2 − 2 ⋅ AB ⋅ AC ⋅ cos A , deci BC 2 = 16 + 36 − 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ cos 600 = 52 − 24 = 28, BC = 2 7 .
2


Soluţie
3 3
3 3 3 3
1. Cum 3 = 33 , obţinem 3
= 3
= 32 = 3 9 , deci obţinem 0.
3 3
p −p
2. Din relaţiile lui Viete avem x1 + x2 = − = − p; x1 x2 = = − p , deci x1 + x2 − x1 x2 = − p − ( − p ) = 0 .
1 1
x −1
2 2
3. Obţinem echivalent   =   şi din injectivitatea funcţiei exponenţiale avem x = −1. .
3 3
4. Arătăm că 2 f (2) = f (1) + f (4) , echivalent cu 2 log 2 2 = 2 ⋅ 1 = 2; log 2 1 = 0; log 2 4 = 2 , deci 2=0+2
adevărat.
y − yA
5. Ecuaţia lui AB: y − y A = B ( x − x A ) ne conduce la AB: y = 2 x + 1 . Ecuaţia lui CD:
xB − x A
y − yC
y − yC = D ( x − xC ) ne conduce la CD: y = 2 x − 1 . AB este paralelă cu DC pentru că pantele sunt
xD − xC
egale mAB = mCD = 2 şi ordonate la origine diferite (-1 ≠ 1 ).
6. Utilizăm proprietăţile unghiurilor suplementare: sin(1800 − x) = sin x, cos(1800 − x) = − cos x , deci
sin100D + cos100D − a = sin(180o − 80o ) + cos(180o − 80o ) − a = sin 80o − cos 80o − a = a − a = 0


Soluţie
1. 2C31 − A32 = 2 ⋅ 3 − 3 ⋅ 2 = 0 .
14 ⋅ 3 7⋅6
2. log 2 14 + log 2 3 − log 2 6 = log 2 = log 2 = log 2 7 , adevărat.
6 6
3. Impunem condiţiile de existenţă: x − 1 ≥ 0, x 2 − x − 2 ≥ 0 ; ridicăm la pătrat ecuaţia şi obţinem
2±2 2
x − 1 = x 2 − x − 2 , adică x 2 − 2 x − 1 = 0 cu soluţiile x1,2 = = 1 ± 2 , dar numai 1 + 2 satisface
2
condiţiile de existenţă, deci S = {1 + 2} .
−( m + 1) m
4. Din relaţiile lui Viete, x1 + x2 = − = m + 1; x1 x2 = = m , deci x1 + x2 − x1 x2 = (m + 1) − m = 1 .
1 1
5. Aplicăm formula ariei triunghiului când cunoaştem lungimile a două laturi şi măsura unghiului dintre
2
4⋅6⋅
AB ⋅ AC ⋅ sin( BAC ) 2 =6 2 .
acestea AABC = =
2 2
6. Cum sin(90 + x) = cos x , obţinem
o
sin135D + tg45D − cos 45D = sin(90o + 45o ) − cos 45o + tg 45o = cos 450 − cos 45o + 1 = 0 + 1 = 1


Soluţie
1. Cum 2 > 1 şi 2 + 3 > 1 , obţinem b < 1 < a .

2. Cerinţa e echivalentă cu a arăta că ∆ = 0 . Cum ∆ = (−4) 2 − 4 ⋅ 4 = 16 − 16 = 0, obţinem parabola este
tangentă la Ox.
3. Ecuaţia este echivalentă cu (3 ⋅ 5) x = 15;15 x = 151 , şi din injectivitatea funcţiei exponenţiale avem x = 1 .
4. p% ⋅ 10000 = 5000 , deci p = 50% .
JJJG JJJG
5. Cum diagonalele în pătrat sunt congruente şi se taie în părţi egale, rezultă că vectorii OA, OC , respectiv
JJJG JJJG G JJJG JJJG JJJG JJJG G
OB, OD sunt opuşi deci suma lor este 0 ; deci OA + OB + OC + OD = 0 .
6. Cunoaştem că unghiurile hexagonului regulat sunt egale cu 1200, deci
3
sin120o = sin(180o − 60o ) = sin 60o = .
2


Soluţie
3
1 1
1. Conform formulei progresiei geometrice, bn = b1 ⋅ q n−1 , obţinem b4 = 16 ⋅   = 16 ⋅ = 2 .
2 8
2. Sistemul este echivalent cu rezolvarea ecuaţiei t 2 − St + P = 0 , unde S = x + y = −6, P = xy = 8 , deci
t 2 + 6t + 8 = 0 , ecuaţie ce admite soluţiile -2 şi -4; deci sistemul are soluţiile S = {(−2, −4); (−4, −2)} .
3. Ecuaţia este echivalentă cu 2− x = 22 şi din injectivitatea funcţiei exponenţiale obţinem − x = 2, x = −2 .
4. Numărul cazurilor posibile este egal cu numărul tuturor funcţiilor f :{a, b} → {1, 2, 3} , adică
3 1
32=9.Numărul cazurilor favorabile este 3; deci P = =
9 3
JJJG JJJG
5. În paralelogramul dat, AB şi CD sunt laturi opuse, deci paralele şi congruente, deci vectorii AB, CD sunt
G
opuşi, suma lor fiind 0 .
( ) (
6. Avem proprietatea sin 180D − x = sin x , deci sin 180D − x =
4
5
)


Soluţie
1. Sistemul este echivalent cu rezolvarea ecuaţiei t 2 − St + P = 0 , unde S = x + y = 5, P = xy = 6 , deci

t 2 − 5t + 6 = 0 , ecuaţie ce admite soluţiile 2 şi 3; deci sistemul are soluţiile S = {(2, 3); (3, 2)} .
2. f ( −1) = 5− ( −1) = 5; f ( 0 ) = 50 = 1;5 f (1) = 5 ⋅ 5−1 = 50 = 1 , obţinem f ( −1) + f ( 0 ) + 5 f (1) = 5 + 1 + 1 = 7 .
3. Cum (1 + 2)2 = 1 + 2 2 + 2 = 3 + 2 2 obţinem (3 + 2 2) x = (3 + 2 2)1 şi din injectivitatea funcţiei
exponenţiale obţinem x = 1 .
4. Din formula generală pentru numărul tuturor submulţimilor de k elemente dintre cele n ale unei mulţimi
6⋅5
date, Cnk , 0 ≤ k ≤ n , avem în cazul de faţă C62 = = 15
2
2+4 1 + (−3)
5. Fie M(x,y) mijlocul segmentului AB, deci x = = 3; y = = −1 , deci M(3,-1) .
2 2
( ) (
6. Avem proprietatea cos 180D − x = − cos x , deci cos 180D − x = − )
1
3


Soluţie
1. Impunem condiţii de existenţă: x − 1 ≥ 0 , deci x ≥ 1 ; obţinem echivalent: x − 1 = 2; x − 1 = 4, x = 5

convine condiţiilor impuse, deci S = {5} .
2. Impunem condiţiile ∆ > 0, P < 0 , de unde se obţine: 1 − 4m > 0 şi m < 0 ; intersecţia intervalelor de soluţii
ale celor două inecuaţii dă soluţia finală S = ( −∞, 0) .
3. Condiţii de existenţă: x 2 − x − 2 > 0; 2 x − 4 > 0 ; din proprietăţile logaritmilor obţinem echivalent:
( )
log 2 x 2 − x − 2 = log 2 (2 x − 4) + 1 = log 2 (2 x − 4) + log 2 2 = log 2 2(2 x − 4) şi din injectivitatea funcţiei
logaritm avem x 2 − x − 2 = 4 x − 8, x 2 − 5 x + 6 = 0 , cu soluţiile 2 şi 3, dintre care doar 3 verifică condiţiile

impuse, deci S = {3} ;.
4. Conform formulei progresiei aritmetice, an = a1 + (n − 1) r , deci a4 = 2 + 3 ⋅ 3 = 11 .
2
D  2 1
5. Cum sin(180 − x) = sin x , obţinem 2 sin 135 = 2 sin 45 = 2 ⋅ 
o 2 2 o
= 2 ⋅ =1.
 2  2
 
1
2⋅2⋅
AB ⋅ AC ⋅ sin A 2 = 1.
6. AABC = =
2 2


Soluţie
92 − 2
1. Suma cerută reprezintă suma primilor + 1 = 10 termeni ai progresiei aritmetice de prim termen 2 şi
10
(2 + 92) ⋅ 10
raţie 10, deci S10 = = 470 .
2
b −2 ∆
2. Coordonatele vârfului parabolei asociate sunt xV = − =− = 1; yV = − = f (1) = −4 . Înlocuind în
2a 2 4a
ecuaţia dreptei coordonatele vârfului obţinem 3 ⋅ 1 + (−4) + 1 = 0 , deci vârful V(1,-4) verifică ecuaţia dreptei.
3. Avem proprietatea Cnk = Cnn− k , 0 ≤ k ≤ n , deci a = C62 − C64 = C62 − C62 = 0 ;
( )
b = log 2 2−1 ⋅ 4 = log 2 (2−1 ⋅ 2) = log 2 1 = 0 , deci numerele sunt egale.
4⋅3
4. C42 + C43 = C42 + C41 = + 4 = 6 + 4 = 10
2
JJJJG JJJG JJJG JJJG JJJG
5. Fie D în plan astfel încât 2 AM = AD Rezultă că M este mijlocul lui AD şi cum AB + AC = AD , rezultă
că ABDC paralelogram (eventual degenerat) , deci AD şi BC diagonale; cum M este mijlocul lui AD, rezultă
M mijlocul lui BC.
6. Cum sin (90o-x)=cosx, obţinem
sin 2 25D + sin 2 65D = sin 2 (90o − 25D ) + sin 2 65D = cos 2 65D + sin 2 65D = 1 .


Soluţie
1. Sumă de 7 termeni în progresie geometrică cu primul termen 1 şi raţia 2 , obţinem

1 + 2 + 22 + … + 26 = 27 − 1 = 127 .
2. Inecuaţia se rescrie astfel ( x − 1)( x + 1)2 ≥ 0 ; cum ( x + 1) 2 ≥ 0 , pentru x ≠ −1 impunem x − 1 ≥ 0 , deci
x ≥ 1 . Pentru x = −1, inecuaţia se verifică, deci soluţia este S = {−1} ∪ [1, +∞) .
−m
3. Cum ∆ = 20082 + 4m 2 > 0 , există soluţii reale şi din relaţiile lui Viete, P = = −1 , deci constant .
m
4. Condiţii de existenţă: n ∈ , n ≥ 1 . Cn0 + Cn1 = 1 + n = 8 , deci n = 7 .
5. Din proprietăţile hexagonului regulat, avem că ABOF este paralelogram (romb), din regula
paralelogramului pentru suma de vectori de aceeaşi origine, obţinem AB + AF = AO .
( )
6. Cum printre factorii produsului se află şi lg tg45D = lg1 = 0 , tot produsul este 0.


Soluţie
25 − 1
1. Sumă de + 1 = 7 termeni în progresie aritmetică de prim permen 1 şi de raţie 4, deci
4
(1 + 25) ⋅ 7
S7 = = 91 .
2
2. Cum x, y ∈ ] , avem condiţiile x 2 , y 2 ≤ 1 , deci se obţin soluţiile (1,0);(-1,0);(0,1);(0,-1) , deci
A = {(1,0);(-1,0);(0,1);(0,-1)} .
3. Condiţii de existenţă: 2 x+1 − 1 > 0 ; din definiţia logaritmului obţinem 2 x +1 − 1 = 1, 2 x +1 = 2 , şi din
injectivitatea funcţiei exponenţiale obţinem x + 1 = 1, x = 0 , soluţie ce verifică restricţiile impuse.
4. Cerinţă echivalentă cu a determina numărul funcţiilor injective f :{a, b, c} → {1, 2} , adică 23=8.
JJJG JJJG G JJJG JJJG
5. Relaţia AB + CD = 0 se rescrie AB = DC , ceea ce implică faptul că AB || CD, AB=CD (condiţie de
paralelogram) şi sensul de citire a vârfurilor paralelogramului este ABCD. .
BC 10 1
6. Din teorema sinusurilor avem = 2 R , deci sin A = = .
sin A 20 2


Soluţie
40 − 1
1. Elementele mulţimii A sunt termeni în progresie aritmetică de raţie 3, deci sunt + 1 = 14 elemente..
3
2. Termenii sumei sunt în progresie geometrică de raţie 2, deci 20 + 21 + ...27 = 28 − 1 = 255 .
3. Condiţii de existenţă: x>0; obţinem din definiţia logaritmului că 3 x = 2, x = 23 = 8 .
4. Cerinţă echivalentă cu numărul permutărilor de 3 elemente, adică 3!=6.
5. Din condiţia de apartenenţă a lui B la dreaptă rezultă a − 1 + 4 − 5 = 0 , deci a = 2 . Din condiţia de
apartenenţă a lui A la dreaptă rezultă 2 + b − 5 = 0 , deci b = 3 .
6. Printre factorii produsului se află şi cos 50 − cos 50 = 0 , deci produsul este 0.


Soluţie
1. Utilizând notaţiile uzuale, avem: b1 = 2, b2 = −2, b3 = 2 2 , deci b1b2 b3 = −8 .

2. f ( x) + 2 g ( x) = 4 x 2 − 4 x + 1 + 2(2 x − 1) = 4 x 2 − 1 = −1, x 2 = 0, x = 0 .
3. 32 x + 2 ⋅ 3x − 3 = 32 x − 3x + 3 ⋅ 3x − 3 = 3x (3x − 1) + 3(3x − 1) = (3x − 1)(3x + 3) = 0 , deci convine doar
3x = 1, x = 0 .
4⋅3
4. P3 − C42 = 3!− =6−6=0
2
5. Aplicăm formula distanţei, AO = ( −6) 2 + 82 = 10 .
AC AB AB + AC
6. Cum ABC este dreptunghic în A, avem sin B = , cos B = , sin B + cos B = .
BC BC BC


Soluţie
1 1
1. log 2 3 − log 2 9 = log 2 3 − ⋅ 2 log 2 3 = 0 .
2 2
2. Cum f (1) = 0 , tot produsul este 0.
3. Cum funcţia este definită pe \ şi coeficientul lui x 2 este pozitiv, rezultă că minimul funcţiei se realizează
∆
în vârful parabolei, deci impunem − = −2, deci m 2 − 8 = 8, m 2 = 16, m = ±4 .
4a
4. Condiţii de existenţă: x > 0 , utilizăm proprietatea a log a x = x , deci x=4 satisface restricţiile impuse.
5. Din condiţiile de simetrie, obţinem B (2, −3) şi C (−2, 3) , deci
BC = (2 − (−2)) 2 + (−3 − 3)2 = 52 = 2 13 .
BC 1
6. Din teorema sinusurilor, = 2 R , deci BC = 2 ⋅ 4 ⋅ = 4 .
sin A 2


Soluţie
1. log 2 18 = log 2 32 ⋅ 2 = 2 log 2 3 + log 2 2 = 2 a + 1 .

2. f (1) + f (2) + f (3) = (a + b) + (2a + b) + (3a + b) = 6a + 3b , deci b = 0 .Cum f ( 4 ) = 8 , obţinem
4a = 8, a = 2 .
3. Intersecţia cu Oy este (0, f (0)) = (0, 6) .Pentru intersecţia cu Ox rezolvăm ecuaţia
f ( x) = 0, 2 x +3 = 2, x + 3 = 1, x = −2 , deci intersecţia este (−2, 0) .
4. Avem echivalent 3− x = 32 şi din injectivitatea funcţiei exponenţiale rezultă − x = 2, x = −2 .
a 2 2
5. Impunem condiţia: = ≠ .Din a 2 = 16 rezultă a = ±4 , dar pentru a = 4 cele 3 fracţii devin egale, deci
8 a 4
nu convine decât a = −4 .
2+0 0+2
6. Dacă M(x,y) este mijlocul lui BC, atunci x = = 1, y = = 1 , deci M (1,1) . În acest caz mediana
2 2
AM are lungimea (2 − 1) 2 + (3 − 1) 2 = 5 .


Soluţie
1. (1 + 2) 2 + (1 − 2) 2 = 1 + 2 2 + 2 + 1 − 2 2 + 2 = 6 ∈ ` .
2. Cerinţa este echivalentă cu x 2 − 4 x + 3 ≥ −1, adică x 2 − 4 x + 4 = ( x − 2) 2 ≥ 0 oricare x real.
3. Împărţim prima ecuaţie prin 2 şi notăm S = x + y = 8, P = xy = 12 , deci x, y sunt soluţii ale ecuaţiei
t 2 − St + P = 0 , adică t 2 − 8t + 12 = 0 , ecuaţie verificată de 2 şi 6, deci sistemul are soluţiile (2,6) şi (6,2).
4. Condiţii de existenţă: n ∈ `, n ≥ 2 . Împărţim ecuaţia prin (n − 2)! ; se obţine n(n − 1) = 12 = 3 ⋅ 4 , deci
singura soluţie număr natural este n = 4 .
5. Utilizăm scrierea pe coordonate a vectorilor de poziţie, deci
JJJG G G JJJG G G JJJG JJJG JJJG G G
OA = i − j ; OB = 3i + 5 j , OC = OA + OB = 4i + 4 j , deci C (4, 4) .
AB 2 + AC 2 − BC 2 4 + 16 − 9 11
6. Utilizăm teorema cosinusului pentru unghiul A: cos A = = = .
2 AB ⋅ AC 16 16


Soluţie
( x − 1) + ( x + 3)
1. Impunem ca termenul din mijloc să fie media aritmetică a vecinilor săi, deci 2 x − 2 = ;
2
obţinem 4 x − 4 = 2 x + 2, 2 x = 6, x = 3 .
2. Cum ∆ = m 2 + 4 > 0 , condiţia ca soluţiile să fie opuse ca semn este ca produsul rădăcinilor să fie negativ,
−1
deci P = = −1 <0 oricare ar fi m real.
1
3. Se obţine echivalent: 2− x = 2 x − 2 , − x = x − 2, 2 x = 2, x = 1 .
9
4. C10 − C98 = C10
1
− C91 = 10 − 9 = 1
2 4 1
5. Impunem ca 3 3 1 = 0 , de unde obţinem m − 1 = 0, m = 1 .
m 5 1
3
6. Cum triunghiul este dreptunghic avem proprietatea că sin C = cos B = .
5


Soluţie
( x − 1) + (2 x + 5)
1. Impunem x + 1 = , de unde avem 2 x + 2 = 3 x + 4, x = −2 .
2
9
2. Impunem ∆ = 9 − 4m > 0 , deci m < şi P = 1 , deci m = 1 . (Se obţine ecuaţia x 2 − 3 x + 1 = 0 ).
4
3. Condiţii de existenţă: x > 0
lg 2 x − 4 lg x + 3 = lg 2 x − lg x − 3 lg x + 3 = lg x ⋅ (lg x − 1) − 3(lg x − 1) = (lg x − 1)(lg x − 3) = 0 , deci x = 10 şi
x = 103 = 1000 .
4. Punctele de pe Oy au abscisa 0, deci f(0)=-6 şi punctul de intersecţie este (0,-6).
5. Calculăm AB 2 = (−m − 2)2 + ( m + 2) 2 = (4 2)2 , deci 2( m + 2) 2 = 32, ( m + 2) 2 = 16, m + 2 = ±4, m = 2 şi
m = −6 .
AB 2 + AC 2 − BC 2 25 + 755 − 100
6. Utilizăm teorema cosinusului pentru unghiul A: cos A = = = 0 (sau
2 AB ⋅ AC 50 3
prin reciproca teoremei lui Pitagora, triunghiul este dreptunghic în A, deci cosA=0).


Soluţie
1. log 3 24 = log 3 (3 ⋅ 23 ) = log 3 3 + 3 log 3 2 = 1 + 3a .

2. Condiţia dată este echivalentă cu − a + b = −b + a, 2a = 2b, a = b , deci f ( x) = g ( x) = ax + a, f , g : \ → \ ,
deci f = g .
3. Avem echivalent 4 x−1 = 4−1 şi din injectivitatea funcţiei exponenţiale rezultă x − 1 = −1, x = 0
4. Cnk reprezintă numărul de submulţimi de k elemente din cele n ale unei mulţimi date, deci impunem
n(n − 1)
Cn2 = 6, = 6, n(n − 1) = 12 = 4 ⋅ 3 , deci singura soluţie număr natural este n = 4 .
2
x y
5. Deci dreapta este determinată de tăieturile sale cu axele de coordonate; obţinem ecuaţia + = 1 .
3 4
6. Evident triunghiul MON este dreptunghic în O, are catetele de lungimi 3,4 deci ipotenuza este 5 şi
3 ⋅ 4 12
înălţimea din O este = .
5 5


Soluţie
1. Din 2 x + 1 ≥ 3x − 1 , obţinem x ≤ 2, x ∈ ` , deci A = {0,1, 2} .

2. f (1) + f (4) − f (2) = log 2 1 + log 2 4 − log 2 2 = 0 + 2 − 1 = 1 .
9 m
3. Impunem condiţiile ∆ = 9 − 4m > 0, deci m < şi P = = m < 0 , deci m ∈ (−∞, 0) .
4 1
4. Numărul cazurilor posibile este 4; numărul cazurilor favorabile este 2 (pentru n = 2 şi n = 4) , deci
2 1
probabilitatea este =
4 2
1 3 1
5. Impunem 2 5 1 = 0 , deci m − 7 = 0, m = 7 .
3 m 1
2+ x 4+ y
6. Dacă B(x,y), atunci avem 3 = , x = 4; 5 = , y = 6 , deci B (4, 6) .
2 2


Soluţie
1. b1b2 b3 = 1 ⋅ (−2) ⋅ 4 = −8 .
2. f (1) + f ( 3) = 2 + log 3 1 + 23 + log 3 3 = 2 + 0 + 8 + 1 = 11 .
3. Ecuaţia nu necesită condiţii de existenţă, obţinem echivalent 1 − x = (−2)3 = −8, x = 9 .
b −12 3 3 9 3
4. xV = − =− = ; yV = f ( ) = 4 ⋅ − 12 ⋅ + 9 = 9 − 18 + 9 = 0 . (sau observam că legea funcţiei se
2a 8 2 2 4 2
restrânge ca binomul (2 x − 3) ).
2
2 2
3+ 2 5 2+3 5 3 3 3 2
5. Dacă M ( x, y ) , atunci x = = ;y= = , rezultă că OM =   +   = .
2 2 2 2  
2  
2 2
BC 4
6. Aplicăm teorema sinusurilor, = 2 R , deci R = =4.
sin A 1
2⋅
2

Bacalaureat 2008 Rezolvari A Mt2 Si

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bacalaureat 2008 Rezolvari A Mt2 Si

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Varianta 1 MT2 Subiectul I www.ebacalaureat.

1. Calcul direct. Se obţine suma egală cu 3 + 6 = 9 .

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

1. Deoarece f ( 3) = 0 rezultă că produsul este egal cu 0.

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

1. Şirul este o progresie aritmetică de raţie r = 6 ⇒ a10 = a1 + 9r = 55.

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

1. Inecuaţia se scrie x 2 − x − 6 < 0 ⇒ x ∈ ( −2,3) ∩ ] = {−1,0,1, 2}.

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

1. Se foloseşte formula a 2 + b 2 = ( a + b ) − 2ab = 16 − 6 = 10.

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

1. Calcul direct. Suma este egală cu 5 + 120 = 125.

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

1. Deoarece x 2 + x + 1 > 0, ∀x ∈ \ , după aducerea la acelaşi numitor şi efectuarea calculelor, inecuaţia

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

1. Ecuaţia are două soluţii reale distincte deoarece ∆ = 1 > 0.

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

2. Condiţie: x + 5 > 0 ⇒ x ∈ ( −5, ∞ ) , deci x + 5 = 8 ⇒ x = 3 .

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

1. log 6 24 − log 6 4 = log 6 6 = 1.

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

1. 2 log 3 4 − 4 log 3 2 = 4 log 3 2 − 4 log 3 2 = 0.

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

2. f ( x ) = y ⇒ x 2 − 6 x + 5 = −4 ⇒ x = 3 , deci dreapta intersectează reprezentarea grafică a funcţiei f în

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

6. AC = a sin B, AB = a sin C ⇒ 2 S = AB ⋅ AC = a 2 sin B sin C .

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

2. f (1) + f (2) + ... + f (20) = 3 + 4 + ... + 22 =