Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Generalitå¡i
Edemul pulmonar acut cardiogen (EPAC) este cea mai frecventå urgen¡å
cardiologicå din practicå
EPAC apare ca urmare a unei transsudåri rapide de fluide în exces în plåmân din
cauza cre¿terii presiunii din capilarul pulmonar în absen¡a unor alteråri ale
permeabilitå¡ii sau integritå¡ii structurale epiteliale sau endoteliale ori ale
membranei bazale capilare; cauza de fond a acestui fenomen este o suferin¡å
cardiacå sau cardiovascularå acutå
Condi¡ia de apari¡ie a EPAC este de cre¿tere relativ bruscå a presiunii din
capilarul pulmonar peste 18 mm Hg deoarece în ICC, presiuni de 20-25 mm
Hg nu conduc la instalarea unui EPAC
Dinamica fluidelor în capilarul pulmonar
Rela¡ii presionale în capilarul pulmonar
Mecanisme de producere a EPAC
Cauzele EPAC
Cauze patologice de fond:
suferin¡e coronariene acute (îndeosebi IMA)
hipertensiune arterialå (crizå hipertensivå)
valvulopatii mitrale ¿i aortice severe sau disfunc¡ii acute de proteze valvulare
cardiomiopatii (mai ales dilatative)
tahiaritmii acute cu ritm ventricular rapid
diverse (rare): TEPA masiv, post-cardioversie, pneumonii virale, toxice, astm
bron¿ic sever
Factori declan¿atori (pe fond cu risc):
supraîncårcåri lichidiene intempestive
eforturi fizice mai mari decât cele uzuale
crize de anginå pectoralå
medicamente inotrop negative în doze mari
Clinica EPAC
Prezentare clinicå:
dispnee de repaus intenså, ortopnee imperioaså
agita¡ie psiho-motorie, anxietate
tuse cu expectora¡ie spumoaså rozatå, uneori franc sanguinolentå
cianozå, extremitå¡i reci, transpirate
tahicardie sinusalå (sau FA cu AV rapidå)
raluri pulmonare subcrepitante umede la ambele baze, urcînd spre vârfuri;
deseori sibilante
Exploråri (date în plus fa¡å de cele etiologice):
Rx. cord-pulmon: opacitå¡i macronodulare difuze ¿i confluente la baze ¿i în
câmpurile pulmonare mijlocii producînd un aspect "våtuit"
EcoCG: greu de efectuat; inutilå pentru dg. EPAC
Variante hemodinamice de EPAC
Vasodilatatoare 2:
izosorbid dinitrat i.v. în bolusuri repetate de 3 mg apoi în perfuzie 1-2 mg/orå
(superior NTG ?)
nitroprusiat de sodiu ini¡ial 0,1-0,2 µ g/kg/min apoi în func¡ie de råspuns, rar
peste 4-5 µ g/kg/min; vasodilatator predominant arterial cu duratå scurtå de
ac¡iune, necesitå monitorizare hemodinamicå; u¿or de titrat dar relativ toxic
Opiacee i.v.:
morfinå 2-6 mg i.v. repetat; venodilatator (reduce presarcina), cu efect de
reducere a anxietå¡ii ¿i a eliberårii de catecolamine ca råspuns la stres
petidinå 20-30 mg i.v. repetat - mai pu¡in eficientå ca vasodilatator; mai pu¡in
deprimantå respirator
Asocieri terapeutice:
dobutaminå + dopaminå (doze mici); produce efecte inotrop pozitive ¿i
vasodilatatoare renale (indicatå îndeosebi la cei cu råspuns inadecvat la
furosemid sau cu co-afectare renalå)
dobutaminå + milrinonå; este aditivå sau sinergicå prin ac¡iuni inotrop pozitive
cu mecanisme diferite; î¿i compenseazå reciproc efectele vasculare
Terapii rezervate:
digitalice i.v. (numai pentru cazurile de FA cu AV rapidå); injectarea i.v. la ritm
prea rapid poate da vasoconstric¡ie perifericå ¿i mezentericå
aminofilinå 120 mg i.v. lent (numai în caz de bronhospasm important); cre¿te
consumul de O2
Defini¡ii
Hipotensiune arterialå: presiune arterialå sistolicå în clinostatism cu valori
persistent < 80-90 mm Hg (tendin¡å de definire prin valori < 85 mm Hg în
absen¡a simptomelor) iar în ortostatism scåderi ale TAs cu > 20 mm Hg sau
ale TAd cu > 10 mm Hg
Sincopå: pierdere tranzitorie ¿i de scurtå duratå a stårii de con¿tien¡å ¿i
tonusului postural; echivalente gradat mai mici ca gravitate: lipotimia (sau
"le¿inul comun"), ame¡elile (mai ales în ortostatism) ¿i alte simptome ce
semnificå scåderea perfuziei cerebrale
ªoc cardiogen: sindrom incluzînd manifeståri clinice ¿i paraclinice de
hipoperfuzie tisularå generate prin scåderea acutå ¿i severå a func¡iei de
pompå a inimii
Frecven¡a cauzelor de hTA
Pe 579 pacien¡i simptomatici (serie neselec¡ionatå) evalua¡i clinic ¿i paraclinic
standard - variante clinice care se pot suprapune etiologic (total > 100%):
hTA ortostaticå = 24%
hTA induså medicamentos = 37%
hTA prin hipovolemie = 21%
hTA postprandialå = 12%
hTA prin deficit de pompå cardiacå = 8%
hTA idiopaticå = 29%
Pe clase generale:
cardiovasculare pure = 20-30%
non-cardiovasculare = 30%
mixte = 20-30%
idiopatice = 10-15%
Cauze de hipotensiune arterialå
Cauze cardiace:
scådere semnificativå a contractilitå¡ii miocardice
obstruc¡ii ale fluxului sanguin intracardiac sau cardio-pulmonar
efrac¡ii ale structurilor cardiace participante la constituirea debitului sistolic
compresii extrinseci ale cavitå¡ilor cardiace
aritmii cardiace cu frecven¡å ventricularå rapidå
tratamente cronice cu medicamente hipotensoare sau inotrop negative
Cauze non-cardiace:
hemoragii importante
diverse ståri de deshidratare
boli grave în stadii terminale (¿i altele)
Algoritmul global ILCOR 2000 (1)
Algoritmul global ILCOR 2000 (2)
Tipuri de sincopå
Noncardiacå:
reflexå (neurocardiogenå: vasodepresoare sau vasovagalå - la degluti¡ie,
mic¡iune, tuse, punc¡ii de cavitå¡i etc.)
hipotensiunea ortostaticå (disautonomå, prin deple¡ie de lichide, prin
decondi¡ionare sau induså de medicamente vasodilatatoare)
psihogenå
induså toxic (medicamente, alcool, droguri)
Cardiacå sau cardiovascularå:
aritmicå (bradicardii severe sau tahicardii cu AV rapidå, mai ales la debut)
non-aritmicå (stenoza aorticå valvularå, CMHO, trombembolismul pulmonar
masiv, IMA la debut)
Tratamentul sincopei
Måsuri nemedicamentoase:
aport suficient de lichide
ridicare progresivå în ortostatism
port de ciorapi compresivi
evitare a abuzului de etanol
dietå normo(hiper)sodatå
implantare de pacemakere dedicate
Medicamente:
fludrocortizon 0,1-1,0 mg/zi
midodrinå: 3 x 2,5-5,0 mg/zi
fenilefrinå: 3-4 x 60 mg/zi
cofeinå (?)
AINS (?)
fluoxetinå (?)