Program cofinantat din Fondul Social European prin Programul

Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

INVESTESTE IN OAMENI!

Abordarea in urgenta si
transportul pacientului cu
TCC,TVM si politraumatism
Cosmin
Munteanu
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei

Elemente de management
a pacientului
politraumatizat

Principii de baza ale asistentei

medicale de urgenta a pacientului
politraumatizat
Primum non nocere
Daca pacientul are leziuni multiple, se va trata
leziunea care pune imediat viata in pericol
Tratamentul corespunzator nu trebuie intarziat pe
motiv ca diagnosticul este incert
Nu este necesara o anamneza amanuntita pentru
a incepe evaluarea si tratamentul unui pacient
traumatizat

Ghidul recomandat pentru

evaluarea initiala si
managementul pacientului
traumatizat
ATLS
Obiective:
Identificarea si tratarea imediata a leziunilor
respectand prioritatile
Stabilirea necesitatii efectuarii manevrelor de
reanimare

Principiu
Evaluare continua, concomitenta cu resuscitarea
Inceperea tratamentului inaintea stabilirii
diagnosticului definitiv

Etape ATLS

Pregatirea
Evaluarea primara
Evaluarea secundara

Pregatirea
Comunicarea dintre departamentul de urgenta si
echipa medicala din prespital
Alertarea unui personal special instruit
Pregatirea unui pat/paturi
Pregatirea materialelor si echipamentelor necesare
Protectia personalului: masuri de precautie
universala
Alertarea personalului din compartimentele
potential implicate

Evaluarea primara
Principiu: identificarea i managementul
simultan al leziunilor amenintoare de via
Etape
A.eliberarea i protezarea cilor aeriene cu
controlul coloanei cervicale
B.evaluarea i controlul respiraiei
C.evaluarea i controlul circulaiei
D.status neurologic
E.expunerea
adjuvani ai evalurii primare

Evaluarea secundara
Principiu: va fi efectuat cnd evaluarea
primar este complet, resuscitarea a fost
iniiat, reevaluarea funciilor vitale a fost
efectuat iar funciile vitale ale pacientului
ncep s revin la normal.
Etape:
1.istoricul traumei: AMPLE, mecanismul i
tipul traumei, factori agravani
2.examinare clinic complet head to toe
3.examinri paraclinice suplimentare

Principiu general de management al

traumatismelor rapid letale i potential
letale
Pacient traumatizat Pacient traumatizat
sosit cu mijloace proprii
sosit cu SMU
Evaluare primar
reevaluare,
Managementul leziunilor rapid letale
monitorizare
continu si
tratament adecvat
Reevaluare primar
Evaluare secundar

sal operaie

Managementul leziunilor potenial vitale

Reevaluare secundara

Manevre specifice in asistenta

pacientului traumatizat
Protectia personalulului
Evaluarea primara si secundara
Deschiderea cailor aeriene
Adjuvanti ai cailor aeriene
Imobilizarea coloanei cervicale
Administrarea de oxigen si ventilatia
Intubatia orotraheala si nazotraheala
Instalarea unei linii periferice si centrale
Instalarea uneo linii intraosoase
Administrarea de fluide i.v./i.o.

Manevre specifice in asistenta

pacientului traumatizat
Cricotiroidotomia
Toracenteza, drenajul toracic
Pericardiocenteza
Instalarea unei linii venoase centrale
Tehnici de imobilizare a membrelor si
coloanei vertebrale
Drenajul peritoneal
Montarea unei sonde nazo-gastrice si
urinare
Anestezia locala, sutura plagilor

Elemente de management a
pacientilor cu TCC

Tipuri de leziuni
A. Plagi, escoriatii, contuzii de scalp
B. Fracturi craniene
C. Leziuni cerebrale
Difuze: contuzia
leziunea axonala difuza
edemul cerebral
Focale: hemoragii intracraniene
dilacerari cerebrale

Cauze de deces prin TCC

Hemoragia externa
Depresie respiratorie/cardiaca: datorita
compresiei trunchiului cerebral
Reducerea presiunii de perfuzie cerebrala
datorita HIC, prin:
- efectul de masa
- edemul cerebral difuz

Evaluarea clinica a pacientului

cu TCC

Date anamnestice
Evaluarea nivelului de constienta si GCS
Interpretarea semnelor vitale
Examenul obiectiv

Interpretarea semnelor vitale

Semnele de soc: hipotensiunea si tahicardia
apar rar in TCC
Bradicardia si hipotensiunea arteriala: pot
fi cauzate de un reflex Cushig secundar unei
hipertensiuni intracraniene
Tahicardia si hipotesiunea arteriala
aparute brusc: semn de iminenta de angajare
Bradipnea: semn precoce de HIC
Respiratia Cheyne Stokes sau respiratia
central neurogena: leziune de trunchi cerebral

Clasificarea TCC

Minor GCS = 13-15

Mediu GCS = 9-12
Sever GCS 8

Impedimente in stabilirea GCS

Leziuni orbitale
Leziuni ale membrelor
Copii care nu vorbesc
AVC in antecedente
Se vor lua in considerare oricare dintre
factorii de mai sus care pot modifica GCS

Semne obiective care sugereaza

existenta unui proces expansiv
intracranian
Com & midriaz fix unilateral
Slbiciune lateralizat a extremitilor
Poziii deosebite (in special dac
exist asimetrie)
Decorticare
Decerebrare

UPU management pacient

neurochirurgical grav
1. Reevaluare primar: ABCDE

IOT (RSI) dac nu a fost efectuat sau starea pacientului s-a

deteriorat
PaO2 > 60mmHg si evitarea hipocapniei
TAM > 80-90mmHg
Monitorizarea permanenta a functiilor vitale

2. Reevaluare secundar

Factori de risc, mecanism producere

Analgezie
Efectuare CT precoce
Consult neurochirurgical cat mai rapid posibil si reevaluare
seriata la nevoie
Evaluarea secundara pentru depistarea altor leziuni
Recoltarea de probe biologice
Tratamentul HIC
Interventie chirurgicala sau internare ATI

TCC - Sumar
ABC
Evaluarea starii de constienta, GCS
Se decid investigatiile imagistice
Clasificarea tipului si severitatii
Decizia de consult NCH, transfer,
internare sau eliberare la domiciliu
Urmarire prin ambulator sau medic de
familie daca este necesar

Elemente de management a
pacientilor cu traumatism
vertebro-medular

Traumatisme cervicale - examinare

ABC cu imobilizare riguroasa a gatului
Se desface colierul cervical (mentinand
imobilizarea manuala) si se examineaza
regiunea cervicala in intregime
Semne clinice de suspiciune de leziune de
coloana
Se efectueaza examenul neurologic
Semne clinice specifice

Traumatisme cervicale-examen
neurologic
Activitatea motorie
Tulburri ale sensibilitii
Modificarea reflexelor
Disfuncii autonome
Tonusul sfincterului anal

Semne clinice specifice

Areflexie flasc
Respiraie diafragmatic
Rspuns la durere doar n zona
supraclavicular
Rspuns motor limitat la flexia
antebraului
Priapism
oc neurogen

Tratamentul fracturilor cervicale si

leziunilo spinale
Imobilizare cu guler cervical
Se evit traciunea sau compresia
Se efectueaz radiografii ale restului coloanei
(toracic i lombar) dac exist tulburri
senzoriale
Se administreaz fluide i.v. i ageni
vasopresori alfa agoniti n cazul ocului
neurogen
Antibiotice n cazul fracturilor deschise
Consult/internare NCH, ortopedie
Steroizi n doze mari

Complicatii precoce ale leziunilor

spinale

Hipoventilaie ce duce la pneumonie

Vrsturi cu aspiraie datorit imobilizrii
coloanei vertebrale cervicale
Durere datorat presiunii
Disreflexie autonom

Leziuni posibile de stragulare sau

spanzurare

cile aeriene compromise de hematom

fractur de coloan cervical
tromboz carotidian
fractur laringian
edem cerebral / HIC
paralizia corzilor vocale

Rezumat
Trebuie luat n considerare posibilitatea
unei leziuni cervicale i imobilizat gtul n
cadrul evalurii primare
Se decide dac sunt necesare radiografii
Se ncepe administrarea steroizilor i.v. n
caz de suspiciune de leziune spinal
Se decide dac sunt necesare alte
consulturi de specialitate sau de transfer