ŢESUTUL CONJUNCTIV

Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv

Ţesutul conjunctiv
Uneşte, compartimentalizează, susţine şi asigură protecţia fizică şi imună a
celorlalte organe şi tesuturi

• Celule
• Fibre
• Substanţă fundamentală

Celulele ţesutului conjunctiv - clasificare

• Celule fixe (celule conjunctive propriu-zise)
- fibroblaste-fibrocite (condro-, osteo-)
- adipocite (albe, brune)
- cel. reticulare
• Celule mobile (libere)
- granulocite
- limfocite B şi T
- macrofage
- mastocite
- celule pigmentare

• Celule implicate în producerea/degradarea matricei conjunctive

extracelulare
• fibroblaste, osteoblaste, condroblaste, macrofage

• Celula cu funcţie metabolică

• adipocit alb, adipocit brun

• Celule reactive imune

• Macrofage, PMN neutrofil, limfocite

Celula mezenchimală
• Celulă nediferenţiată cu originea în ţesutul conjunctiv embrionar,
capabilă de difereţiere în toate tipurile de celule conjunctive
• Formă stelată neregulată cu prelungiri citoplasmatice ramificate
• Citoplasmă bazofilă
• Nuclei ovali cu cromatină dispersată şi nucleol evident

1
Fibroblastul
• Celula cea mai comună a ţesutului conjunctiv
• Sintetizează colagen, fibre de reticulină şi elastice, componente ale
matricei extracelulare
• Celule turtite, 20 mm, cu prelungiri ramificate, citoplasma bazofilă,
nucleu oval, eucromatic, cu 1 sau 2 nucleoli

Fibrocitul
• Celulă mai puţin activă metabolic decât fibroblastul: mai mică,
fuziformă, cu mai puţine prelungiri citoplasmatice
• Citoplasmă puţină, acidofilă
• Nucleul este alungit şi heterocromatic

Adipocitul alb
• Formă rotundă / ovală – izolat sau formă poligonală - în grupuri
• O singură picătură lipidică (unilocular)
• Citoplasmă redusă la o lamă fină în jurul nucleului, împinsă la
periferie
• Nucleu excentric, tahicromatic

Adipocitul brun
• Celule mai mici decât adipocitele albe
• În citoplasmă se găsesc numeroase incluziuni lipidice (multilocular),
dându-i aspectul vacuolar
• Nucleul este central, rotund

Celulele reticulare
• Funcţie variabilă (mai multe tipuri), dar asemanatoare ca aspect,
întâlnite în stroma organelor limfoide şi hematopoietice.
• Celule stelate, cu prelungiri lungi şi subţiri, nucleu rotund, palid, cu
nucleol vizibil.

Melanocitul
• Celulă conjuntivă migrată, de origine ectodermală
• Localizată în derm, epiderm, stroma irisului, teaca firului de păr
• Aspect de fulg de nea, cu numeroase prelungiri
• Citoplasmă încărcată cu granule de melanină
• Nucleu mic central

Macrofagul (histiocitul)

2
 • Derivat din monocitele circulante, cu rol în fagocitoză, răspuns
inflamator
• Aparţine sistemului fagocitar mononuclear – variate localizări şi
denumiri
• Aprox. 30 mm, membrană “rugoasă”, citoplasma cu granulaţii fine
(lizozomi), poate conţine incluziuni (particule fagocitate), mai mari şi
neuniforme
• Nucleu oval sau reniform, eucromatic cu nucleoli, situat excentric

Mastocitul
• Localizat de obicei de-a lungul vaselor sangvine
• Celulă ovoidală, 20-30 mm,
• Citoplasma conţine numeroase granulaţii bazofile, metacromatice,
acoperă frecvent nucleul (heparină, histamină)
• Nucleu rotund, mic, central, eucromatic

Plasmocitul
• Are originea în limfocitul B, principala sa funcţie finnd secretia
imunoglobulinelor
• Celulă rotund-ovală, citoplasma bazofilă, cu halou clar perinuclear
(aparatul Golgi); poate conţine corpii Russel acidofili (proteinele
secretate)
• Nucleu excentric, cu cromatină în spiţă de roată sau cadran de ceas

Fibrele tesutului conjunctiv

• Fibre de colagen

• Fibre elastice

• Fibre de reticulina

Fibrele de colagen
• Reprezintă principalul tip de fibre din ţesutul conjunctiv, foarte
rezistente la tensiune
• Dispuse în fascicule, mănunchiuri; sunt groase (pana la 20 mm) şi
ondulate, dispuse în toate direcţiile. Nu se ramifica, nu se
anastomozeaza
• Roz in col. HE, albastre in col. Mallory, rosii in col. Van Gieson

Fibrele elastice

3
 • Fibre izolate, cu rezistenţă la tensiune mai mică decât fibrele de
colagen
• Alcatuite din elastina
• Sunt subţiri (0,1 – 10 mm) şi ramificate cu traiect ondulat; pot forma
reţele; dispuse uneori sub forma de lamele (peretele aortei)
• Se pot observa în coloraţia hemalaun-eozină (roz palid)
• Coloraţie specială: orceină – brun-roscate

Fibrele de reticulina
• Sunt cele mai subţiri (0,5 – 2 mm) şi formează o reţea delicată.
• In stroma organelor limfoide şi hematopoietice, în ficat, glande
endocrine
• Nu se observă în coloraţia hemalaun-eozină, coloraţie specială:
impregnare argentică – negre

SUBSTANŢA FUNDAMENTALĂ
• Este amorfă, transparentă, cu proprietăţi de gel semifluid
• Inconjoară celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv
• Alcătuită in glicozaminoglicani şi proteoglicani
• Aspect omogen in microscopie optica