ENCICLOPEDIE COMPLETA DE MEDICINA ~I INVESTIGATIE CLINICA

BYPASSUL ~I CHIRURGIA CARDIAcA:

Etapele operatiei

• ECZEMA: Identificarea si tratarea acestei neplacute boli de piele

INFERTILITATEA MASCULINA:

Cauze si tratamente

NOU - NASCUTUL: Cele mai importante examene medicale la nastere

• CRANIUL: Explicarea oaselor fetei

• MENINGITA: Diagnostic si tratament

I)eAGOSTINI

CORPULU UMAN

NuMARUL 1 CUPRINS

CAZURIIN URGENTA-: Barba! injunghia.1 in piept C.\ nd un ba rbat de 65 de" ni este way rii nit cu un cutit de buc3t~ rie, evalua rea prec isa a ra nli este vi talii, Perso n a lui de pe ambulanjli joodl un rcl cheie in salva rea unei femei:ln varsla clizula in strada.

Eczema este una dintre cele rnai frecvsnte afectiuni ale pi elii, ce a fee leazii atat copi i i cat ~i a dul!i i. N u exi stao'

m etc da de erad ica re, dar t ra ta menlele pot a meli ora acea·sta intlern ill ie d u reroasa ~i in e stetica,

CARDIOVASCULARA-: Grefa coronara de bypass ~pro-ximativ3Q.~OO de o~eralii de~ypass au loc in fiecare an In Ma rea Bnlame _ Un ch I ru r9 Co rdioloq ne co n duce po 5 cu pas prin aceasta proceduril chirurgicalli majora.

De Stephen larg.e

Ca uz ele i nfe rti Utali i m asc u Ii ne

Unlil din t~ei cazun de i~posibilitate de p'_rocreere este. _ co u zat de rnfert III [a tea b. rbatulu I. I n le rtilitatea rnsscu lina esle prezentii inca de I. na~tere sou poate apiirea pe ,~arcursul viel'ii, ca rezultat al 'unui accident sau al unei boti. De Paulette Pratt.

Acoastil. p ubllcalle conp ne '1;'lo""alll geflertlle §I n u inlocl!legte nterun manual medlcosl sau 0 publlcalle

slmllara. Conllnutul acestelpubtlcajll nu t'obule consujtat in vederaa stabmrtl v,eunu.1 diagnostic sau tralament. indlt&rentde slmptome .. Oaea p~ntaP' ort.ce fet de sl·mptome, consullall medlcul courant.

Autorli ~I adltorll nu sunt responsablll pentru nlel un fel de preludlctl suferite de orlce pen;oana a carel acjl una se ba2eazi pe Inlormaplle conpnide de aceastapubllcalie.

PEDLATRlE._ __ NEONATOLOGIE: EXaminarea nOU-nascuMui

To!i nou-n ~ scu Iii Ire c p rlntr-o ex. mi na re de rutin~. Moa ~"' say rnedicul vor face 0 5 erie de teste pen tru a sa as i 9 ura d nou-nascutul este sanalos ~i no rrnal,

De David HaNey

PATOLOGIE

Investigarea malariei

Mala ria are pa tru spec i ide pu rta tori ?i e ste una d i ntre b 0 lile p nsi bil tela le, pentru dI S i mptome Ie e i pot fi usor

co n lu ndate tu cele ale gri pei, Un d i ag n osf c corect se pu n e n umai de c~ tre pa razitotc 9 ,. P rin exa mina rea sa nqelui,

De Chris Whitty

IMAGIST)cL ENDOSCOPI.A: De La gura c.itre stomac

Folosi rea endoscc p ului, in trcdus pri n eavita lea b ucal~, ln jos, pe gilt. spre sro mac, permite med icului exa mina rea

ml~ rn~ ~i d i a 9 nosti ca rea a feqi un i tor tractului digest i.v, de la a rsu ri 9 a slricepana la cancer; DePaul Brookes

Partea frontalii. a tranlulul

Cran i ul este cea mai com plexa parte a '00 rputu i orne n esc, oferind protecjie v.itala creierului siunor organe de sirn] importante. Alei este expticata structure p1lr:lii. anterioare a c ra n i ului, D. Pippa Keech

Fecundarea

Raportul sexual este dear Inceputul procesulul de cresre a u nei n oi vi el i. N u m a i cii liva sp ermato~oili supravie\ui esc dlliltoriei extenus nte p ana la ovul ~ i do 0 r unul va re u ~i,

in cele din urrna Sa Illertili,ele_ De Ricki Dstroy

• INDEXUL BOLl LOR; .Meningita.

• CATALOG DE MEDICAlvtENTE: aciclovir, acid folic, a.cid gamolenic

COLABORATORI

EDITOR CONSULTANT PrcfessorPeter Abrahams MB, as, FRCS(Ed), FRCR

Profesor Patel AbJahams., MB, BS, FRCS (Ed), FRCR, ProIesQflJ/ Abrahoms esI9 speci8Nst ill anaromie clinica. membro ill Kigali IrrtemalionalSdloololMedicine.in csdnJl ProgrnmuM Inremalfonal rie MflIiicinii din CamMdge, specialist in medloin~ generaJti, Membro al CoterJlulul GiItlJn, CamMrigs, e-""",ilalolia Coieglul Regalal Chll'UrglJor rJl" Edinburgh. Ascris Q sene de luor8.rr rie referinl" Ih OI18JOmi!t.

RIOkIOWO'

f1Icl<j Osuo>; cIo 0 •• "",erIca,oJ, .1ObI1it- III M""," _, • pubJlc;lll!JcNf mediOllie -Ii <Ie Mir§_ Ump <Ie peste 10 Mi. A.om 0 's~riB' de c.B!p $1 a colBbomt lEi nuflJero.;lSiS puI>/iC·W

Ilerei; Collma"M!lCI-I, F11CGP

Dr. CoJlman _ medic 9""",""".""/is-. mull ~ _ puOJicaJIi de mad/or,," genetaI.!,

.f(J(;/"",,_.rOl!I"""'IAJuri.AII<_""jumiJl;;ta de nooni! in Soc.tfa do (la,_~' SpitBIuM S1.Mo!):clJnL_

Pa"'ette Pm!

Ileputal scrf/lor~ <KIIIorp. __ , 0"0

expeI1enl!! d. poole 20 do ani. _Is lui PouM!. Prall a apMA i'l n~ """"'Ie, oiffl/ ¢ enciclope<ilf din M"", •. 13_ W

SiHts/e Unite.

OEivia H8M1Y FRCFI, ,F1iiICFlCH _Il1l0JUi1iaMly • f(J(;/ numi! fn llVOper/i<iIIIJ ~ la M_tea Queen cn._, din I.oI>o'ra. DIllI99,_ pro!s<otdo ped/aJtfo ~ _1OIogi8/aSpllaJrilIi~.

eM. WhH!y MA,MS<:, SM, lion, "'RC~ om Dr. Wi1iIIV_oat:!n!svP<JIiorIaS[)iI:lMdoatJII T~1e din I.<mdro;, loa/Ollal!cO<1lP do Ig.'onif 1" Madir;/!Jli T~ din 1.0""",,, fslolmpil<-o'in OO~_F __ dln_/!Jm ...

Th_ W.'ch 'MS, ,BS,FRCS

01 Wo/dIp1ddol"l'follIliohirurgis.ln~ Alosl limp do 18"'~01~ U/g<>lJe fAc- ~ SpiraM_ck p~ _1Il",","",preda_omIool/.Olc4la Cembl;lj!Ja.

_ 51", ... Mil, as, OA, FRCGP Dr.SiW_""""o_lsI,~p"'fe.sor <Ie"","",Ia~doModIc/i)!~oI ~de~do,._SpiIsJtJ/·sr.GeoIgarlii! Lontlia A ",""de3pf!l~~.predIlI ~'ooJoF~""

~"" H_.., MS, BS, MAOP

Dr.H __ ~spec.ializaM"'af""liW"

itIflama1Dti..,pie~. ~ ~11IeIgiI ",,",",,10.

Monlql,l'e AI,m:)'J"a M RCGPj DCH

Otfgirwa din Bema. "/vella. Dr. Au",,,, ptilo,·OiI In prezMl medJcIna 10 Lcmdla "tile in"'",sat;! de .-&lAls1M lameli ~ •• cop,luJui.

S!opl1.n Largo. MS, FRCp, FRCS

DI Lorgo ",Ie iii pmenlcIliturg """'~ in ~ oat<iol"""'iO! di_panInJ _p1an11J1 do InimO 10 SpItiliJ P'apWOIllJ din c.mMd,grotr/Io.

,

•;:g

••

Blbll,,,,,1I ""rBh>/ibib_. sptICj'i!1B In ""'" lI"Ieti oole<;/i<mB ,oRo I~c

CClpululum",," Blti.1/om1Mf/S "mt diSpon;bi1e

Ie ohiD;joutile dB 11"", Ia pfejuldo 9,!f./1.EJ{45 MOL. DaA,gosfJn' 'Va' i!il'lunp:i ljB~f!'~ de pul>lloa[o • 1J//;IIIot<IlI!!rf/OI" 1'Ilserlado_

Pippa Koeon M.BCnB, MRCGo, DRCOG

Dr. ~_modicg<l~ ""nDJ11lire<!us.l1\l lyndluJr.;l,. Now FDISSI. in ""","I ,-au publica' _",8MJ,Modit;aJ_"P!J~

IOrnE sAPTXMI.NALl

ECI['I:'UAA: ,I)a AGIJST!IN I HELt..AS SRl EOntlR: Ptt~~ Kapni3.'~

~ER E:COtfIJMII;;~ FctI:s F1:Jt(m,l

MllHAGEli: (n: REnACfLE ~ P,R(I,oUCTI:E: 'Wf"9lnloD I(Ol,Mtrol,l~S AtIEtEEsk VtJ~iill!fl11'i!riis ~~ 1 6-.6 '7~ ALer!,)

I~K~IHI3 "'ANAG[H'~ M"'II:I'IBrl~ I(cI,IUlt;II,!1~g:lo PRO[)UCT tr('ANAGER: Nilsh.i lI:o~ COOll..cONJrfOR HE PRI}[NJCTI[~ CilI'tl[lnlll ~!.IIJd,(.1U MANAGER Dt!iifllnnrpE. E ... i Bcea

MA:N'AG'eR I:..CGJsru:i ~ OP(R,A ju. I)imllcls F\l~lt.iitldl~ CO:O'.RtlONATCiR lOOi'Stlcl~1 (]iPERATII': Al'JlMl~ lr.:.l,jml~

AIlAPlAltl: PE;NfiilU' ,!,.I~:aA Ro.~ $1' DW: L.eVI1Ir1 '1 LJI1II! ~'Al lIP,buRt ~ LEGARI;i! Nilrri F;kikliM

D[R_£~OR OE PRO[)U~!: l1PC1I)~FJE: $Iello:s, Kri~O'~~i!o IJtp~ lR.r..y

IMPClRTATrQR~ M'1i!dl .. Sn-vfcelawallill 5_R_L Counlr)' Mal'J~tilir~ Martiililil Mm:II~a I1r

... art;ILlI"Ig Man~r.: Adll1i!1lli)ji(_~, R1ldactor:;G;JI1rU!~MlJoJ;I!<ID c.:.il:wll;antlht:lijJe'tii!Lita~r!!·:[kSim(]lli!lNaflOlle-.!nu i)]Utibi.it'lCJl'liManatirilr';DillDlordillChe

AtlRESA: ;lILr. L,:.l,jl~ t'Ois.t1ll,lr nr, !EI, et, 1. a;p..5. secrer 5, B\le"rt~li. R~ni~

(I :201)9 C1e:A.'go~!rfli HC1LI_::I~

(11 9ta MltF1;uml'tKl~ 9oCr~ Ud

ISSN 1191-.011'

Pr~tut nume~l(lr

P"'l" prim"'.' ""m~" l,90 l-WI,9D MOlPli!~ul L~ll,fl d~--al d'ilitea "lJmif r

!; ,I t.'.",r celerlalte nurnere 6,~ LEl/t9,90 M.DL

Orepturil.e nmsur te-xte'lllr. S@ <1M sub eopynghl ~ ili.~~ reprccucerea stecerca, lr<I~iti:!rea :;,au utililarea ~~, a mate:rialelor. s:ub orkC' ftJrrOO, ffira acCiltlul sais.a1 ~iton..rlui. 8fi\OtUl"i!;il ,rE:Z,.E!M drE~ dl! a' $thWttba Ilntinl;!<;!' pubUt;.ijtil suDil!:delor sau inlocJ.irt:a Inf.

eredlte Foro,

Nr.. Caj)ikllJNt.!Da[~~tFala eeu Spa':{!

U2iF:W"rM.P,1"..; 'lJ2Js.; R(ii;H;!rt Herdil1g PidUI1I' Ubrary. To"" StooeJGiJb-e.rt Lundt. Il;Iny '5'oo~.ilon, Uira,y. 'SPIJBAi 12fUF:

SPUAs:hid' s ~lrri~~Ii;h\er;SPL/Of"PMar.aui.SPL/t:U~Qm M..Jlcal Stoe> Ph"", ,."lt1/" SA. wrMPl, 1 mil', 5.LJ;t e~rlfl.olarne'l'i:!i H05pi131. SPUD,. ,p M~aui. 'IN1lr!IPI".: 1vli5~ B"b~~sII," Wost, 5PllSl a."h,~,,\ ... i. H""pij>I, wrMPl. SPUD.p :Ma~: 2.6/VF: ,Art Dirtetori. 'UJ'liS~ SPLlCi!ll'lf[r;)- "Jh.gracJ(: CtIlr1!e" Free.lTlitn Ha:spitat Newcasl~upon,· T)'fIe., SPI.J1.J.initgl'i!lfix. SPlJ,BSIP Dudow..: 2M3/F~ TrMry' StDne/Da'iid Hi!lnovel". SoL: U/l/S: st. SPl!MI"",,1 Don"", 1614/F, 5PlilJo.p, LI!Ih! pn,;",~,O$, SI.; U/iJS:

SP!,.,/I)eep' light ~O"!j, Sfl.l"Mi.:;:h;;.el OCIFlDe:; MJI2iS: SPl. SPLJ),hn Walsh, ,.LJ J ...... IliIl!l"Holrne~ SPLJOr P ""ani, SPL/A.5hid & H':arm:s,~frte.der Mkhltf':; W2JF.: Lupl!! Cunl\.ai, C'ol.lee'.ion.s,fATIl.hea S11M''kingi tJ8/2JS: Co11t:d.>ioI'l_stS:indra lou!K!idtl, IBu'b'!:IIesIJermire· WO:Odcott:: W1JF~ S~~ of ~ WJl.{P-l, SPLJC~ire Pmoo & Jooqui F,rrow: 11./2/5, 'EIO.. WfMPl: 71/1/" SPL/D, B",'G>boVCNRI·.SPuDr Kr.... 5<~~" 7112/5, S~R( SF'L.j'Dr :Kli!lDS ~rhilre.. WI1jF-: ~alprh T HLltdlirl9~; 19fV~: ~ph T Hu"hiol". 8111/F, SPlJJ,h. w,~" SPLJDo" f.~tt, Wl~ SPUD P.hilUps. SPLIP-etil fom"'IallCSl, SPI./Ricnard ·G R~wliog:slCi.ls!.Om M~ic3l ~odc Phol_G: e.2lrIJIf: .N:<i11on:a1 Mi!'ningilf!i T",~, 81miS, ,,"~Iic Hoaith la_tory 5<",,,,. BA: W'jS,SPl/51 e.rlho~,"""< I-Io<pila, SPlJPoul -. & Tim M,1)oo, WfMPl SP:L!!s..:iencc-~l'itpic.Ubl"l4'Y

WTMPL·:;::! W~lloomoe Tru~l MIDd:ic:al Phal'GglOlpfUc: Libraf]!:. SL -;: Stt-,Pflr(: n ltit:g~. BA !I BiopholQ As-slld.a'les

'",.'ralii,

, V'. Wo, 210/4. 11/1:. &./,/f, Am.nd, Will;,m, 4012, Sandi. HiU: a,II/F, 8US!' 01.", KiM""

a Pt.!rFltru II m 1i1l[lol d~st'r\ 11""1." ~[~Ilk:fbJli

,u I uU]I:.au II plJ b Ih:nl i .. th.' l:L .il1."'i!"I:.I')1

;Pllrud de ,1in-lmF"r[' ::zllinrol"mlltl

.... illtfnBrul .1~ullril inh:nlill:i "h.'

.1 nmlpilrf"-L1 ~I .1p.u"lllII(' unn:alu.-if"C.

Penlru orice informatie, lillnurire sau comenzi de numen: apiUute anterior, suna(i - ne Ia tel.

!!/J Romania: (021) 40 10 888 ~ Moldova: (0022) 93 07 42

Pe lingii PN,ur :revist~lor comandli.le va trebui :;I achUatl ramhu.rs ~ ronln,wa!QaI'i'a wcior Mla.lt!.

ORAR DE SERV1CIU Lanl·Vlneri, 10,00·18,00

Vizltali s lte· ut Ilostru ta ad re sa www.deagostini.ro e·ma ,1: , nfollldeagost,ni. ro

FOAIA 2

URGENTE: Cazuri in ur enta

Barbat injunghiat in piept

5.00 a.m.

Locul crime;

La primele ore ale Anului Nou, Stan, 'in varsta de 65 de ani, a lost Tnjunghiat in piept cu un cutit de catre chiriasul lui, Sangerarea a fost midi, dar el era slabit ;;i respira cu dificultateo A sunat la ambulanta, care I-a dus I.Irgent la spital. La Camera de Garda de la Urgenle, Stan a fast preluat lntr-o rezervs, pentru evaluare. De~i era constient inca, asistenta i-a gasit cu greu pulsul ~i i-a determinat tensiunea. Starea lui se deteriora deja rapid - era loarte palid, transpira abundant ~i venele gatului erau dilatate. Stan dadea semne de disconfort extrem, cerand ajutor, spunsnd perscnaiului medical eli are senzatia di va muri [deznodamant de altlel posibill. Starea lui a lost mcnitorizats pana la sosirea unui medic.

6.05 a.m.

Diagnostic

Odata dezbracat, rana lui era dar vizibiLa, in slang a sternului. Avand in vedere pulsul rapid ~i de abia palpabil, tensiunea arteriala scazuta si venele dilatate, rnedicul a diagnosticat un tamponament cardiac, sange acumulat in sacul pericardlc, ce inconjoadi inima.

Cand are lac 0 sangerare in sacul pericardic, sangele urnple spatiut in care,ln mod normal, inima se dilata inlre doua contractii. Ca urmare, doar 0 cantitate midi de sange patrunde in inima, si contractia inimii, ~i deci ~i pulsul, sl:ibesc.

6.10 a.m.

Tratament

Medicul a inlrodus un ae gros chiar sub sternullui Stan, cu Iraiectorie spr€ stanga ~j spre spate, in sacu 1 pericardic. Sa ngele a lost tras in seringa permijand astlel inimii sa se dilate. Tn cazullui Stan au fest 5~a!?j cu seringa aproxirnativ 70 ml de sange, In cele din urma, pulsul lui a reven it la normatsi tensiunea a crsscut la valori normale, masuraojte.

8.00 a.m.

Probleme

De~i acest tratament este 0 modalitate excelenta de salvar€ a vie\ii in urgenla, pe te rmen lu ng, este necesara rezolvarea alecjiunii de fond a miocardului. Tn cazul Iui Stan, cand starea lui s-a stabillzat, astfel incal sa i se permits deplaserea, el a fost repartizat catre 0 unitale specializata in cardialogie, din all spit-al. in interval de doua ore, chirurgii t-au operat, eliminand cheagurile si sangele in exces din sacul perkardie. Apei au facul doua suturi cu lire separate pe inima ~i au cusut rana din piept.

in aCSBstii radJografle, Be vede Isma {)Ufilulul fnflptil in pleptullui Stan_

Medlcl/su fa/os;t aceasta Imagine pentru

a confirms exacl/ooul pe urnle a trecut 18ma ~llezJunlle produse.

.~. -~ "'!~::7L

L.s Urgentil, lui Stan I s-a admln/wBt oxigen, I s-au tilist hBine/e, iar cuVtu/ a fost manVnut in .pozJfl8 (lxi, penfnl B evitiJ marlrea flnll din plept

Deznodamant

Evotutia pacienlului a fosl excelenta ~i recuperarea buna. Pre zenta sangelui in sacul pericardie este 0 situatie neoblsnuits, dar diaqnosticata la ti mp ~i tratata corsspu nzstor, n-a r trebui sa lie fatal~. Totusi, daca culitul ar Ii impuns ventrieulul stang - compartiment al inirnii in care este cea mai mare presiune - este putin probabil ca Stan sa Ii supravieluit suficient de mult cat sa poats Ii tratat.

URGENTE: Cazuri in ur enta

Medicii ajuta 0 femeie cazuta La pamant

in limp ce iesise la cumparaturi, Gladys, in varstli de 78 de ani, a cazut pe strada, lovl ndu-se cu ca pul de asfalt ~i j u li ndu-st genunchii. Avea 0 taieturii la cap, care sangera putern ic, In cateva minute, administratorul magazinului din a propiere a chemat 0 ernbulants.

Am bulante le su nt ec hipate complet si echipa pararnedlcala este instruits sa trateze pacientil la locul accidentsrii ~i pe drumul catre spital.

Sarcini cneie

Echipajul arnbulantei trebuie sa fad! imedial 0 saris de verifidiri esentiale, aJloi se ocupa de ranile lui Gladys. In primu I rand, echi pa s-a asigurat ca;

• Gladys are caile respiratorii libere, aSllel indH aerul sa ajunga In plamani;

• respirajia lui Gladys e normals:

• sangerarea de La cap este con-

troLata prin banda] compresiv;

• genunchii zgariali sunt bandajati, Deoarece echipajul arnbulantei a considerat di e pcsibll sa existe fracturi ale oaselor soldului sau

ale piciorului, le-au imobilizat in atele,

De ce a cazut?

U rmatoeree sa rt i na pen tru m embrii e c hi pajuLu i a fost sa 7n cerce s.3 aile de ce a dizut Gladys. Apo i au putu t sa Ii administreze imediat tratarnentul corespunzstor ~i sa in~tiinteze corect cea rnai apropiatji u nitate rnedicala UPU lu nitate primiri urqente] despre nevoile pacientei lor, Echipajul arnbulantei era constient de faptul col ar putea exista numeroase motive pentru diderea lui Gladys. Acestea au lost luate in considerare, alaturi de irnplicatiile asupra tratamentului, lnainte de a ajunge La spital.

• A al une ca t Gla dys pe asia It?

• A avut un alae de cord sau un

a ta c ce rebrat, a cea sla fi ind cauza dizalurii?

• Sulera de alte boli, care au cauzat caderea?

• Este sub un tratament medicamentos, care ar putea determina diderea?

Dupa ee au examinat-o alent pe Gladys ~i i-au pansat ranile, au ccnsiderat ca, eel mai probabil, ea

a alunecat pur ?i simplu pe aslal!. Apoi au transmis prin radio catre eel mai apropiat spital informaliile despre pacienta, pentru a preveni persona lu l medica I. Cu Gladys culcata in arnbulanta, s-au indreptat catre UPU, 'pentru 0 evaluate complete.

Echlpa de pe smbuJsn!1i comunlr;a cu pacientul pentru II proclza gravitates feziun/lor fl S sfJIblll starea luI generallf.

Arnbulanta

-----

Ambulantela au echiparnent de resuscitare, care permite tratarea paclenplor Inainle de a ajunge la spital. Acest lapt este esential, 1n special atunei cand eel mai apropiat spital se afl~ 13 0 oerecare distanla. AmbulanJ:a care a transportal 0 pe Gladys era. dolatjj cu echipament important, cum ar fi:

• Tuburi §i dispozitive pentru 11 asigura respiratia,

• Echipament de ventilatie §I oxigen pentru respiratia aSistata • Echipament pentru oontrolarea batailor inimii §i pentru depistarea unui eventual alae de cord,

• Echipament pentru perfulie.

• Pansamente, stele §i alte echipamente pentru tratarea ranilor.

Echlparea bunlf a ambufantelor posta salva vletf, in special in zonele ruTa/fl, atunel clInd eel mal aproplat spital eate

Is kilomfltrl distan!1i.

MEDICINA GENERALA: Dermatolo ie

~------------------------~

tntormatil generate

FOAIA 1

Dermatologia este 0 rarnura a medicinei care studiaza pielea ~i bolile ei. Se cunosc eeL putin 2000 de afectiuni ale pielii, care pot afecta pe oricine, la orice varsta.

Pielea {cutis} este Inveiisu! extern al corpului "i, de esernenee, eel rnsi mare organ e! acestuia. Pielee nu numai ca proteieaz8 corpul de sccidentiiri $i paraz~ti, dar aCfioneazii ce organ de sim; cheie ~i piistreaz§ tempereturs norma/a a corpului. S§ni1tatea pielii este de multe ori un indicator al sanata,tii Intregului corp. Ctind ceva nu merge bin€! la nivelui pie Iii. este important ce pscientuf sa fie vszu: de un specialist, si anum€! de un derma/olog.

Cele patru lit,sturl ale p/6111 sunt:

/a supratals epfd6rmu/, compus din cetute moarte (I); mst Io», partea vie a spldermulul (2); dermul, tormet din ,esut impinzit cu vasa de slinge (3), ,i grASlme subculanatii (4).

Structura ~ielii

Receptor de durere

Corpuscul Krause ~ receptor pentru c1ildurfi

Corpuscul Meissner Receptor tactil

Straturile epldermulul

Trunchl al Ilruiul de par

Gland' sebacee

t:.·~

tuetdum

Stretul granulos

rStrB,U,

spin os =-"',

~ Stratul bazal

1

l ;~~:r::mUI ,y_.s,~~;:;~~~j(~~J subculanatli

Por

Falicul pilos

Radiolna flrulu] de pilr sau bulb

Glandli sudorlpera

Capllare arteriale ,I venoase

RoluL dermatologuLui

CAND SE AJUNGE LA UN DERMATOLOG?

Persoa nele cu boli de piele pot Ii trirnise la derrnatotcq de dltre medicul de larnilie. 0 alternativs este, daca sunt deja in spital pentru alta atectiune, sa fie consultate acoto. de ciHre speciali stu I dermatolog.

Tn ciuda numarului mare de probleme ale pielii, majoritatea cazurilcr va lute de medieul specialist se constituie intr-un grup mic de atectluni, ce cuprinde:

• eczema

• dermatita

• acneea

• cancerul de piele

• psoriazisul

Acestea vor Ii descrlse in editii

viitoare ale revistei. '

PIC/OR DE ATLET - FORMA U!?OARA: Poste f/ vindtilcslA de obicei fo/oslnd preps,ste de Is termecte, dar dscll problema pers/sliI, Irebule consultat un medic.

PICIOR DE ATLET - FORMA SEVERA:

Comparstlv, sceet ptcior de st/till a s/una tntr-un stadlu sever ~I va necestt« trstament dermatologlc spec/allzat.

MEDICINA GENERALA: Dermatolo

CUM SUNT DIAGNOSTICATE BOULE DE PIELE?

• Biopsia reprezints recoltarea de probe de lesut viu pentru examinare La microscop. Un esantion de piele are un diarnatru de aproximativ 3 mm ~i este extra s, f~ r~ du rere. su b 11 nestezie locala.

• Micologia, care 51! ocupa de bolile unghiilor, parului ~i pietii

Psoriszlsul pls/ll S81e csrscterlzsl de pete ro,1I scopsrlr6 de crusts slb,argintll. Aces!e zone de plels rngrolstii Bunt locsllzat6, in mod tlplc, p6 coate, genunchl, pe PSrtS8 de JOs a spstslul Ii pe plsles cllpulul, dar pot aw." ,i 0 rilspindirll mllllsrgl.

si care anaLlzeaza fungii lciupercilel, este un alt instrument util.Fluorescenja anumitor fungi in lumina uttr avloteta. intr-o camera Intunecata, reprezinta un mod rapid de diagnosticare, in clinieli.

• Pentru lestarea alergiilor la nivalul pielii. se pot folosi teste cutanate. Acestea presupun aplicarea pe piele a unei rnari varietali de substante chimice - de obieei diluate - cnntinute de cosmetice, produse de toaleta ~i de curalire domestica.

Substantete chimice sunt aplieale pe zone mid, delimitate, acoperite cu pansament izclent, care rnai tarziu este indep1irtat. 5e apreciaz~, ulterior, reactia pielii La substantete chimice.

Tratamentele dermatologies pol f medicamentoase sau chirurgicale.

TRATAMENTUL MEDICAL

Tratam eritele lolosile sunt cunoscute sub denumirea de topice ~i se gasesc su b numeroase forme: creme, unguente r;;i lotiuni. De obicei, pacientii i~i aptics sing uri aceste tr ata men te, aea 5 a, da r dl!eodaUi esle necesar aj utorul specializat din centrale de tratamenl ambulator Icabinete de dermatologiel. Anumite tratamente locale, cum ar Ii apliearea azotuLui lichid pe negi, se fac numai de ditre medicul specialist, in clinidi.

• Alle tratamente. de exemplu ce Ie cu steroizi, se ad mi nistreaza oral.

• Lumina ultraviolet!! este foarte util~, in special in tratamentuL form elor a cute de ecze ma sa u psoriazis.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL Pentru indepartar ea afactiunllor maligne ~i benig ne ale pietii se

totoseste 0 gama variata de procedes.

Pentru svita rea dureri i Tn ti mpul interven!i ilor. se ap liea, in 9 eneral, anestezle locala. Dadi insa procedura chirurgicala este mai laborioasa.sa practica anestezie generals.

EchipaITHfntapentru tratament

• Chiureta are un instrument in formA de linguri!ii, eu 0 margine asculitil, care poate Ii fotositil pentru riizuirea anumitor pete ~i formaJiuni tumorale ale pieHi.

• Bisturiul este folos1t frecvent pemru lndepMarea forma!iunilor tlImorale ale pielii, in special cele canceroase. • Cabinsls cu lumina ultravioletA sunt folosile pentru tratamentul cu ultraviolete. Existli numeroase aparate, inclusiv pentru tratamentul general corporal, ca §i pentru maini sau picioare. Lumina ultravioleta este radraw pe pie II) in doze eootrolate,ln special pentru tratamentul eczemei §i 81 psoriaasului,

Echipament de specialitate:

~---------' -----~

Denumitii tracvent §i dermanta de contact, este 0 rea ctie la 0 suostenta ce vine

In contact eu pielea, precum dsterqentii, inelele de metal sau care ccntin substarne chirnlce (ca In imaginel. T rata m entul pres u puna evitarea contactului

cu materialul sau substanta generatoare.

lim

Echipamente ~i metode de diagnostic

• 0 lupa este utili! pernru a man imagines multor pete sau temori ailate pe suprafalJl pielii.

• Histolog ia (examinarea rnicroscopica a u nui Irag ment de piele ests esenlial<l pentru confirrnarea dlagnosticului §1 evidenJierea modificarilor in straturile profunda ale pie Iii.

• Microscopia electronica a pielii eSW lolosita ocazional pentru confirmarea diagnosticul §i perrnite observarea modiffcarilor pielii cu 0 rezolu!ie extrem de mare. Este, de asemsnl, un echipament foarte util in csreetareo

• 0 biopsie ooloratli cu substan\ii fluorescenta, pentru a eVidellJia anticorpii din plele, Aceesta e~ 0 tebniCia utila pentru confirmarea unei bali dermatologiee imune, cauzata de anticorpii prezellJi in piele. Poate fi observat tipul de anticorpi ~i locul de origine exact

• T estele clJlanate locale sunt folosite pentru diagnosticarea alergiHor. Fiecare disc circular con~ne 0 substan!ii difenta, lar numarul de pe el identifies respective substanj:S.

Acesflllns/romenl6 Bunt chlurete, slUlmilniltosre blsfurlulul, dsr cs.rs $6 dN6I'SntiazB prin cspiltuillscullt /)) fonniI de Iinguritli. MBrginll .. lISCullt .. sunt Id6Bl .. penlro rIlzulres puncftllor ¥Is umflilturilor dept! plS/e,

~~==:::;==- ==i!!!!~ Termenul esrs derivat din

cuviintul gracesc "acme" sa u "flo a rea vletfi", A pa re tn majo ritatea cazu rilo r

in adolescenta, dar poate debuts la oriee v§rsta. Afeeli u nea s e ma nifesta, in general, din cauza unei prod uctll crescute

de grlisimi naturale ale legumentelor §i prezenlei unor bacterii.

ProbLeme de dermatoLogie In numer::eLe viitoare

Aceasta este 0 tumora

a celulelor din piele, care prccuc pigmenlul numit melanins. Majoritatea petelor pigmentare de pe plele, cum ar Ii alunilele, sunt inofensive, dar orice moditicare de marlrne,

fa rma sa u culoa re poate indica dezvoltarea unui melanom. Tratamentul poate presupune

inle rYe nli e ch irurg ical ii.

Eczema este a lntlarnatie iritativii a pie Iii, ce afecteazli 5-15 % dintre copiii mici ~i 2·'0 % dintre adultl, Simptomele inc Iud ro§eara, escorlatll ~i exudate ale pie Iii. Exists do liB tipu ri de eczema: eKogenii si endogena.

Tratamentul eczemei

FOAIA 2

Eczema este 0 boats frecventa a pielii, ce afectsaza aproximativ un copil din sase ~i circa unul din zece adultl. Dasi nu exista trata ment specific, numeroase metode pot f fotosite pentru ameliorarea simptomelor neplacute.

Cuvantul .. eczema" vine din termenuL grecesc ce inseamna .. a fierbe", referindu-se La ba~iculeIe care pot sa a pa ra in stad i ile incipiente ale acestei atectlunl dermatologiee iritante. Sun! multi lactcri care pot cauza sau agrava eczema. i nclusiv schi mbar: le de clima. il'IC1Hzirea csntrala, inseclele din praf, stresul emotional ~i alergiile alirnentar e. Ca urrnare a acestor aspecte, eczema este des inlaLnila in randul copiiLor.

Exists doua mad tipuri de eczema

Eczema endogenii este cea care vine din Interior ~i implicll facterl genelici. $aptezeci la sutii din persoanele care au eczema prezinta astfel de cazurl in familie, sau altele, precum, astm sau febra tAnului. Aeeste tre i afecliuni sunt cuprinse in termenul de atepie. Alopia apare cand orqanismul reactloneaza la alergsni din aer, cum ar fi aearienii din praful de casa, iarba, polen sau par de caine ori de pisicii, ce determine producerea de antieorpl ill exces. Eczema atopies sste principalul tip de eczema endogena, Aile forme includ: eczem a dish id rotica, d iscolda (numular~), seboreica §i astealoziea (vezi pagina urmstoare).

Eczem a exogens

este cauzata de factori externi, precurn alargiile sau subsllIn· lele iritante. Testele alergologice trebuie f~cute ori de cilte ori se suspectsaza 0 alerqle, Data ea e conflrmata, contaclui cu substanta lrnplicata va fi eVitat, penlru a permite vlndecsrea eczemei.

TRATAREA BOLNAVULUI

Eczema poate atinge multi carneni, afecta nd aproape loaUi via!a celui bolnav, inclusiv rela!iile de prietenie, rnunca sau somnul. De acaaa, dermalologii consldera i mporta nt 503 tratezs persoana, ca intreg. ~i sa Ii of ere sprijin ~i inlelegere. De obicei este 0 mare u sura re pentru pacient sa audii dl beals se va vindeca, de cete mai multe ori complet, SoU, eel pulln. se va ameliora cu timpul.

Eczema cu erupt/e /rltlltlVII ;o,/e a acestel femel a fost caIQ:at4 de 0 marcli snume de spumli de ras .. Acsssti slsetlune este cunoscutil ,1 sub numet« de dermal/til de contsct.

Eczema ato~ica

INFECTlILE

TRATAMENT

SIMPTOMATOLOGIE

Se folosesc steroizii cu puterea cea rna i midi, in special penlru zona le!ei. Foloslrea un or stercizi puternici poate duca, in limp, La subtieras pielii, dar aceasta problema nu mal a pare in cazu I folosirii unor cornpusi mai bUlnzi. Acesle tratamente se pot face acasa, d ar ~i in perioad ele de spitalizare.

Principalul simplom este mancarimea, dar mai spar cruste, rO.!1ealii. uscaciune, Inqrosarea pielii ?i uneori mid vszlcule. Eczema atopies apa re in general panli La varsta de doi ani, mal ales in perioada doua-sase luni. da r poate sa apa ra oricf nd in cursul vietii, La copii, afecteaza in special lata si scalpul,

Dupa implinirea varslei de 18 lunl, eczema isi modifica lccalizarea ~i apare 'in special in plica bretelor si In spatele genunchilor. La cei ma i multi copii 5e cbserva 0 ameliorare a eczemei in jurul varstei de cin ci ani. astfel incat majoritalea 5e regasesc vindecatl in adolsscenta. 0 parte au Tn continuare eczema, dar ea devi ne lot rna i puti n severa odatii cu ina i nta rea in varsta.

Uneori eczema apare, pentru prima data, La varsta adulta. Cauzele sunt necun nscute.

Eliminarea infecliei este un aspect important in tratamentul eczernei, Cei cu eczema atopica au tendinta sa dezvo lte ma i mu lIe bacterii pe pi ele dedit cei neafee tati de boata. Cele rnai treevente bacterii implicate sunt statilococii i'i streptococii, care pot agrava eczema. Virusul herpes simplex, responsabit de aparitia micilo r e rup] i i vezi cu lara [la nivelul buzelorl, poate ~i el sa inrauta!easdi evolutia eczernei.

Recomandarile de tr atarnent in cazul eczemei includ evitarea lotcsirii sapunului. Poate f fotoslt, in schirnb, un produs emalient, care hldrateazs si calrneaza zona atectata, prin aplicare pe pie lea uscata de trei, patru ori pe zi, Este uti 1 ~i una nti septic, 0 lotiune de baie bazata pe uleiuri, a carei lolosire, 0 data sau de doua ori pe zi, reduce numarul de bacterii ce se dezvolta pe piele. Antihistaminicele pot ajula ia eliminarea rnsncarlmllor: asttsl, o Ire irne di n eei a fecta!i de aczema benaficiazji de tratamentul cu ulei de primula.

Pentru eczemele mai active S8 aplica, in strat subtire, pe zonels afectate. un unguent sau 0 crerna ce centins steroizi sau alte substante antiinflamaloare.

Scarplnall, eczema Se pOllle Inf8Cla fl intlnde, C8eIJ c .. inrlutilte,te starell genera/il.

in ttmp, ecz:emllstoplc4 tlnde SB 5e mute in spsta/e genunchllor; ZOn8 se fnro,e,te, se descusmS8zil ,1 se crapll.

Eczema /rltantif Is coptt se trsteszil Bdesea cu 0 cremil c8/manta, cere sa rtlduca fentatls de a se scirplna.

DenumiUi dupa termenul grecesc pentru ba~ica lbatcn I. datorila eruptli lor vszicu tare, spare, de obicei. la adultf cu varste cuprinse intra 20 ~i 30 de a ni ~i se ca raelerizena printr-o eruptie vsziculara care da m.'lndirimi In palma si, trecvent, in talpl.

Eczema dlshldrorici cauzeszlf trecvent Bnxietate ,I pl .. rderee fIIcrederii fn sine, din ceuze aspectulul neplacut " mBniffilstiirllor sub/eet/ve.

TRATAMENT

AceasUl forma de eczema lcuroscuta si ca forma vericularal tinde sa se ag~aveze in sezonul cald ~i este impunand folosirea unor steroizi destul de puternici, in aplicatii locale, pe zonele alectate. Pe masura ce eczema se linisteste, staroizii pot f folositi din ce in ce mai rar; pans la in!reruperea lolala a tratarnentului. Este verba de 0 afectiune recurenta, a direi vindecare nu este permanentao astlel incat. in general. sunt necesare nepelari ale tratamsntulul

Eczema numulara (discoida

Acest tIp de eczemii a fost numlltf duptf forma erupt/va: pete mtct, blnB conturete, d/scoldale 8au ovale. ApBre doar IB adulti !jl se poate riisp6ndl in multe plfr/I ale corputu),

czema setioreica

Aceasta forma de eczema ests rar Irltalnitii inainte de adolescents, dar apare la 3-5% dintra adulli, precum ~i la 1/3 dintre adullii cu infeclie HIV. Afecteaza fata (in special zona de implantare a parutui, zona din jurul sprancsnelor, a gurii ~i a nasulul], pielea capului lscalpull ?i partea suparioara a pieptului. ln zona pietii capului poate aparea rnatreata, (9 evolueaza, dand aspectul tipic de ro?ealii, descuamare [cruste] sl mandirime a scalpulul.

Eczema ssboreica este asociata cu Pityrosporum oveie, 0 infeclie fungidi, tratabila cu sampoane antirnicotice. Zonele felei ~i ale pieptului sunt tratate cu 0 crema antlrnicctica. de multe or i in comb i n atie cu un steroid slab. Aceste tratamente amelioreaza star ea, dar nu reprezinta un tratament delinitiv, d?a ca repetarea tratamentului este necesara de-a lungul mai rnultor ani.

SIMPTOME

Aces! tip de eczema este caracterizat prin aparina unor formatiuni rosli, descuarnante. cu margini bine cantu rate, care pot Ii d estul de inlin se pe piele ?i rapid progresive. De cete mai multe ori afecteaza bra! ele, pi cica r e le. pieptul si spatele ~i tind sa dispara dupa cateva luni, de;;i In unele cazuri pot persi sta an i de zite.

<III! Eczema numulara erupe, fn ganeral, slme/rlc au lezlunl de marimea unel monede. De cafe mal matte on, aces/ea epar pB tegumentele care tnvetes« mu,chll merabrelor:

SIMPTOME

Este caracterizata printr-o piele uscata. descuarnats, care t.inde sa 5e aqraveze in sezonul reee. Este o efectiune tipica pentru persoanele in viirstii sau cei ana Ii in convalescents.

TRATAMENT

Se recornanda folosirea unor substante emoliente ~i aplicaraa locala a unui steroid slab, de obieei suficiente pentru a controla eczema. Aparatele de umidificare a aarului sunt ?i ete, de obicei, utile.

TRATAMENT

Tratamentul eansta in aplicarsa toea III a u nor steroizi puternici si substante emolients. Pe masura ce eruptia este lin uta sub control, S8 pcate reduce lrecventa aplicaritor si se pot lolosi steroizi rnai pu lin puternici.

La fel ca si in cazul altar eczeme, nu exista un tratament definitiv.

,... in cezurtt« gra vel

/ezlunlle pot SUpU,B. AC6st tip de eczemlf apare, In generBI, la pac/enrll fiirii sstfel de

Eczema Bstestoz/cii apare, tn general, IB persoenele fII varstii, ca Is Beest paclent de 69 de ani. P/eleB este u5call!; 11 craps/ii. Poste sparee

din cauzs malnutrlt1el.

Cardiovasculadi

CHIRURGIE

FOAIA 2

8ypassuL coronarian: prin grefarea unui vas La niveLuL arterei

Blocarea arterelor coronare este 0 cauza frecventa de deces ln aproape intreaga lume.

Atunci cand tratamentul profilactic nu mai este suficient, un chirurg - specialist in afectiuni cardiovasculare - poate face 0 operatie de bypass, qrefand sectiuni din artere sau vene ssnatoase in locul zonelor blocate.

Grela pentru bypass de <lrlers cornnara {CABGI 5<llveaza viata calor cu atectiuni coronariene.

MOTIVELE OPERATIEI

Aproape ju malate dintre noi, panli la Vars!a de 65 de ani, marulastarn sirnptornele unei atsctiuni coronariene. 0 depunere sau 0 placa de grasime (colesterol ~i acizi gra~i saturatil su b invelisul intern al vaselor de sa nge mi~~orealil diarnetrul arterelor, r educa nd fluxu I sangelui.

AceasUi limitare a Iluxului de sange esta eea care produce alat simptomele severe, cat ~i preblemele asociate bolii coronariene. Corona rele bclnave SI! pot obtura bruse, printr-un prccas numit .. patologia rnortiisubite", Endoteliul !invelisu I intern al vaselor de sange!' SI! rupe in dreptul plaeii formate prin depunere de grasime. Aceasta duce la forma rea unui cheaq de sange, care blccheaza in scurt timp vasul de sanqe. Blocarea unei artere duee la mcarlea [esutului iriga!. La nivelul inlrnii, acest fapl poate Ii fatal.

Chl,urgul speclsllst p,egiIte1te psclenrul pentru ope.rslls de bypsss coronarian,

• Ourerea in piept: 0 stare de discontort eu 0 apasare in piept, ulterioara unui exercitiu fizic, unsi plimbari in vant, Intr-un moment de anxietate sau la expunerea ta Irig. Uneori, durerea poate sa apadi ~i in repaus sau cand persoana sta culcats.

• Indigestia: durerea du pa masa pcate Ii confundatil cu i ndiqsstia. • Durerea eu alta tocatizare: durerile anginoase pot iradia sau apilrea in alte lone in alara de piept. Un disconfort in urnar sau bral apare !reevent, iar durerea in maxilar sau din!i este mai rara.

• Dispneea: 0 respirajie scurta poate s~ apara singura sau Insolind durerea.

• Palpltatiile: Bl3t1ii repezi sau neregulate.

FACTORI CARE POT FI TRATATI

• Hipertensiunea arterlata

• Nivelul crsscut din sange at colesterolului ~i al acizilor qrasi saturati

• Fumatul

• Obezitatea

• Traiul in zone eu clima dura

• Sedenta rism ul

FACTORICARE NU POT FI TRATAJI

• istoricul unor boli corona riene in familie

• Sexul masculin

o sectiune printr-o artera coronars, Oepozitele de grasime restrlctloneaza trecerea sangelui ~i exlsta riscul ca endoteliul sa S8 rupa ~i sa se tormeze cheaguri de slinge.

Perela -----:rt:;. arterial

TRATAMENT

Cea rnai buna modalitate de tratament este preventia. AltteL spus, esen\a tratamentului consUi Tn Tncerearea de a Tmbunata\i alluxul de sange catre mioeard. Pana ta un punet, acest lucru se poate realiza cu medica lie ltratarnsnt antianginosJ.

Dadi aceasta nu este eficient1i, se poate incerea ditatarea vasului pe dinliuntru, cu ajutorul unui balon, interventie care poarts numele de .. angioplastie ccronariane".

Daca ?i aceasta procsdura este neadeevata sau nu dues La disparilia simptomelor, este necesara interven!ia chlrurqicals, Rolul acesteia este sa imbunat1i!easca radical

CHIRURGIE

afluxul de sange. prin erearea unor dii alternative de cireulatie a sangelui catre rnuschiul cardiac. Aceste dii alternative sunt .. bypass uriale sectiunilor de arters coronara ingustate.

Pentru constituirea bypassurilor sa folose~te una dintre numeroasele vene superficiale ale piciorului. Existe unele dovezi care arata ca. Tn tlrnp, bypassul din artera ar f mai rezistent la obstructie. De aceee, folosirea arteretcr in aceastli procedure a creseut in ultimii zece ani. Din plicate. 0 arlera sau 0 vena. luate de oriunde din aLta parte decal organismul pacientului, se blocheaza foarts repede dupa opera lie.

5e poate folosi 0 artera din perete-

le toracic larters toracica rnamara Arters coronars este internal aeolo unde fluxu l sanguin ingustallf tn cliteva puncte. este mare. 5e rna i lolosesc arte-

rele din peretele abdominal ~i cete

din jurul stomaeului.

A~eil5t6 angiogramil Golor aratil Ge Ie d ou i II rlere coronare ,I re,eaull lor de vlIscularizafie.

in aceasti inima sinatoasa. depozitele normale de griisime (galben) inconjoarii zone Ie 5triibiitute de vasele coronare. pe suprilfala inimil. Cele mai multe dintre vasele de sAnge care irigii Inlma sunt vizibile 18 suprafa,'.

Arte.a coronarl lIescendentl anterloarl atAngii

Segment bolnav

Arters coron •• iI descendentl ----->,.-=....>..;<;6.r

poste.loa ril

RamUli ventricularA -~M¥OIJ

stingil s srte.eI coronare lI.eple

ingustare 8 arte.ei coronare, Arterele eoronara (albastru) striibat suprafata inlmii. furnizand sAnge mioeardului. Compartimentul Tntuneeat arati 0 sactiune prJn artera ingustatii, care reduce fluxul s1ingelui catre zona urmitoare a arterei (verde). Reducerea fluxulu; de sange ce ajunge Is miocard provoaeli durere in piept ii pcate duce la un atae de cord (infarct miocardie), Chirurgul va face 0 grefa de-a lungul unei artere sau vene care 118 scu.rtelrcuita practie portlunea Ingustatii a arterei coronare.

Ram uri! obtuz'A marglnall

Atrlul stiingurechlu~ stiingli

Aorta

Ventrlculul --.3lII..--

drept

RATA DE SUCCES

Opera Ii a de CABG este surprinzjitor de sigura. Un procent de doar unu la sutl! din pacienli decedeaza in tirnpul oper atiai sau in urrnatoarete 30 de zils. Ulterior s-a demonstrat ca pacientli se simt la lel de bine ca si t ei care nu au sulerit de 0 boala de inima. cel putin pe parcursuL unui nurnar mare de ani.

Angorul poate sa reaparll; de obicei, unul din cinci pacienti se intoaree pentru ingrijiri suplirnentare, dupl! zace ani. Evident, rezultatele buns aLe opar atiei se rnentln prin eontralul atent al factorilor de rise ce pot influanta. Riscul vital cauzat de boal~ ests, cu siguranpi, mai mare dedit riscul oper atiei Tn sine, Daea sun! ingustate, at.~t ambele

ramuri aLe arterei eoronare sUlngi. cat ~i artera ccronera draapta. ceea ce reduce funclia can I rae ti va a in imi i, sau daca Irunchiul principal al artsrel coronare stangi este semnilicativ ingustat, atuncl, pentru a supravietul, se reccrna ndii op aratia.

NECESARA PE VIITOR

In Romania, bolile cardio-

va sculare reprezinUi principala cauza de mortalitate. Mortalitatea specifidi din c auz a cardiopatiei is c h ern!ce situeazli tara no astr a pe primulloc in Europa; Ingrijor ator este faptul cii ea se aila in co ntin u a ere ste re, in timp ce nurnarut c ar d!clogilor lnt erve nticni s ti este muLt mai mic decatTn multe alte lari europene.

DomnUIS~~~~~s~~nC~;rsta de 0 P era t i a

59 de ani, este ~ofer pe a autocis- Tn ziua interventiei, dom nul Thomas este pregatit pentru sala de operatii !?i

lerna. casatori!, !aUll a doi copii echipa operatorie este pre9atita pentru 0 diminaata lunga de rnunca, Operatia

mario El a suferit de zona zoster, de grefa pentru bypass coronarian este 0 operatie laborioasa, in timpul careia

care i-a alectat partea dreapta a fW

ga!ului. Ulterior, a manifestat dis- ~ • c.u.ti_a_t.o.r.a.c.i c.a_s.e.d.e.s.c.h.i.d.e.!?_iin.i.m.a_s.e.e.x.p.u._ne.p.e.n.t.r.u.9 •• re_a •. _

contort in gat, asocial cu transpi- ' .. ralii ~i greala. A observat prima data aceste simptome Tn timp ce urea scara autocisternei sale. Ele s-au msntinut, asa ca a decis sa ceara slatul medicului de familie, ingrijorat fiind de faptul ca zona zoster ar putea recidiva.

M8fJlcul, f1/HICllll/sl rn chlrurgle cardIOV1JBCUllJrj" expllcl domnulu/ 7homIJs ce urmellZil sl (scI.

Hipertensiunea arterial1i, obezi!atea si antecedentele de turnator ale dl~i Thomas l-au delerminat pe medicul de familie sa faea un EKG [un traseu electric al inirniil, care a evidential schimbari ce ridieau suspiciuni privind a posibilii boalii corcnarians [cardiopatie lscharnica cronies - CIC]. 01 Thomas a fost trimis pentru un consult de specialitate la un ear- , dialog. Durerea s-a mentinut, Tn ciuda tratamentului medica mentos adrninistrat,

Testels au confirmat prezenta CIC, angiografia lun procedeu prin care 0 substanla de contrast este injectaUi in arterele inimii pentru a vedea oriee lngustarel a confirmat reducerea lumenului trunchiului principal al arlerei coronare stangi, eu afectarea rarniticatiilor din partea dreapla ~i stanga. Cum tratamentul medicamentos nu era eliden! si angioplastia nu era indicat~. domnului Thomas i s-a recomandal interventia chirurgicallL

LUNI

Dl Thomas este internal. Este revazu! tot istoricul medical. exarninarite fizice si toate testele fikute. Sunt preg~lite doua unitali de sange compatibil ~i se obline consimlama.ntul seris pentru operatie.

MARTI

La prima ora, dl Thomas este pregatit pentru cperatie. in blocui operator.

CHIRURGIE: Cardlovasculara

FOAIA 3

7:05 a.rn, Prernedicatia ,i anestezia

8;15 e.m: Domnul ThomBs a pfimit premedicatia in urma eu 70 de minute , fi ars deja instllfat un tub de vent/fatie

pe calle respiratorii. Acum .respira au ajutorul de ventilatie anifleiafa (cordpllmln) dupii ce j s-su administrat BnestezicBIB fi m8dieBtiil reluanta. 8;20 s.m. inainte de opera,ie. se vor prindB linii venoase # ilrteriBle, de catre medieul anestezist.

8; 16 a' m. Sala de operBtii este pragititi. Pe partea stlngl, instrumenrele, tsr pe partllB dreBpta est« aparatul de 'Ientl/alie artHiciala {aparatul cord-pllmln}, gata dB folosira.

8:25 a.m. PBcientul est« in sa/a de operBlii gi pe piele i sa apliei 0 substanra antibBcteriBni, pentru II reduce riscul de infectBrB, la Inc/zeres cutiei toracice ~i II zone; membrului inleriof.

8:40 a.rn.Desehlderea cutiei toracice

OdBtB ce pielea este plegltiti §I pacientu/ Beoperit cu elmpur; sterile, un chirurg incizeaza membru/ inferior pBntru a preleve 'lena. in timp ee a doilea chlrurg face 0 {neizie in piept. Dupa 0 faieruni initi-

, Bli, ficuti cu bistUII'ul, el folosepe un electrocautel. cu CBle taill §i le8gi 'I8sele de sliflge.

8;48 e.m. Chirurgul despBrte sternul cu un fierist/au chirurg;eal electric (eu aer com· primat).

Cardiovasculara

Im(lginea chirurgulu/ asupra altere; toracice (mamare) interne, a§a cum se vede ea In oglinda, In centru zonei luminate. Aceasta alterii

este foarte elasticii. Capiitul ei superior ramane ata~at ~i va Ii taiatii mai ios, pentru a fi intinsi 1i suturata la 0 altera coronara.

Un depiirtiitor a fost plasat pentru a ridica paltea stanga a sternului, pentru a permite aecesulla artera torac/cii (mamara) interna, ce trece prin interiorol pieptulu;, paralel cu marginea stemului.

in aeela~i timp, una din dintre venele principale ale piciorulu;' vena salena mare, a fost prele vatl pentru greta, pentru a se construi un lumen. Este aproape complet desprinss din coapsa.

Aparatul cord-plaman trebuie sa fie conectat la pacient. Una dintre eele cinci pompe va asigura circuJatia singelu; in organism~ iar celelalte vor fi fo/osite ca pompa secunda.re pentru aspirarea singelul, astfel

;ncM sa se piardii cat mai pupn sInge in timpul operaliei. Pacientul are nevoie de hepar/nii, un agent anticoagulant care previne coagularea sfmgelui in timpul treeeri; prin tuburile de plastic.

Aparatul de oxigenare cu membrana, plin cu sange. Dioxidul de carbon este seos ~i sangele este reoxigenat, Inainte de a fi reintrodus In vasele pacientului. Acesta sste 0 partsa aparatu lui cordplaman, in limp ce pompeazii S§nge oxigenat In organism, atunci cand activitatea inimii ests lntrerupta.

9:05 a.m. Conectarea La aparatuL cord-pUiman

Aorta

Retur arterial

Artera coronarii .tangi! descendentil anterioarii

Tub de dren venos Artera

coronars drea"l~

Tuburile aparatului cord-plaman.

La extremitatea stanga, un tub cu singe care se tmosrc« In aorta pacientului; in paltes drespta, douif tuburi drenea.la siinge/e din orgBnlsm, pr/n venele cave, superioarii ~i inferioari. Singele curge datoritii gravitatiei, 1'~nind din aeeste vene. Taietura din stern est« men!jnuta deschisa cu un depiiltitor.

Tub de dren venos Oepiirtator ---\--;;;,,"'" ... 'Al!_~V

Vena ~v6-----~~------Inle,108'.

Tubul de retur alterial plasat in aolta (principala arters II corpului) ~i douii drenuri venoase, tn venele cave (prlncipal e le vene ale corpuluij.

9:25 a.m. Oprirea inimii

Pe artera principa/I a inimii a lost plasatil 0 pensa, izoland i"ima de circula1ia asistata. in aorta izolati s-s introdus 0 solufie racita, care opfB§tfl inima. Chirurgu! 101oSB¥6 {upe,

care mllresc de 2,5 or/' pent/u operaria de microchirurgie. veset« de sjjnga pa care te va greta au diametrul de 2-3 mm ~i cusaturilasunt de grosimea unui fir de pir.

Ora 10:00 a.m. PrimuL bypass

Imagine de ap,oape a inimii. Artera to,scicll (mama,a! intema - lorma1iunea carnoasa, stanga sus - a fast cusutii fa artera descendentii

ante,ioafi, sstiel inciit fluxul sanguin sa tie restabilit pe la1a anterioara a inimil. A.rterele sunt acoperite de griJsimea pericardicii.

Se inspecteazi

stem inima, pentru

a confirma aspectul de pe Bngiog,alie.

Se lece un plan precis, care coronari va Ii grefatiJ. Se decide ca vor Ii douif grefe.

OdatiJ ce s-a oprit curgerea siIT/gelui prin artera dSlicendenti anter/oari, cu figatur;, se face a incaie lunga de circa 1 em, in locul unde va Ii ata~atil grela.

Sa incepe suturarea arterei toreeice (mamare! interne, capilt pe perete latera/, la erter« descendentii anterioari stanga, pentru a torme primul bypass.

FOAIA 4

Pozifa primei grefe efectuate campIer. Caparul (de jas) al arterei tofi/cfce (mamare) interne stingi - un vas desange cu diametrul de aprOltimariv 3 mm - a lost ata~ar complet la artera coronarii descendents anterioars stanga.

Imaginea grelei

Artera descendenlli anterloa ra 8t~ngj

AI doHea bypass, tn cazul de falii, la artera descendentii posterioarl dleaptii, a fost efectuat prin sutorere« capitului glelei la

artera principali, 1I0rta. a fost apoi indeplrtati pensa, permifind slingfllui sii ;~i reia eirculllpa prin miocard.

1D:22 a.m. AL doitea, bypass

Capitul superior

al gretei venoase prins III aorti. Pensa arteriall IBte,ali a izolat

a portiuna de lIorta fi

a lost lormat un oliliciu in ea, la care va Ii suturati vena.

Ansamblul celor douii bypassuri. A doua greta. in plan departst stinga, este formata din VIIna salena, prelevllti de

la coapsii.

11: 18 a.m. lnchiderea toracelul

C;leulatia a lost rllstsbilitii. Inima bate ecum, dupi ee s-a administrst un ~oc electric dilect, pentru a 0 face si tresca din (ibrilalie ventriculalii in titm sinusal.

Ooua tuburi de dlen au lost plasate, in

spatele §i in fata inimii, iar electul hepllrjnei e fost anulat cu pro tamini. Chirurgul uneFe cele douii pirti ale stemului. Apoi va coss« pielea cu un IiI care va Ii absorbit de tesutun.

o asistentii pune un bandaj peste pieptul cusut §i pesta tuburile de dlen ce ies din pieptul pacientului. Pacisntul va Ii dus in curlnd In sectia de Terapie Intensivi, unde rflcuperarea lui ve Ii monitorizatA.

MEDICINAREPRODUCERII: A aratul re roducator masculin

Cauzele tnfertltltatll masculine

•

Ca.nal deferant-----;'I

Bloea)

lnfertilitatea e definite ca incapacitatea de a concepe un fat viu, dupa ceL putin un an de incercari. InfertiLitatea masculine. care atinge circa 30-40 % dintre cazuri, poate fi prezenta de La nastere sau dobandita de-a lungul vietii.

Infertilitatea dobandita poate avea mai multe cauze, printre care: stresul prelungit, diverse bali, obezitatea, sfactela alcoclului sau droqurilcr, distrugerea sau alae ta raa testiculelor, probleme Tn forrnarea sa u eUbera rea sperrnei.

Vezle u la sam Inalil

poale sa lipseasca sau sa fie bolnava, ceea ce duee la lipsa fructozei, un glucid prezan! I'M liohidul seminal

Vasele delerenle

sa pOI bloca, rntrerup!nd e Ilberarea sparrne i

Pros!ata (glandii) fertJlitatea poate fi atectats de operarea acestela

Uret,s

Epldldimul

se peats bloca, oprl nd eliberarea spermel

Tesnculere

Fertilitalea este tn perieol dad te.sticulale nu eoboarii, sunt torslonate sau inflamata (orhlta).

Epldldlm

TUburUe semlnale

Sect/une prln test/cuI. Orice blocs} a/ ep/didlmului, ecoto unde spermatozoizil devin maturl, orl B canale/or delerente, paste oprl le!jirea spermet.

~------ Scrotul

Ca:ldura e)(ceslva poole determlna ~

numatuful spermatczolziler: exislen1,a WlOr vene dilata!s (varlcocel) peate 110 cauzli de infertililate. Sceaterea sau Iradlerea testiculelor distruge feltllilalea.

L1PSA SPERMEI

Psntru ca fertilizarea sa aiba 10 C, as I e naces a rc a a c a nt ita· Ie suficle nta de sperm'!! sa ajunga in vaginul femeii. Lipsa totals a sperrnei lazoospsrmiel e ste deslul de rara. 5e inla mpUi ciind tuburile seminale nu pol produce sperrna, din cauza unor factori traumatici, boti, testicule necoborSte sau hi pogonadismu lui Ivezi pag ina urrnatoa re, in ca re Sl! prezinta Infertilitatea eonganitatal. 0 binecunoscuta cornplicatie, in eazul oreionului la adult, este orhita, a inllarnatie dureroasa a tesliculelor. care poate

Producerea de sperms

Testiculsle, lormaliLlni ovale all ate In scrot, au 0 functla dubla: slnteza testosteranului (prlnclpalul hermon sexual masculin) §i produce rea de sperrnatozoln, La adLlll, lormarea spermatczcizilor este un proces eontinuu. Din testicule, spermatozeizll tree prin eFlididim, un tub lnfa§urat, de apreape 6 metri lunqlme, pentru a fi depozita~.

Sub efectul stimularii, atunei eand

afeeta permanent capacilatea de a produce spermli.

o hiopsie (scoaterea unui rnic fragment de lesLlt p entru analizal. poate Ii necesara pentru a preciza cauz a azoospermiei. Absenta sperrnatozolzltor din lichidul seminal po ate Ii daterata blocar ii e pididimulu i, Chirurgii urologi au cnnceput 0

ejacularea a pe cale sa se produca, spermatozolzil sun! t.ransferali carre canalele defere nte §i c5tre eanalul eja.culalor. Aiei sa adaLlga 0 canlitate de lichid psntru a forma liehidLlI seminal, un mediu nutritiv pentru spermatczcln, care reprezinIa prlnclpalul component al lichidului de ejaculare. Sperma este astfel propulsata de-a lungul uretrel, In vArful penisului (gland).

tehnica specials penlru a erea un bypasslnjurul unei obstrucIii de acest fel, care se nurnesIe epididimovaseetomie.

Lipsa fructozei din lichidul seminal. produsa de veziculele seminate. indica faptul ca, nri canalele deferente lipsesc, nri di ite de ejacu tar e sunt bloc ate.

MEDICINA REPRODUCERII: A~aratul regroducator masculin

Prea pu~ina sperrna

Oligospermia - prea puti ni spermatozoizi -aSia mai frecventa decal azoospermia. Oligospermia este definita ca prezenta unui numar mal mie de 20 de milioane de spermatozoizl pe mililitru de sperrna. cu mobil itate sciizutii ~ i m u Ite forme anormals,

Testarea sperrnei este analiza principala care sa face In cazul infertilitalii masculine. Numarul constant mic de spermatozoizi poate fi atribuit unei serii de facton de rnediu, printre care distrugerile prcduse de rediatii, expunersa la suostante toxice sau foloslrea anurnitor droguri; unele bolii flzice ori lezioni,

Sup rainca Izi rea

Un factor vital In fertilitate este mlcrocjirnatul scrotului, sacul care inveleste testiculele. Temperatura proplcs dezvDllarii unor sperrnatozoizi sa nato§i este 33,6 grad e C, care ssta putin sub temperatura normela a corpului, De aceea, testieulele sum localizate In scrot, care allirnii in afara corpului.

Orice crestere a tempsraturii testiculelor, de obicei cauzsta de lebrii sau de expunerea la dildura excesiva, duce 18 0 scadere a nurnarului spermatozolzucr, te reduce mobiliratea ~i creste numiirul de sperrnatozolzi anormall.

Mlcroscopia in lumlnil aratif jos un spermatozoid deformat, cu doulJ coz/. Un numilr mare de spermatozoizl anormall, poslbll din cauza unel boll sexua/e, pot csuz« Infertilltate_

re~it

Ejaeu lares retrog rad a apare atunci cand sperrna caUitore~te pe drumul gre~it. fiind transportata in vezlca urlnara, in loc sa se descarce in penis. Aceasta problema a pare eel mai frecvent la barba\ii eu dia bet sau ta eel care au faeul 0 operatle in reg iunea bazinului, in special prostatsctomie lsccaterea prostateil.

Prostata secretif un fluId cere formeazs 0 parte a spermei. Scoarerea et poate cauza probleme.

InfertiUtatea congenit.aU.i

-----

Hipoqonadlsrnut este datorat Ii e

unor probleme eu testiculele. fie eseculu i glandei hi poliza re din ereier de a secreta hormoni care sa stirnuleze tesliculele. I nsutlcienta tasticutara este ?i 0 caracterlstica a bclil care slabe~ts muschii - cistrotia miotonidl. Sind romul de d i sge nezie test i cular a (a norh i die b i lale ra la] ia u nui barbal din 20.000 oriee sansa la fertililate. in aeeaslll situatle, tesliculele, care se presupune ea a r exista in sta d i ile leta Ie timpurii. sunl reabsorbits rna: tarziu de corp.

Scrotul unul balat iii vBrstll de petru tunt. S .. vsds cii testiculul stang nu s eoboriit.

Cea m a i· frecventa a nomalie asoclata infertililiirii este varicooelul, o altii caulii a supralncalzirii. Un varicocel este 0 mas1i de vene lungi. groase, cu aspect de variee venoase, din scrot. VaricoceluJ, ce apare mai frecvent pe partea stlingil, poate trece neobservat, eu excep!ia unei banale dureri ocazionalB.

Cu toate a cestea atarnil nd 111 partea de los a scrotului ea 0 structure tncol~cita de forma~uni pline, varieocelul poate impiediea drenajul siingelui de la lesticule; acest fapt le creste tem peratura ~i subrnineaza fertililalea.

Un numlir normal de spermsto:zo/zl. Ecranul In cereurt ajutlJ /a numsrare. Un numsr normal de spermatozoizi este tn Jur de

110 milioane de spermatozolzl

pe mlllmetru de IIchid eJaculat.

Un numifr sclizut de spermstozoizl, in Jur de 60-70 de mll/oane de sp9rmatozolzl pe mllilitru de sperm II. Fertllltat9a este poslbilil Is aeest ntvet; problemele reet« spar Is mal putin de 20 de miliosne,

Testicule necoborate

____ .,_J

in c ri ptorh idisrn, un ul sau ama ndoua lesliculele nu reusasc sa coboars din cavitatea abdominaUi in scrot. inain!e de nastere. Situatla implies un rise crescut de lorsiune (0 rasuclre durercasa a testiculutu i, in ju rul can alului sperrnaticl sl de cancer testicular La varste avansate.

o Imagine mlcroscoplcs in lumlnil a hipofize/, un organ de miff/mea bobulu! de mszare, Is baza eranlulul. Glanda pitultarif secreril o sert« de normont, cu rot tn reglarea actlvltiitil corpulul; are Influentif sf ssupra testiautetor:

Tratamentul infe r tititjitii

in limp ce cauzele reverslblle ale infertilitstil pot fi tratate, unele cazurl de subfertilitate pot f ajutate prin inserninare artiticlala. Aceasta se face pentru a crests probabilitatea de sarcina, prin 10105irea. pentruinseminare numai a primei parji a lichidului de ela-

culare, care are eea rnai mare co n ce n t ratie de sperm atoz 0 iz i. Dadi un barbet nu produce deloc sperms, se poate reeomanda inseminarea artificiala de la donator (aceasla Inseamna folosirea spermei altul bi'irbal), pentru a permite cuplului sa aiba copii.

PEDIATRIE: Neonatologie si uericultura

Examinarea nou-nascutului

FOAIA 2

Fiecare nou-riascut este examinat In primele minute de la nastere, pentru a identifica eventuale probleme care i-ar pune viata In pericoL, pentru a stabili daca este sanatos si pentru a linisti parintii. Patru seturi de investiqatii

i se fac Tn prima saptamana de viata.

Primele contrcale ale nou-nsscutului sunt efectuate de moasa ssu de rnedicul care asista nasterea, Re5pira!ia Irebuie sa fie 'normaUi, 5i aceasta. laolalla cu alte functii, este analizatll prln metode sta'ndard.

Copiilor li se da 0 nota. Apgar, la un minut ~i la cinci minute de la nastsre.

J?Q.Q_RUL JiPGAR

Cele cinci elernente controlate sunt, respiratla, biitliile inirnii, cutcarea pielii, tonusul muscular ~i reflexele. Fiecare prirnesta 0 notli de 0, 1 sau 2. Scorul Apgar maxim este 1 0, si, incepimd de la 7in sus, este normal. Bebelusil cu a nota de 5 sau mai mica au nevoie de oxigen, pentru a-i ajuta sa i~i regleze respiratia.

Cand bshelusul nu are suflclent oxigen, respiratia este nerequlata sau absent;!, biitaile inimii sunt sub 100 pe minut ~i pielea este albastra sau palida.

MASURATORI

La scurt timp de la nastere, toti bebelus!i sunt cantarili, Ie este masurata clrcu mferinla capului iii lunqimea corpului, iar rnoasa lace a trecere Tn revista rapida pentru a depista eventuale rnaitorrnatii

Scorul Apgar

Scorul Apgar a fast conceput de un pediatru american, dr. Virginia Apgar, pentru a furniza 0 modalitate standard de rnonitorizare a starii bebelusllor,

Respiratla Regulala., tipete 2
Lenta, neregulata 1
Absents 0
Bitiile inimll Peste 100 2
incetinite, sub 100 1
Absente 0
Culoarea Roz 2
Trunchlul roz, extremltll~le albastre 1
Albastru, paJid 0 Tonusul muscular Mi~cari vioaie 2

Mi~cari numal ale extremitaljlor 1

Moale, nemiscat 0

Reflexele

f~~~~~

CoiI.le'terfnnara)

Tuse ~i stranut Grimasa

Nimic

congeoitale evidente.

Greutatea bebelusului este un indicator al eventualelor probleme de sanatate: Valorils cuprinse Tntre 2.500 si 4.000 de 9 rame sunt considerate normale. Copiii subponderali au neveie de ingrijiri specials. Un bebelus foarte mare poate Ii un semn ell mama sufera de diabet.

2 t o

Prin Inrroducerell degetului mic fn gura b"b .. /ufU/ui, mad/cui fl testeaza tonuBul muscular.

MiJsurar"a c/rcuml .. rlntsl cepulut. Marimea cepulu! d8pinde de msrtme» bebeluijulul, dar un copil ce are tn medle 3 kg ar avea cam 35 em. Un cap anormal ds mic ssu de mare posts Indica probleme ete cr .. ierului.

TOfi b8belu'lii eunt cant1frltl la na~tere. Astfel se stablleijte un punct de refer/nra, fala de cars Be report .. azif ereijterea normalli tn greutafe.

in prirnele 24 de are se face un exarnen atent el liecarul sugar. De obieei, aeesta este efeetuat de catre un membru at echipei pediatrlce, dar poate Ii 11kut ~i de a moa~a. Tn special daca mama va Ii externata Ira urrnatoarele 6 ore.

ISTORIC MEDICAL

5e urrnaresc lnreqlstrarile Legate de contraalele mamei in timpuL sarcinii, penlru a descoperi eventuals anornalii iar mama este intrebata de bolile din lam i lie. 5ugaruL este dezbracat ~i cercetat din cap pa rail in picioa reo

ItJlMA

Cu ajutcrul unui stetoscop, este cercetata intai inima. inainte ea sugarul sa devina nelinistit ~i sa Inceaps sa plllnga - reactie care modifica biltaile inimii.

CIRCULATIA SANGELUI Pulsul esle palpat in zona ing hinala, pentru a avea siguran\a ca aorta - principala arlera a inirnii - nu are nici un blocaj. situatie cunoscuta ~i sub denumirea de coarctatie de aorta.

ICTERUL

lcterul - loarle comun - poale afeeta creieruL. asa cil se cerceteaza a lbul ochiLor la sugar.

MALFORM~II

o parte din rna ltcrrnetilte congenita le sunl evidente, cu mar fi lipsa unui deget, dar allele, mai grave, rau sunt. Buza de iepure este asoclara, de obicei, cu existenta unei lante palatine, dar 0 tanta palatina situatli in spatele boltii palatine, poate treee usor neobservats. Pentru a putea exa-

Examenulla externare

5e face sug arulu i ca re va Ii exter- CORDON U L 0 M BI LI CAL

nat, ina inte ca acesta sa paraseasca sp italul, dar poate Ii laeul ~i la dam iciliu. de catre medicul de familie. 5e controleaza sa nu Ii scapat niei un aspect ~i sa nu Ii aparut niei 0 bcala. lcterul. de exemplu. cauzat de billrubina [pigment al bileil ira exces, este loarte comun la eopiii hraniti la san ~i la prematuri. Ar putsa Ii necesar un test din sange, pentru a determine nivelul bilirubinei.

Bontul ornbilical se separa de copil oricand intre zi ua a treia ~i primeLe doua saplamani de viala. Dad buricul lornbilicull se inleeteazs, devine faa rte ro~u ;;i se umple eu 0 secratia.

ALI MENTATIA

Este loarte important pentru sugar ca lactatla sa fie lnstalata ~i aeest lueru se verifica in limpul exarninarii,

este

un gest de rutlnil. Mal put'n de unu 18 sutii dintTe eopll au un defect morf%gle dar doar o tretme din Bce,tla necesitil trstsment,

mina corset, madlcul trebuie sa apese limba sugarului eu 0 spatula de Le mn.

BLOCAJE

Oriee blocaj pe tractul intestina I este 0 problema. Atrezia intestinelor {bloeajul intestinelor] este 0 compllcatle si neC65ita intervenlie chirurgicala de urgenp'i. Alrezia esofagului [blocajul traiectuluil cauzeara regurgilalia sa livei. Dac1i un sugar are acest simplom, se introduce ura tub de-a lungul esofagului. in stornac, pentru a vedea dad acesta nu este blocat, Atrezia a parula rna i jos de esofaq. cum ar Ii cee la nivelul duodenului lchiar sub stornacl, face ca sugarul sa verse bila verde. Un bloeaj ?i rnai jos determina distensia abdamenului. Este cereetat anusul, pentru a Ii sigur ea exist1i ~i este deschis.

$OLDURILE

$oldul e ste a articulat!e care poate Ii dislocata. Aceasta problema este usor de tratat la VarS!e fragede ~i apare in specialla fete, mai ales la eele eu istoric lamilial de asemenea eazuri. precum si dupa nasterea in prezentatie pelvins. Acum exista metode de 11 examina soldul eu ultr asunete, dad eXista suspiciunaa ca ar Ii vreo problema.

ORGANELE GENITALE

Or9 ane Le ge n i tala su nt exam inate a Ie nt. penlr u a conli rrna existenta vaginului. La tetite ~i faptul ca penisul este normal ~i lesticuleLe cob orate. La baieli. Oriee anormalitate ar pulea impune interventia chirurqicata pentru ccrectie.

Tuturor sugarilor Ii 56 face un test lalmplinlrea volrstei de 6 zile. Se numeste tsstul Guthrie. Sa prinde coilcaiul sugarului §i sa recolteaza cateva p iG~luri de sange pe un card de test special. Testul urmareste deplstarea afectiunilor mentala handicapente tratabile. Absenta tiroidei detsrmlna secretta ira exces a hormonului de stimulare a tiroidei (TSH) 1n sange. 0 alta afectlune este fenilcetonurla, in care apare un blocaj 81 metabolismului fenilalaninei, care este unul din aminoacizii din corp. Se poate evita atectarea creierulul printr-un regim alimentar special.

PATOLOGIE: Parazitoto ie

Cercetarea malariei

FOAIA 2

Tn fiecare an, peste 100 de milioane de oameni se irnbolnsvesc de malarie ~i peste un milion mor din aceasta cauza. Prima manifestare a bolii este febra, ca la gripa, astfel 7ndh provocarea principals pentru medic este sa determine daca are de tratat un caz

de gripa sau 0 boala mortals ..

--------------------------------------~

CE ESTE MALARIA Malaria este 0 boala i nfecJioasa, transrnisa de tantari, in zonala tropicale ~i subtrcpicale. Cand !an!arii se hranesc cu sangele unor persoane infectate, ei ingereaza ~i parezitii ce traiesc In silnge. Ace~ti paraziti se multiplidI in lanla ri si migreazi'i catre qlandale lor salivars. Cand liinlarul Inteapa c alia persoana. paraziti; sunt transferati in sEiOgele acesteia. Aceto, ei atadi globulele rcsii ale sangelui, cauzsnd Iranspiratia, febril., dureri de cap ~i, in cele din urrna, coma ~i dsces.

ROLUL MEDICULUI

Daca cineva cu febra se intoarcs dintr-o calatorie din zonele trcpicale ~i nu se simle bin e, medicu I Irebuie sa se gil ndeasca imedial la malarie.

lstcricut c~HatDriei este esential. Locul in care persoana a cal~torit este important pentru a determina dac~ malaria este de luat in calcul, ce forma de malarie asts mai probab i Iii ~i daca exists posibilitatea ca parezit!i sa fie rezistenti la msdicatla clasica. Aces! ultim aspect este important. deoarece ambele tipuri de malaria sunt acurn rezistente la medicatie. Medicamentele la care m'alaria este

Hems/ille sana/ass .. sunt roett, In limp c .. cete tntectete de malaria falclparum sunt brun«.

rezi stenta de pind de aria geografic:.! in care a fast contactata, Simptomele malariei sunt Ioarte nespeeifiee. Drice persoana cu lebra: care prezinta 0 stare gripaUl sau a stare de rii u. poate sufe ri de mala rie. E xarninarea fizica a duee puti ne informal ii - niei chiar eel mal experimentat specialist in rnalarie nu poate preciza diagnosticul numai pe baza sxaminarf fiziee ~i a istoricului bolii. Esenlialii este 0 proba de sange, anatlzata de parazitolog sau de hematolog,

• Medicul trebuie sa b~nuiasca malaria ca posibil diagnostic §i sa recolteze 0 p,ob~ de s§nge

• Paraz.ltologul sau hernatclogul trebuls sa cheasca corect lama de sange (0 picatura de sange intinsa pe 0 lama pentru examinare microscopical,

Dsca un medic suspflcteazli malaria, el va er!rage 0 probil de slinge de /s paclenl, pe cer«

a va trimlle parazltol<>gulu; pen tru analIza.

~~~~~~~~~~~=:EPA;TDO~LJO~G~I~E; Parazitolo 9 ie=--==========:::::::::=========::::J

Rolul parazitologului

Parazitoloqiiexaminsaza un frotiu de s,inge ca sa afle trei lucruri: daca pacientul are malarie, daca da, ce specie este implicata si stadiul infectiei. Tralamentul si supravietuirea depind de exaclitatea celor trel rezultate.

Sangele este preg1itit in doua Ialuri: o peliculii fina de lilm lfrotiul, care este form ala din sange obisnu i I. intins as!fel inca! sa seevidentleze microscopic cat mal bine malaria ~i o pelicula groasa I pidiluril qroasal, din sange ccncentr at. de aserneni Intins pe lama. Cea de-a doua este [olosi I a p en I ru clia,g nostlcar ea infecliiLor usoare.

Azi exisUi un nurnar mare de rnetods de diagnostic pentru malarie, iolcsind tehnici imunologice, biologia rnoleculara ~i microscopia in fluerescenpl. dar, pan.'! [a urrna, nici una nu este La lel de buns ce analiza cu un rnicroscop cu lumina directa. a unei lame lrotiu sau picalura, qroasa,

Odata stabillt diagnosticul, parazitoloqul trabuie sa determine tipul bclii,

Exisli:i patru tipuri de rnalarie - loate cu parazi]! Plasmodium - care infecleaza ornul, iar tratamantul este diferit,

a varianta, rnatariacu Plasmodium telciperum, este cea care a provocal cele mai m ulte decase din lurna. Este rnult rnai grava decal cetelatte sl aproape toti cei infecta]i cu acest lip vor avea nsvcis de spitalizare. Cazurile de malaria din Africa sunt, in rnajoritate, infeqii cu Plasmodium falciparum. Acest lip de matarle este rezistent [a medicatia cu care se tra leazll celelalte forme de malaria.

Acea$tl Imagine microscopic;} a unut strsf subtlre dll singe arsts hem'Btll umane petft;lct normste, nejnfec,tate~

MalarIa ·falclparum ee poate vede« pe 0 probli de 1$6"96 din clrculatia ssn9u1nif s unul bolns.,. Celul"l" eetompete sum hemsrll norm8ls. Ce/e CU ptilta I,.fans purpurli sunt tntectete cu m818r18.

Celelalte trei tipuri de rnalarie sunt vivax, rnatariae ~i ovalae .. Ca grup, sun! considerate .Jorrne benigne de rnelarie", ele d'udlnd r areori La decese.

Cu tcate aces tea, p acie nli i s e pot simli cu adavsrat foarts rau - cei infe~la'li nu au senzatia de benign. In general, paeienjii cu aceste forme pol Ii tratati nidi spitalizare, Dous din aceste fQrme,vivax~i ovelse, pot racidlva peste luni de zils. dsoaracs ele produc celuls care hib·erneaza. nurnite gametoeite. Garnetocitele nu sunt distruse de medicalia standard pentru rnalarie, astfelindit parazitolcqul va prescrie u~ rnsdlcamant suplirnsntar, in cazul diagnostic~rii acsstor forme de rnatarie.

A treia sarcina ce importanta, in special in cazul infsctsrii cu lalciparum. este de a deterrnina cal de 9 rava es Ie i nfec lia. Acesta s e rea lizeaza prin numararea procentuala a hernatiilor intestate. in plus, un parazltoloq cu experienJ1i pcate deterrnina ~i varsta parazi!ilor. Acest lucrues te important, de vre me ce parazitii rnaturi sunt cei care dau si m ptornatolo qia cea m ai 9 rav 1i. Numai rnicroscopia cu lumina directa poatsfurniza aceasta informa!ie; metodele mai rnoderne pot f folosite nurnai pentru a deterrnina daca intactiassta prezenta, nu ~i

c.1it este de severa. Cand se evidenjiaZ8 a infecl,ie severa" sau rnetura, personalul rnsdical ce tratesza bolnavul va avaa in vedere un tratarnent aditional, inarmat cu inlorrnatii privind tccut infecUirii. speciaimplicata ~i gravitatea intectiei, rnedicul poate alaqe tratarnentul eel rnai indicat.

Exista eel putin sase medica mente, ce pot Ii administrate oral sau injeclabil, Aproape tcate cazurile de matarie depistate din vrerne ~i tratate corespunzator se vinded! In caleva zils. Amanarea este cauza cea rnal frecvenla a deceselor,

o

Acesl trottu sralli h"matJI normst« fl eve/ur/a parazltului Plasmodium vrvax, eotoret purpurlu. Este 0 milrlre

de 500 d6 ori.

Aceste hemalil umen« $unt gray tntectete cu Plasmodium ovalae. cutoere« purpurle aralif Ca toale ce.fulele sunt tntectet«. Forma pe care 10 teu esre cunoscuUI ca stsdlu de u IneJ cu pecets ",

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ATLASUL CORPULUI

o

o

o

Partea frontala a craniului

CraniuL este casca naturals de protectie

a capului, care protejeaza de accidentari creierul

si organele de sirnt. Este alcatuit din 28 de oase separate si este partea cea mai cornplexa a scheletuLui uman.

Craniul este scheletul felei ~i al capului, Rolul principal este de a proteja creierul, organele de sirn], precum ochii si partile craniene ale sistemulu i respirator ~i digesliv. Furnizeaza, de asemsni. un suport penlru muschii scheletici ai galului ~i capului.

De~i considerat frecvent ca un os unie, 1'1 este constituit din 28 de oase sparte. Din motive practice. este imparti! in doua part! mari: craniul ~i mandibula. Molivul este cli, in timp ce majori!atea oaselor craniului se unesc prin articulatii fixe, mandibula Imaxilarul inferiori se dela~eaza cu u!1urinla. Craniul, la randullui, este subdivizal intr-un numar de zone mai mici, ce cuprind:

• bolta craniului

• baza craniului

• scheletul facial

• rnaxilarul superior

• condudul auditiv extern [urechilei

• cutis craniana Ice adaposteste creierul].

OSUI frontal tcrrneaza frunlea ~I partea superioari! a

cavila~lor orbttale.

Bolta craniulul sau calota aste partea superioarli a craniulul care adaposta~te erelerul.

~ Glabela

Iiiiif1I un e~te 0 asela nasulul cu apoflza Irontal~ a maxilarulul superior.

,----- ~ Inclzura (oriflclul) WI supraorbltalii incizura pe arcada orbitala. prin care tree nervi I ii vasela de sange,

FOAIA 2

Orbita

ca liitata ce con~ne 9 lobii oculari ~i m u~chil acestors, nervi ~i vase; sa mal nume~ta cavilate oculara.

Osul temporal unul dirtlre eels doull case oe formeaz~ partile laleraJe ~I baza -- craniulu(

=~-------1- Aripa micA a

U osulul slenold

una din cele doui! arlp; ce (i n de corp u I osulu' sfenoid.

Oaul zlgomallc esta structura oscasa a pome~ lor ~I parlea lateraUi a caviti!Vi oculare.

'--.":'---~--"''- Gaur'S rotundA

est e un orificlu prin care tree vase de sanga il nervi.

'--.:T"----i-- __ Maxilarul unul din easels perecns ce forrneazil panea superioara a ca liita\ii b ucaie (ma,narul supenor),

,r--~~Orlflclul menlonler

gaura prln care nervii ~i vasele de la rMa.cina din~lor tree spre buza in!erloara ~i barble.

Important:

~ Acoaslii Z<Jn~ poOle fi 'W!I u~r .imljlli .@ piele,

Nelon

puncl de articulaije pentru oasele nazale ~i osul !rontal.

Oaul naml

os pereche ell forrneazil plramida nazala.

~ Marglnea 'iilf# InfraorbltalA marginea in!eriosra ce delimiteaza orbita.

Corpul mandibulei

os rn forma de potcoava, ce torrneeza partea Inferioara a cavll~~i oucale (maxilarul inferior).

Comelnaml Inferior miire~e suprafa\a cavilii\U n azale,

Septul nozal

parte sub(ire a eavihWi nazal e. ell separa nmlle.

in general, sinusurile sent eavitali sau zone din organism lipsite de condnut, in cutia cranianii sa afl~ patru sinusuri, cunoscute sub denumirea de slnusuri paranazala Ele sa denumesc du~ 0sul in care se gasese:

.frontale .etmeidale

• maxilare

• sfenoidale

Acesst4 sectlune prln crsnlu srst4 trel din sinusurlie parsnazsle: 1lrontsl, 2 etmoldsl!}i 3 msxllsr, AI pstrules, cel sfeno/dsl, nu este. vlzlb// clsr pe scessts S6Cl!une, 'lind iniluntJ'ul erenunut, in spllte/e ochllor. Toste slnusurlle paranBZJIle Bunt coneclate la cavltates nszals.

Sinusurile paranazala sun! saeule:li ee confin aer, conectap au cavitatea nazal4 prin cai de comunicare inguste ~i de aceea u~or de blocat. Ulilitatea lor este de a adauga rezonan¢ vcx:ii ~I, posibil, de a usura craniul. Acela~i !l3$ut Cilre tapeteazii cavita~le nazale 1mbraca §i sinusurile la interior, alia ca infeCliile apar cu u§urinla (rezultAnd sinurita) .

Cel rnai afectat sinus este eel maxilar . Cilnd are lee infectia, mucoasa sinusului devine inflamata: nasul se infunda, se pierde simlUl mirosului §i din nas curge 0 secreJie formam din puroi §i mucus. Tratamenlul principal este drenajul, eu sau Tara ajutorul antibioticelor.

ENCICLOPEDIA MEDICALA ----------------_*' •• 1.104·"aaQIII ... ---------------

Craniul iluminat

M a j orita tea case lor era n i u lu i su n t le gate prin suturi - articulatii imobile. Acestea, la fel ca si oasele din interiorul craniului, 5e vad c~l mai bine folosind un craniu intens iluminaL

S inusurile Ironta Ie

pungi cu aer ce comunica cu Mole; nu se sne precis rolullor, dar sa crede ea ajuta la formarea o rbilelor ~i vederea bi nccu lara,

SCHIMBARILE FETEI

Cornel nazal

os m forma de scoleii, ce proem ina fn cavltatea nazala.

Aripa mare a slenoidulul una dintre cele doua prelunglrl a osulu i sfe nold,

Loeurile in care se unesc oasele craniuLui se numese suturi, Sutura dintre casale parietale 9i eele frontale sa nu meste su tura (OrOnara, iar cea care unaste csla doua oass parietale este sutura sagitalii. Este im pcrtanta cunoestersa suturilor, pentru a nu f conlundate pe radiogralie cu fracturile. La copii exista, in general, spalii deslul de mari intre oasele craniului, perrnitand capului sa se strecoare prin canalul vaginal. la nastsre. lara sa se fractureze, Spatiile sunt aeoperite de memb!ane fibroase, nurnite fontanele. In majoritatea cazurilor, la nasterl le in prezsntatie era n ian a, fa nta n ela poate fi palpata prin examen vaginal [tolosind varluL degetelor), pentru a stabi Ii pozitia caputui.

Crista galll

o apo!il~ ce p roemina din osul etmoid, denumit~ ~i cressta de cocos,

Sinus etmoldal lonnat din opt p1!n~

la zece celu Ie pi i n e

DU aer, si1l.J ate m rnasa osunn ejmoldal.

Fisura orbitaJii

IDe siluat mtre perell!le superior ~i 001 lateral aI orbitei, prin care Iree vasele ~I nervll.

Areada zlgomalicii

o punte osoasa subtlre, fnlre osul temporal

~I eel zigomatic.

Deoarecs copiii au din!i provizorf si sinusuri rudimentare, lata (or este proportional mai mica 'dedit cea a adultilor [cu toate acestea, craniul unui riou-nascut repr ezint~ 0 pstrime din corpul saul. Cu cat lnaintarn Tn vars\li, cu atat dimensiu nea relativa a felei scade, pe masura ce gingiile SI! retrag ~i ne pierdem din~ii ~i alveotele.

Ramurii a mandlbulei stnrctura osoasa 00 porneste rn sus, din mandibulll, fn spatele din~ lor: asigura supcrtul pentnu rnuschll mandibuleL

t.:;I'------ SlnuBul msxUar rn forma de piramida, oeupa cavila.tea maxilara,

Imaginea lrcntala a craniului evidenliaza noua din oasele caputui. Craniul coLorat ldreaptal aratil dar aceste zone:

1. osul frontal

2. osul parieta L

3. osu L tempera l

4. osul nazal

5. osul slenoid

6. osul lacri mal 7, osul zigomatic 8, maxilarul

9. mandibula

C ele La It e pi! rli comp 0 n e nta importante ale eraniului sunt orbiteLe Icavitatiile ocularel, cavitatea nazala ~i dinlii.

Unele case din craniu, cum ar Ii cete ce inconjura orbita, sunt relativ subtiri ~i predispuse La fracturi. Oricurn, nurna rul rna re de oase superpozabils lace dificil1i depistarea unai fracturi la acest nivel.

Culorlle tee mal u:;osrilldf",tlficarea osselor crsnlulul P" Imaglne.a viizutIJ din (ara. Pe acesstIJ Imaglns,

o vedere anterloarll, 0 parte din oase, cum ar fI osul occlpllal (Is spstels capulu/) ~l osul palstln (partes super/oarll a csvitalil bucsle), au pot fi vizut ...

Rsdiografla

evidentiaza otsr suturile dlntre. oase. Aces·ls sutur" tsc fnsll dif/ci/i diagnostlcarss unor trecturt ts nivetut crsatutul. Pentru a taenttnc« 'rae turi/e, medlcul csutii IIni! fine, negre, tn mes» albi a osutul: Deeii rnslf eper. .. o eon« sIbil Tn tnteriorut unul sinus, 8eest aspset sugereazA pr:ezenla unu/llchld, cum er Ii sange "au puro/.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ETAPELE VIETII

Fecundarea

FOAIA 1

Fecundarea este primul moment al vietii. Este procesul prin care materialuL genetic din spsrrnatozoidul barbatului se uneste cu cel din ovulul femeii, pentru a crea viata.

Tn conditii normaLe, acest Lucru se IntampUl La 12 are de La contactul sexual.

Spermatozoidul umen eet« format din cap 11 cosdii. Coada Tmplnge spermatozoidul tnstnte (cu 0 mle de "rlliuclrJ» pentru tiecer« centlmetru de deplssare), 18r C8put contim' celuls sexual. mascullnil.

PRIMAETAPA

In tlmpul unui act sexual, barbatul ajaculeaza sperms contlnand Intre 200 ~i 400 de milioane de spermatozoizi. Dintre acestla, dlteva milioane S8 scu rg din vag in, a proape im ediat, si multi sunt distrusi de madiul acid din vagin. Numai ca leva sute de m ii ajung in ute r. In uter, sperm atozoi z ii 5 U nt supusi unor contract!l uterine puternice. care ajuta la rl!spandirea lor in cavitatea uterina. unde alte cateva mii sunt distruss de 0 forma de leucocite, prezente normal in organism.

In eete din urma, doar cateva mii, daseori doar cateva sute. ajung in tromps uterinji. pentru a inlalni ovu lu I. in d ru mul lui catre uler.

CAPACITAREA

Pentru ca acest lucru sa reu~easca. sperrnatozuizii sun! echipa]] cu 0 eoada lunga. ce Ie permite sa inoate ditra ovul, intr-o caUito rie ce po ate du ra peste 10 ore. Tn acest timp, sperrnatozcidul tr ece prlntr-un proees numi! capacitare, pentru a Ii capabil sa fecundeze ovulu l. 0 €-?i procesu I de capacitare nu aste pe deplin inleles.

se aprecla zti ca i m pl i eli prod ucerea de catre uter a unor substante, care sa indeparteze anumite substante de pe supralala spermatczcldutut.

Acest lapt duee Ia stablrea str atului protector Imembraneil de pe corpul fiecarui spermatozoid. Membrana tr ebuia sa devina slaba ~i fragila, pentru a putea ajunge la continutul ei, numit acrozom. Pana rand acest strat protector nu este indepiirtat, spermatozoidul nu este capabil sa lecundeze ovulul, Capaeitarea permite spermatozoizi lor sa devina mai activi, sa ajunga mai repede la ovut -?i sa fie rnai aficienti.

LA OYUL

Irebuie sa treadi prin ea pentru a ajunge la ovul.

Acest lucru este posibil datorita enzlmelor prod use de ditre spermatozoid. care lmprjistie corona.

Spermatozoidul trebuie sa strabata atat corona cat ~i zona pellucida, lnainte de a putea sa p Ii tru n d Ii in ovul.

DdaUi ajuns] La ovul. spermatczoizii trebuie sa se apropie foarte m ult penlru ca etapa u rmatoare sa aiba loc, In aceasta e!apa, ovulul este inconjura! de corona radiata Icoroana radlalal. 0 masa de celule st de gelatina din ovare, Spermatozoid u l

Cand se poate produce fecundarea

. ------;

Spermatozoizli sunt capabili de fecundare In intervalul de 12-48 de are de la ejaculare. OV1.ilelesunt capabile de a Ii lecundate In intervalul12-24 de ora dupa ce au lost eliberate de over. Pantru ca fecundarsa sa se produca, actul sexual trebuie sa aiba lac nu mal cevrerne de 72 de are ,nainte de ovulatie ~i nu mai tarziu de 24 de are dupa, moment in care ovulul se g;lse§te in prima treime a trompei uterine,

CONTACTUL CU OVULUL

Primul spermatozoid care strapunge zona pellucida ia contact Cli ovulul lcunoscut ea ovocitl. Carld acest Lucru se intampla, Invelisul exterior at ovuLului inchide spermatnzcidul. Apoi, pentru ca fertiliza rea sa aiba lac, n i ci un alt spermatozoid nu mai poate intra. Pentru a impiedica patrunderea, are loc a reactie in zona pellucida. In momentul in care spermatozoid u I ajung e cu succss La avocit, anumite particule din ovul elib ereaza 0 substant a 5 U b zona pellucida care lngroa~a membrana protectoare. Aceasta face ca toli ceilalt! spermatozoizi s~ cada, ceea ce-i impiedica sa ia contact cu ovutul.

Penetrarsa ovulului de catre mai m~Lti spermatozoizi are lee la unele a nimale, dar nu irl mod obisnuil la am, Pentru 0 fertilizare reusita, unui singur spermatozoid i se permite intrarea. Dad totusi doi sperrnatozoizi r eusssc sa palru ndli in ovul, esle prea mu It materla I genetic in interior, ceea ce, din neiericire, va duce ta moartea embrionului intr-un stadiu lncipient de dezvoltare.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ETAPELE VIETII

Cu capele!e inalnte,

o mUlflme ds spsrmatozolzl i'ncof!,osrl1 ovulul (ltlbastru), SUprltfltta [ng,o,atl1 a ovululul Is permtt« ail ae Ills;osze de ee. Doa( un slngu, spermatozoid va trece ,1 va fuziona cu ovocttut.

ovul

g- Acest spermatozoid se afla

- fntr-o etapa timpurie a Iertllizartl. EI fncepe sa traverseze corona radiata, un strat oelular protector, ce fnconjoara celula sexuala leminina (ovocitul). MuJ~i alti spermatozoizi vor intra fn competitie, atacand acest fnveli~ protector ~i mUllj dintre ei vor reusl,

m lntr-o etapa utterloara a IiiI calatoriei lor, spermalozoizii

se vor alia in spatiul dintre corona radiata !?i zona pellucida. Spermalozoizii ataca membrana d ensa a zone i pell u cid a ~i

in oe arca sa slrabata b arte ra catre fnveli§ul extern al ovulului. Numai unul va reusl,

R, Odata ce a dePiWt zona ... pellucida, unicul

spermatozoid care a reu~it, patrunde fn ovocit, Aces! lapt declanseaza modificari chirnice in ovul, deterrnlnand fngro§area membranei, pentru a preveni panuncersa allul spermatozoid, atlat in competltls. Acesta din urma, inca atasat de zona pellucida, se desprinde §i rnoars.

R Ovocitul este acum panetrat .. fn fntregime de

spermatozoidul fnvingator, Coada spermatozoldulul se

d esprinde ~ i cap u I fn forma de sageata, care oontlns 23 de cromozomi mascullni, se atassaza nucleului ovulului, cu al carui material genetiC se va uni. Mom8r1lul producerii acestel unlrll rep rezinla in ee putu I un ei no I vieti.

Momentul fertilizarii

La scurt timp dup6 ell membrana ovulului ests strapunsa, spsrmatozoidull~i pierde coada, lar corpul, care se deta§eaza de cap, devine mai mare in rniqratia lui catre centrul ovulului, Nucleele spermatozoidului ~i ovulului, care conlin materialul genetic (cromozornii], se intalnesc in cantrul ovulului §i 58 contopesc. Acesta este consid srat, de obicei, momentul fecunderll, atunei

cand materialul matern §i eel patern se comblns psntru a produce zigotul - celula care contine rnaterialul genetic al unei no, fiin~e. Intre9 procesul, din momentul in care spermatozoidul patrunde In ovul, panli la momentul contopirii nucleelor, dureaza 30 de minute.

-4c8sta eate un ovut fecundel recent, fniiuntru sunt comb/nats materialele genetlce, maaculln Ii femlnln. eel

23 de eromozomt; msscullnl ,1 femlnlnl ae fmperecheaza, pentru a torm« un tota.! de 46 de eromozomt, cer« ae regasesc in flecltre celuliJ umaniJ,

ENCICLOPEDIA MEDICALA

INDEXUL BOLILOR

Meningita

Men i ngita - i nllamstie a meningelui, membrana ce 1m brad! scheletul coloanei ~i rnaduva - este, de obieei, o beala a cupilarie]. Exista doua forme: virala si, rna i 9 rava, eea bacterid na. Sem nul eel rna i evident al bolii aste aparitia unei eruptil vine!ii, cauzatji de sangerarea micilor vase [capitare] din piele. Erupjia Tn men ingita apare brusc si 5e ra5piinde~te rapid. ao;;operind rnernbrele si corpul intreg. In cazuri extreme, copilul poate intra in colaps la cateva ore de La aparitia acestei eruptii, asa indit lralamentul trebuie instituit rapid.

Fontanela [portiunea moale de pe crestetut capului copilului mid poate Ii turqescenta ~i tare la atingere.

Sim tome

Un cop il iri tabi I, ce va rsa repetat ~i are un !ip~t ascutit, trebuie censultat lara intarziere de caire medicul de lamilie sau de ditre eel din Seqia de U rgenle.

La copiii mai mari se obssrva 0 sensibililate la lumina lfotclobiel. ei 1'nchid ochii sau si-i acopers.

• Apara durerea de cap, varsaturile ~i imposibilitataa de a apleca in lapl capu I. sa u, din pozi tid

~ezand, de a atinqe genunchii eu buzele, Aceasta este cauzata de rigiditatea spatelul ~i gatului.

Apsrllill erup//a'; in pate esfS semnet cel mal Bman/nefftor tn menlnglla. DBCS BCBste pet« nu piflesc ciind se Bpllcs pres/une ssupra lor, ecest lucru poste fI teslst pr/n apassre cu un pahar de stlclif.

Pentru a confirma diagnostieul de meningita, se pr actica 0 punctia lornbara, Procedura irnplica introducerea unui ac in canalul medular, pentru extragerea lichidului cetalorahidian (LCR]. Lichidul, care lnconjoaril maduva ~i creierul, !?i care con!i ne baeterii S~ u vi ru sl, este Iri mis ta laborator pentru analize.

Daca lichidul este tulbure la examinarea cu ochiul liber, sugeread! 0 intectte cauzata de rnsninqita. Examenul microscopic e ste eel care va pune diagnosticul finaL, preclzand nurnarul sl lipul celuLelor. precum ~i microbul responsabit de infectie. Microbii care cauzeaza rneninqita sunt de tip bacterian sau viral ~i identificarea lor exacts permite 0 terapie coreeta. Astfel, anti bioticsls sun! uti le n urn ai in menin 9 iteLe bacteriene.

Cel mai periculos tip de infee!ie esle eel cu Meningococcus, bacterie ee intra in fluxul sanguin ~i cauzaaza septicemle severa [infeelie a sangeluil. Aile ba cte r i i ce re cauzeazs frecvent meningita sunt- Haemophilus Influenzae tip B ~i Streptococcus Pneumoniae.

Diagnostic

Prln puna/la lomba,ff se extraga IIchid cefslofshldlsn (L CR) din cBnalul medulaf, toloslnd un sc de punctle lombars, cu un dispozlt/v de scurgera. Lichldul cefBlofBhidisn tulbure sugerellzs pfezenls menlngltef, (apt ce post« fI contirmet prln anellzff micfoscoplcif.

Vertebre lombare eel e oj nci case ale col canei ve rtebrale lcmbare

creaste lIlac4

olin i e !resale: mire soldu rio pantlu a d elim Ita zona de punC\ie. Pacienlul este culcat ghemuit pentru 0 ~exie maxima a coloanel.

Ac de punctle

se insereazli normal mire vertebra a 4·a §i a 5-a lornbara ..

_______ .;..P.;..r_o"'g~. nos tic

Evolutia intectiei depinde de

reactta organismului. lnlectia virali! se limiteaza de obicei singura. Tn cazurile de meningitii bacteriana, chela supr avietuir!i este diagnosticul ?i tratamsntul precoce. Diagnosticarea tardiv:l poate d uce la deces Sou la complicatii,

Acestea pot Ii:

• paratizia nervilor cranieni, ducsnd la strabism, surzlre si peralizl i a le mem br elor:

• stare de incon!?tien!a, cauzats de lichidul acumulat in creier;

• problems rnentale ~i de comporta rnent: Tn final deces,

-------Plelea caputut

Aceasts s9ctiuns prln crsntu srstl mening9/e, cu ce/e trel membrane, creterut ,1 mifduvs spinlrll. Menlng/ta cauzeaZB 0 Inflsmatie a (nvel/,url/of, c"rB, nelrstsllf, posls fllelslif.

FOAIA 93

ENCIClOPEDIA MEDICAlA

INDEXUL BOLILOR

Cauze

Bacteria care produce meningita intra in sange prin nas ~i gat, cauzand infectarea sangelui lsepticemia], care, apoi, infecteaza iii meningele.

Principalele tipuri de baeterii care determina meningita sunt

Meningococcus,

• Pneumococcus,

• Haemophilus influenzae,

• Streptococcus,

• Staphylococcus.

,....

OJ

U neori, rna i su nt ~i alte cauze:

• la n ou- nascu\ii sla bi, meningita poate f cauzata

de E. Coli, sursa infeqiei flind ombiLicul.

• virusurite iii fungii pot fi alta cauze ale meningitei.

DE RETINlJT._ __

Oeoarece este a boa lli atal de grava, meningita se "dectara". Aceasta Inseamn~ til orica caz Irebuie raportat imedial cillre Auloritatea de Sa nlHa!e Publica.

Doua treimi dintre cazuriLe de meningita spar la copiii sub 15 ani. Dintre acestea, 80 % din cazuri sunt la copii sub 5 ani. Nou -nascuIii !copii pana la varsta de 3 lunil ~i copiii Intre iiilse iii nous luni prszinta riscul eel mai mare de infectare. In perioada neonatala, inleclia este cauzala In primuL rand de E. Coli, organism ce traie~te in intestine ~i provine din zona ornbilicala.

• Majorilatea cazuritor de meningita bacteriana incep cu septicemie; germenii intra in sange prin nas.

• lnlsctia urechii poate cauza ~i ea meningiUI.

• in cazuri rare, meningita se poate dezvolta dintr-o infectie secundar s unei fracturi cr aniene dsschise.

Aceestillms,glne mlCfoscoplcii tlflJtil 0 bacterie menlgococlcA, Ne/sserltl men/ng/tldls. Este unul din mlcroorglJnlsmele cere provolJciI me.nlngltlJ. Infectls bacterlanll ,.8 rIl8p6nd .. ,te rapid ,1 proauce 8eptlcem/e menlngococlciI, caracterlzatll de 0 eruptle hemoraglcll (cu p/erdere de 58nge), care 88 impriJftle pe tot corpul.

Uchid rllhidian reeotte: de Is un suspect de menlngifii, plasat sub microscop, pentr« anlll'ziJ. Menlng/la este conllrmstiJ de prezenta baelerll/or (punctele mtct, ro,u-fnchI8) pe celulele albe sle s§ngelul, csre spllr slel Cll pete marl, ro,lI.

Menlngl!s meningococlciI se carscteriz"BziJ prin riIsplndlrea rapldB a erupflel cu aspect de hemoragle, pe Tntreg corpul. DsciJ pacientul nu 881e dlagnostlcst ,1 frlJtat, post .. surven! decesul, fit sp9clBIIB copllul mlc.

Tratament

Profilaxie

Atunei cand e ste suspect ata a meningit1i bacteriana sau o sapticernie, se adrninistreaza cat rnai curand penicilina (benzylpenicillinl, de preferat prin injeqii intramusculare. Osingudi injectie poatesalva viala: indicele de mortalitate este Intre 7-20% ~i depinde de tipul infectiei.

Odala ce a fast stabilit tipul infectiei, se adrninistreaza antibioti~uL potrivil. Tratamentul duraaza. de obi cei, Intre 10-14 zile.

Meningita virala nace sita de obice i trata ment cu calma nte ~i odihna, antibioticele nu sunt eliciente impotriva virusurilor.

Vaccinul anlihaemofilus protejaaza acurn impotriva meningilei cu haemcphllus si est a adrninistrat de rutin a La deus, trei ?i patru luni. Meningita este contagioasa, asa incat cazurile vor Ii lzotate imedial. Contactatii vor fi irnunizati cu vaccin, pentru a preveni 0 posibila epidemie.

I"forma,ii utile

Speciali~tii care pol diagnostica ~i trata meningita;

- pediatrul

- medicul de lamilie

- medicul de la camera de

urgenla

- medicul internist

S p aciall ~ti ee vor fi co nsu Ita!i dacij apsr compllcetii: medicul de bali infectioase ~i neurolcqul,

ENCICLOPEDIA MEDICALA

CATALOG DE MEDICAMENTE

Aciclovirul este un medicament specific impolriva virusurilor herpetici. Ace§li viru§i cauzeazs varsalui de vllrrl §i zona zoster Ivirusul herpes zoster), herpe-sul labial !virusul herpes simplex) ~i herpesul genital (herpes lip II),

Dupa lntectia inifiala, virusurile herpetice riiman latente in organism, Ei se pot rsactiva periodic, cu manifeS1ari viz.ibile, Heactivarea are lac din cauza unor factori de stres, preeum febra, expunerea 13 scare, menstruatia, traurnatlsrnele SoU aile infeclii, 'precum §i S1resul emononal,

Persoanele in vAmta, indivizii cu irnunitate sciizutii (bonavii de SIDA, de exemplu) sau eei cu limfom sunt eei mai susceptibili. Deseori Varlce'a este a boalli oxtrem de contagiotleii, cere, tn

insa, nu existii 0 cauza aparenta, cazur/ extreme, poate fl tratatii cu aeiclovlr. eel au slstem Imunitar slliblt care au venit in contact cu bolnavl de variceliS pot prlml ,1 el setctovtr; ca 0 masurii de precsuf/e, pentru ;9 nu face boal ...

Cum functioneaza

Moduri de lntrebulntare

Virusurile trebule s~ realizeze copii ale materialului lor genetic IADN) pentru a sa reproduce. Medicamentul blochaaza procesul §i, consecutiv, inreqia este stopata, De§i este capabil sa opreasca multipliearea virusului in organism, nu 11 poate eUmina din organism. Din aceasta c8uzli, irrfeqia poate sa reapara, necesitand repetarea tratarne ntu lu l,

Crama este utiiA daca esta folosita pe infecjia instalatii. Este eel mai utila in herpesul labial, genital sau In tratamentul local al zonei zoster. Are elect maxim daca este aplicatii irnediat ee tncsp mancarimile, inca lnainte de apari!ia eruptiel veziculare §i se indica eplicarea de cinei ori pe zi.

Este mai putln eficace daca este folosita la trei zile dupa ce eruptia a aparut, Creme este foloslta §i pentru eruPliile din zona ochilor, dar nu este indicatii aplicarea pe mucoase (zonele umede din interiorul pleoapelor) ..

Tabletele se 1010s8so de oblcel informele severe de herpes, varicell' §i zona zosterin special daca pacientol are un deficit de imunitate. Se iau eel putin cinei zile.

Tabletele de acictovlr se mal tolosesc in prsvenlrea unei eruptii Ie pacien~i cu deficite de imdnitate. Aciclovir nu S8 administreaz~ la copiil cu slstem imunitar normal ~i in formele u~oare de boal~,

Efecte secundare

Tabletele

• EruPlie sau milnciirimi

• Qbosealii

• Tulburari gastrointestinale

• Modificari la nivelul flcatulul, riniehilor sau al S§ngelui Crema

• Mici furnicaturi Tratamentul intravenos

• Confuz.ie severs

• Accese I convulsil

Zona zOllter, a Infectle datorat" reacl/viirll vtrusutut ce dete,mlnlverleels, esfe fratata de oblcel prln apI/care .. de aclclovl, crema, direct pe eruPl!a de pe plale. in eazurlle severe, aclclovfrul po.te " admlnlstr.t ca solufie, int'avenas.

Virusul herpes simplex (VHS) exl"tiS in doull forme, .tlpull determlna spa.ritia de vezlcule Tn [uru! buze/or. Aceste .. Be trateaziI cu ac/clovlr cremil.

AcicLovir

NUME ORIGINAL Zovirax

TIP DE MEDICAMENT Antiviral

PREZENTARE Crerna, tablete, suspensie lichida, lichid intravenos

LAVANZARE

I-el

~~

Precautii

FOAIA 1

»

n

n

,..-

o <

~

N o < ..,

OJ ><

(eu excsptlatoleslrtl cremelor)

• alaptarea sau sarcina

• nu se recomand1i la copiii sub doi ani

• se foloseste au pruden!il

18 bolnavii cu afeqiuni renale

• poate alecta ciclul menstrual al femeii

-- - ~- - ~~ - ' -~-~~- .. - - _- ss

Vlrusul herpe.s simplex ds tip /I efecteaziJ de oblcel orga.nele genital .. ,1 are transmltere sexualii. Oricum, ambele tipurl eunt contagloase, ¥l ambels pot determlna herpes labial sau

al organe.ior genltsle.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

. .cATALOG DE MEDICAMENTE

»

n

a.

......,

o

-

<1 .........

<

.-+ III

3

»

n

a.

to QJ

3

o

-

CD

:::J

n ......... m

-

III

3

III til

.-+

m "'C o (Q

III

3

Acid folic

DENUMIRI UZUALE Vitamina 89

TIPUL MEDICAMENTULUI Vitamina

DISPONIBIL SUB FORMA DE Tablete, sirop

Daca doza zi In iea nu depasests 500mcg, se poate curnpara liber, pentru doze mai rnari,

se etibereaza

CU PRESCRIPTIE MEDICALA

Actiune

Fola!ii sunt esentiall pentru sinteza ADN-ului. Ac;fioneazii [mpreuna cu alIi factor; la slnteza purinelor.

Ac id u I folic se abs oarbe rap id din tractul gastro-intestinal.

( Precautii

r-----~, .

• Anemiile nediagnostieare .

Poate masea anemia pernicioasa, cauzand leziuni nervoase, daca se administreazii fara vitamina 812.

r----{rOate generaL€)Acidul folic este d parte eSer'ljiali3

a dietel umane, deoarscaeste un constituent necesar pentru sinteza ADN-uJui.

NumeJe [ntreg al acidului folic este acid pteroylglutamic §i nu se g~ie§te sub aceasta forma in 'mod obisnuit. Este probabil punctul de plecare pentru constitu i rea u nu i grup de substants nurnite folali.

Ce/uJe marl, ro," (megs/oblSftiJ sunt viz/bile pe scsst frotJu, pre/evat de/a un pfJr:ierrl snemlc. Acldul folic ee admlnlsfreazif ~tnJ triltal'!la anemitJi.

r-------\."Efecte secundare

F08rte rare:

• Resp irali e §u i eriltoare

• Eruptii cutanate Interactioneazii eu:

• Fenitoin - dozele mari de acid felic scad nivelul sanguin de fenitoin; 1'n mod similar, fenitoinul poole reduce nivelul de ac.id folic in sange.

• Pirimetamin - acidul folic ocate reduce eficientaacestui medicament impotriva toxoplasmozei.

• Antagoni§tii acidului folic - pot reduce canthatea de acid folic, ce sa transformii in acid dihidrofolic.

Acid gamolenic

DENUMIRI UZUALE Efamast, Epogam

rlPUL MEDICAMENTULUI Acid gras essntiat

DISPONIBIL

SUB FORMA DE:

Capsule, Lichid

SE ELIBEREAZA DOAR CU RETETA MEDICALA Uleiul'de prirnula S6 poate curnpara din farmacie.

• Se utilizeeza eu mare atentie In cazul paclentitor care sufera de epilepsie; .lnainte de a trata mastalgia [durere mamarii), doctorul trebuie sa sa asigure ca durerile de san nu sunt cauzate de vreo forma de cancer mamar.

UtiLizari comune

in anemia megaloblasticii - delicitul de folati poate fi datorat unei diere deficitare (foarte frecvent la aic00Iici), sindroamelor de malabsorbtle §i interactlunii cu anumite medicamente.

• Preventrea toxicitiilii altor medicamente, cum ar fi metotrexatul. • Preventia deficitului de acid folic, in special ina i rite de conceptie §i in primele16 saptamani de sarcina, pentru a preveni defectele congenitale de tub neural.

Efecte secundare

• Stiiride verna

• Dureri de cap Interaqioneazi cu.

• Fenotiazinele (cum ar Ii clorpromazi nu I sa u proclorperazi nu I) - e:xistii un rise c resc ut de a pari~ e a convu lsi il 0 r la pacientii care iau aceste medicaments.

Date generaLe

Aci.dul gamolenic (AGLI esteun acid gras essntisl, care se gase§le in floerea de primula. Se sintstizeaza din acidul linoleic, un acid gras din organism . Acidul gamolenic este important pentru producerea de prostaglandina - un compus similar horrncnilor, care actioneaza asupra sistemului gas!ro-intestinal §i a celui. imunitar.

ACldul gamo/enlc este utll pentn» smettoreres unor stmptome neplacute ale eczemel.

Actiune

Acidul gamolenic se transforrna imediat fie In prostaglandina fie Intr-un all acid g'6.S, acldut arahidonic. care, la randul sau, este folosil pentru producerea unei prostaglandine de alt tip. in cazul anumitor afec;fiuni. de exemplu, eczema, poate exista 0 inabilitate de transforma acizii gra§i, etap~ cu etap~, Se pare cii sxlsta 0 problem~ legata de actlunea enzimei care transtorms acidul linoleic (precursor al acidului gamolenic) in acid gamolenic.

UtiLizari frecvente

• Eczema - acidul gamolenic arnslioreaza simptemele asoclate cu eczemele, prin cresterea nivelelor de acizi gra§i de la nivelul pielii; paden!ii care iau AGL prezintli inflamatii, uscaciune a pielii, exfolieri §i manciirimi slabe.

• Sind rom (sau tensiune) premenstrualii - s-a deplstat un defect al metaliolismului aclzllcr gra§i la fsmelle care suferi\ de sind rom prernenstrual; se poate ajunge la 0 crestere a sensibllltatii la hormonii implicalii In ciclul de reproducere; 0 suplimentare a acidului gamolenic poale contribui la 0 normallzare a metabolismului acestor aclzl gra~i §i poate ajuta la echilibrarea hormonilor care au actiune asupra sindromului premenstrual.

• Mastalgie (dureri ale sanilor, adssea clcllce) - utilizat In doze marl, poate reduce simptomefe asociete mastalgiai.

oeAGOSTINI

ENCICLOPEDIE COMPLETA DE MEDICINA SI INVESTIGATIE CLINI ~

, ,

oeAGOSTINI