Filehost Ghid Romana 2010-2011 Bun

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE FILOSOFIE
ŞI ŞTIINŢE SOCIAL-POLITICE
GHID DE STUDII
2010 – 2011
Editura Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice
B-dul “Carol I “, nr.11, 700506- IAŞI
tel. 0232201054; fax. 0232201154
E-mail: admfil@uaic.ro
Ghid de studii, 2010 - 2011
Coordonatori: prof. univ. dr. ANTON ADĂMUŢ – prodecan

cercetătăr – CRISTIAN MOISUC
2
CUPRINS
1. Scurt istoric al facultăţii………………………………………..4

2. Informaţii generale despre facultate…………………………..6
Conducerea facultăţii…………………………………………………….7
Cine conduce facultatea………………………………………………….8
Componenţa Consiliului Profesoral…………………………………….10
Reprezentanţii studenţilor în Consiliul Profesoral…………………….11
Secretariat………………………………………………………………...12
Specializări zi/ID…………………………………………………………13
Cursuri Postuniversitare (Masterat)……………………………………14
Colective didactice……………………………………………………….18
3. Procesul Bologna……………………………………………….22
4. Planuri de învăţământ…………………………………………28
5. Programe analitice......................................................................50
6. Informaţii utile………………………………………………...166
Cazare……………………………………………………………………166
Cantina…………………………………………………………………..166
Internet…………………………………………………………………..167
Spaţii didactice…………………………………………………………..167
Burse……………………………………………………………………...168
Mobilităţi studenţeşti……………………………………………………169
Documentele şi reducerile tale………………………………………….173
La doctor…………………………………………………………………174
Cum îţi vezi notele……………………………………………………….176
Tabere……………………………………………………………………177
Despre reprezentarea studenţilor………………………………………178
Reviste……………………………………………………………………180
De ce să faci parte dintr-o asociaţie studenţească……………………..181
3
SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢII DE FILOSOFIE
Facultatea de Filosofie a fost creată în 1855 în conformitate cu principiile

stabilite prin Legea din 1851 privind organizarea învăţământului public din
Moldova. Alături de Facultăţile de Teologie şi de Drept, Facultatea de Filosofie
a reprezentat punctul de plecare al fondării Universităţii din Iaşi de la 1
octombrie 1860.
Printre personalităţile marcante care au predat la Facultatea de Filosofie s-au
numărat: Titu Maiorescu, Vasile Conta, Simion Bărnuţiu, Dimitrie Gusti,
Ştefan Zeletin, Ion Petrovici, Mihail Ralea, Petre Andrei, Alexandru Claudian,
Ştefan Bârsănescu, Vasile Pavelcu, Petre Botezatu, Ernest Stere ş.a.
În perioada 1989-2009 Facultatea de Filosofie a cunoscut modificări esenţiale.
Acestea au fost determinate de imperativele adaptării societăţii noastre în
general şi a învăţământului superior în special la noile exigenţe cerute de
schimbările apărute în Europa după 1989. Inclusiv, sau poate mai ales,
conceptul economiei de piaţă, destul de vag la început pentru noi, a comandat
în mod necesar aceste modificări substanţiale. Dincolo de unele ezitări, inerente
unui proces fundamental de schimbare, Facultatea de Filosofie a reuşit să se
adapteze noilor cerinţe. Din această perspectivă putem puncta elementele cele
mai importante.
În anul 1990, Facultatea de Filosofie s-a constituit ca Facultate autonomă în
cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, conform noilor dispoziţii
privind învăţământul superior românesc. Schimbările au fost semnificative din
perspectiva personalului didactic şi al specializărilor nou înfiinţate. Astfel, încă
din toamna anului 1990 au fost scoase la concurs posturi didactice pentru noi
cadre didactice la specializarea Filosofie şi Sociologie. De-a lungul timpului
4
procedeul a fost repetat cu ocazia înfiinţării de noi specializări de un real succes
şi folos, anume Asistenţă Socială, Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi
Studii Europene, Comunicare şi Relaţii Publice . Aşa se face că în 2011
Facultatea de Filosofie are şase specializări de Licenţă, 10 cursuri
postuniversitare (program de Masterat), şcoală doctorală, fiind, după FEEA, a
doua facultate din Universitate ca număr de studenţi. Consecinţa firească este
de regăsit în structura managerială a facultăţii. Astfel, structura de conducere
cuprinde pe decan, prodecan, secretar ştiinţific (cancelar din 2004), secretar
şef şi, din 2000, administratorul şef (în atribuţiile căruia intră administrarea
coerentă şi profesionistă a tot ceea ce înseamnă patrimoniu al facultăţii, inclusiv
personalul nedidactic). Toate acestea au fost şi sunt mereu însoţite de efortul
constant şi tenace de înnoire a procesului de predare şi de cercetare ştiinţifică
(în 2008 facultatea noastră a organizat concurs pentru ocuparea posturilor de
cercetare având în prezent doi cercetători angajaţi).
La propunerea conducerii Facultăţii de Filosofie, prin Hotărârea
Guvernamentală nr. 635 din 11. VI. 2008 s-a decis schimbarea titulaturii
facultăţii din Facultatea de Filosofie în Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-
Politice, aceasta pentru a răspunde recunoaşterii şi vizibilităţii tuturor
specializărilor din facultate în chiar titulatura acesteia.
Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, în buna ei tradiţie, a continuat
şi în perioada 1989-2009 să fie o unitate academică modernă şi adaptabilă.
Profesorii noştri se bucură de recunoaştere în plan naţional şi, din fericire, mulţi
dintre ei se regăsesc în bibliografiile de specialitate ca autorităţi în domeniile
lor de competenţă. Putem afirma, fără teama de a greşi, că profesorii noştri intră
din ce în ce mai des în bazele de date internaţionale, dovadă numărul de articole
ISI în creştere (23 articole ISI în 2009 şi două reviste indexate în Web of
Science: Revista Cultura şi Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială). Aceste
5
lucruri dau seamă de activitatea de cercetare propriu-zisă desfăşurată în cadrul
facultăţii noastre.
Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice editează anual numeroase
reviste, anale, volume colective, volume tematice cu ocazia diverselor
manifestări ştiinţifice sau cu prilejul aniversării unor personalităţi
reprezentative ale culturii în general, ale filosofiei în special.
Cei mai mulţi dintre membrii corpului didactic al Facultăţii noastre sunt
cooptaţi în Consiliul Naţional de Acreditare Titluri şi Diplome Universitare
(CNATDU), Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică, Agenţia
Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), Consiliul
Naţional al Cercetării Ştiinţifice Universitare şi Oficiul Naţional al Burselor de
Studii în Străinătate din Cadrul MECT.
În ceea ce priveşte manifestările ştiinţifice facultatea noastră a organizat
evenimente ştiinţifice naţionale şi internaţionale periodice (zilele Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza” marcate şi în facultatea noastră în fiecare lună
octombrie, Şcoala de Metodologie Sociologică Francofonă va ajunge la a 10-a
ediţie în toamna acestui an), sau evenimente cu caracter excepţional -
Olimpiada Internaţională de Filosofie, 2008. Mai adăugăm conferinţe,
seminarii, ateliere prilejuite de diverse proiecte didactice şi de cercetare
naţionale şi internaţionale în care profesorii noştri sunt implicaţi în mod activ.
Facultatea noastră are încheiate acorduri bilaterale de cooperare cu peste 70 de
instituţii de învăţământ din Europa (Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa,
Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania). Aceste
acorduri prevăd mobilităţi ale studenţilor, cadrelor didactice, proiecte comune
didactice şi de cercetare.
DECAN
Prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă
6
INFORMAŢII GENERALE DESPRE FACULTATE
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice
B-dul Carol I, nr. 11 – RO 700506 – IAŞI

Tel: 0232-201054; 201055; 201155
0232-201650- ID
Fax: 0232-201154
E-mail: admfil@uaic.ro
Web: http://philosophy.uaic.ro
7
CONDUCEREA FACULTĂŢII DE FILOSOFIE
DECAN: prof. univ. dr. NICU GAVRILUŢĂ
e-mail: nicolas@uaic.ro
tel: 0232-201055
PRODECAN: prof. univ. dr. ANTON ADĂMUŢ
e-mail: antonadamut@yahoo.com
tel: 0232-201372
PRODECAN: prof. univ. dr. GEORGE POEDE
e-mail: poede@uaic.ro
tel: 0232-201286
CANCELAR: conf. univ. dr. CONŢIU ŞOITU

Responsabil ERASMUS
e-mail: soitucontiu@yahoo.com
tel: 0232-201372
8
CINE CONDUCE FACULTATEA?
Consiliul Facultăţii:
Este organul de conducere al Facultăţii. El defineşte strategia de

dezvoltare, elaborează planurile de învăţământ, propune numărul de
studenţi pe specializări şi forme de învăţământ, aprobă disciplinele pentru
licenţă, masterat şi doctorat, validează şefii de departamente, fixează
efectivul de burse pe specializări, în limitele fondurilor alocate. Este
format din reprezentanţii catedrelor, departamentelor şi studenţilor.
Biroul Consiliului Facultăţii:
Este organismul executiv al Consiliului. Este format din Decan, Prodecani

şi Cancelarul Facultăţii. Acest organism coordonează activităţile curente
ale Facultăţii.
Decanul:
Răspunde de calitatea întregului proces de învăţământ şi cercetare din

Facultate. Coordonează activitatea Biroului Consiliului pentru aplicarea
hotărârilor luate şi este Preşedinte al Consiliului Facultăţii.
Prodecanii şi Cancelarul:
Răspund de domeniile de activitate ale Facultăţii care le sunt repartizate şi

asigură conducerea lor curentă.
Administratorul şef:
Beneficiază de delegare şi autoritate din partea Decanului în luarea

deciziilor în domeniul administraţiei Facultăţii. Este membru în comisiile
de acordare a dreptului de cazare, a burselor, a locurilor în taberele
studenţeşti, de stabilire a criteriilor de decontare a biletelor de transport şi
organizează, prin delegare din partea Decanului, activităţile aferente.
Eliberează dispoziţiile de cazare, oferă informaţii despre procedurile de
cazare din Facultate. Colaborează cu studenţii în ceea ce priveşte
activităţile social-studenţeşti ale acestora.
9
Secretariatul:
Se ocupă de gestionarea activităţii şcolare din Facultate. Asigură legăturile

cu Rectoratul, cu celelalte Facultăţi, cu alte instituţii etc. Transmite şi
aplică deciziile organelor de conducere ale Facultăţii şi Universităţii.
10
COMPONENŢA CONSILIULUI PROFESORAL AL FACULTĂŢII
Prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă – Decan

Prof. univ. dr. Anton Adămuţ – Prodecan
Prof. univ. dr. George Poede – Prodecan
Conf. univ. dr. Conţiu Şoitu – Cancelar
Prof. univ. dr. Petru Bejan – Şef de catedră
Conf. univ. dr. Dumitru Stan – Şef de catedră
Conf. univ. dr. Gheorghe Ilie Fârte – Şef de catedră
Conf. univ. dr. Virgil Stoica – Şef de catedră
Prof. univ. dr. Petru Ioan
Prof. univ. dr. Anton Carpinschi
Prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei
Prof. univ. dr. Constantin Sălăvăstru
Conf. univ. dr. Mihăilă Sandu
Conf. univ. dr. Ştefan Cojocaru
Conf. univ. dr. Adrian Netedu
Lect. univ. dr. George Bondor
Administrator şef: Claudia Jacotă
Secretat şef: Oana Boroda
11
REPREZENTANŢII STUDENŢILOR ÎN CONSILIUL PROFESORAL
Hariga Florina Rodica – Filosofie

Dumitraşcu Oana – Ştiinţe Politice
Calance Alex - RISE
Sandu Andreea – Sociologie
Toth Ştefania – Asistenţă Socială
Roşca Isabela – CSRP
Reprezentanţii studenţilor în Consiliul Profesoral:
1. pot propune acte normative care să îmbunătăţească activitatea

colegilor;
2. se pot informa direct de la structurile academice şi administrative ale
Facultăţii în problemele ce îi vizează nemijlocit;
3. au acces permanent la secretariate şi ăn afara orelor de program cu
publicul pentru a rezolva problemele studenţilor;
4. sunt datori să cunoască problemele legate de activităţile didactice şi
sociale ale studenţilor pe care îi reprezintă şi să propună soluţii;
5. sunt obligaţi să îi informeze pe studenţii pe care îi reprezintă;
6. sunt obligaşi să participe la şedinţele consiliului iar trei absenţe
nemotivate duc la revocarea lor;
7. organizează alegerile anuale pentru desemnarea şefilor de cămin şi de
complex şi fac parte din comisia de cazare.
Mai multe detalii despre cum poţi alege şi poţi fi ales găseşti pe site-ul
Universităţii: www.uaic.ro>Studenţi>Regulamente.
12
SECRETARIAT
Oana Boroda – secretar şef, RISE, 0232-201054

Carmen Scutaru – secretar, Sociologie, 0232-201054
Maria Chevereşanu – secretar, Filosofie, 0232-201154
Doiniţa Moga – secretar, CSRP, 0232-201154
Georgiana Iluţă – secretar, AS, 0232-201154
Liliana Leaua, secretar, SP, 0232-201154
Cristina Anton, secretar, ID, 0232-201650
Gabriela Sevoe, secretar, ID, 0232-201650
Program de lucru cu publicul:
LUNI: 10-12
MARŢI: 13-15
MIERCURI: 10-12
JOI: 13-15
SÂMBĂTĂ: 9-13 (numai ID)
ADMINISTRAŢIE
Claudia Jacotă, administrator şef Facultate

Tel/fax: 0232-201155;
e-mail: adminfil@uaic.ro
CASIERIE (corp D, parter)
Lica Roman,
Tel: 0232-201283
Program casierie: LUNI-JOI: 10-12
13
WEBMASTER
Alexandru Durnea, e-mail: webmaster@mail.phil.uaic.ro
SPECIALIZĂRI ZI/ID
Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice şi-a asumat sarcini

didactice şi ştiinţifice de o mare complexitate: anume de a pregăti
profesionişti în domeniile filosofie, sociologie, asistenţă socială, ştiinţe
politice, relaţii internaţionale şi studii europene, comunicare şi relaţii publice
prin două forme distincte de învăţământ: cu frecvenţă (zi) şi la distanţă
(ID). Astfel că Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice are, în acest
moment, următoarele specializări pe domenii de licenţă:
- FILOSOFIE
- SOCIOLOGIE
- ASISTENŢĂ SOCIALĂ
- ŞTIINŢE POLITICE
- RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE
- COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ (ID) se organizează la următoarele

specializări:
- ASISTENŢĂ SOCIALĂ
- ŞTIINŢE POLITICE
- COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
14
CURSURI POSTUNIVERSITARE
(MASTERAT)
Domeniul: FILOSOFIE
1. Filosofie aplicată şi management cultural
Oferta de studii:
Hermeneutică radicală, Antropologie artistică, Managementul instituţiilor
culturale, Diplomaţie culturală, raţiune şi credinţă, Etică profesională,
Fenomenologie aplicată şi fenomenologie practică,Managementul
resurselor umane în instituţii culturale, Managementul proiectelor
culturale, Cercetări hermeneutice actuale, Filosofia artei, Psihanaliza artei,
Artă şi estetică postmoderne, Interpretarea operei de artă, Hermeneutica
simbolismului religios, Critica de artă, Fenomenologia artei.
Domeniul: SOCIOLOGIE
1. Securitate comunitară şi controlul violenţei
Oferta de studii:
Modele europene de securitate comunitară, Victimologie şi metodologie
specifică, Criminologie şi criminalitate, Antropologia criminalităţii,
Administraţie şi reformă penitenciară, Psihologie judiciară,Protecţia
juridică a minorului, Metode şi tehnici de lucru cu victima şi agresorul,
Modele tradiţionale şi actuale de familie, Metode apreciative în domeniul
securităţii comunitare, Violenţa în şcoală şi forme de devianţă şcolară,
Reintegrarea socială şi supravegherea infractorilor, Devianţa urbană şi
drogurile, Medierea victimă-agresor, Strategii de rezolvare a conflictelor
intracomunitare, Managementul comportamentelor de risc social în
domeniul muncii, drept social european, Elaborarea de proiecte în
controlul violenţei urbane, Probaţiune şi justiţie restaurativă.
Domeniul: ASISTENŢĂ SOCIALĂ
1. Probaţiune, mediere şi asistenţa socială a victimelor infracţiunilor
Oferta de studii:
15
Metodologia cercetării socio-juridice, Justiţie restaurativă. Teorii. Modele,
Strategii alternative de rezolvare a conflictelor, Practica justiţiei
restaurative. Medierea victimă-infractor. Medierea în grup familial,
Justiţia juvenilă în Europa, Fundamente socio-juridice ale Probaţiunii,
Victimologie, Dependenţa de drog şi de alcool. Intervenţie şi prevenţie,
Criminologie, Prevenţie şi dezvoltare comunitară, Violenţa copiilor şi
tinerilor, Managementul proiectelor de cercetare şi intervenţie.
2. Familia şi managementul resurselor familiale
Oferta de studii:
Modele tradiţionale şi actuale de familie, Protecţia familiei în context
european, Managementul schimbării în asistenţa socială a familiei, Familia
şi spiritualitatea creştină, Metode apreciative de intervenţie la nivel
familial, Comunicare interpersonală şi familială, Rezolvarea conflictelor în
familie, Familie şi educaţie în spaţiul românesc, Metode calitative de
cercetare a copilăriei şi a parentăţii, Cultură şi comportament
organizaţional, Familia în situaţii de creză, Familia vârstnică, Violenţa în
familie,Alternative familiale, Strategii de intervenţie sistemică la nivel
familial, Educaţie parentală apreciativă, Consilierea cuplului, Introducere
în terapia familială, Noile economii şi asistenţa socială a familiei.
3. Supervizare şi planificare socială
Oferta de studii:
Supervizare şi management de caz în asistenţa socială, Managementul
schimbării în asistenţa socială, Informatica aplicată în manegementul
proiectelor, Dezvoltare comunitară şi planificare socială, Evaluare şi
dezvoltare profesională, Solidaritate economică şi protecţie socială, Metode
apreciative de intervenţie la nivel organizaţional, Mentalităţi sociale în
mediul organizaţional, Grupul în practica asistenţei sociale, Servicii sociale
bazate pe comunitate, Cultură şi dezvoltare organizaţională, Criza şi
planificarea depăşirii crizei, Interacţiunea video în asistenţa socială,
Consilierea pentru dezvoltarea personală, Guvernarea şi managementul
organizaţiilor de asistenţă socială, Inspecţia socială. Metode şi tehnici de
evaluare a serviciilor sociale.
16
4. Masterat european de protecţie a drepturilor copilului
Oferta de studii:
Sociologia copilăriei şi drepturile copilului, Metode şi tehnici de cercetare
a copilăriei şi drepturile copilului, Drepturile copilului în legislaţia şi
politicile UE, Copiii şi migraţia internaţională, Justiţia juvenilă în Europa.
Legislaţie. Politici. Strategii, Dezvoltarea copiilor şi a adolescenţilor,
Reprezentări ale copiilor şi copilăriei în mass-media, Participarea copiilor
la dezvoltarea internaţională, Copilăria şi stilurile de viaţă, Practica
protecţiei drepturilor copilului, Munca copiilor, Managementul proiectelor
europene.
Domeniul: ŞTIINŢE POLITICE
1. Politici publice şi management instituţional
Oferta de studii:
Concepte fundamentale în politică şi administraţie, Elaborarea şi
managementul proiectelor, Sistemul instituţional românesc, Analiza
politicilor publice, Analiza informatică a datelor, Strategii de comunicare
în sfera publică, Teorie şi comportament organizaţional, politici
economice, Evaluarea programelor publice, Drept comunitar al afacerilor,
Dezvoltare regională, Managementul financiar al instituţiilor publice,
Guvernare electronică, Managementul resurselor umane.
2. Studii europene de integrare şi securitate
Oferta de studii:
Construcţia UE, Filosofia unităţii europene, Sisteme politice comparate,
Cadrul instituţional al UE, Discursul puterii în spaţiul european,
Structuri politico-militare în Europa, Securitatea în contextul
globalizării, Politica europeană comună externă şi de securitate, Sisteme
politice europene, Problematica minorităţilor în UE, Dezvoltarea
regională în Europa, Managementul proiectelor.
17
3. Marketing politic şi comunicare
Oferta de studii:
Guvernare europenă, Ideologii politice contemporane, Cultură şi
educaţie politică, Hermeneutica discursului politic, Partide politice
europene, Tehnici de sondare a opiniei publice, retorica discursului
politic, Politici europene, Analiza şi monitorizarea media, Managementul
proiectelor, Sisteme politice comparate, Marketing electoral, Strategii de
comunicare în sfera publică.
Domeniul: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII
1. Relaţii publice şi publicitate
Oferta de studii:
Oratorie, Scriere creativă, studii de caz în PR, Branding, Metode de
cercetare înpublicitate, Mijloace noi de comunicare în masă, Guvernare
europeană, Procese şi relaţii interpersonale, Materiale audio-vizuale în
PR şi publicitate, Metode de cercetare în PR, Strategii de comunicare în
sfera publică, Standarde profesionale în PR şi publicitate, Afaceri
publice, Studii de caz în publicitate, Comunicare corporativă.
Admiterea la studii masterale se desfăşură în sesiunile iulie-septembrie

2010. Admiterea se face pe baza calculului mediei între media anilor de
studii de licenţă (50%) şi media examenului de licenţă (50%). Taxa de
şcolarizare este de 2400 RON/zi şi 1800 RON/ID. Cursurile sunt
organizate şi aprobate prin Ordinul nr. 3628 din 31 martie 2008, ordin
privind aprobarea programelor de studii universitare de masterat
evaluate ARACIS.
18
COLECTIVE DIDACTICE
Catedra de Filosofie
Membrii catedrei
Prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei – conducător de doctorat

Prof. univ. dr. Petru Bejan – şef de catedră
Prof. univ. dr. Nicolae Râmbu– conducător de doctorat
Prof. univ. dr. Anton Adămuţ – prodecan, conducător de doctorat
Prof. univ. dr. Ioan Petru – conducător de doctorat
Prof. univ. dr. Carmen Cozma – conducător de doctorat
Prof. univ. dr. Marius Dumitrescu - conducător de doctorat
Conf. univ. dr. Melentina Toma
Conf. univ. dr. George Ceauşu
Conf. univ. dr. Dan Chiţoiu
Lect. univ. dr. Adrian Muraru
Lect. univ. dr. George Bondor
Lect. univ. dr. Valeriu Gherghel
Lect. univ. dr. Ioan Alexandru Tofan
Asist. univ. dr. Marius Popescu
19
Catedra de Sociologie şi Asistenţă Socială
Membrii catedrei
Prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă – decan, conducător de doctorat

Conf. univ. dr. Dumitru Stan – şef de catedră
Prof. univ. dr. Doina Balahur – conducător de doctorat
Conf. univ. dr. Conţiu Şoitu - cancelar
Prof. univ. dr. Ion Ionescu
Prof. univ. dr. Gheorghe Teodorescu
Prof. univ. dr. Maria Cojocaru
Conf. univ. dr. Ştefan Cojocaru
Conf. univ. dr. Dan Lungu
Conf. univ. dr. Gabriela Irimescu
Conf. univ. dr. Adrian Netedu
Conf. univ. dr. Daniela Gârleanu Şoitu
Conf. univ. dr. Cristina Gavriluţă
Lect. univ. dr. Maria Mihăilă
Lect. univ. dr. Daniela Cojocaru
Lect. univ. drd. Nina Mihaela Mihalache
Asist. univ. drd. Mihaela Ciurlică
Asist. univ. drd. Adrian Lupu
Asist. univ. drd. Carmen Daniela Palaghia
Asist. univ. drd. Andreia Schindler
Prep. univ. drd. Camelia Morariu
Prep. univ. drd. Romeo Asiminei
20
Catedra de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale
Membrii catedrei
Prof. univ. dr. Anton Carpinschi – director Şcoală Doctorală, conducător de

doctorat
Prof. univ. dr. George Poede – prodecan, conducător de doctorat
Conf. univ. dr. Virgil Stoica – şef de catedră
Conf. univ. dr. Mioara Nedelcu
Lect. univ. dr. Gabriela Carpinschi
Lect. univ. dr. Andrei Ilaş
Lect. univ. dr. Corneliu Bâlbă
Lect. univ. dr. Bogdan Ştefanachi
Lect. univ. dr. Bogdan Mihăilescu
Lect. univ. drd. Ovidiu Gherasim
Prep. univ. drd. Silviu Grecu
21
Catedra de Ştiinţe ale Comunicări
Membrii catedrei
Conf. univ. dr. Gheorghe Ilie Fârte – şef de catedră

Prof. univ. dr. Constantin Sălăvăstru – prorector, conducător de doctorat
Prof. univ. dr. Traian Dinorel Stănciulescu – conducător de doctorat
Conf. univ. dr. Gerard Stan
Conf. univ. dr. Paul Balahur
Lect. univ. dr. Ştefania Bejan
Lect. univ. dr. Alexandru Grădinaru
Asist. univ. drd. Gheorghe Vlasie
22
PROCESUL BOLOGNA
Cu siguranţă ai aflat ceva despre "Bologna". Dar, vrem să ştii mai exact ceea ce
presupune acest proces. De aceea îţi redăm cîteva dintre schimbările care au loc
în învăţământul universitar românesc:
● Modificarea duratei şi structurii studiilor:
- Reducerea duratei ciclului universitar de licenţă (3 ani);
- Mărirea duratei şi importanţei ciclului universitar de masterat (2 ani);
-Transformarea învăţământului de scurtă durată (colegiu) în învăţământ
de licenţă;
- Restructurarea sistemului doctoral;
● Modificarea structurii specializărilor;
● Promovarea mobilităţii studenţilor şi cadrelor didactice;
● Recunoaşterea diplomelor la nivel european;
● Controlul calităţii ofertei academice.
La baza promovării mobilităţii şi recunoaşterii diplomelor în spaţiul european,

un rol important îl are folosirea Sistemului European de Credite Transferabile
(ECTS). Aceasta înseamnă că fiecare disciplină pe care o vei studia poate fi
evaluată cu un număr 5 credite maxim. Un credit presupune aproximativ 30 de
ore de activitate asistată (cursuri, seminarii, laboratoare) şi individuală (timpul
alocat studiului în biblioteci, activitatea de învăţare din timpul sesiunilor,
activităţi practice).
Începând cu anul şcolar 2005-2006, structura învăţământului academic va

cuprinde trei cicluri de studii, după cum urmează:
1. Ciclul de studii universitare de licenţă, cu durată de trei ani
2. Ciclul de studii tip master, cu durată de doi ani;
3. Ciclul doctoral, cu durată de trei ani.
Admiterea în Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi s-a organizat, începând

cu acest an universitar, pe un domeniu de studiu de licenţă sau pe grupuri de
domenii de studiu de licenţă, ale unei facultăţi.
Un domeniu de licenţă cuprinde una sau mai multe specializări universitare,
pentru care vei opta după primul semestru al ciclului întâi de studiu de licenţă,
în ordinea rezultatelor obţinute. Specializarea pentru care optezi atunci se
numeşte specializare principală. Tot atunci sau, cel mai târziu, la finele
semestrului al doilea din anul întâi, poţi să alegi, liber, dacă doreşti, o a doua
specializare de licenţă, complementară celei principale, care poate aparţine
23
oricărui domeniu de licenţă din cele 15 ale facultăţi ale Universităţi "Alexandru
Ioan Cuza" Iaşi.
Dacă, cel mai târziu, la sfârşitul semestrului doi al anului întâi nu ai ales
specializarea complementară, atunci pierzi şansa de a te specializa în două
domenii de licenţă, în acelaşi interval de studiu (3 ani), oportunitate oferită doar
de Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi.
ACUM EŞTI STUDENT LA FACULTATEA DE FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢE

SOCIAL-POLITICE !
Să presupunem că eşti declarat admis la domeniul de licenţă Sociologie şi

Asistenţă socială. Pe 1 octombrie, vei începe semestrul 1 al anului I şi vei
studia 6 discipline :
- 4 discipline care îţi vor da cunoştinţe şi competenţe generale ale domeniului

de licenţă ales ;
- o disciplină care îţi va da competenţe de comunicare în Tehnologii
Informatice şi de Comunicaţii ;
- o disciplină care îţi va da competenţe de comunicare într-o limbă străină.
După acest prim semestru, poţi alege, de exemplu, specializarea Sociologie.

Dacă te hotărăşti să rămâi doar cu această specializare, începând cu semestrului
al doilea al anului întâi, în anul al II-lea şi al III-lea al ciclului de studiu
universitar de licenţă vei studia 30 de discipline (câte 6 pe fiecare semestru)
care vor defini unica specializarea pe care ai ales-o. Pe lângă specializarea
principală, poţi alege o a doua specializare, complementară.
CARE POT FI OPŢIUNILE TALE ?
1. Să alegi specializarea complementară din acelaşi domeniu de licenţă, cum ar

fi Asistenţă Socială. În acest caz, vei avea specializarea principală Sociologie şi
specializarea complementară Asistenţă Socială, ambele din acelaşi domeniu de
licenţă, din cadrul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice.
2. Să optezi pentru specializarea complementară dintr-un alt domeniu de licenţă

(de exemplu Ştiinţe ale comunicării), din cadrul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe
Social-Politice, specializare Comunicare şi relaţii publice. Astfel, vei avea
specializarea principală Sociologie şi specializarea complementară Comunicare
24
şi relaţii publice, ambele din cadrul Facultăţii de Filosofie, din domenii diferite
de licenţă.
3. Să alegi specializarea complementară din oricare alt domeniu de licenţă, din

cadrul celorlalte 14 facultăţi ale Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi.
Un exemplu ar putea fi opţiunea de a urma specializarea Administraţie Publică,

din domeniul de licenţă Ştiinţe Administrative, din cadrul Facultăţii de
Economie şi Administrarea Afacerilor. În acest caz, vei avea specializarea
principală Sociologie, iar specializarea complementară Administraţie Publică.
Fiecare dintre cele două aparţin unor facultăţi diferite, din cadrul universităţii
noastre. În oricare dintre cele trei variante de mai sus, vei studia, în următorii
doi ani, câte 6 discipline pe semestru, discipline aparţinând specializării
principale şi specializării complementare. Acestea din urmă se regăsesc, în
totalitate, printre disciplinele unei specializări principale de licenţă, oferite de o
facultate sau alta.
Dacă, după ciclul întâi de studiu (cu durată de trei ani), doreşti să lucrezi în
învăţământul primar şi gimnazial, va trebui să urmezi cursurile modulului
pedagogic (care cuprinde trei cursuri şi seminarii).
Pentru a profesa în învăţământul liceal şi universitar, după finalizarea ciclului

întâi de studiu şi modulului pedagogic, trebuie să finalizezi şi ciclul de studii
universitare de master şi un alt modul pedagogic.
Pentru a avea o imagine completă asupra facultăţilor, domeniilor de studiu şi a

specializărilor, principale sau complementare, îţi prezentăm mai jos lista
acestora:
25
FACULTATEA DOMENIU DE SPECIALIZAREA
LICENŢĂ
BIOLOGIE Biologie Biologie
Biochimie
Ecologie şi protecţia
mediului
CHIMIE Chimie Chimie
Biochimie tehnologică
DREPT Drept Drept
ECONOMIE ŞI Economie Economie generală
ADMINISTRAREA Economie agroalimentară
AFACERILOR Economia comerţului,
turismului şi serviciilor
Administrarea afacerilor Administrarea afacerilor
Finanţe Finanţe şi bănci
Contabilitate Contabilitate
Informatică de gestiune
Statistică şi informatică Statistică şi previziune
economică economică
Informatică economică
Economie şi afaceri Relaţii economice
internaţionale internaţionale
Management Management
Marketing Marketing
Ştiinţe administrative Administrare publică
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI Cultură fizică şi sport Educaţie fizică şi sport
SPORT Kinetoterapie
FILOSOFIE Filosofie Filosofie
Sociologie şi asistenţă Asistenţă socială
socială Sociologie
Ştiinţe politice
Ştiinţe politice Comunicare şi relaţii
Ştiinţe ale comunicării publice
FIZICĂ Fizică Biofizică
Fizică
Fizică medicală
Fizică informatică
Inginerie fizică Fizică tehnologică
GEOGRAFIE ŞI Geografie Geografie
26
GEOLOGIE Geografie (în limba
franceză)
Geografia turismului
Ştiinţa mediului Planificare teritorială
Geologie Geografia mediului
Inginerie geologică Geochimie
Geologie tehnică
INFORMATICĂ Informatică Informatică
ISTORIE Istorie Istorie
Istoria artei
Arhivistică şi muzeologie
Arheologie
LITERE Limbi şi literaturi Filologie clasică
Limba şi literatura română
Limbi şi literaturi străine
Literatura universală şi
contemporană
Studii culturale Studii americane
Ştiinţe ale comunicării Jurnalism
MATEMATICĂ Matematică Matematică
Matematică informatică
Matematici aplicate
PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE Psihologie
ALE EDUCAŢIEI Psihopedagogie specială
Pedagogie
Pedagogie – învăţământ
primar şi preşcolar
TEOLOGIE ORTODOXĂ Teologie ortodoxă Teologie pastorală
Teologie didactică
Teologie socială
Artă sacră
TEOLOGIE ROMANO- Teologie romano-catolică Teologie didactică
CATOLICĂ Teologie socială
27
CRITERIILE FACULTĂŢII URMATE ÎN TRASEUL ACADEMIC
1. Repartizarea studenţilor pentru una dintre specializări se va face la finele

anului I de studiu în funcţie de medie şi opţiune, în limita locurilor disponibile
la fiecare specializare.
2. Alegerea unei specializări complementare din interiorul facultăţii sau de la

alte facultăţi ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” se va face tot la finele
semestrului II al anului I de studiu. Cei care aleg o specializare complementară
trebuie să parcurgă disciplinele incluse în Lista disciplinelor obligatorii pentru
120 de credite de la specializarea de bază.
3. Pentru obţinerea specializării complementare trebuie alese 12 discipline (60

credite) din Lista de discipline complementare oferite de fiecare specializare,
din facultate sau de la celelalte facultăţi.
4. Alegerea disciplinelor din pachetele opţionale sau a modulelor opţionale se

va face la sfârşitul semestrului II (luna mai) al anului anterior parcurgerii
acestor discipline. De exemplu: la specializarea Sociologie, alegerea
disciplinelor opţionale din anul al II-lea (sem. I şi II) se va face în anul I,
semestrul II, luna mai.
28
PLANURI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
29
30
Domeniul: FILOSOFIE
Specializarea: FILOSOFIE
31
Figură 1
32
Domeniul: ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE
Specializarea: SOCIOLOGIE
33
34
35
36
Specializarea: ASISTENŢĂ SOCIALĂ
37
38
39
Specializarea: ŞTIINŢE POLITICE
40
41
Specializarea: Relaţii Internaţionale şi Studii europene
42
43
Domeniul: ŞTIINŢELE COMUNICĂRII
Specializarea: COMUNICARE SOCIALĂ ŞI RELAŢII PUBLICE
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi

Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe social-politice
Domeniul fundamental: ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE
Domeniul de licenţă: ŞTIINŢELE COMUNICĂRII
Specializarea: COMUNICARE SOCIALĂ ŞI RELAŢII PUBLICE
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Durata studiilor: 3 ani; Diploma acordată: LICENŢIAT ÎN ŞTIINŢELE
COMUNICĂRII
(SPECIALIZAREA COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE)
Nr. Codul Denumirea disciplinei Ore pe Crd Forma

săptămână evalua
crt. discipl. C S L Pr VP Cv P
SEMESTRUL I (ANUL I)
1 DO1*Teoria comunicării 2 2 0 0 5
Communication Theory
2 DO2* Fundamente ale ştiinţelor sociale 2 2 0 0 5
Principles of Social Sciences
3 DO3 Introducere în ştiinţele politice 2 2 0 0 5
Introduction to Political Sciences
4 DO4 Logică 2 2 0 0 5 x
Logic
5 DO5 Tehnologia informaţiei şi 1 0 1 0 5 x
comunicării
Information and Communication
Technology
6 DO6 Limba modernă I 1 1 0 0 5 x
Foreign Language I
TOTAL 10 9 1 0 30 1 2
SEMESTRUL II (ANUL I)
7 DO7* Fundamente ale relaţiilor publice 2 2 0 0 5 x
Essentials of Public Relations
8 DO8 Teorii ale comunicării de masă 2 1 0 0 5
Mass Communication Theories
9 DO9* Tehnici de redactare 2 0 2 0 5
Writing Techniques
10 DO10*Metode de cercetare în ştiinţele 2 2 0 0 5
comunicării
Research Methods in PR and
advertising
44
11 DO11 Limba modernă II 1 1 0 0 5 x
Foreign Language II
12 DO12 Practica de specialitate I 0 0 0 3, 2 5 x
Internship / Speciality Training I
TOTAL 9 6 2 3, 2 30 1 1 1
SEMESTRUL III (ANUL II)
13 DO13*Sistemul mass-media 2 1 0 0 5 x
Mass Media System
14 DO14*Editare în limbaje specializate 1 0 2 0 5 x
Editing in Special Languages
15 DO15* Introducere în publicitate 2 2 0 0 5
Introduction to Advertising
16 DO16*Managementul relaţiilor publice 2 2 0 0 5
Public Relations Management
17 DO17 Economie şi marketing 2 2 0 0 5
Economics and Marketing
18 DO18 Limba modernă III 1 1 0 0 5 x
Foreign Language III
TOTAL 10 8 2 0 30 1 1 1
VP = verificare pe parcurs; Cv = colocviu; P = proiect; M = evaluare mixtă

SEMESTRUL IV (ANUL II)
19 DO19*Comunicarea cu presa 2 0 1 0 5
Communication through the Media
20 DO20 Etică şi comunicare 2 2 0 0 5
Ethics and Communication
21 DO21*Retorică 2 2 0 0 5
Rhetoric
22 DO22*Construcţia mesajului publicitar 2 0 2 0 5 x
Advertisement Elaboration
23 DO23 Limba modernă IV 1 1 0 0 5 x
Foreign Language IV
24 DO24 Practica de specialitate II 0 0 0 3, 2 5 x
Internship / Speciality Training II
TOTAL 9 5 3 3, 2 30 1 1 1
SEMESTRUL V (ANUL III)
25 DA1 Aplicaţii ale semioticii în PR şi 2 2 0 0 5
publicitate
Applications of Semiotics in PR and
Advertising
26 DA2 Psihologie sociala. Sociologie 2 1 0 0 5
Social Psychology. Sociology
27 DA3 Cunoaştere şi comunicare 2 2 0 0 5
Cognition and Communication
28 DA4 Elaborarea produselor de PR şi 1 0 2 0 5 x
publicitate
45
Realization of PR and Advertising
Products
29 DA5 Relaţii publice sectoriale I 2 1 0 0 5 x
Sectorial Public Relations I
30 DA6 Comunicare interpersonală 2 1 0 0 5 x
Interpersonal Communication
TOTAL 11 7 2 0 30 1 0 2
SEMESTRUL VI (ANUL III)
31 DA7 Dreptul comunicării 2 1 0 0 5 x
Laws of Communication
32 DA8 Arta dezbaterii publice 2 2 0 0 5 x
Art of Public Debate
33 DA9 Disciplina opţională 1 din lista A 2 1 0 0 5
First Optional Discipline from List A
34 DA10 Disciplina opţională 1 din lista B 2 1 0 0 5
First Optional Discipline from List B
35 DA11 Disciplina opţională 2 din lista A 2 1 0 0 5
Second Optional Discipline from List
A
36 DA12 Disciplina opţională 2 din lista B 2 1 0 0 5
Second Optional Discipline from List
B
TOTAL 12 8 0 0 30 2 0 0
Lista de discipline A Lista de discipline B

(COMUNICARE (COMUNICARE PUBLICĂ)
ORGANIZAŢIONALĂ)
Negociere şi mediere Estetică şi comunicare
Negociation and Mediation Aesthetics and Communication
Relaţii publice sectoriale II Comunicare politică
Sectorial Public Relations II Political Communication
Managementul informaţiei Comunicare interculturală
Information Management Intercultural Communication
Strategii persuasive Teorii ale secularizării
Persuasive Strategies Secularization Theories
Strategii de colaborare în echipă Teoria relaţiilor internaţionale
Teamworking Skills International Relations Theory
Gestionarea imaginii publice Scriitură în PR şi publicitate
Public Image Management Writing in PR and Advertising
Disciplinele opţionale se realizează numai dacă sunt alese pentru a fi urmate de cel
puţin 30 de studenţi. Disciplinele opţionale care nu se realizează în doi ani
universitari consecutivi vor fi înlocuite cu alte discipline (la recomandarea catedrei
de specialitate şi cu aprobarea consiliului profesoral al facultăţii).
46
Modulul pedagogic (facultativ): 30 credite
Nr. Semestrul Denumirea disciplinei Ore pe Crd Forma de

săptămână evaluare
crt. C S L Pr P Cv E M
1 I Psihologia educaţiei 2 2 5 1
Psychology of Education
2 II Pedagogie I (Fundamentele 2 2 5 1
pedagogiei + Teoria şi
metodologia curriculumului)
Pedagogy I (Essentials of
Pedagogy + Curriculum Theory
and Methodology)
3 III Pedagogie II (Teoria şi 2 2 5 1
metodologia instruirii + Teoria şi
metodologia evaluării)
Pedagogy II (Training Theory
and Methodology + Evaluation
Theory and Methodology)
4 IV Didactica specialităţii 2 2 5 1
Applied Didactics
5 V, VI Practica pedagogică 3 5 1
Pedagogy Training
6 V Opţional (1din 3): Psihosociologia 1 2 4 1
grupurilor şcolare, Comunicare
educaţională, Teorii şi practici
integrative în educaţie
Optional (1 from 3):
Psychosociology of School
Groups; Educational
Communication; Theories and
Integrative Practices in Education
7 VI Evaluare finală. Portofoliul 1 1 1
didactic
Final Evaluation. Didactic
Portfolio
Licenţa în domeniul ştiinţele comunicării prin specializarea Comunicare şi Relaţii

Publice poate fi acordată numai studenţilor care au obţinut 120 de credite la
disciplinele obligatorii DO1-DO24. Celelalte 60 de credite pot fi acumulate urmând
fie disciplinele de aprofundare a domeniului de studiu Ştiinţe ale Comunicării prin
specializarea Comunicare şi Relaţii Publice (DA1-DA12), fie cele 12 discipline
aferente unei specializări complementare (ex. Sociologie, Asistenţă socială, Relaţii
internaţionale şi studii europene, Marketing, Management, Drept, Matematică,
Informatică, Psihologie, Istorie etc.).
47
Disciplinele marcate cu asterix alcătuiesc modulul specializării complementare
Ştiinţe ale comunicării (Comunicare şi Relaţii Publice).
Examenul de licenţă: 5 credite
Modalitatea de susţinere a examenului de licenţă se stabileşte prin hotărârea

Senatului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi.
48
UNIVERSITATEA “Al. I. CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL- POLITICE
ŞCOALA DOCTORALĂ
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Nr crt. Forma de verificare Evaluare: Credite alocate Nr. ore

SEMESTRUL şi puncte
DISCIPLINA 1 2 Sem. Sem. Sem Sem. Total Curs Sem/ Total
C S L P C S L P I II . II lab
I
1. 2 - 2 - Examen 15 15 28 28 56
Teorie şi metodă în ştiinţele socio-umane
2. 2 - 2 - Examen 15 15 28 28 56
Metodica elaborării unei lucrări ştiinţifice

3.
Teorii ale argumentării 2 - 2 - Examen 15 15 28 28 56
Paradigme ale cunoaşterii şi comunicării

1. 2 - 2 - Examen 15 15 28 28 56
2. Modele culturale şi schimbare socială 2 - 2 - Examen 15 15 28 28 56
3.
Teorii ale interpretării 2 - 2 - Examen 15 15 28 28 56
4.
Estetica şi filosofia artei 2 - 2 - Examen 15 15 28 28 56
49
50
PROGRAME ANALITICE
51
DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA COMUNICĂRII COD: DO 1
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE
NUMĂRUL ORELOR TOTAL ORE LIMBA DE

TOTAL ORE NUMĂR DE TIPUL EVALUARE
PE SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE PREDARE
SEMESTRU CREDITE
INDIVIDUALĂ
C S L Pr.
2 2 0 0 56 94 5 MIXT ROMÂNĂ
TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRA/ COLECTIV

DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. GHEORGHE-ILIE FÂRTE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE –
§ asimilarea unui sistem adecvat de concepte privind procesul de comunicare

OBIECTIVE § însuşirea unor modele acurate ale comunicării
§ cunoaşterea principalelor reguli ale comunicării
§ dobândirea unor deprinderi specifice de comunicare
§ definiţii şi modele ale comunicării
§ definiţii şi tipologii ale semnului
§ factorii procesului de comunicare: (1) emitentul, (2) receptorul, (3) mesajul, (4) codul, (5)
TEMATICĂ cadrul referenţial şi (6) canalul de transmitere
GENERALĂ § definiţii, dimensiuni şi elemente determinante ale interacţiunilor subsumate comunicării: (1)
autodezvăluire-discernere, (2) influenţare-răspuns, (3) emitere-receptare, (4) informare sintactică-
înţelegere sintactică, (5) referire-coreferire şi (6) relaţionare-corelaţionare
§ trăsături, tipologii şi reguli ale diverselor forme de comunicare: (1) comunicarea verbală şi
comunicarea nonverbală; (2) comunicarea formală şi comunicarea informală; (3) comunicarea
interpersonală, comunicarea în cadrul grupului restrâns şi comunicarea publică
§ comunicarea de masă şi new media
§ definiţii şi modele ale comunicării
§ definiţii şi tipologii ale semnului
§ „ingrediente”, forme şi modalităţi de utilizare ale mesajului
§ aplicaţii în domeniul comunicării ale ordonării acţiunilor elementare realizată de Georg H. von
Wright
TEMATICA § definiţii, trăsături şi elemente determinante ale autodezvăluirii
SEMINARIILOR § forme şi trăsături ale influenţării semiotice
§ definiţii, forme şi trăsături ale feedback-ului
§ cauze şi remedii ale anxietăţii în comunicare
§ competenţă şi performanţă în comunicarea orală
§ aspecte ale comunicării nonverbale
§ aspecte actuale ale comunicării de masă
§ reguli constitutive şi reguli normative ale comunicării
METODE § expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea
DE PREDARE
§ Baylon, Christian şi Mignot, Xavier, Comunicarea, Editura Universităţii „Al. I. Cuza“ Iaşi,
Iaşi, 2000
BIBLIOGRAFIE § Drăgan, Ioan, Comunicarea. Paradigme şi teorii, Editura RAO, Bucureşti, 2007
OBLIGATORIE § Dobrescu, Paul et alii, Istoria comunicării, Editura comunicare.ro, Bucureşti, 2007
§ Fârte, Gheorghe-Ilie, Comunicarea. O abordare praxiologică, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2004
§ Kunczik, Michael şi Zipfel, Astrid, Introducere în ştiinţa publicisticii şi a comunicării, Presa
Universitară Clujeană, Cluj, 1998
condiţii § frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin 10 seminarii

§ numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, rezultatul obţinut la lucrarea
criterii
de control din timpul semestrului şi performanţa la examenul scris din sesiune
EVALUARE § observaţie directă la seminarii, lucrare scrisă în cazul verificării pe parcurs
forme
şi examen scris în sesiune
formula § (nota acordată pentru activitatea de la seminar + nota obţinută la lucrarea
notei finale de control + 2 x nota obţinută la examenul scris din sesiune) / 4
52
DENUMIREA DISCIPLINEI FUNDAMENTE ALE STIINTELOR SOCIALE COD: DO 2
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR TOTAL ORE TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE

TOTAL ORE NUMĂR DE
PE SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE (P-pe parcurs, C-colocviu, PREDARE
SEMESTRU CREDITE
INDIVIDUALA* E-examen, M-mixt)
C S L Pr.
2 2 0 0 56 108 6 M română
TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRĂ/ COLECTIV

DISCIPLINEI CONF. UNIV.DR. PAUL BALAHUR COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
OBIECTIVE o Prezentarea problematicii stiintelor sociale sub aspectul fundamentelor lor epistemologice pentru
a evidentia importanta cunoasterii stiintifice a lumii sociale
o Problematizarea intelegerii cu privire la conditia stiintelor sociale: diferentierea conceptelor de
baza – teorie, cercetare, metoda, aplicatie, practica etc. - şi a presupozitiilor/ fundamentelor
ontologice, epistemologice, metodologice şi axiologice ale conceptiilor sociale
o Favorizarea intelegerii stiintelor comunicarii ca stiinte sociale
TEMATICĂ § Stiintelele sociale si problema epistemologica a fundamentelor lor. Natura stiintelor sociale.
GENERALĂ Stiintele sociale, filosofia sociala si epistemologia stiintelor sociale. Problema „fundamentelor
stiintei”. Epistemologia fundationista. Programul empirist al fundamentarii stiintei si „conceptia
stiintifica despre lume”. Critica programelor fundaţioniste clasice. Fundamente ale stiintelor sociale.
§ Fundamente epistemologice ale stiintelor sociale. Stiintele sociale si stiintele naturii: monism si
dualism metodologic/epistemologic. Epistemologia naturalista a stiintelor sociale: a) Stiinta sociala
„pozitiva” in viziunea lui A.Comte; b) J.S.Mill si „logica stiintelor sociale”; c) E.Durkheim si
„regulile metodei sociologice”. Epistemologia anti-naturalista a stiintelor sociale: a) W.Dilthey:
dihotomia explicatie-intelegere; b) Max Weber si „intelegerea explicativa”; c) P.Winch: intelegere si
limbaj. Tipuri de explicatie/intelegere in stiintele sociale.
§ Fundamente ontologice ale ştiinţelor sociale. Stiintele sociale si ontologia socialului. Conceptii
holiste si concepţii individualiste. Critica holismului ontologic. Critrica individualismului ontologic.
Niveluri de analiza ale ontologiei socialului.
§ Paradigme ale ştiinţelor sociale. Fundamente epistemologice si paradigme stiintifice. Matricea
tipurilor de gindire in stiintele sociale (M.Hollis). Paradigme ale stiintelor sociale (analiza Burrell-
Morgan). Analiza metodei paradigmatice.
§ Stiintele sociale, valorile si comunicarea. Fundamente axiologice ale stiintelor sociale. Stiinta si
valorile. Distinctia fapte-valori. Valorile in stiintele sociale. Fapte, interpretari, valori. Critica
„imaginii-standard” a „stiintei libere de valori”. Stiintele sociale, valorile si comunicarea.
TEMATICA § Stiintele comunicarii ca stiinte sociale. Comunicare si comunitate/societate.
SEMINARIILOR § Conditia epistemologica a stiintelor sociale. Ce inseamna cunoasterea stiintifica a lumii sociale?
§ Teorie, cercetare si metoda in cunoasterea lumii sociale. Metode cantitative si metode calitative.
§ Problematizarea stiintelor comunicarii ca stiinte sociale. Paradigme ale stiintelor comunicarii.
METODE DE § expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea
PREDARE
BIBLIOGRAFIE § Martin Hollis: Introducere in filosofia stiintelor sociale, Ed. Trei, Bucuresti, 2001
RECOMANDATA § Roger Trigg: Intelegerea stiintei sociale, Ed. Stiintifica, 1996
(SELECTIV) § Isabelle Stengers: Inventarea stiintelor moderne, Ed Polirom, 2001
§ Peter Berger, Thomas Luckmann: Construirea sociala a realitatii, Ed. Univers, 1999
§ John R.Searle: Realitatea ca proiect social, Ed Polirom, 2000
§ Ilie Parvu: Introducere in epistemologie, Ed Polirom, 2001
§ Ion Ungureanu: Paradigme ale cunoasterii societatii, Junimea, 2000
§ Max Weber: Teorie si metoda in stiintele culturii, Ed Polirom, 2001
§ Paul Balahur: Problematologie şi comunicare, Ed. Performantica, Iaşi, 2006
§ frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin jumătate dintre

condiţii
seminarii; susţinerea examenului scris
EVALUARE § numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, rezultatele obţinute la
criterii
lucrarea din timpul semestrului şi la examenul scris
forme • notarea participării la dezbateri, lucrare de verificare, examen scris
formula § (nota obţinută pentru activitatea la seminar + nota obţinută la lucrare + 2 x
notei finale nota obţinută la examen) : 4
53
54
DENUMIREA DISCIPLINEI INTRODUCERE IN ŞTIINŢELE POLITICE COD: DO 3

SEMESTRU CREDITE
INDIVIDUALĂ
C S L Pr.
2 2 0 0 56 94 5 MIXT ROMÂNĂ

DISCIPLINEI LECT.UNIV.DR. GABRIELA CARPINSCHI ŞTIINŢE POLITICE
§ Însuşirea de către studenţi a principalelor concepte ce articulează ştiinţa politică

OBIECTIVE § Stabilirea distincţiilor între conceptul politic şi paradigma politică
§ Argumentarea necesităţii apariţiei ideologiilor politice în epoca modernă
§ Analiza principalilor participanţi la actul politic şi la luarea deciziilor politice
§ Obiect, concepte, paradigme
§ Sistemul ştiinţelor politice
§ Instituţionalismul
TEMATICĂ § Ideologii politice moderne
GENERALĂ § Liberalismul
§ Conservatorismul
§ Socialismul
§ Statul şi instituţiile politice
§ Originea puterii etatice
§ Structura instituţională a statului modern
§ Actori politici. Partide şi grupuri de presiune
§ Partidele şi sistemele de partide
§ Politici publice
§ Etape în procesul politicilor publice
În cadrul seminariilor se va aprofunda tematica de la curs.
TEMATICA
SEMINARIILOR

DE PREDARE
§ A. Carpinschi, S. Bocancea, Ştiinţa politicului. Tratat, Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi,
1998
BIBLIOGRAFIE § A. Heywood, Politics, Macmillan, 1997
OBLIGATORIE § J. Gray, Dincolo de liberalism şi conservatorism, Editura ALL, Bucureşti, 1998
§ F. A. Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993
§ A. P. Iliescu, Conservatorismul anglo-saxon, Editura ALL, Bucureşti, 1994.

criterii
forme
55
DENUMIREA DISCIPLINEI LOGICĂ COD: DO 4
NUMĂRUL ORELOR TOTAL ORE

TOTAL NUMĂR TIPUL DE EVALUARE
PE SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE
ORE DE (P-pe parcurs, C-colocviu, E- LIMBA DE PREDARE
INDIVIDUAL
SEMESTRU CREDITE examen, M-mixt)
A*
C S L Pr.
2 2 28c+28s 94 5 P Română

DISCIPLINEI PROF.DR. CONSTANTIN SALAV ASTRU COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
OBIECTIVE • Familiarizarea studentilor cu principalele probleme ale logicii;

• Insusirea formelor elementare de rationament si a regulilor de utilizare corecta a lor;
• Formarea deprinderilor de constructie adecvata a unei argumentari;
TEMATICĂ 1. Logica: delimitări conceptuale (Adevăr factual şi adevăr formal; Validitate şi deductibilitate;
GENERALĂ Raporturile logicii cu alte domenii cognitive; Diviziuni ale logicii).
A. LOGICA PROPOZIŢIILOR COMPUSE
2. Semantica propoziţiei compuse (Propoziţia compusă ca funcţie de adevăr; Tabloul propoziţiilor
compuse; Proprietăţi ale propoziţiilor compuse; Tautologii, formule sintetice, contradicţii).
3. Sintaxa propoziţiei compuse (Construcţia formulelor; Formule speciale: inferenţele
propoziţionale; Relaţiile dintre propoziţiile compuse).
4. Pragmatica propoziţiei compuse (Problema deciziei în logica propoziţiilor compuse; Critica
metodelor de decizie; Metode semantice şi metode sintactice de decizie).
B. LOGICA PROPOZIŢIILOR SIMPLE
5. Semantica propoziţiei simple (Structura propoziţiei simple: analiza noţiunii;Tipologia
propoziţiei simple;Relaţii logice între propoziţiile simple; (d) Problema cuantificării propoziţiilor).
6. Sintaxa propoziţiei simple (Inferenţele în logica propoziţiilor simple; Fundamentul inferenţelor;
Tipuri de inferenţe: silogismul).
7. Pragmatica propoziţiei simple (Dificultăţi ale deciziei în silogistică; Metode de decizie în logica
propoziţiilor simple).
METODE DE Prelegerea interactivă, exerciţiul, conversaţia, problematizarea
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Aristotel, Organon, I,II, Editura Iri, Bucuresti, 1997;

OBLIGATORIE 2. Gh. Enescu, Fundamente logice ale gandirii, ESE, Bucuresti, 1980;
(SELECTIV) 3. Teodor Dima (coord.), Logica generala, EDP, Bucuresti, 1991;
4. Petre Botezatu, Constituirea logicitatii, ESE, Bucuresti, 1983;
5. Dan Craciun, Logica si teoria argumentarii, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000;
6. Constantin Salavastru, Teoria si practica argumentarii, Editura Polirom, Iasi, 2003;
Participarea la minim 50% din orele de curs si seminar;

condiţii
Realizarea lucrarilor de seminar
Calitatea lucrarilor de seminar;
EVALUARE criterii Parcurgerea materialului bibliografic;
Capacitatea de a aplica, de a transfera informatiile in situatii noi.
Evaluare pe parcurs
forme
formula notei Media aritmetica a evaluarilor pe parcurs
finale
56
DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICĂRII COD: DO 5

SEMESTRU CREDITE
INDIVIDUALĂ
C S L Pr.
1 1 0 0 28 94 5 COLOCVIU ROMÂNĂ

DISCIPLINEI LECT.UNIV.DR. RĂZVAN RĂDUCANU MATEMATICĂ
§ Însuşirea modalităţilor de editare de documente în word

OBIECTIVE § Dobândirea abilităţilor de lucru în programul Excel
§ Dobândirea unor deprinderi specifice utilizării programului Microsoft Power Point
§ Computerul şi ştiinţele sociale
§ Sistemul de operare Windows
§ Lucrul cu directoare şi fişiere
TEMATICĂ § Editarea textelor
GENERALĂ § Moduri de afişare a documentelor
§ Formatarea caracterelor şi paragrafelor
§ Numerotarea paginilor, adăugarea antetelor şi a notelor de subsol
§ Stiluri de redactare
§ Crearea de grafice în Word
§ Scrierea academică şi elaborarea bibliografiei
§ Operaţiile curente cu foaia de lucru în Excel
§ Prelucrarea datelor în Excel
§ Prezentarea publică în Microsoft Power Point
§ Aplicaţii finale
În cadrul laboratoarelor se va aprofunda tematica de la curs. Studenţii vor lucra aplicaţiile specifice
TEMATICA fiecărei teme.
SEMINARIILOR
METODE § expunerea, conversaţia euristica, dezbaterea şi problematizarea

DE PREDARE
§ W. Wang, R. C. Parker, Microsoft Office 2000 pentru Windows, Editura Tehnică, Bucureşti,
2001
BIBLIOGRAFIE § R. Holmes, E. Nelson, Word 6 pentru Windows, Editura Teora, Bucureşti, 1995
OBLIGATORIE § D. Gookin, Word 2000 pentru Windows, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000
§ T. Reisner, 10 minute Excel sub Windows 95, Editura Teora, Bucureşti, 1997
§ G. Courter, A. Marquis, Iniţiere în Microsoft Office 2000, Editura ALL, 1999.
condiţii § frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin 5 laboratoare

§ numărul şi calitatea intervenţiilor la laborator, rezultatul obţinut la lucrarea
criterii
de control din timpul semestrului şi performanţa la colocviul din sesiune
EVALUARE § observaţie directă la laboratoare, lucrare scrisă în cazul verificării pe
forme
parcurs şi colocviu în sesiune
formula § (nota acordată pentru activitatea de la laborator + nota obţinută la lucrarea
notei finale de control + 2 x nota obţinută la colocviu) / 4
57
DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA MODERNĂ I COD: DO 6

SEMESTRU CREDITE
INDIVIDUALĂ
C S L Pr.

DISCIPLINEI LECT.UNIV. DR. MARIANA HURJUI ENGLEZĂ
§ Dezvoltarea deprinderilor de a citi, de a vorbi şi de a scrie precum şi a abilităţii de exprimare

OBIECTIVE corectă
§ Practicarea formelor de comunicare funcţională cerute în situaţiile obişnuite
§ Dezvoltarea vocabularului studenţilor şi a utilizării idiomatice a limbajului;
§ Dobândirea încrederii în practica de comunicare scrisă în limba engleză.
§ Grammar Reference – The Progressive Tense⁄The Present Continuous
§ Meeting people
§ Introducing yourself
TEMATICĂ § Giving details about you and your job
GENERALĂ § The place of work
§ Grammar Reference – The Present Simple
§ Writing a bussiness plan
§ Reading: Surviving The First Day At Work
§ Jobs and careers
§ Grammar Reference – The Present Perfect
§ Communication and vocabulary skills
§ Asking for and giving opinions
§ Group work
§ Final Discussion
În cadrul seminariilor va fi aprofundată tematica de la curs.
TEMATICA
SEMINARIILOR

DE PREDARE
§ Stuart Redman, English Vocabulary in Use, Cambridge University Press, 1997

§ George Reeves, Idioms in Action, A Key to Fluency in English, Newbury House Publishers,
BIBLIOGRAFIE Rowley, Massachusetts, 1975
OBLIGATORIE § Grigore Vereş, Anca Cehan, Iuliana Andriescu, A Dictionary of English Grammar, Polirom,
1998.

criterii
forme
şi colocviu în sesiune
notei finale de control + 2 x nota obţinută la colocviul din sesiune) / 4
58
DENUMIREA DISCIPLINEI FUNDAMENTE ALE RELAŢIILOR PUBLICE COD: DO 7
NUMĂRUL ORELOR TOTAL ORE TOTAL ORE NUMĂR DE TIPUL DE LIMBA DE

PE SAPTĂMÂNĂ SEMESTRU ACTIVITATE INDIVIDUALA CREDITE EVALUARE PREDARE
C S L Pr
2 2 0 0 56 94 5 MIXT ROMÂNĂ

DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. GHEORGHE-ILIE FÂRTE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
• asimilarea unui sistem adecvat de concepte din domeniul relaţiilor publice

OBIECTIVE • cunoaşterea principalelor aspecte ale practicii de relaţii publice
• însuşirea unor deprinderi necesare în realizarea activităţilor de relaţii publice
• relaţiile publice: ştiinţă socială, practică şi profesie; definiţiii ale relaţiilor publice; sferă
publică şi sferă privată; componente ale sferei publice; definiţii ale opiniei publice
• modele ale relaţiilor publice; roluri sau funcţii ale relaţiilor publice; domenii ale practicii de
relaţii publice; ipostaze ale practicianului de relaţii publice
• obiective fundamentale şi obiective de relaţii publice; activităţi de relaţii publice; metode şi
instrumente folosite în practica de relaţii publice
TEMATICĂ • publics − audiences − stakeholders: definiţii, caracterizări, prioritizări şi ierarhizări
GENERALĂ • canale şi media de comunicare utilizate în practica de relaţii publice
• informare, convingere şi persuasiune în câmpul relaţiilor publice
• identitate publică, imagine publică şi reputaţie publică
• trăsături ale relaţiei organizaţie-public în societăţile deschise contemporane
• relaţii publice şi jurnalism; relaţii publice şi marketing; relaţii publice şi reclamă; publicity –
advertising − media coverage
• norme legale, standarde profesionale şi criterii morale în practica de relaţii publice
• problema măsurării şi evaluării rezultatelor în practica de relaţii publice
• direcţii de expansiune, respectiv de aprofundare a domeniului relaţiilor publice
• strategii şi stratageme utilizate în relaţiile publice
TEMATICA La seminarii va fi aprofundată tematica generală.
SEMINARIILOR
METODE DE • expunerea, conversaţia euristica, dezbaterea şi problematizarea
PREDARE
Coman, Cristina, Relaţiile publice. Principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001
Fârte, Gheorghe-Ilie, Fundamente ale relaţiilor publice II, în Comunicare socială şi Relaţii publice,
BIBLIOGRAFIE ID, anul III, semestrul I, Editura Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi, 2005, p. 81-120
OBLIGATORIE Gregory, Anne (ed.), Relaţiile publice în practică, Editura All Beck, Piteşti, 2005
Robert L. Heath (ed.), Encyclopedia of Public Relations, Thousand Oaks, CA: Sage, 2005
Kunczik, Michael, PR – concepţii şi teorii, Editura InterGraf, Bucureşti, 2003
Newsom, Doug, Totul despre relaţiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003
Pricopie, Remus, Relaţiile publice. Evoluţie şi perspective, Tritonic, Bucureşti, 2004
Smith, Ronald D., Strategic Planning for Public Relations, 2nd edition, Lawrence Erlbaum
Associates, Publishers, Mahwah (N.J.), London, 2005
Theaker, Alison, The Public Relations Handbook, Routledge, London, 2001
condiţii • frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin 10 seminarii

• numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, calitatea portofoliului de seminar,
EVALUARE
criterii
rezultatele obţinute la lucrarea de control din timpul semestrului
forme • observaţie directă la seminarii, lucrare scrisă în timpul semestrului
formula • (nota acordată pentru activitatea de la seminarii + nota acordată pentru
notei finale portofoliul de seminar + 2 x nota obţinută la lucrarea scrisă) / 4
•
59
DENUMIREA DISCIPLINEI TEORII ALE COMUNICĂRII DE MASĂ COD: DO8

INDIVIDUAL
A*
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 P ROMÂNĂ

DISCIPLINEI LECT.DR.STEFANIA BEJAN COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE TEORIA COMUNICĂRII
OBIECTIVE • Însuşirea unor cunoştinţe în domeniulcomunicarii de masă; operarea cu noţiuni, concepte, teorii;
• Înţelegerea contextului social în care se manifestă comunicarea de masă, presa ca „a patra
putere în stat”;
• Parcurgerea etapelor necesare formării comunicatorilor în sfera comunicarii publice;
• Exersarea unor tehnici jurnalistice şi relaţioniste pentru înlesnirea analizei principalelor canale
media şi a politicilor editoriale.
TEMATICĂ 1. Obiectul de studiu al comunicării de masă
GENERALĂ 2. Comunicarea de masă în contextul ştiinţelor comunicării
3. Delimitari conceptuale: mulţime, masă, public, omul-masă, societate de masă , de-masificare etc.
4. Cercetarea interdisciplinară a domeniului:psihologie, filosofie, sociologie, logică, retoricăetc.
5. Modele circumscrise comunicării de masă
6. Raportul sferă publică-necesitatea comunicării de masă
7. Exignţe ale constrcţiei şi difuzării mesajului în comunicarea de masă
8. Rolul persuasiunii în comunicarea de masă
9. Comunicarea de masă în era informaţiei
10. Stabilirea identităţii- o problemă deschisă a ultimei jumătăţi de veac
11. Efecte directe şi puternice ale comunicării de masă
12. Efecte limitate ale comunicării de masă
13. Efecte slabe ale comunicării de masă
14. Comunicarea de masă si provocările sale în schimbarea socială
TEMATICA 1.Concepte şi ipoteze de lucru în domeniul comunicării de masă
SEMINARIILOR / 2.Configuraţia noii sfere publice a sec.XX
LUCRĂRILOR DE 3.Problema identităţii în cultura media postmodernă
LABORATOR 4.Figuri ale comunicarii de masă în era digitală
5. Spirala tăcerii şi modelul hegemonic
6.Modelul fluxului în doi paşi- confirmarea valabilităţii lui în modelarea opiniei publice
7.Analiza receptării şi modelul uses and gratifications
METODE DE Metoda prezentării interactive, Metoda analizei de text, Metoda comparaţiei, Metoda argumentării
PREDARE
BIBLIOGRAFIE Werner J. Severin (...), Perspective asupra teoriilor comunicării de masă, Polirom, Iaşi, 2004;
OBLIGATORIE Patrice Flichy, O istorie a comunicarii moderne. Spaţiu public şi viaţă privată , Polirom, Iaşi
(SELECTIV) Melvin L.De Fleur, Sandra Ball Rockeach, Teorii ale comunicării de masă, Polirom , Iaşi, 1999
Tim O’Sullivan, John Hartley... , Concepte fundamentale din ştiinţele comunicării şi studiile
culturale, Polirom, Iaşi, 2000
Isabelle Pailliart (coord.), Spaţiul public şi comunicarea, Polirom, Iaşi, 2002
Jurgen Habermas, Sfera publică şi transformarea ei structurală, Ed. comunicare.ro, Bucureşti, 2005
Ion Drăgan, Comunicarea. Paradigme şi teorii, Ed. RAO, Buc., 2007
Serge Moscovici,Epoca maselor, Ed. Institutul European, Iaşi, 2001
Jean Noel Kapferer, Căile persuasiunii. Modul de influenţare a comportamentelor prin mass –
media şi publicitate,Ed. comunicare.ro, Buc.,2002
Elisabeth Noelle Neumann, Spirala tăcerii. Opinia publica- învelişul nostru social , Ed.
comunicare.ro, Buc.,2004
Gabriel Tarde , Opinia şi mulţimea, Ed. comunicare.ro,Buc., 2004
Paul Lazarsfeld, B. Berelson, H, Gaudet, Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-o
campanie prezidenţială, Ed. comunicare.ro., Buc., 2004
60
Roger Fidler, Mediamorphosis. Să înţelegem noile media, Ed. Idea Design &Print, Cluj, 2004
condiţii
să analizeze, cu aparatul critic subsumat domeniului studiat, un subiect al
EVALUARE comunicarii de masa privilegiat de mass-media pentru impactul său asupra
audienţelor (sub forma unui proiect)
criterii
să prezinte clar, cu argumente şi într-un stil adecvat comunicării publice , atît
subiectul ales , cît şi intervenţiile ocazionate de dezbaterile bilunare
să stăpînească terminologia şi limbajul disciplinei de studiu
Examen scris
forme
Evaluare constant a activităţilor de seminar
50%-punctajul obţinut din examenul scris
50%-punctajul rezultat din activitatea de seminar (alcătuirea unui proiect , în
formula notei
regim individual sau în echipă, susţinut în seminarul final; participarea constantă
finale
la dezbaterile prilejuite de temele propuse pentru seminar; prezentarea unei teme
alese, în contextul problematicii disciplinei)
61
DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICI DE REDACTARE COD: DO9
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) O

B

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 1 0 0 56 94 5 E română

DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. MELENTINA TOMA FILOSOFIE
OBIECTIVE • cunoaşterea specificului, a tipologiei, a structurii, a normelor de redactare şi a criteriilor

de evaluare privind textele jurnalistice şi materiale de relaţii publice
• formarea de competenţe privind analiza textului jurnalistic, a textului comunicării
instituţionale şi a textului academic
• formarea de competenţe privind evaluare diferitelor tipuri de texte, în conformitate cu
exigenţele vizând forma şi conţinutul comunicării specifice
TEMATICĂ § Textul jurnalistic. Generalităţi
GENERALĂ § Ştirea
§ Interviul
§ Reportajul
§ Textul comunicării extra – instituţionale; comunicatul de presă;
§ Declaraţia de presă;
§ Comunicatul de criză;
§ Discursul public; scrisoarea;
§ Texte specifice comunicării intra-instituţionale; texte ale comunicării curente;
§ Rapoarte şi propuneri
§ Textul academic: redactarea unui text după norme academice (specificul textului academic)
§ Etapele cercetării
§ Normele de redactare a conţinutului, a notelor şi a bibliografiei
§ Recenzia
TEMATICA § Seminariile vor dezbate şi aprofunda temele prezentate la curs
SEMINARIILOR
METODE DE § expunerea, discuţia pe text, dezbaterea şi problematizarea

PREDARE
BIBLIOGRAFIE § Coman, Mihai (coord.), Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, vol. I şi II,
OBLIGATORIE ediţia a-II-a revăzută, Editura ,,Polirom”, Iaşi, 2006
(SELECTIV) § Doug Newsom, Bob Carrel, Redactarea materialelor de relaţii publice, Editura ,,Polirom’’,
Iaşi, 2004
§ Melentina Toma, Lectură şi scriere academică, în: Petru Bejan (coord.), Comunicare
socială şi relaţii publice, anul I, semestrul I, învăţămînt la distanţă, Editura Universităţii ,,AL. I.
Cuza”, Iaşi, 2004
§ Umberto Eco, Cum se face o teză de licenţă, Editura ,,Pontica”, Constanţa, 2000
condiţii § frecventarea prelegerilor; participarea activă la 5 din cele 7 seminarii;

§ numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, rezultatul obţinut la
criterii
EVALUARE verificarea din timpul semestrului şi performanţa la examenul final
forme § examen scris în cazul verificării pe parcurs şi examen scris în sesiune
§ nota finală reprezintă un produs sintetic; 50% din nota finală va fi
formula
reprezentată de media nerotunjită obţinută din nota de la seminar şi verificarea
notei finale
pe parcurs; 50% va fi reprezentată de nota obţinută la examenul din sesiune
62
DENUMIREA DISCIPLINEI METODE DE CERCETARE ÎN ŞTIINŢELE COMUNICĂRII COD: DO 10
NUMĂRUL ORELOR TOTAL ORE TOTAL ORE ACTIVITATE NUMĂR TIPUL DE LIMBA DE
PE SAPTĂMÂNĂ SEMESTRU INDIVIDUALĂ DE CREDITE EVALUARE PREDARE
C S L Pr.
2 2 0 0 56 94 5 EXAMEN ROMÂNĂ

DISCIPLINEI PROF.UNIV.DR. GHEORGHE TEODORESCU SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
§ Aplicarea noţiunilor şi practice în domeniiile relaţiilor publice şi ale publicităţii

OBIECTIVE § Dobândirea abilităţilor necesare în utilizarea tehnicilor de cercetare în scopul atingerii
obiectivelor specifice unei bune comunicării publice
§ Exersarea capacităţii de a stabili şi menţine relaţii profesionale eficiente cu clienţii în
cadrul proiectelor de campanie relaţionistă şi publicitară
§ Dezvoltarea capacităţii de analiză a situaţiilor de criză şi a oportunităţilor de promovare
a produselor şi serviciilor din domeniul relaţiilor publice şi publicităţii
1. Introducere
2. Caracterul raţional al cercetărilor în domeniile relaţiilor publice şi al publicităţii
3. „Efecte perverse” şi limite ale cercetării în domeniile relaţiilor publice şi ale publicităţii
4. Rolul cercetării sociologice în definirea sistemelor comportamentale organizate
5. Tehnica elaborării ofertei de cercetare
6. Macro-mediul acţiunii publicitare şi de relaţii publice
7. Micro-mediul acţiunii relaţioniste şi publicitare
8. Principalele etape ale cercetării în domeniile PR şi al publicităţii
TEMATICĂ 9. Tehnica elaborării chestionarului de anchetă
GENERALĂ 10. Anchete cantitative în spaţii publice, prin corespondenţă şi prin telefon
11. Tehnici de cercetare a impactului mediatic al discursului publicitar
12. Analiza de conţinut
13. Interviul de grup
14. Tehnici de testare calitativă a mesajelor publicitare
TEMATICA § La seminarii vor fi aprofundate temele de la curs
SEMINARIILOR
PREDARE
§ Gh. Teodorescu şi P. Bejan, Relaţii publice şi publicitate. Discurs, metodă, interpretare, Ed.
Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2003.
BIBLIOGRAFIE § Bernard Dagenais, Campania de relaţii publice, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
OBLIGATORIE § Angela Godard, Limbajul publicităţii, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
§ David Ogilvy, Ogilvy despre publicitate, trad. M. Nicola, Ed. Ogilvy şi Mather, Bucureşti, 2001.
§ M. Nicola, D. Petre, Publicitate, Editura „David Ogi;vy” – SNSPA, Bucureşti, 2001.
§ Stancu Şerb, Relaţii publice şi Comunicare, Ed. Teora, Bucureşti, 1999.
§ Vasile Miftode, Tratat de metodologie sociologică, Editura Lumen, Iaşi, 2003.
§ M. Moldoveanu, D. Miron, Psihologia reclamei. Publicitatea în afaceri, Ed. Libra, Bucureşti,
1995.
§ J. Thomas Russell, W. Ronald Lane, Manual de publicitate, Teora, Bucureşti, 2003.
condiţii frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin 7 seminarii

numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar şi performanţa la examenul scris din
criterii
EVALUARE sesiune
forme observaţie directă la seminarii şi examen scris în sesiune
formula nota obţinută la examenul scris din sesiune
notei finale
63
DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA MODERNĂ II COD: DO 11

SEMESTRU CREDITE
INDIVIDUALĂ
C S L Pr.

DISCIPLINEI LECT. UNIV. DR. MARIANA HURJUI ENGLEZĂ
§ Dezvoltarea deprinderilor de a utiliza modalităţile de comunicare formală specifice limbii

OBIECTIVE engleze
§ Dobândirea încrederii în practica de comunicare scrisă în limba engleză.
§ Getting a Job
§ Formal Requirements for Human Resources Recruiter
§ Equal Opportunity, Affirmative Action Employer
TEMATICĂ § Grammar Reference: The Passive Voice
GENERALĂ § Communication Skills II
§ The Meaning of Success
§ Language Reference: The Past Tense
§ Vocabulary, Comprehension Questions and Practice
§ Teamwork and Leadership
§ Grammar Reference – The Progressive Tenses
§ Recognising Past Tense
§ Speaking – Group Work
§ Irregular Verbs
§ Final Discussion
TEMATICA În cadrul seminariilor va fi aprofundată tematica de la curs.

SEMINARIILOR

DE PREDARE
§ R. Bolitho, B. Tomlinson, Discover English. A Language Awareness Workbook, Heinemann,

1995
BIBLIOGRAFIE § D. Hacker, A Pocket Style Manual, Third Edition, Bedford St.Martin, 2000
OBLIGATORIE § J. Naunton, Think. First Certificate, Longman, 1989.

criterii
forme
64
DENUMIREA DISCIPLINEI SISTEMUL MASS-MEDIA COD: DO 13
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

INDIVIDUAL
A*
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 E Română

OBIECTIVE • Însuşirea unor cunoştinţe în domeniul mass-media; operarea cu noţiuni, concepte, teorii;
• Înţelegerea contextului social în care se manifestă presa, ca „a patra putere în stat”;
• Parcurgerea etapelor necesare formării comunicatorilor în sfera mediatică;
• Exersarea unor tehnici jurnalistice pentru înlesnirea analizei principalelor canale media şi a
politicilor editoriale.
TEMATICĂ 1. Introducere în sistemul mass-media;
GENERALĂ 2. Dimensiunea economică a sistemului mass-media
3. Funcţiile socio-culturale ale mass-mediei
4. Impactul mass-media asupra vieţii politice
5. Tipologia mijloacelor de comunicare în masă
6. Presa scrisă
7. Televiziunea
8. Radioul
9. Asemănări şi diferenţe între media tipărite şi media electronice;
10. NTC – avantaje şi dezavantaje;
11. Regulile jocului în instituţiile de presă;
12. Statutul profesional al jurnalistului;
13. Principii ale circulaţiei informaţiei prin intermediul presei
14. Pseudolibertatea presei şi iluzia independenţei audienţelor
TEMATICA În cadrul seminariilor va fi aprofundata tematica de la curs.
SEMINARIILOR /
METODE DE Metoda prezentării interactive, analiza pe text, argumentarea
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Douglas Kellner, Cultura media, Institutul European, Iaşi, 2001;

OBLIGATORIE 2. Mihai Coman, Introducere în sistemul mass-media, Polirom, Iaşi, 1999;
(SELECTIV) 3. Bernard Miege, Societatea cucerită de comunicare, Polirom, Iaşi, 2000;
4. Werner J. Severin (...), Perspective asupra teoriilor comunicării de masă, Polirom, Iaşi, 2004;
5. David Randall, Jurnalistul universal. Ghid practic pentru presa scrisă, Polirom, Iaşi, 1998.
6. Asa Briggs, Peter Burke, Mass-media, o istorie sociala. De la Gutenberg la Internet, Polirom,
Iasi, 2004
7. Patrick Charaudeau, Rodolphe Ghiglione,Talk-show-ul. Despre libertatea cuvintului ca mit,
Polirom, Iasi, 2006
8. Giovanni Sartori, Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune si postgindirea, Humanitas,
Bucuresti, 2005
EVALUARE condiţii
examen scris: 50% tratarea subiectelor/ 50% prezenţa şi activitatea la seminarii,
criterii un proiect individual care sa analizeze, cu aparatul critic subsumat domeniului
studiat, un subiect intens mediatizat pentru impactul sau asupra audientelor.
forme Examen scris
formula notei
finale
65
DENUMIREA DISCIPLINEI EDITARE ÎN LIMBAJE SPECIALIZATE COD: DO14
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) O

B

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 C română

DISCIPLINEI LECT.UNIV.DR. RADU RADUCANU MATEMATICĂ
–
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
OBIECTIVE • cunoaşterea noţiunilor specifice disciplinei;

• cunoaştere modalităţii în care se realizează un document Word
• Stăpânirea modalităţilor în care se realizează un tabel şi a unui grafic în Word
• Cunoaşterea modalităţilor în care se realizează o prezentare Power Point
TEMATICĂ § Iniţiere în MS Word
GENERALĂ § Lansarea şi părăsirea programului Word pentru Windows
§ Salvarea şi localizarea unui document
§ Inserarea unui fişier în documentul curent
§ Formatarea fontului, aparenţelor şi paragrafelor
§ Identificarea şi substituirea textului
§ Instrumente lingvistice
§ Crearea unui tabel şi a uni grafic
§ Iniţiere în MS POWERPOINT
§ Deschiderea şi închiderea aplicaţiei; prezentarea interfeţei grafice
§ Crearea de noi prezentări utilizând şabloane
§ Unelte de navigare pe ecran
§ Apelarea unei prezentări externe
§ Salvarea unei prezentări noi sa a unei prezentări modificate
TEMATICA § În orele de laborator vor fi realizate aplicaţii practice plecându-se de la temele prezentate la curs
SEMINARIILOR
METODE DE § expunerea, lucrul pe calculator, dezbaterea şi problematizarea

PREDARE
BIBLIOGRAFIE § Nicolae Laurenţiu Dorin, Microsoft Word 2000, pas cu pas, Editura Teora Bucureşti, 2002
OBLIGATORIE § Steele, Heidi, Microsoft Word 2000 în imagini, Editura Teora, Bucureşti, 2002.
(SELECTIV) § Ulrich, Laurie Ann, Utilizare MicrosoftPowerPoint, Editura Teora, Bucureşti, 2003

criterii
formula
notei finale
66
DENUMIREA DISCIPLINEI INTRoDUCERE ÎN PUBLICITATE COD: DO 15
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
INDIVIDUALA E-examen, M-mixt)
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 MIXT ROMÂNĂ

DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. GERARD STAN COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE TEORII ALE COMUNICĂRII DE MASĂ
OBIECTIVE § Înţelegerea specificului comunicării publicitare în raport cu alte tipuri de comunicare.

§ Familiarizarea cu principalele concepte, probleme şi teorii presupuse de o abordare teoretică a
fenomenului publicităţii;
§ Înţelegerea principiilor directoare necesare pentru a crea şi difuza un mesaj publicitar;
§ Dobândirea competenţelor necesare pentru a putea evalua eficienţa unui mesaj publicitar sau a
unei campanii publicitare .
TEMATICĂ § Publicitatea: concept, apariţie, condiţii economice necesare şi suficiente;
GENERALĂ § Funcţiile publicităţii; tipuri de publicitate;
§ Modele ale comunicării publicitare;
§ Rolul publicităţii în mixul de comunicare de marketing; planificarea publicităţii în funcţie de
vârsta produsului;
§ Agenţia de publicitate: factor de armonizare a intereselor clienţilor şi nevoilor consumatorilor;
§ Specificul şi funcţiile departamentelor din cadrul agenţiei de publicitate;
§ Media planningul şi alegerea mixului de canale media; publicitatea prin televiziune;
§ Publicitatea prin intermediul radioului, ziarelor şi revistelor;
§ Publicitatea exterioară şi prin internet;
§ Publicitatea non-media; publicitatea directă şi prin poştă; creşterea vânzărilor prin promoţii;
§ Cercetarea ştiinţifică în domeniul publicităţii; premisele construcţiei unui mesaj publicitar şi
evaluarea eficacităţii sale;
§ Principii generale ale elaborării mesajului publicitar;
§ Elemente de etică a publicităţii;
§ Condiţii legislative privind producţia şi difuzarea publicităţii în UE şi în România.
TEMATICA Se va aprofunda tematica de la curs temele discutate fiind:
SEMINARIILOR § Necesitatea economică a publicităţii
§ Funcţiile publicităţii; poziţionarea
§ Modele ale comunicării publicitare
§ Planificarea publicităţii
§ Activităţile publicitare în cadrul agenţiei
§ Realizarea planului media
§ Publicitatea prin televiziune
§ Publicitatea prin internet
§ Publicitatea prin presa scrisă
§ Publicitatea directă şi cea prin poştă
§ Publicitatea neconvenţională
§ Reguli generale în crearea unui mesaj publicitar
§ Norme deontologice în activitatea publicitară
METODE DE § expunerea, discuţia pe cazuri, dezbaterea şi problematizarea
PREDARE
BIBLIOGRAFIE Adam, Jean-Michel & Bonhomme, Marc, Argumentarea publicitară, Editura Institutul European,
OBLIGATORIE Iaşi, 2005
(SELECTIV) Aitchison, Jim, Inovaţie în advertising, Brandbuilders Group, Bucureşti, 2006.
Bonnange, Claude & Thomas, Chantal, Don Juan sau Pavlov. Eseu despre comunicarea publicitară,
Editura Trei, Bucureşti, 1999.
Bovee, Courtland L. & Arens, William F., Contemporary Advertising, Irwin Publishing, Illinois, 1992.
Cathelat, Bernard, Publicitate şi societate, Editura Trei, Bucureşti, 2005.
Datculescu, Petre, Cercetarea de marketing. Cum pătrunzi în mintea consumatorului, cum măsori şi
cum analizezi informaţia, Editura Brandbuilders, Bucureşti, 2006.
67
Iliescu, Dragoş, Petre Dan, Psihologia reclamei şi a consumatorului, vol. I şi II, Editura
Comunicare.ro, Bucureşti, 2004 şi 2005.
Larson, Charles U., Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
Marcenac, Luc & Milon, Alain & Saint-Michel, Serge-Henri, Strategii publicitare. De la studiul de
marketing, la alegerea diferitelor media, Editura Polirom, Iaşi, 2006.
Newman, Michael, Salturi creative, Editura Brandbuilders, Bucureşti, 2006.
Ries, Al & Trout, Jack, Poziţionarea. Lupta pentru un loc în mintea ta, Curier Marketing, Bucureşti,
2004.
Russel, J. Thomas & Lane, W. Ronald, Manual de publicitate, Editura Teora, Bucureşti, 2003.
Steel, Jon, Adevăr, minciună şi advertising, Editura Brandbuilders, Bucureşti, 2005.
Wells, William & Burnett, John & Moriarty, Sandra, Advertising: Principles and Practice, Prentice
Hall, 2000.
condiţii § frecventarea prelegerilor; participarea activă la 5 din cele 7 seminarii

§ numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar; performanţa la examenul
criterii
EVALUARE scris
forme § examen scris în sesiune
formula § media aritmetica intre nota obţinută la examinarea pe parcurs şi examenul
notei finale scris din sesiune
68
DENUMIREA DISCIPLINEI MANAGEMENTUL RELAŢIILOR PUBLICE COD: DO 16
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR TIPUL DE EVALUARE
ORELOR PE TOTAL ORE LIMBA DE
ACTIVITATE DE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-
SAPTĂMÂNĂ SEMESTRU PREDARE
INDIVIDUALA CREDITE examen, M-mixt)
C S L P
2 1 1 42 108 5 P+E ROMÂNA
TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

DISCIPLINEI CONF.DR. DANIELA-TATIANA AGHEORGHIESEI ADMINISTRAREA AFACERILOR
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE FUNDAMENTE ALE RELAŢIILOR PUBLICE
OBIECTIVELE Obiectivul general: să favorizeze la studenţi dobândirea de competenţe manageriale pentru a

DISCIPLINEI identifica la timp problemele specific manageriale, consecinţele acestora asupra performanţei
individuale şi organizaţionale şi de a lua decizii (a identifica soluţiile şi instrumentele necesare
Setul de pentru evitare/rezolvare)
cunoştinţe, Obiective specifice:
deprinderi şi/sau competenţe cognitive (cunoştinţe)
competenţe - conştientizarea studentilor cu privire la importanţa aplicării teoriilor şi principiilor
generale, descrise managementului în sfera relatiilor publice
ca rezultate - însuşirea suportului teoretic pentru identificarea problemelor manageriale din sfera relatiilor
personale şi publice şi rezolvarea acestora prin luarea de decizii
profesionale - cunoaşterea modalităţilor de prevenire-rezolvare a problemelor în contextul mediului intern şi
(capacităţi de extern al organizaţiei, identificarea modalităţilor de acţiune aplicand instrumentarul managerial
utilizare autonomă specific.
a cunoştinţelor competenţe funcţionale (deprinderi sau capacităţi de utilizare a cunoştinţelor într-o situaţie de
într-o situaţie de muncă dată)
muncă dată) pe (sarcini pe care o persoană trebuie să fie capabilă să le întreprindă în mod autonom atunci când
care o persoană le- acţionează într-un anumit domeniu de activitate, context de învăţare sau activitate socială)
a dobândit sau - capacitate de analiză şi viziune strategică, capacitate de a aplica funcţiile manageriale, de a
este capabil să le formula şi implementa planurile, strategiile şi instrumentele manageriale din sfera relatiilor publice
demonstreze după într-un context economico-politic şi social dat, capacitatea de a reprezenta organizaţia în relaţie cu
finalizarea categoriile de publicuri vizate si ceilalţi actori sociali, capacitatea de a acţiona în cazuri de criză
procesului de organizaţională şi de a iniţia schimbarea, capacitatea de a asigura performanţa in activitatea de
învăţare. relatii publice a organizatiei în contextul globalizării, capacitatea de a comunica şi de a coordona
angajaţii implicati in activitatea de relatii publice, de a-i motiva şi orienta spre atingerea
obiectivelor, capacitatea de a rezolva conflicte.
competenţe personale
- aplicarea unui stil de management adecvat în relaţie cu angajaţii, a unui comportament bazat pe
competenţă managerială şi responsabil în activităţile care implică diferitele categorii de publicuri şi
adaptarea şi particularizarea în funcţie de fiecare situaţie; capacitatea de actionare in situatiile de
criza adoptand strategia adecvata, învăţare continuă şi spirit antreprenorial.
competenţe generale
- asumarea principiilor manageriale în desfăşurarea activităţii de relatii publice, adoptarea unui
comportament şi a unei ţinute care să fie în concordanţă cu standardele profesionale manageriale
recunoscute, înglobarea acestora în ansamblul principiilor şi modalităţilor de acţiune generale în
activităţile organizaţionale si de relatii publice desfăşurate.
69
TEMATICA 1. Introducere. Problematica managementului. Conceptul de management.
DISCIPLINEI PE 2. Curente în gândirea şi practica managerială. Categorii de manageri şi calităţile acestora.
CAPITOLE SI Rolurile şi abilităţile managerilor.
TEME 3. Funcţiile managementului. Relatiile publice – o functie a managementului. Caracteristici
generale. Planificarea activitatii de relatii publice.
4. Organizarea activităţii de relaţii publice. Coordonarea şi antrenarea personalului cu competente
si sarcini in activitatea de relatii publice. Controlul activităţii de relaţii publice.
5. Cultura organizaţională şi etica in relatiile publice. Cultura organizaţională – conţinutul şi sfera
de cuprindere; elementele culturii organizaţionale. Etica in relaţiile publice – definiţii, necesitatea
eticii în activitatea de relaţii publice, dileme şi responsabilităţi etice in relaţiile publice, factorii care
determină etica în relaţii publice, coduri de etică in relaţiile publice.
6. Misiune. Obiective. Strategii. Misiunea organizaţiei din sfera relaţiilor publice. Categorii de
publicuri in relaţiile publice si misiunea activităţii de relaţii publice. Tipuri de obiective. Obiective
organizaţionale. Obiective specifice in activitatea de relaţii publice. Metode de stabilire a
obiectivelor. Strategii aplicate de organizaţiile din sfera relaţiilor publice. Strategii specifice in
activitatea de relaţii publice.
7. Decizii de management in relaţiile publice. Decizii şi situaţii decizionale in activitatea de relaţii
publice. Tipuri de decizii in relaţiile publice. Structura procesului decizional. Modele de
comportament decizional.
8. Decizii individuale şi de grup. Implicaţii culturale în procesele decizionale in relaţiile publice.
Metode cantitative şi metode calitative de fundamentare a deciziilor in relaţiile publice.
9. Organizarea şi structurile organizatorice de management. Organizarea ca proces de diviziune a
muncii. Conţinutul structurii organizatorice. Elaborarea structurilor organizatorice. Tipuri de
structuri organizatorice.
10. Activităţi ale managementului resurselor umane in sfera relaţiilor publice. Asigurarea cu
resurse umane. Menţinerea resurselor umane. Dezvoltarea resurselor umane.
11. Motivaţie şi performanţă la locul de muncă al salariaţilor din activitatea de relaţii publice.
Conţinutul şi natura motivaţiei. Motivaţia individuală şi teorii ale motivaţiei. Motivaţia
organizaţională şi teorii ale motivaţiei.
12. Leadership in relatiile publice. Conţinut şi factori de influenţă. Sisteme de caracterizare ale
stilurilor de leadership in relatiile publice.Leadershipul transformaţional. Leadership etic şi neetic.
Leadership si eficienţă in relatiile publice.
13. Managementul situatiilor de criza si rolul relatiilor publice. Dimensiuni în managementul
comunicării de criză. Strategii spcifice in managementul situatiilor de criza.
14. Controlul managerial in relatiile publice. Procesul de control managerial. Tipuri de control.
Metode şi sisteme de control.
TEMATICA - activităţi aplicative : discuţii în grup pe tematica propusă
LUCRĂRILOR - simularea de situaţii care comportă aspecte manageriale in relatiile publice şi căutarea de soluţii
APLICATIVE - studii de caz in managementul relatiilor publice – individual si in echipa
- Proiect de echipă – Managementul unei campanii de Relatii Publice
METODE DE Predare pe videoproiector, curs interactiv
PREDARE
1. Dozier, M. D., Grunig, A. L., Grunig, E. J. (1995): Manager's Guide to Excellence in Public
Relations and Communication Management, Lawrence Erlbaum Associates, SUA
2. Drucker, P. (2003): On the Profession of Management, A Harvard Business Review Book, SUA
3. Grunig, J. E., Dozier, D.M. (1992) : Excellence in Public Relations and Communication
Management, IABC Research Foundation, Lawrence Erlbaum Associates, SUA
BIBLIOGRAFIE 4. Hofstede, G. (1996): Managementul structurilor multiculturale-software-ul gândirii, Ed. Economică
5. Keenan, K. (1998): Ghidul managerului eficient, Ed. Rentrop&Straton, Bucureşti
6. Ledingham, J. A., Bruning, S. D. (2001): Public Relations As Relationship Management: A
Relational Approach to the Study and Practice of Public Relations, Lawrence Erlbaum Associates
7. Mathis, L. R., Nica, P, Rusu, C. (1996): Managementul resurselor umane, Ed. Univ. Al. I.
Cuza”, Iaşi
8. Nica, P. Iftimescu, A. (2006): Management. Concepte şi aplicaţii practice. Ed. Sedcom Libris, Iaşi
9. Robbins, S.P., De Cenzo, D. A. (1998): Fundamentals of Management, 2th Edition, Ed.
Prentice Hall, New Jersey, SUA
10. Rollinson, D., Broadfield, A. (2002): Organisational Behaviour and Analysis – An integrated
approach, second edition, Financial Times - Prentice Hall, an imprint of Pearson Education, UK
11. Simon, R. (1986): Public Relations Management: A Casebook, Publishing Horizons, SUA, 1986
12. Stacey, R. D. (2000): Strategic Management&Organisational Dynamics – The challenge of
Complexity, third edition, Financial Times – Prentice Hall, London, UK
13. Weintraub Austin, E., Pinkleton, B. E. (2006): Strategic Public Relations Managemen:
Planning and Managing Effective Communication Programs,Routledge, SUA
70
EVALUARE Participare activă în cadrul seminariilor, prezentarea lucrării practice, predarea
condiţii
lucrării practice
criterii 50% prezentare proiect (P) ; 50% examinare scrisă finală (E)
Examinare orală in cadrul seminarului şi examinare scrisă in cadrul seminariilor
forme
si la examen
formula notei
50% P+50% E
finale
71
DENUMIREA DISCIPLINEI ECONOMIE ŞI MARKETING COD: DO17

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 1 0 0 56 94 5 C română
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRA/ COLECTIV

TITULARUL
LECT.UNIV.DR. C. ŢIGĂNAŞ; CONF.UNIV.DR.
DISCIPLINEI ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
TUDOR JIJIE
–
OBIECTIVE • Cunoaşterea principalelor noţiuni ale economiei

• Înţelegerea principalelor mecanisme în care este angrenată o organizaţie economică
• Înţelegerea rolului fiecărei componente a mixului de marketing
• Inţelegerea rolului fiecărei componente a mixului de comunicare de marketing
TEMATICĂ § Producţie, repartiţie, schimb şi consum
GENERALĂ § Întreprinderea, piaţa şi formarea preţurilor
§ Întreprinzătorul şi munca
§ Salariul
§ Capitalul
§ Profitul
§ Moneda şi finanţarea economiei
§ Creşterea şi dezvoltarea economică. Criza economică
§ Marketingul: de la studiul pieţelor, la studiu consumatorilor
§ Mixul de marketing
§ Mixul de comunicare de marketing
§ Elemente de teoria ofertei
§ Elemente în cercetarea comportamentului consumatorului
§ Strategii în eficientizarea activităţii de marketing
TEMATICA § În cadrul semninariilor vor fi dezvoltate temele de la curs
SEMINARIILOR

PREDARE
BIBLIOGRAFIE § ALBERT, Michel, Capitalism contra capitalism, Bucureşti, Humanitas, 1994

OBLIGATORIE § BAECHLER, Jean, Capitalismul, Iasi, Institutul European, 2001
(SELECTIV) § CERNA, Silviu, Sistemul monetar şi politica monetară, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1996.
§ DIDIER, Michel, Economia. Regulile jocului, Bucureşti, Humanitas, 1994.
§ KOTLER, Philip, ARMSTRONG, Gary, Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti,
2008.
§ THOMAS, Michael J., Manual de marketing, Editura Codecs, Bucureşti, 1998.

criterii
formula
notei finale
72
DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA MODERNĂ III COD: DO 18

SEMESTRU CREDITE
INDIVIDUALĂ
C S L Pr.

DISCIPLINEI CONF. UNIV. DR. RODICA ALBU COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
§ Dezvoltarea deprinderilor de a utiliza modalităţile de comunicare formală specifice limbii

OBIECTIVE engleze
§ Dezvoltarea abilităţilor de a sesiza şi interpreta similarităţile şi diferenţele culturale
§ Dobândirea încrederii în practica de comunicare scrisă, respectiv orală, în limba engleză.
§ Describing People: Appearance, Personality
§ Review of Basic Tense-Aspects Forms of Verbs In English
§ Further Vocabulary Practice
TEMATICĂ § How We See Others; How Others See Us
GENERALĂ § Group Work
§ Focus on Various Ways of Expressing Future Times
§ Stereotypes and Prejudices
§ Writing Activity
§ Houses and Homes
§ Focus on Present Perfect Tense and Continuous
§ Composition. Intermediate and Advanced
§ Speaking – Group Work
§ Reading: The Room
§ Final Discussion

TEMATICA
SEMINARIILOR

DE PREDARE
§ P. Harvey, R. Jones, Britain Explored, Longman, 1992

§ J. Harrison, Topic English, Macmillan Education, 1974
BIBLIOGRAFIE § Macmillan Phrasal Verbs Plus, Macmillan Education, 2005.
OBLIGATORIE

criterii
forme
73
DENUMIREA DISCIPLINEI COMUNICAREA CU PRESA COD: DO 19

INDIVIDUAL
A*
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 E Română

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE SISTEMUL MASS-MEDIA; TEORII ALE COMUNICĂRII DE

MASĂ
OBIECTIVE 1. Însuşirea unor cunoştinţe în domeniile relaţiilor publice şi mass-media;

2. Înţelegerea strategiilor relaţioniste de a stabili şi întreţine bune raporturi cu jurnaliştii;
3. Distingerea activităţilor relaţioniste active de cele pasive;
4. Exersarea întocmirii textelor relaţioniste expediate jurnaliştilor spre publicare.
TEMATICĂ 1. Instrumentele de comunicare intra şi extra organizaţională
GENERALĂ 2. Memo-ul şi e-mailul
3. Comunicatul de presă şi scrisoarea
4. Propunerea şi raportul
5. Dosarul de presă
6. Comunicarea cu presa în perioade de criză
7. Necesitatea colaborării între specialistul PR şi jurnalist;
8. Teorii cu privire la caracterul conflictual al acestor raporturi profesionale;
9. Atừ-uri şi puncte vulnerabile ale celor două specialităţi;
10. Regulile impuse relaţionistului pentru o comunicare eficientă cu reprezentanţii mass-media;
11. Există o etică a comunicării cu presa
12. Vizualizarea profesiei de specialist PR în Romania (studii de caz);
13. Tipuri de acţiuni şi texte relaţioniste în comunicarea cu presa;
14. Strategii pentru eficientizarea comunicării cu presa
TEMATICA În cadrul seminariilor va fi aprofundată tematica de la curs.
SEMINARIILOR
METODE DE Metoda prezentarii interactive, analiza de text, argumentarea

PREDARE
BIBLIOGRAFIE - Bernard Dagenais, Profesia de relaţionist, Polirom, Iaşi, 2002;

OBLIGATORIE - D. Newson (...), Totul despre relaţii publice, Polirom, Iaşi, 2003;
(SELECTIV) - D. Newson, B. Carrel, Redactarea materialelor de relaţii publice, Polirom, Iaşi, 2004:
- Cristina Coman, Relaţiile publice şi mass-media, Polirom, Iaşi, 2004;
- Gh. Teodorescu, P. Bejan, Relaţii publice şi publicitate, Axis, Iaşi, 2003.
George David, Tehnici de relaţii publice. Comunicarea cu mass-media, Ed. Polirom, Iasi, 2008
EVALUARE condiţii
examen scris: 50% tratarea subiectelor/ 50% prezenţa şi activitatea la seminarii
criterii
forme
formula notei
finale
74
DENUMIREA DISCIPLINEI ETICA SI DEONTOLOGIA COMUNICARII COD: DO 20

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 2 0 0 56 94 5 M română

OBIECTIVE § Prezentarea problematicii referitoare la etica practicilor de comunicare sociala, imbinand

reperele teoretice, delimitarile conceptuale si metodele problematizarii filosofice si stiintifice cu
analiza de caz, evaluarea comportamentelor sociale si a interactiunilor comunicative.
§ Formarea dimensiunii etice a competentei comunicative si a deprinderilor de a judeca etic actele
de comunicare publica, organizationala si interpersonala pe baza metodelor eticii comunicarii.
TEMATICĂ § Preliminarii: Sensurile eticii. Delimitari conceptuale: ethos, etica, morala, moravuri, moralitate
GENERALĂ (din perspectiva analizei etimologice, genealogice si epistemologice). Ipostaze ale eticii: Etica
filosofica, Etica teologica, Etica stiintifica, Etica practicilor sociale. Etica, moravurile, dreptul si
politica (ca sisteme de reglementare a relatiilor sociale si interpersonale). Istoricitatea practicilor
morale si a doctrinelor etice.
§ Diviziuni ale eticii: etica descriptiva, etica normativa, meta-etica, etica aplicata. Perspective ale
eticii: etica teleologica, etica deontologica, etica axiologica, etica situationala. Etica sociala si
etica/moralitatea individuala. Identitatea morala, relatia etica si hermeneutica experientei morale.
§ Etica si comunicare. Esenta comunicativa a eticii si esenta etica a comunicarii. Natura
relationala a eticii; sensurile relatiei morale (simetrie, reciprocitate, responsabilitate). Relatii, norme
si valori morale/etice. Specificul limbajului moral si practicile comunicarii sociale. Constiinta
morala si actiunea comunicativa (J.Habermas).
§ Reconstructia comunicativa a eticii: 1).De la etica monologica la etica dialogica. Premise ale
unei etici a dialogului (M.Buber, E.Levinas, H.G. Gadamer, L. Swidler). Comunicarea monologica
si comunicarea dialogica din perspectiva eticii. 2) Etica discursului (K.O.Appel, J.Habermas).
Presupozitiile etice ale argumentarii: Principiul Discursului si Principiul Universalizarii. Limitele
eticii discursului (J.F.Lyotard). 3) Etica discutiei/conversatiei: problematizarea etica a situatiilor de
comunicare. Includere vs excludere; Consens vs diferend; Intelegere si recunoastere. Norme si
valori comunicationale in etica „intilnirii cu celalalt”, in „etica responsabilitatii”, in „etica grijii”, in
„etica recunoasterii” (Ch. Taylor, Axel Honneth, C.Gilligan, P. Ricoeur, J.L. Ferry etc.).
§ Etica practicilor de comunicare in spatiul public: 1) standarde etice ale comunicarii publice; 2)
etica mass-media; 3) etica relatiilor publice; 4) etica reclamei comerciale; 5) etica spatiului
cibernetic (cyber space).
§ Nomele morale ale comunicarii publice si codurile deontologice ale profesionistilor in
comunicare. Functiile, structura si rolul reglementarilor deontologice. Tipuri (si exemple) de coduri
profesionale (in relatiile publice, mass-media, administratia publica etc). Tipologia
responsabilitatilor etice. Limitele codurilor deontologice. Dincolo de codurile deontologice: morala
caracterului si etica virtutilor civice.
TEMATICA § Analiza etica a actelor de comunicare. Exemplificare: Diagrama lui Potter cu 4 componente:
SEMINARIILOR situatia problematica; valorile; principiile morale; responsabilitatile (dupa C. Christians).
§ Standarde etice ale comunicarii in PR (Coduri de etica ale Asociatiilor profesionale)
§ Standarde etice ale comunicarii in mass-media. Deontologia profesionala a jurnalistilor
§ Standarde etice ale comunicarii in publicitatea comerciala.
§ Delimitari etice intre comunicare, persuasiune, seductie, manipulare, propaganda, demagogie
etc. Analize de caz.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE § J.Habermas: Constiinta morala si actiune comunicativa, Ed All, 2001

OBLIGATORIE § C. Christians s.a., Etica Mass-Media, Polirom, 2003
(SELECTIV) § Claude Jean Bertrand, Deontologia mijloacelor de comunicare, Ed Institutul European, 2003
§ Ch. U. Larson, Persuasiunea. Receptare si responsabilitate, Polirom, 2003
§ R.L. Johannensen, Ethics in Human Communications, Waveland, 2001
75
§ Public Relations Society of America (PRSA) Member Code of Ethics web
§ Paul Balahur, Personalitate si creatie in etica moderna, Ed Universitatii Al.I.Cuza Iasi, 2004
§ Rafael Capurro: Ethos in the Information Society, ethics doc web

condiţii
seminarii
EVALUARE § numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, rezultatul obţinut la referatul
criterii
din timpul semestrului şi proiectul final sau examen
forme analiza de caz reprezentativa pentru problemele eticii comunicării
formula § (nota obţinută pentru activitatea la seminar + nota obţinută la referat + 2 x
notei finale nota obţinută la proiect sau examenul final) : 4
76
DENUMIREA DISCIPLINEI RETORICA COD: DO 21
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) O

B

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 2 0 0 56 94 5 M română

OBIECTIVE • Cunoaşterea momentelor principale ale oratoriei clasice;

• Dezvoltarea abilităţilor de argumentare in susţinerea unui discurs;
• Formarea si dezvoltarea capacitaţii de a sesiza erorile de argumentare intr-o construcţie
discursiva;
• Formarea abilitaţilor de a construi argumentări, alternative la argumentări, contraargumentari
in raport cu o tema data;
TEMATICĂ 1. Contururile problematice ale artei oratorice;
GENERALĂ 2. Ars bene dicendi – identitatea artei oratorice;
3. Funcţiile artei oratorice (funcţia de soluţionare a conflictelor de opinie, funcţia manipulatorie,
funcţia persuasivă, funcţia hermeneutică);
4. Sursele originare ale artei oratorice;
5. Inventio sau arta descoperirii si alegerii argumentelor;
6. Genurile oratorice şi selecţia argumentelor;
7. Dispositio sau arta organizarii argumentelor;
8. Organizarea argumentelor după forţa probatorie
9. Organizarea tematică a argumentelor;
10. Organizarea afectivă a argumentelor;
11. Elocutio sau arta infrumusetarii discursului;
12. Conceptul de stil; stil şi expresivitate discursivă;
13. Actio (pronuntiatio) sau arta gestului in constructia discursivitatii;
14. Omul, gestul şi istoria
TEMATICA La seminar va fi aprofundată tematica generală a cursului.
SEMINARIILOR

PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Aristotel, Topica; Respingerile sofistice, în: Organon, II, Editura Iri, Buc., 1998;
OBLIGATORIE Retorica, Editura Iri, Bucuresti, 2004;
(SELECTIV) 2. Cicero, Despre orator, în: Opere alese, II, Editura Univers, Bucureşti, 1973;
3. Quintilian, Arta oratorică, I,II,III, Editura Minerva, Bucureşti, 1974;
4. Jacques Dubois..., Retorică generală, Editura Univers, Bucureşti, 1974;
5. Constantin Sălăvăstru, Raţionalitate şi discurs, EDP, Bucureşti, 1996;
Teoria şi practica argumentării, Editura Polirom, Iaşi, 2003;
Rhétorique et politique, L’Harmattan, Paris, 2004;
Mic tratat de oratorie, Editura Universitatii „Al.I.Cuza”, Iasi, 2006;
6. Silvia Săvulescu, Retorică şi teoria argumentării, Editura SNSPA, Buc., 2001.
EVALUARE Participarea la minim 50% din orele de curs si seminar;

condiţii
Calitatea lucrarilor de seminar;
criterii Parcurgerea materialului bibliografic;
Capacitatea de a aplica, de a transfera informatiile in situatii noi.
Evaluare pe parcurs
forme
77
formula notei Media aritmetica a evaluărilor pe parcurs
finale
78
DENUMIREA DISCIPLINEI CONSTRUCŢIA MESAJULUI PUBLICITAR COD: DO 22
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 M română

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE INTRODUCERE ÎN PUBLICITATE
OBIECTIVE § Înţelegerea principalelor exigenţe în construcţia unui mesaj publicitar.

§ Familiarizarea cu principalele tipuri de reclame şi cu principiile de bază privind execuţia
acestora;
§ Înţelegerea principiilor directoare în conceperea unui afiş publicitar;
§ Înţelegerea principiilor directoare în conceperea unei reclame TV;
TEMATICĂ § Specificul mesajului publicitar; principalele tipuri de produse publicitare
GENERALĂ § De la brief-ul de creaţie la realizarea produsului publicitar; armonizarea intereselor clientului cu
rigorile execuţiei publicitare
§ Creativitatea în publicitate; stilul în publicitate; conceptul publicitar
§ Realizarea textului publicitar; scenariul unei reclame
§ Utilizarea imaginilor statice şi în mişcare în realizarea mesajului publicitar
§ Utilizarea muzicii în realizarea unei reclame; sunetele şi efectele speciale
§ Construcţia afişului publicitar:alegerea layout-ului; combinaţia titlu-text-imagine
§ Utilizarea culorilor şi a diferitelor fonturi în realizarea afişelor; stilul tipografic
§ Realizarea mesajului publicitar pentru ziare şi reviste; tipuri şi realizare
§ Principiile construcţiei unei reclame TV; realizarea storyboard-ului
§ Principalele tehnici în realizarea unei reclame TV: prezentatori, crâmpeie de viaţă, testimoniale,
umor; sexualitate, animaţie
§ Producţia unei reclame TV: regie, casting, voice-over, filmare, post-producţie
§ Reclama radio: combinaţia optimă de sunete, muzică şi cuvinte; producţia unei reclame radio
§ Reclama pentru internet: tipuri, construcţie, planificare
TEMATICA § Specificul mesajului publicitar
SEMINARIILOR § Brief-ul de creaţie
§ Specificul creaţiei în publicitate
§ Conceptul publicitar
§ Realizarea textului publicitar; scenariul unei reclame
§ Utilizarea imaginilor în realizarea mesajului publicitar
§ Utilizarea muzicii în realizarea unei reclame
§ Construcţia afişului publicitar: titlu, text, imagine
§ Realizarea mesajului publicitar pentru ziare şi reviste
§ Reclama TV
§ Principalele tehnici în realizarea unei reclame TV: prezentatori, crâmpeie de viaţă, testimoniale,
sexualitate, umor
§ Producţia unei reclame TV
§ Reclama radio
§ Reclama pentru internet
PREDARE
BIBLIOGRAFIE § Aitchison, Jim, Inovaţie în advertising, Brandbuilders Group, Bucureşti, 2006.

OBLIGATORIE § Caples, John, Metode de publicitate testate, Editura Publica, Bucureşti, 2008.
(SELECTIV) § Fallon, Pat & Senn, Fred, Creativitatea în publicitate, Editura All, Bucureşti, 2008.
§ Jefkins, Frank, Cum să stăpâneşti reclama la perfecţie, Editura Rentrop & Straton, Bucureşti,
2000.
§ Lewis, Herschell Gordon, Scrisori eficiente de vânzare, Editura Brandbuilders, Bucureşti, 2007.
§ Newman, Michael, Salturi creative, Editura Brandbuilders, Bucureşti, 2006.
§ Ogilvy, David, Ogilvy despre publicitate, Editura Ogilvy & Mather, Bucureşti, 2001.
§ Russel, J. Thomas & Lane, W. Ronald, Manual de publicitate, Editura Teora, Bucureşti, 2003.
79
§ Stoiciu, Andrei, Cum să convingi un milion de oameni? Manual de marketing şi publicitate,
Editura Ziua, Bucureşti, 2006.
§ Sulivan, Luke, Hei, Whipple, încearcă asta! Un ghid pentru a crea reclame de excepţie,
Brandbuilders Group, Bucureşti, 2005.
§ Sutherland, Max & Sylvester Alice K., De la publicitate la consumator, Editura Polirom, Iaşi,
2008.
§ Wells, William & Burnett, John & Moriarty, Sandra, Advertising: Principles and Practice,
Prentice Hall, 2000.

§ numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar; performanţa la verificarea pe
criterii
EVALUARE parcurs, performanţa în realizarea proiectului, performanţa la examenul scris
forme § proiect, verificare pe parcurs, examen scris în sesiune
formula § media aritmetică între nota obţinută la examenul scris din sesiune şi cea
notei finale obţinută la activităţile de la seminarii (verificare pe parcurs şi proiect)
80
DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA MODERNĂ IV COD: DO 23

SEMESTRU CREDITE
INDIVIDUALĂ
C S L Pr.

DISCIPLINEI CONF.UNIV. DR. RODICA ALBU ENGLEZĂ

OBIECTIVE § Dezvoltarea abilităţilor de a sesiza şi interpreta similarităţile şi diferenţele culturale
§ Dobândirea încrederii în practica de comunicare scrisă, respectiv orală, în limba engleză.
§ Memory, Memories
§ Focus on the Past Tense Simple and Continuous
§ Further Vocabulary Practice
TEMATICĂ § Listening-Intermediate and Advanced
GENERALĂ § Reading Comprehension and Summarising
§ Coping with Basic Aspects of Everyday Life
§ Manners: What People Eat and Drink
§ Group Discussion
§ Five Senses or More?
§ Reading: My Luminous Universe
§ Idiomatic Expressions
§ Time Markers
§ Translation-Advanced
§ Final Discussion
TEMATICA
SEMINARIILOR

DE PREDARE
§ M. Swan, C. Walter, The Cambridge English Course, Cambridge University Press, 1987
§ M. McCarthy, F. O′Dell, English Vocabulary in Use, Cambridge University Press, 1994
BIBLIOGRAFIE § Macmillan Phrasal Verbs Plus, Macmillan Education, 2005.
OBLIGATORIE

criterii
forme
81
DENUMIREA DISCIPLINEI APLICAŢII ALE SEMIOTICII ÎN PR ŞI PUBLICITATE COD: DA 1
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE
NUMĂRUL ORELOR TOTAL ORE NUMĂR LIMBA DE

TOTAL ORE TIPUL DE EVALUARE
PE SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE DE PREDARE
SEMESTRU
INDIVIDUALA CREDITE
C S L Pr
2 2 0 0 56 104 5 MIXT ROMÂNĂ

DISCIPLINEI PROF. UNIV. DR. TRAIAN D. STANCIULESCU COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE FUNDAMENTE ALE RELAŢIILOR PUBLICE; INTRODUCERE ÎN PUBLICITATE
• asimilarea unui sistem adecvat de concepte din domeniul semioticii

OBIECTIVE • redefinirea din perspectiva semiotică a principiilor comunicării şi relaţiilor publice
• prezentarea principalelor instrumente ale metodologiei semiotice,
în scopul aplicării lor la domeniul comunicării publice şi al relaţiilor publice
• însuşirea deprinderilor necesare analizei complexe a oricărui tip de semioză din domeniul CP
şi RP
• homo significans, de la natură la cultură; despre triada semn, semioză, semiotică
• definiţii şi modele ale semnului: nivele de maturizare, structură şi funcţionalitate
• semioza: informaţie şi comunicare, modele de analiză a situaţiilor de CP şi RP
• temeiuri onto-logice ale comunicării prin limbaj nonverbal: aplicaţii în doemniul CP şi RP
• performanţe ale comunicării prin limbaj verbal în RP
• virtuţi şi limite ale discursului semiotic specific CP şi RP
TEMATICĂ
• semiotica, metodologie generală de analiză structurală, triadică, situaţională
GENERALĂ
• fundamentele CP în perspectiva metodologiei semiotice: concepte, principii, legi
• fundamentele RP în perspectiva analizei semiotice: o redefinire situaţională
• strategii sinergice de persuadare / manipulare în domeniul CP şi RP, publicităţii
• domenii esenţiale ale CP şi RP: de la artistic la politic (asumări semiotice)
• CP şi RP: premise pentru o ştiinţă a comuniunii umane
TEMATICA La seminarii vor fi particularizate temele generale prezentate la curs, prin aplicaţii precum: •
SEMINARIILOR dificultăţi de comunicare şi rezolvarea lor; • semiotica limbajului gestual; • de la limbajul privirii
la limbajul vorbirii; • semiotica minciunii; • semiotica manipulării publice; • semiotica
conflictului public; • semiotica discursului politic; • semiotica discursului publicitar; • mass media
si comunicarea strategică; • antrenamentul comunicării; etc.
METODE DE • expunere, problematizare, conversaţia euristică, analiză studii de caz
PREDARE • prezentarea conţinutului prelegerilor cu mijloace video-audio
Klinkenberg, Introducere în semiotică, Polirom, 2003.

McQuail, Denis, Comunicarea, Institutul European, Iaşi, 1999.
BIBLIOGRAFIE Newsom, Doug, Totul despre relaţiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003
OBLIGATORIE Stănciulescu, T. D., La început a fost semnul, Performantica, 2004.
Stănciulescu, T. D., Semiotică aplicată la relaţii publice, CURS IDD, UAIC, 2004;
Stănciulescu, T. D., Semiotica iubirii. Iniţiere în ştiinţa comuniunii, Performantica, 2007.
• frecventarea orelor de curs şi de seminar; participarea activă la cel puţin 7

condiţii
seminarii
• numărul şi calitatea intervenţiilor de la curs şi seminar, • calitatea lucrării
EVALUARE criterii
aplicative realizate acasă ; • rezultatul obţinut la lucrarea scrisă din sesiune
• observaţie directă la seminarii + probe scrise / întrebări de opinie la curs şi
forme
seminar + lucrare examen scris în sesiune
formula • nota acordată pentru activitatea de la seminarii / curs + nota obţinută
notei finale pentru lucrarea aplicativă + nota de la examenul scris) / 3
82
DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOLOGIE SOCIALĂ. SOCIOLOGIE COD: DA2
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 C ROMÂNĂ
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRA/ COLECTIV

TITULARUL
CONF.UNIV.DR. ŞT. BONCU, CONF.DR.
DISCIPLINEI PSIHOLOGIE SOCIALA, SOCIOLOGIE
ADRIAN NETEDU
OBIECTIVE • Să înţeleagă principalele noţiuni şi abordări teoretice din câmpul psihologiei sociale
• Să cunoască principalele procese de influenţă socială, de grup şi interpersonale
• Să definească maniera de administrare a probelor în psihologia socială
• Să explice şi să înţeleagă specificul metodelor din psihologia socială şi din sociologie
• Înţelegerea principalelor paradigme de analiză şi interpretare a societăţii
TEMATICĂ § Ce este psihologia socială? Aplicarea psihologiei sociale
GENERALĂ § Conformismul şi obedienţa
§ Schimbarea de atitudine
§ Tehnici de influenţă interpersonală
§ Decizia colectivă şi gândirea de grup
§ Dezindividualizarea
§ Dilemele sociale; psihologia spaţiului
§ Sociologia ca ştiinţă
§ Stiluri de a face sociologie
§ Modele sociologice de analiză şi interpretare a societăţii
§ Paradigma pozitivistă
§ Paradigma acţionalistă şi elitistă
§ Perspectiva sociologistă
§ Modelul weberian
TEMATICA § Seminariile vor aprofunda temele cursului
SEMINARIILOR

PREDARE
BIBLIOGRAFIE § Buzărnescu, St., Istoria doctrinelor sociologice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
OBLIGATORIE 1995
(SELECTIV) § Chelcea, S., Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative şi calitative, Editura
Economică, Bucureşti, 2001
§ Durkheim, E., Regulile metodei sociologice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974.
§ Festinger, L., A theory of social comparison processes, Human Relations, 7, pp. 117-140, 1954
§ Milgram, S., Obedience to authority: An experimantal veiw, Harper & Row, 1974
§ Sadava, S.W., McCreary, D.R. (eds.), Applied social psychology, Prentice Hall, New Jersey, 1997
§ Ungureanu, I., Costea, St., Introducere în sociologia contemporană, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1985.

criterii
formula
notei finale
83
DENUMIREA DISCIPLINEI CUNOAŞTERE ŞI COMUNICARE COD: DA 3
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F- OB

facultativă)

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 1 0 0 56 108 5 M română

OBIECTIVE § explicitarea legăturii dintre cogniţie şi comunicare;

§ evidenţierea principalelor structuri cognitive ce fac posibilă comunicarea;
§ evidenţierea principalelor modalităţi prin care o opinie poate fi fixată şi întemeiată;
§ sublinierea rolului regulativ al adevărului în actele de comunicare
TEMATICĂ § Introducere; necesitatea explicării bazelor cognitive ale comunicării; diferenţa între informaţie
GENERALĂ şi cunoaştere; importanţa structurilor şi proceselor cognitive în producerea actelor de comunicare;
§ Percepţia: între receptivitate pură şi reactivitate; judecăţile perceptuale;
§ Percepţia subliminală; procesările inconştiente de informaţie şi inconştientul cognitiv;
publicitatea subliminală;
§ Atenţie şi cogniţie; captarea şi fixarea atenţiei în cogniţie şi comunicare; captarea atenţiei în
publicitate;
§ Memorie şi cunoaştere; tipuri de memorie; reamintirea şi comportamentul consumatorilor;
§ Categorizarea. Reţele şi scheme cognitive. Organizarea judecăţilor în raţionamente.
§ Intenţionalitate şi comunicare: intenţionalitatea individuală şi intenţionalitatea colectivă;
§ Structuri şi procese cognitiv-lingvistice implicate în actele de comunicare: gramatica universală.
Modularitatea minţii şi ipoteza limbajul gândirii;
§ Fundalul şi teoriile de fundal; presupoziţiile culturale ale receptării mesajelor; inconştientul
cultural;
§ Mecanisme cognitive ale decodării şi interpretării unui mesaj; înţelegerea semnificaţiei
cuvintelor şi stabilirea sensului propoziţiilor;
§ Cogniţie şi emoţie; eroarea lui Descartes; cele două creiere. „Exploatarea” emoţiilor în
comunicarea publicitară;
§ Ce sunt opiniile şi cum se cristalizează acestea? Teorii asupra fixării şi revizuirii opiniilor;
§ Strategii de întemeiere a opiniilor; strategii lineare de întemeiere; strategii circulare de
întemeiere;
§ Rolul adevărului în cunoaştere şi comunicare; stabilirea corespondenţei cu faptele; coerenţa cu
opinii anterior acceptate; utilitatea unei opinii.
TEMATICA § Legătura dintre comunicare şi cogniţie
SEMINARIILOR § Percepţia şi judecata perceptuală
§ Inconştientul cognitiv
§ Atenţia în comunicare
§ Cogniţie şi memorie
§ Categorizarea. Judecăţi şi raţionamente
§ Intenţionalitate şi comunicare
§ Structurile lingvistice şi comunicarea
§ Fundalul şi teoriile de fundal
§ Sensul şi semnificaţia propoziţiilor
§ Emoţie şi cogniţie
§ Ce sunt opiniile şi cum se fixează acestea?
§ Întemeierea opiniilor
§ Rolul adevărului în comunicare
METODE DE § expunerea, conversaţia euristica, dezbaterea şi problematizarea
PREDARE
BIBLIOGRAFIE § Bogdan, Radu J., Temeiuri ale cogniţiei. Cum este modelată mintea de către comportamentul
OBLIGATORIE teleologic, Editura All, Bucureşti, 1998.
(SELECTIV) § Calvin, Wiliam H., Cum gândeşte creierul. Evoluţia inteligenţei, Editura Humanitas, Bucureşti,
84
1998.
§ Chomsky, Noam, Cunoaşterea limbii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996.
§ Chomsky, Noam, „Despre structurile cognitive şi evoluţia lor. Un răspuns lui Jean Piaget”, în
vol. Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării. Dezbaterea dintre Jean Piaget şi Noam Chomsky,
Editura Politică, Bucureşti, pp. 114-146.
§ Damasio, Antonio R., Eroarea lui Descartes. Emoţiile, raţiunea şi creierul uman, Editura
Humanitas, Bucureşti, 2005.
§ Delacour, Jean, Introducere în neuroştiinţele cognitive, Editura Polirom, Iaşi, 2001.
§ Dennett, Daniel C., Tipuri mentale. O încercare de înţelegere a conştiinţei, Editura Humanitas,
Bucureşti, 1998.
§ Devitt, Michael & Kim Sterelny, Limbaj şi realitate. O introducere în filosofia limbajului,
Editura Polirom, Iaşi, 2000.
§ Flonta, Mircea, Cognitio. O introducere critică în problemele cunoaşterii, Editura All,
Bucureşti, 1994.
§ Fodor, Jerry, The Language of Tought, Thomas Y. Crowell, New York, 1975.
§ Fodor, Jerry, The Modularity of Mind: An Essay on Faculty Psychology, Bradford Books/MIT
Press, Cambridge, Massachusetts, 1983.
§ Kapferer, Jean-Noël, Căile persuasiunii. Modul de influenţare a comportamentelor prin mass-
media şi publicitate, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2002.
§ Miclea, Mircea, Psihologie cognitivă. Modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iaşi,
2003.
§ Opre, Adrian, Inconştientul cognitiv, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2002.
§ Quine, W.V. & Ullian, J.S., Ţesătura opiniilor, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007.
§ Sacks, Oliver, Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004.
§ Sartori, Giovanni, Homo videns, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005.
§ Slama-Cazacu, Tatiana, Psiholingvistica, Editura All, Bucureşti, 1999.
§ Sperber, Dan & Deirdre Wilson, Relevance: Communication and Cognition, Basil Blackwell,
Oxford, 1986.
§ Stan, Gerard, Cunoaştere şi adevăr, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2006.
§ Watzlawick, Paul & Helmick Beavin, Janet & Jackson, Don D., „Pentru o axiomatică a
comunicării”, în Luminiţa Mihaela Iacob, Bogdan Balan, Ştefan Boncu (eds.), Comunicarea în
câmpul social. Texte alese, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 1997, pp. 87-106.
§ Watzlawick, Paul, „Cele două limbaje”, în Luminiţa Mihaela Iacob, Bogdan Balan, Ştefan
Boncu (eds.), Comunicarea în câmpul social. Texte alese, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi,
1997, pp. 115-121.
§ Watzlawick, Paul, „Cele două creiere”, în Luminiţa Mihaela Iacob, Bogdan Balan, Ştefan
Boncu (eds.), Comunicarea în câmpul social. Texte alese, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi,
1997, pp. 107-114
§ Zaltman, Gerald, Cum gândesc consumatorii, Editura Polirom, Iaşi, 2007.

criterii
EVALUARE verificarea pe parcurs şi performanţa la examenul scris din sesiune
forme § verificare pe parcurs scrisă şi examen scris în sesiune
formula § media aritmetică între nota obţinută la verificarea pe parcurs şi nota
notei finale obţinută la examenul scris din sesiune
85
DENUMIREA DISCIPLINEI ELABORAREA PRODUSELOR DE PR ŞI PUBLICITATE COD: DA 4
NUMĂRUL ORELOR TOTAL ORE TOTAL ORE NUMĂR DE TIPUL DE LIMBA DE

PE SAPTĂMÂNĂ SEMESTRU ACTIVITATE INDIVIDUALA CREDITE EVALUARE PREDARE
C S L Pr
1 2 0 0 42 108 5 PROIECT ROMÂNĂ

DISCIPLINEI DRD. BOGDAN VATAVU TELE M: COLABORATOR
• Înţelegerea compoziţiei imaginii statice si in mişcare

OBIECTIVE • Cunoaşterea utilizării camerei de filmat, a elementelor de limbaj de cinema, de montaj şi a
formatelor si standardelor de video si tv
• Cunoaşterea unui soft-urilor folosite
• Cunoaşterea unor noţiuni de baza despre sunet , a modului de achiziţie de sunet specific, a soft-
urilor de compoziting pe sunet şi a elementelor tehnice de pe un platou de filmare
• Cunoaşterea modului de folosire a unui ecran albastru si a tehnicii de cromakeying şi a
tehnicilor de baza de animatie cadru cu cadru cu camera legata direct la calculator
1. Compoziţia imaginii statice si in mişcare. Imaginii in relaţia cu timpul
2. Prezentarea camerei de filmat si a felului in care poate fi folosit in mod expresiv fiecare
parametru modificabil
3. Modul total manual de lucru cu camera
4. Elementele de limbaj de cinema (tipuri de cadraje, mişcări de camera, unghiulaţie,
decupaj/storyboard, relatia timp filmic - timp real, construcţia unei secvenţe)
TEMATICĂ 5. Elementele de baza de montaj (montaj plan contra plan, planul secvenţa, elemente specifice ce mon-
GENERALĂ taj pentru diferite tipuri de material filmic: scurt metraj, film experimental, clip publicitar, clip video)
6. Formatele si standardele de video si tv (tiuri de semnal analogic/digital, tipuri de cabluri si
mufe, rezoluţii si framerate-uri, tipuri de fisiere video, tipuri de codecuri)
7. Lanţul de procesare a materialului video de la achiziţie pana la difuzare (captura, montaj,
postprocesare, mastering, difuzare)
8. Soft de monitorizare in timpul filmării si pentru filmare cu inregistrare direct pe calculator
(Adobe OnLocation)
9. Softuri pentru montaj (Premiere), compositing (Aftereffects), masterizare de DVD (EnCore) şi
realizarea de instalaţii video interactive (Arkaos de ex.)
10. Cunoaşterea unor noţiuni de baza despre sunet si a modului de achiziţie de sunet specific
pentru video (cu accent pe interviu pentru film documentar, ca aplicatei practica)
11. Tipurilor de microfoane si mixere cat si utilizarea lor. Soft de compoziting pe sunet (Audition).
12. Elementele tehnice de pe un platou de filmare (lumini, trepiezi, fundaluri, blende, cabluri de
alimentare, etc.)
13. Modul de folosire a unui ecran albastru si a tehnicii de cromakeying
14. Tehnici de baza de animatie cadru cu cadru cu camera legata direct la calculator (soft Adobe
OnLocation)
TEMATICA Se fac aplicaţii in Laboratorul de comunicare şi relaţii publice
SEMINARIILOR
METODE DE • expunere, conversaţia euristica, ilustrare, aplicaţii pe calculator
PREDARE
• Balasescu, Mădălina, Manual de producţie de televiziune, Editura Polirom, Iaşi, 2003

BIBLIOGRAFIE • Bignell, Johnatan şi Jeremy Orlebar Manual practic de televiziune, Editura Polirom, Iaşi, 2009
OBLIGATORIE • Harman, Doug, Ghid de fotografie digitală, Editura Polirom, Iaşi, 2009
condiţii • frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin jumătate din cursuri
criterii • realizarea proiectului
EVALUARE forme • proiect
formula • nota obţinută la proiect
notei finale
86
DENUMIREA DISCIPLINEI relaŢii publice sectoriale I COD: DA5
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 M română

DISCIPLINEI PROF.UNIV.DR. GHEORGHE TEODORESCU SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
–
OBIECTIVE § Conştientizarea şi stăpânirea principalelor etape în elaborarea unui proiect de PR

§ Înţelegerea modului în care se elaborează un plan de acţiune strategică
§ Stăpânirea principalilor paşi tactici într-un proiect de PR
§ Înţelegerea modului în care un proiect de PR trebuie orientat intern şi extern
TEMATICĂ § Elaborarea proiectului de PR academic
GENERALĂ § Definirea „situaţiei problematice” în economia proiectului de PR
§ Argumentarea pre-documentării proiectului de acţiune relaţionistă
§ Determinarea resurselor-suport şi variantele acţiunii de PR
§ Elaborarea planului de acţiune strategică
§ Definirea paşilor tactici ai proiectului de PR
§ Orientarea externă a proiectului de PR
§ Comunicatul de presă; conferinţa de presă
§ Colocviul tematic
§ Talk-show-ul în media audio-vizuale
§ Pliantul de prezentare a instituţiei
§ Pagina de internet
§ Orientarea internă a proiectului de PR
§ Corespondenţa de PR; Intranetul; Consiliul profesorilor
SEMINARIILOR

PREDARE
BIBLIOGRAFIE § Coman, C., Relaţiile publice. Principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001
OBLIGATORIE § Dagenais, B., Campania de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003
(SELECTIV) § Dagenais, B., Profesia de relaţionist, Editura Polirom, Iaşi, 2002
§ Marconi, J., Ghid practic de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2007
§ Newsom, D. şi Carrell, B., Redactarea materialelor de relaţii publice, Editura Polirom ,Iaşi, 2004
§ Teodorescu, Gh., Bejan, P., Relaţii publice şi publicitate. Discurs, metodă, interpretare, Ed.
Fundaţiei Axis, Iaşi, 2006

criterii
forme § proiect în cazul verificării pe parcurs şi examen oral în sesiune
formula
notei finale
pe parcurs; 50% va fi reprezentată de nota obţinută la proiect
87
DENUMIREA DISCIPLINEI COMUNICARE INTERPERSONALĂ COD: DA 6

SEMESTRU
INDIVIDUALA CREDITE
C S L Pr
2 1 0 0 42 108 5 MIXT ROMÂNĂ

DISCIPLINEI LECT.UNIV. DR. IOAN-ALEXANDRU GRĂDINARU COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
• Dobândirea abilităţii de a utiliza în cercetare câteva categorii şi teorii importante dezvoltate în

OBIECTIVE marginea conceptului de comunicare interpersonală;
• Dezvoltarea deprinderii de a lua în considerare factorii interpersonali în cadrul analizelor
comunicaţionale specifice;
• Studenţii să capete abilitatea de a construi un punct de vedere în legătură cu un fenomen din
cadrul comunicării interpersonale
1. Introducere
2. Definirea comunicării interpersonale
3. Presupoziţii ale cercetării în domeniul comunicării interpersonale.
4. Modele de comunicare interpersonală.
5. Teorii cu privire la comunicarea interpersonală
6. Eul şi exprimarea de sine.
TEMATICĂ 7. Criterii ale eficienţei – S. Adubato, M. Redmond, J. DeVito.
GENERALĂ 8. Liderii în comunicarea interpersonală.
9. Credibilitatea liderilor în comunicarea interpersonală
10. Conflictele în cadrul comunicării interpersonale.
11. Tipologia conflictelor
12. Aspecte interpersonale ale comunicării verbale.
13. Dinamica relaţiilor interpersonale.
14. Efecte interpersonale în comunicarea organizaţională.
TEMATICA La seminarii va fi aprofundată tematica generală.
SEMINARIILOR
METODE DE Expunerea, dezbaterea tematică, conversatia euristica, problematizarea.
PREDARE
1. Mark V. Redmond, Interpersonal Communication. Readings in Theory and Research,

Harcourt Brace College Publishers, 1995;
BIBLIOGRAFIE 2. Mihai Dinu, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura ALL, Bucureşti, 2004;
OBLIGATORIE 3. Irena Chiru, Comunicarea interpersonală, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003;
4. Ştefan Boncu, Procese interpersonale, Editura Institutul European, Iaşi, 2005;
5. Adrian Neculau (coord.), Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iaşi,
1996;
6. William Haney, Communication and Interpersonal Relations. Text and Cases, 4th edition, R.
D. Irwin Inc., Illinois, 1974.
condiţii • Frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin 5 seminarii

• Numărul şi calitatea intervenţiilor individuale de la seminar, gradul de implicare
criterii
în aplicaţiile pe echipe.
EVALUARE forme • Observaţie directă la seminarii, urmărirea rezolvării sarcinilor de lucru
formula • (nota acordată pentru activitatea de la seminarii + nota obţinută la proiect) /
notei finale 2
88
DENUMIREA DISCIPLINEI Dreptul comunicării COD: DA7
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) O

B

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 M română

DISCIPLINEI LECT.UNIV.DR. ANDREI ILAŞ ŞTIINŢE POLITICE
–
OBIECTIVE § Înţelegerea sistemului constituţional românesc;

§ Înţelegerea elementelor esenţiale ale dreptului european;
§ Prezentarea legislatiei relevante din domeniul comunicarii si relatiilor publice
TEMATICĂ § Noţiunea de Constituţie
GENERALĂ § Parlamentul
§ Guvernul
§ Preşedintele
§ Curtea Constituţională
§ Uniunea Europeană – succintă prezentare generală
§ Instrumente juridice comunitare
§ Structura instituţională comunitară
§ Infracţiuni legate de libertatea de exprimare
§ Insulta
§ Calomnia
§ Dreptul de autor
TEMATICA § La seminarii va fi dezbătură şi aprofundată tematica generală, precum şi legislaţia specifică
SEMINARIILOR domeniilor relaţii publice, jurnalistică şi publicitate.

PREDARE
BIBLIOGRAFIE § Constantinescu Mihai, Iorgovan Antonie, Muraru Ioan, Tanasescu Elena Simina, Constituţia
OBLIGATORIE României revizuită. Comantarii şi explicaţii, Editura All Beck, Bucureşti, 2007
(SELECTIV) § Iancu Gheorghe, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007.
§ Gutan Bianca, Excepţia de neconstituţionalitate, Editura All Beck, Bucureşti, 2005.
§ Vasile Ciocan, Emil Nuna, Liviu Taut, Drept european. Instituţii europene. Politici europene.
Fonduri structurale, Editura Grafnet, Bucureşti, 2007.

criterii
forme § examen scris în cazul verificării pe parcurs şi examen oral în sesiune
formula
notei finale
89
DENUMIREA DISCIPLINEI ARTA DEZBATERII PUBLICE COD: DA 8
NUMĂRUL ORELOR PE TOTAL ORE NUMĂR

TOTAL ORE
SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE DE TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE PREDARE
SEMESTRU
INDIVIDUALA CREDITE
C S L Pr.
2 2 0 0 56 94 5 PE PARCURS ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE TEORIA COMUNICĂRII, LOGICĂ, RETORICĂ
OBIECTIVE • Cunoaşterea elementelor discuţiilor critice;

• Dezvoltarea abilităţilor de argumentare in susţinerea unei dezbateri;
• Formarea si dezvoltarea capacitaţii de a sesiza erorile in dezbaterile publice;
• Formarea abilitaţilor de a construi argumentări, alternative la argumentări,
contraargumentări in raport cu o tema data;
TEMATICĂ 1. Delimitări conceptuale: dezbatere si dezbatere publica;
GENERALĂ 2. Principiul cooperării şi maximele conversaţionale;
3.Formarea şi dezvoltarea antrenamentului de comunicare;
4. Conditiile de posibilitate ale dezbaterilor publice;
5. Organizarea dezbaterilor publice;
6. Criterii de selecţie a participanţilor;
7. Etica dezbaterilor publice: tipuri de acord între participanţi;
8. Ce înseamnă a modera o dezbatere publică?
9. Formatul de dezbateri Karl Popper, formatul Lincoln-Douglas, formatul emisiune-dezbatere,
formatul dezbatere-parlamentară;
10. Elemente constructive ale dezbaterilor publice;
11. Conceptul de moţiune; moţiune şi conflict: încercare de ordine
12. Limbajul dezbaterilor publice;
13. Patologia dezbaterilor publice;
14. Criterii de sistematizare a erorilor în dezbaterile publice.
TEMATICA
SEMINARIILOR Se aprofundează tematica de la curs
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Aristotel, Topica; Respingerile sofistice, în: Organon, II, Editura Iri, Buc., 1998;
OBLIGATORIE 2. Quintilian, Arta oratorică, I,II,III, Editura Minerva, Bucureşti, 1974;
(SELECTIV) 3. Constantin Sălăvăstru:
.....................Arta dezbaterilor publice, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009;
Teoria şi practica argumentării, Editura Polirom, Iaşi, 2003;
Rhétorique et politique, L’Harmattan, Paris, 2004;
Mic tratat de oratorie, Editura Universitatii „Al.I.Cuza”, Iasi, 2006;
4. Silvia Săvulescu, Retorică şi teoria argumentării, Editura SNSPA, Buc., 2001.
EVALUARE Participarea la minim 50% din orele de curs si seminar;

condiţii
Calitatea lucrărilor de seminar;
criterii Parcurgerea materialului bibliografic;
Capacitatea de a aplica, de a transfera informaţiile in situaţii noi.
forme Evaluare pe parcurs
formula notei Media aritmetica a evaluărilor pe parcurs
finale
90
DENUMIREA DISCIPLINEI NEGOCIERE ŞI MEDIERE COD: DA9
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 M română

DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. ŞTEFAN BONCU PSIHOLOGIE
OBIECTIVE § Să cunoască principalele elemente ale unei negocieri

§ Să discearnă negocierea de celelalte tipuri de rezolvare a conflictelor
§ Să facă distincţia între negocierea distributivă şi cea integrativă
§ Să identifice posibile erori ce pot apărea în identificarea potenţialului integrativ
TEMATICĂ § Negocierea – formă fundamentală de rezolvare a conflictelor
GENERALĂ § Conflictul social
§ Competiţie şi cooperare
§ Aspectele fundamentale ale negocierii
§ Distincţia dintre negocierea distributivă şi negocierea integrativă
§ Elemente ale negocierii: poziţia iniţială şi concesiile
§ Tehnici de negociere distributivă
§ Angajamentele poziţiilor aflate în negociere
§ Acordul integrativ
§ Schimbul de informaţii între părţi
§ Cum gândeşte negociatorul?
§ Caracteristici personale ale negociatorului
§ Factori sociali în negociere
§ Presiunea timpului în negociere
SEMINARIILOR

PREDARE
BIBLIOGRAFIE § Cornelius H. şi Faire S., Ştiinţa rezolvării conflictelor. Fiecare poate câştiga, Editura Ştiinţă şi
OBLIGATORIE Tehnică, Bucureşti, 1996
(SELECTIV) § Deutsch, M., The resolution of conflict, Yale University Press, New Haven, 1973
§ Fischer R., Ury W. şi Patton, B., Succesul în negocieri, Editura Dacia, Cluj, 1995
§ Pruitt D.G. şi Carnevale P.J., Negotiation in social conflict, Open University Press,
Buckingham, 1993
§ Schelling, T.C. , The strategy of conflict, Harvard University Press, Cambridge, 1960.
§ Ury, W., Dincolo de refuz. Ghid al negocierilor cu parteneri dificili, Editura de Vest, Timişoara,
1994.

criterii
forme § examen scris în cazul verificării pe parcurs şi examen oral în sesiune
formula
notei finale
91
DENUMIREA DISCIPLINEI RELAŢII PUBLICE SECTORIALE II COD: DA 9
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI OPŢIONALĂ

SEMESTRU CREDITE
INDIVIDUALĂ
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 MIXT ROMÂNĂ

DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. DAN STOICA JURNALISTICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE FUNDAMENTE ALE RELAŢIILOR PUBLICE
§ Transmiterea de cunoştinţe teoretice şi practice privind comunicarea publică şi activitatea de

OBIECTIVE relaţii publice în organizaţiile economice.
1. Relaţii publice: generalităţi.
2. Cele două componente ale activităţii de relaţii publice
3. Specificul activităţii de Relaţii Publice în sfera economică
TEMATICĂ 4. Departamentul de relaţii publice într-o companie
GENERALĂ 5. Public/publicuri în comunicarea publică şi în relaţiile publice
6. Relaţia cu presa
7. Strategii de relaţii publice
8. Campanii de relaţii publice
9. Planul campaniei de relaţii publice
10. Strategii în campaniile de relaţii publice
11. Strategii de PR în perioadele de criză
12. Evaluarea eficienţei unei campanii de relaţii publice
13. Relaţia cu agenţiile de Relaţii Publice şi publicitate
14. Produsele de relaţii publice şi utilizarea lor în campanii
TEMATICA Se aprofundează tematica de la curs

SEMINARIILOR
METODE § expunerea, conversaţia euristica, dezbaterea şi problematizarea

DE PREDARE
1. Crable, R. E., Using Communication, Boston, Allyn & Bacon, Inc., 1982
2. McElreath,Mark; Miller, Page W., Introduction to Public Relations and Advertising: A
BIBLIOGRAFIE Reader from the Consumer's Point of View, ed. a 3-a, Needham Heights, MA., Ginn Press,
OBLIGATORIE 1993.
3. Moldoveanu, M., Miron, D., Psihologia reclamei, Bucureşti, Editura Libra, 1995
4. Ritt, Adriana, Comunicare şi relatii publice, Timişoara, Univ. de Vest din Timişoara,1999.
5. Stanton, N., Comunicarea, Bucureşti, Societatea {tiinţă şi Tehnică, 1995
6. Dan Stoica, Comunicare publică. Relaţii publice, Ed. Univ. „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004
7. Dan Stoica, Our Father to all of us, proportionately, Duisburg, Gerhard-Mercator
University, 1996; LAUD paper 382a, Series A: General & Theoretical
8. Dan Stoica, "Strategii discursive în comunicarea publică", în Argumentum. Caietele
Seminarului de Logică discursivă, Teoria argumentării şi Retorică, Iaşi, vol.1, nr. 1 (2002),
pp. 5-25.

criterii
forme
formula § nota acordată pentru activitatea de la seminar (30%) nota obţinută la
notei finale examenul scris din sesiune (70%).
92
DENUMIREA DISCIPLINEI MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI COD: DA10

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 C română

DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. DAN STOICA JURNALISTICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII
–

•
TEMATICĂ • Organizaţiile inteligente
GENERALĂ • Strategii de management bazate pe managementul informaţiei
• Surse de informaţie şi veghea tehnologică şi informaţională
• Agenţii inteligenţi şi brokerii de informaţie
• Perspectiva algoritmică asupra informaţiei
• Modalităţi de prelucrare a informaţiei: cuvinte-cheie, ontologii,
• Tezaurele şi utilizarea indexării
• Conceptele de “data warehouse” şi “data mining”;
• Instrumente de lucru: cataloage tradiţionale şi dosare indexate
• Bazele de date
• Motoare de căutare
• Managementul logic al informaţiilor
• Managementul informaţiilor conţinute în proiecte
• De la informaţie, la cunoaştere şi apoi, la cunoaştere împărtăşită
TEMATICA § Seminariile vor dezvolta temele cursului
SEMINARIILOR

PREDARE
BIBLIOGRAFIE • Mattison, Rob, Understanding Database Management Systems, McGraw Hill, New York, 1997.
OBLIGATORIE • Stoica, Dan,Curs de metode bibliografice de cercetare, Iaşi, Ed. Univ. « Al. I. Cuza », 2002
(SELECTIV) • Staica, Dan, Perspective biblio-logice, I şi II, în BIBLOS, versiunea electronică în pagina
www.bcu-iasi.ro/biblos
• Journal of Information Management (colecţia BCU Iaşi)

criterii
formula
notei finale
93
DENUMIREA DISCIPLINEI STRATEGII PERSUASIVE COD: DA 11
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI OPTIONALĂ

SEMESTRU
INDIVIDUALA CREDITE
C S L Pr
2 1 0 0 42 108 5 MIXT ROMÂNĂ

DISCIPLINEI PROF. UNIV. DR. TRAIAN D. STANCIULESCU COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
• definirea şi asimilarea unui sistem strategii de persuadare în comunicarea umană

OBIECTIVE • particularizarea strategiilor persuasive la câteva domenii de maxim interes (comunicare
publică / mass media, PR, reclamă etc.)
• determinarea şi asumarea sistemului de norme axiologice specifice utilizării strategiilor
persuasive în domeniile implicate
• persuadarea, ştiinţă a modelării liberului arbitru; • persuasiune şi manipulare, între a crede şi a (nu) şti;
• disfuncţii şi impasuri majore ale comunicării: de la gândirea negativă la conflict etc.; • strategii
practice şi analitice de depăşire a tensiunilor în comunicare:
de la psihanaliză la gândirea pozitivă, de la semiotică la “monografia polară”; • programarea neuro-
lingvistică (NLP): strategie (non)verbală de persuadare subliminală; • intracomunicarea,
intercomunicarea, transcomunicarea: tehnici de autoarmonizare, eficienţa lui “a porni de la celălalt”,
TEMATICĂ comuniunea sau dincolo de graniţele individualităţii; • aplicaţii ale NLP în afaceri, relaţii publice, mass
GENERALĂ
media etc. ; • analiza tranzacţională: roluri sugestive în comunicarea eficientă; • tehnici de persuasiune
şi manipulare aplicate în relaţiile de negociere; • alte tehnici (auto)sugestive utilizare în comunicare:
silva, mind control, terapia cognitivă, etc.; • strategii creative în CP si PR: despre know-how-ul
succesului.
TEMATICA La seminarii vor fi particularizate temele generale prezentate la curs, prin aplicaţii precum: •
SEMINARIILOR studiul situaţiilor particulare de (non)comunicare în CP, RP etc.; • aplicaţii şi studii de caz:
prezentare / interpretare de filme; • exerciţii de aplicare a strategiilor persuasive în mass media şi
publicitate; • tehnici de persuadare / manipulare aplicate în domeniul politic, economic, cultural-
ştiinţific; • dincolo de propagandă: despre demitizarea unor mituri ale mileniului trei.
Steve Andreas, Charles Faulkner, NLP şi succesul, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2006
Eric Berne, Jocuri pentru adulţi, Buc., Amaltea, 2002.
BIBLIOGRAFIE Charles Larson, Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
OBLIGATORIE R. de Lassus, Programarea neuro-lingvistică şi arta comunicării, Teora, Bucureşti, 2004.
Alex Mucchielli, Arta de a influenţa: analiza tehnicilor de manipulare, Editura Polirom, Iaşi
Ion-Ovidiu Pânişoară, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
• frecventarea orelor de curs şi de seminar; participarea activă la cel puţin 7

condiţii
seminarii
EVALUARE criterii
aplicative realizate acasă ; • rezultatul obţinut la discuţia / colocviul din sesiune
• observaţie directă la seminarii + probe scrise / întrebări de opinie la curs şi
forme
seminar + susţinerea unei lucrări aplicative în sesiune
formula • nota acordată pentru activitatea de la seminarii / curs + nota obţinută pentru
notei finale lucrarea aplicativă susţinută / 2
94
DENUMIREA DISCIPLINEI STRATEGII DE COLABORARE IN ECHIPA COD: DA11
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI OPTIONAL

SEMESTRU
INDIVIDUALA CREDITE
C S L Pr
2 1 0 0 42 108 5 MIXT ROMÂNĂ

DISCIPLINEI DR. BALAŞCA-MIHOCI MANUELA TEODORA COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
• asimilarea unui sistem de concepte privind strategiile de grup şi colaborarea în echipă;

OBIECTIVE • modele de strategii de colaborare în echipă, în raport cu interesele domeniului relaţiilor
publice;
• însuşirea unor deprinderi necesare în realizarea unor studii asupra strategiilor din diverse
grupuri de activitate: grupul educaţional, psiho-social, politic.
• conceptul de grup, echipă, colectiv, masă, mulţime, organizaţie, comunitate, public, societate,
actor social, lider, şef, manager;
• tipuri de grupuri, caracteristici, funcţiile grupului, dinamica grupului;
• definiţii şi modele de comunicare şi colaborare în echipă;
• liderul si rolul său strategic în grup;
• spirit de echipă şi modele psihologice;
TEMATICĂ
• strategia şi rolul său în comunicare şi relaţii publice; despre divergenţe, comunicări, negocieri,
GENERALĂ
manipulări;
• rolul strategiilor în educatia şi formarea culturală a persoanei şi grupului;
• interpenetrarea disciplinelor şi spiritul de colaborare în echipă;
• paradigme socio-profesionale moderne, frontiere disciplinare şi nevoia de comunicare;
• comunicarea între grupuri; creativitatea, atribut individual sau de grup?
• standarde profesionale şi criterii morale în colaborarea în echipă;
• noi forme de comunicare - provocarea modernă: Web-blogul, comunicare şi colaborare în
grup; argumente pro şi contra.
• rolul strategiilor în viaţa socio-politică; despre necesitatea securităţii colective – istoric,
definitii, conceptul de « comunitate de securitate »
TEMATICA La seminarii va fi aprofundată tematica generală şi se vor aduce exemplificări prin studiu de caz şi
SEMINARIILOR ipostaze
METODE DE • expunerea, conversatia euristica, explicaţia, dezbaterea şi problematizarea, studiu de caz
PREDARE
Neculau Adrian, Dinamica grupului si a echipei, Editura Polirom, Iasi, 2007, pp.11-172 sau
Neculau Adrian, Liderii în dinamica grupurilor, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti,
BIBLIOGRAFIE 1977
OBLIGATORIE Rouchy Jean Claude, Grupul- spatiu analitic. Observatie si teorie, Editura Polirom, Iasi, 2000
McQuail Denis, Comunicarea, Trad. Daniela Rusu, Editura Institutul European, Iasi,1999, pp. 172-
239
McQuail Denis, Sven Windahl, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, trad.
de Alina Bârgăoanu şi Paul Dobrescu, Editura SNSPA, Bucureşti, 2001
Mattelart Armand, Mattelart Michèle, Istoria teoriilor comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2001,
pp.101-141
Andrè de Perretti, Jean- Andrè Legrand, Jean Boniface, Tehnici de comunicare, trad. de Gabriela
Sandu, Editura Polirom, Iaşi, 2001
Miroiu Andrei, Radu- Sebastian Ungureanu (coord.), Manual de relaţii internaţionale, Editura
Polirom, Iaşi, 2006, pp. 223-255
condiţii • frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin 5 seminarii

• numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, calitatea portofoliului de la
criterii
seminar şi performanţa la examenul scris din sesiune.
EVALUARE forme • observaţie directă la seminarii şi examen scris în sesiune
95
formula • (nota acordată pentru activitatea de la seminarii + nota acordată la
notei finale examenul scris din sesiune) / 2
96
DENUMIREA DISCIPLINEI GESTIONAREA IMAGINII PUBLICE COD: DA 9

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 1 0 0 56 108 5 M română

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE INTRODUCERE ÎN PUBLICITATE
OBIECTIVE § Înţelegerea principalelor dimensiuni ale imaginii organizaţionale;

§ Familiarizarea cu principalele strategii şi tehnici de formare şi promovare a imaginii
organizaţiei;
§ Înţelegerea sistemului principalilor indicatori utilizaţi în evaluarea imaginii unei organizaţii;
§ Însuşirea principiilor necesare gestionării eficiente a situaţiilor de criză;
§ Dobândirea competenţelor necesare pentru a putea rezolva eficient crizele de imagine;
§ Dobândirea competenţelor necesare pentru a putea comunica în situaţii de criză;
TEMATICĂ § Identitate de brand, brandul instituţional şi imaginea instituţiei
GENERALĂ § Conceptul de imagine publică: de la identitatea de brand la geneza imaginii sociale
§ Strategii şi tehnici de construcţie a imaginii organizaţiei
§ Modalităţi de gestionare şi promovare a imaginii organizaţiei
§ Sistemul indicatorilor de imagine şi evaluarea imaginii sociale a unei organizaţii
§ Imaginea mediatică a unei organizaţii; analiza imaginii mediatice
§ Crizele şi impactul lor asupra imaginii unei organizaţii
§ Tipuri de crize: criza organizaţională; criza de comunicare
§ Criza mediatică; criza de imagine
§ Analiza crizei de imagine
§ Măsuri şi tehnici pentru rezolvarea crizelor de imagine
§ Reguli şi strategii pentru desfăşurarea comunicării în situaţii de criză
TEMATICA § Strategii şi tehnici de formare a imaginii organizaţiei
SEMINARIILOR § Indicatorii de imagine. Evaluarea imaginii sociale a unei organizaţii
§ Crizele şi impactul lor asupra imaginii unei organizaţii
§ Criza organizaţională; criza de comunicare
§ Criza mediatică; criza de imagine
§ Analiza crizei de imagine; măsuri şi tehnici pentru rezolvarea crizelor de imagine
§ Cum se realizează comunicarea în situaţii de criză?
PREDARE
BIBLIOGRAFIE § Cioaric, Vasile, Gestionarea crizelor de imagine, Editura Tehnica-Info, Bucureşti, Chişinău,
OBLIGATORIE 2005.
(SELECTIV) § Chiciudean, Ion & Ţoneş Valeriu, Gestiunea crizelor de imagine, Editura Comunicare.ro,
Bucureşti, 2002.
§ Haineş, Rosemarie, Imaginea instituţională, Editura Tribuna economică, Bucureşti, 2003.
§ Halic, Bogdan-Alexandru & Chiciudean, Ion, Analiza imaginii organizaţiilor, Editura
Comunicare. Ro, Bucureşti, 2004.
§ Luchian, Daniel Gh., Managementul în perioade de criză, Editura Economică, Bucureşti, 2002.
§ Marconi, Joe, Ghid practic de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2007, pp. 83-106.
§ Olins, Wally, Noul ghid de identitate Wolff Olins. Cum se creează şi se susţine schimbarea prin
managementul identităţii, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2004.
§ Regester, Michael & Larkin, Judy, Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc, Editura
Comunicare.ro, Bucureşti, 2003.
§ frecventarea prelegerilor; participarea activă la 4 din cele 7 seminarii;

condiţii susţinerea proiectului la verificarea din timpul semestrului (ca membru al unei
EVALUARE echipe formată din cel mult 4 studenţi)
§ numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, rezultatul obţinut la proiectul
criterii
din cursul semestrului şi performanţa la examenul din sesiune
97
forme § proiect în cazul verificării pe parcurs şi examen scris în sesiune
formula
reprezentată de nota obţinută la proiect; 50% va fi reprezentată de nota obţinută
notei finale
la examenul scris din sesiune;
98
DENUMIREA DISCIPLINEI ESTETICA SI COMUNICARE COD: DA 11

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 6 M română

OBIECTIVE § Prezentarea Esteticii si problematicii sale din perspectiva comunicarii si evidentierea

importantei modelelor si teoriilor comunicarii pentru reconstructia teoretica a esteticii
contemporane.
§ Favorizarea intelegerii formelor, mijloacelor si resurselor comunicarii estetice si a aplicatiilor
lor la diferite forme de comunicare sociala (publicitate, relatii publice, mass-media etc.).
TEMATICĂ § Estetica si acceptiunile sale: 1.disciplina filosofica si/sau stiintifica care se ocupa cu studiul
GENERALĂ artei si experientei artistice: 2. modalitate a cunoasterii senzoriale (aisthesis) si teorie a sa
(gnoseologia inferior); 3.reprezentare comunicativa a standardelor frumosului, dincolo de
experienta artei (de ex. Estetica orasului, estetica modei, estetica/sau chirurgia/ plastica etc.). In
acest sens, diferenta dintre estetica artei (artistica) si „estetica dincolo de estetica”, in intelesul
mai larg de estetica a vietii/ cotidiene. In aceste contexte, estetica poate fi inteleasa prin prisma
functiilor sale comunicative.
§ Arta si comunicare: Estetica din perspectiva teoriilor comunicarii. Esenta comunicativa a artei.:
arta ca forma de comunicare. Creatia, receptarea si comunicarea ca dimensiuni esentiale ale
experientei artistice/estetice. O abordare sistemic-functionala a relatiilor dintre creatie, receptare
si comunicare in constituirea experientei artistice.
§ Abordari ale artei din perspectiva comunicarii. 1. Estetica receptarii: teoria orizontului de
asteptare –H.R Jauss (Experienta estetica si hermeneutica literara); teoria operei deschise –
U.Eco (Opera deschisa); teoria lecturilor plurale – M.Corti (Principiile comunicarii literare);
teoria relatiei estetice (G.Genette) etc. 2. estetica informationala (M.Bense, A.Moles, H. Frank);
3.” Estetica comunicarii” (Fred Forest).
§ Estetica si „ functiile limbajului”. Modelul lui Roman.Jakobson de analiza a comunicarii prin
prisma ‚functiilor limbajului”. Specificul „functiei poetice” si importanta sa pentru identficarea
dimensiunii estetice a oricarei comunicari. Aplicatii ale analizei „functiei poetice” a limbajului
la diferite forme de comunicare sociala.
§ Valentele comunicarii estetice, in comparatie cu alte tipuri de comunicare. Forme si mijloace
ale comunicarii estetice. Resursele comunicarii estetice pentru diferite forme de comunicare
sociala: publicitate, relatii publice, comunicarea mass-media etc. Studii de caz si aplicatii.
TEMATICA § Sensurile esteticii. Estetica artei si „estetica dincolo de estetica”. Estetica vietii cotidiene.
SEMINARIILOR § Arta si comunicare. Comunicarea prin arta, comunicarea artistica si „arta comunicarii”
§ Importanta „functiei poetice” a limbajului in diferite tipuri de comunicare
§ Forme si mijloace ale comunicarii estetice si implicarea lor in strategiile comunicarii publice
PREDARE
BIBLIOGRAFIE § G.Genette, Opera artei. Relatia estetica, Univers, 2002

RECOMANDATA § L.Ferry, Homo aestheticus, Meridiane, 2001
(SELECTIV) § Rene Berger, Arta si comunicare, Meridiane, 1986
§ Jean Caune, Cultura si comunicare, Univers, 2002
§ M.Corti, Principiile comunicarii literare, Univers, 1984
§ Umberto Eco, Opera deschisa, Univers, 2001
§ Paul Balahur, Arta, creatie si comunicare, in Problematologie si comunicare, Ed. Performantica,
2004
§ W.Welsch, Aesthetics beyond Aesthetics, www.file/G:/EST.htm
§ Fred Forest. For an Aesthetics of Communication, http://www.webmuseum.org/html

condiţii
seminarii; sustinerea unui proiect/eseu
99
EVALUARE criterii § numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, calitatea eseului final
forme • notarea participarii la dezbateri, sustinerea eseului
formula § (nota obţinută pentru activitatea la seminar + nota obţinută la sustinerea
notei finale eseului) : 2
DENUMIREA DISCIPLINEI COMUNICARE POLITICĂ COD: DA 11
NUMĂRUL ORELOR TOTAL ORE TOTAL ORE ACTIVITATE NUMĂR TIPUL DE LIMBA DE
PE SAPTĂMÂNĂ SEMESTRU INDIVIDUALĂ DE CREDITE EVALUARE PREDARE
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 MIXT ROMÂNĂ

DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. GHEORGHE-ILIE FÂRTE RELAŢII PUBLICE ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE TEORIA COMUNICĂRII, INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢELE POLITICE
§ explicitarea conceptului de comunicare politică;

OBIECTIVE § înţelegerea comunicării politice ca acţiune colectivă complexă;
§ cunoaşterea condiţiilor de eficacitate şi eficienţă ale comunicării politice;
§ definirea comunicării politice ca acţiune colectivă semiotică ce se realizează în contextul
organizării şi conducerii unei societăţi, respectiv ca act de exercitare a puterii prin folosirea exclusivă
a semnelor
§ determinarea factorilor care intervin în comunicarea politică: agentul (sau autorul),
instrumentul, contextul, impulsul intenţionat, maniera de realizare şi rezultatul
§ cunoaşterea principalilor agenţi ai comunicării politice: partidele politice, instituţiile şi
autorităţile publice, compartimentele birocratice, grupurile de presiune, mass-media şi cetăţenii
consideraţi în mod individual
TEMATICĂ § definirea codului politic şi identificarea principalelor tipuri de mesaje politice: mesajele de
GENERALĂ informare (titulatura, logotipul, statutul şi programul politic) şi mesajele persuasive (mesajele
transmise în cadrul programelor de audienţe, discursurile politice rostite la reuniunile partidului,
discursurile politice rostite la mitingurile electorale şi la alte adunări publice, sloganul politic,
afişul politic, reclama politică, comunicatul de presă, interviul şi conferinţa de presă)
§ conturarea contextului politic: cadrul referenţial şi organizarea politică a societăţii
§ reguli ale comunicării politice
§ valori ale comunicării politice: eficacitatea, eficienţa, politeţea şi moralitatea
§ instituirea unei ordine sociale juste: rezultat ultim al comunicării politice
§ acţiuni subsumate comunicării politice: cunoaşterea contextului, asumarea unei imagini
publice, selectarea temelor de comunicare şi a mesajelor capabile să le exprime, modalizarea
comunicării politice, transmiterea mesajelor şi monitorizarea rezultatelor
§ comunicarea politică în era internetului
§ comunicarea politică – mijloc de constituire a unei democraţii participative
TEMATICA § La seminarii vor fi aprofundate – în funcţie de preferinţele studenţilor – teme din
SEMINARIILOR bibliografia recomandată.
PREDARE
§ Fârte, Gheorghe-Ilie, Comunicarea politică: aspecte generale şi forme actuale, în „Argumentum“,

nr. 3, 2004/2005, p. 101-146
BIBLIOGRAFIE § Kaid, Lynda Lee şi Holz-Bacha, Christina, Encyclopedia of Political Communication, Sage
OBLIGATORIE Publications, Inc., 2007
§ Le Seac’h, Michel, L’ État marketing. Comment vendre des idées et des hommes politiques,
Editions Alain Moreau, Paris, 1981
§ Maarek, Philippe J., Communication et marketing de l’homme politique, deuxième édition,
Litec, Paris, 2001
§ McNair, Brian, Introducere în comunicarea politică, Polirom Iaşi, 2007
§ Newman, Bruce L., Handbook of Political Communication, Sage Publications, Inc., Thousand
Oaks, 1999
§ Stoiciu, Andrei, Comunicarea politică. Cum se vând idei şi oameni, Humanitas-Libra, 2000
§ Thoveron, Gabriel, Comunicarea politică azi, Editura Antet, Oradea, 1996
100
§ numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, calitatea referatului din timpul
criterii
EVALUARE semestrului şi performanţa la examenul scris din sesiune
§ observaţie directă la seminarii, referat în cazul verificării pe parcurs şi examen
forme
scris în sesiune
formula § (nota obţinută pentru activitatea la seminar + nota obţinută la referat +
notei finale + 2 x nota obţinută la examenul scris din sesiune) : 4
DENUMIREA DISCIPLINEI COMUNICARE INTERCULTURALĂ COD: DA 11

SEMESTRU CREDITE
INDIVIDUALĂ
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 MIXT ROMÂNĂ

DISCIPLINEI PROF.UNIV.DR. NICOLAE RAMBU FILOSOFIE
§ analiza conceptelor fundamentale ale domeniului

OBIECTIVE § formarea deprinderilor şi aptitudinilor de aplicare a acestor concepte în activitatea de
management în relaţiile publice
§ formarea deprinderilor de apreciere a activităţii de management în domeniul relaţiilor publice
§ Introducere. Conceptul de cultură
§ Multiculturalitatea. Interculturalitatea. Transculturalitatea. Metisajul cultural
§ Etnocentrismul ca problemă a comunicării interculturale. Poporul – un construct cultural
TEMATICĂ § Alteritatea ca distanţă interculturală. Trei axe ale alterităţii. Gramatica întâlnirii cu Celălalt
GENERALĂ § Caracterul naţional
§ Percepţia din perspectiva comunicării interculturale
§ Timpul din perspectivă interculturală
§ Modelarea culturală a gândirii
§ Limba ca Weltanschauung
§ Comunicarea interculturală nonverbală
§ Geografia culturală a Europei. Declinul Occidentului
§ Competenţa interculturală. Stereotipuri şi prejudecăţi
§ Şocul cultural. Transferul cultural
§ Standarde culturale

SEMINARIILOR

DE PREDARE
§ Braudel Fernand, Gramatica civilizaţiilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1994

§ Ferreol Gilles, Jucquois Guy (coord), Dicţionarul alterităţii şi al relaţiilor interculturale, Editura
BIBLIOGRAFIE Polirom, Iaşi, 2005
OBLIGATORIE § Huntington Samuel, Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, 1998
§ Râmbu Nicolae, Tirania valorilor. Studii de filosofia culturii şi axiologie, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2006
§ Todorov Tzvetan, Cucerirea Americii. Problema Celuilalt, Editura Institutul European, Iaşi,
1994.

criterii
forme
101
DENUMIREA DISCIPLINEI TEORII ALE SECULARIZĂRII COD: DA11

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 C română

DISCIPLINEI LECT.UNIV.DR. ALEXANDRU TOFAN FILOSOFIE

• explicarea şi interpretarea unor idei, concepte filosofice, moduri de problematizare specifice
teoriilor secularizării
• familiarizarea studenţilor cu principalele paradigme şi teme ale teoriilor secularizării
• descrierea unor modele ale constituirii spaţiului public ca spaţiu secularizat şi ale relaţiilor
dintre instituţia ecleziastică şi cea laică
TEMATICĂ § Secularizarea: concept politic, cultural, teologic
GENERALĂ § Disputa J. Habermas – J. Ratzinger cu privire la conceptul secularizării
§ Secularizarea şi constituirea spaţiului public
§ Religiile politice
§ Conceptul de toleranţă
§ Pluralismul religios
§ Resurecţia religiosului în lumea contemporană
§ Instituţie laică şi instituţie ecleziastică. Exemplu: problema bioeticii
§ Cultură laică şi cultură religioasă
§ Discuţia cu privire la fundamentele religioase ale Europei
§ Fanatismul
§ Islamism vs. restul lumii?
§ Ecumenismul şi toleranţa
§ Religia şi viitorul omenirii
TEMATICA § Seminariile vor dezvolta temele cursului
SEMINARIILOR

PREDARE
BIBLIOGRAFIE • P. Culianu et alii, Religie şi putere, Editura Nemira, Bucureşti, 1996

OBLIGATORIE • J. Habermas, J. Ratzinger, Dialectica secularizării, Editura Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
(SELECTIV) • M. Juergensmeier, Terror in the mind of God, University of California Press, 2003
• R. Remond, Religie şi societate în Europa, Editura Polirom, Iaşi, 2001
• B. Wilson, Religia din perspectivă sociologică, EdituraTrei, 2000

criterii
formula
notei finale
102
DENUMIREA DISCIPLINEI teoria relaţiilor internaţionale COD: DA12

TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 C română

DISCIPLINEI LECT.UNIV.DR. BOGDAN ŞTEFANACHI ŞTIINŢE POLITICE

• explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi
practice ale acestei discipline;
• familiarizarea studenţilor cu principalele concepte, paradigme şi teme din studiul relaţiilor
internaţionale
• dezvoltarea capacităţii de analiză prin examinarea unor studii de caz relevante
TEMATICĂ 1. Curs introductiv
GENERALĂ 2. Concepte şi valori fundamentale în studiul relaţiilor internaţionale (securitatea, libertatea,
ordinea, justiţia, bunăstarea)
3. Evoluţia sistemului internaţional. Statul şi sistemul internaţional contemporan
4. Puterea în relaţiile internaţionale (componentele puterii)
a. puterea hard
b. puterea soft
5. Actori în relaţiile internaţionale (statele şi actorii non-statali)
a. statele
b. actorii non-statali
6. Liberalismul Utopic – debutul Teoriei Relaţiilor Internaţionale
7. Realismul în relaţiile internaţionale
a. Fundamentarea teoriei realiste
b. Lumea realistă şi pilonii săi de susţinere
8. Neoliberalismul (instituţii şi interdependenţă) şi Neorealismul (bipolaritate şi confruntare)
9. Societatea internaţională (Şcoala engleză) şi Economia Politică Internaţională
10. Teoria constructivista a relaţiilor internaţionale
11. Procesul de integrare regională: Uniunea Europeană
12. Securitatea în lumea contemporană
13. Globalizarea şi ordinea post Război Rece
14. Curs final – concluzii
TEMATICA 1. Sistemul internaţional în perioada 1900-1990

SEMINARIILOR 2. Sfârşitul Războiului Rece şi sistemul internaţional după 1989
3. Puterea în relaţiile internaţionale: de la hard power la soft power
4. Realismul în relaţiile internaţionale
5. Liberalismul în relaţiile internaţionale
6. Şcoala engleză a relaţiilor internaţionale şi teorii marxiste ale relaţiilor internaţionale
7. Constructivismul şi feminismul în relaţiile internaţionale
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Baylis, John, Smith, Steve, The Globalization of Word Politics, Oxford University Press, 2001
OBLIGATORIE 2. Bull, Hedley, Societatea anarhică. Un studiu asupra ordinii în politica mondială, Ed. Ştiinţa,
(SELECTIV) Chişinău, 1998
3. Calvocoressi, Peter, Politica mondială după 1945, Ed. All, Bucureşi, 2000
4. Gilpin, Robert, Economia mondială în secolul XXI. Provocarea capitalismului global, Ed.
Polirom, Iaşi, 2004
5. Goldstein, Joshua S., Pevehouse, Jon C., Relaţii Internaţionale, Ed. Polirom, Iaşi, 2008
6. Griffiths, Martin, Relaţii internaţionale. Şcoli, curente, gânditori. Ed. Ziua, Bucureşti, 2003
7. Guzzini, Stefano, Realism şi relaţii internaţionale, Ed. Institutul European, Iaşi, 2000
8. Kissinger, Henry, Diplomaţia, Ed. All, Bucureşi, 1998
9. McCauley, Martin, Rusia, America şi Războiul Rece 1949-1991, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
103
10. Miroiu, Andrei, Ungureanu, Radu-Sebastian, Manual de relaţii internaţionale, Ed. Polirom, Iaşi,
2006
11. Morgenthau, Hans J., Politica între naţiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace, Ed.
Polirom, Iaşi, 2007.
12. Robert Kagan “Power and Weakness” în Policy Review, June 2002, disponibil la
http://www.policyreview.org/JUN02/kagan.html
13. Strange, Susan, State şi pieţe, Ed. Institutul European, Iaşi, 1997
14. Waltz, Kenneth, Omul, statul şi războiul, Ed. Institutul European, Iaşi, 2001
15. Waltz, Kenneth, Teoria politicii internaţionale, Ed. Polirom, Iaşi, 2006
16. Wendt, Alexander, “Anarchy is What States Make of It: the Social Construction of Power
Politics”, International Organization, Vol. 46, No. 2, Spring 1992
17. Zorgbibe, Charles, Construcţia Europeană. Trecut, prezent, viitor, Ed. Trei, 1998

criterii
formula
notei finale
104
DENUMIREA DISCIPLINEI SCRIITURĂ ÎN PR ŞI PUBLICITATE COD: DA 12

SEMESTRU CREDITE
INDIVIDUALĂ
C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 5 MIXT ROMÂNĂ

DISCIPLINEI PROF.UNIV.DR. PETRU BEJAN FILOSOFIE
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE FUNDAMENTE ALE RELAŢIILOR PUBLICE; INTRODUCERE ÎN PUBLICITATE
§ clarificarea aspectelor conceptuale şi metodologice presupuse de teoria şi practica scrisului

OBIECTIVE § asimilarea tehnicilor de redactare a documentelor cu caracter public
§ înţelegerea şi stăpânirea principalelor stiluri de scriitură în PR
§ dezvoltarea abilităţilor de comunicare în sistemul relaţiilor publice
§ Textul – accepţiuni, clasificare
§ Scriitură şi stil
§ Scriitura ca practică instituţională
TEMATICĂ § Constrângeri în materie de scriitură
GENERALĂ § Strategii ale seducţiei/strategii ale încrederii?
§ Modalităţi ale comunicării publice
§ Ştirea de presă. Comunicatul de presă
§ Conferinţa de presă
§ Briefing-ul de presă
§ Dosarul de presă
§ Alte modalităţi de comunicare cu publicul
§ Ideologii şi tehnici ale seducţiei
§ Tipologii ale înscrisurilor publicitare
§ Exemple de scriitură publicitară

SEMINARIILOR

DE PREDARE
1. Bejan Petre, Teodorescu Gheorghe, Relaţii publice şi publicitate, Axis, Iaşi, 2003
2. Coman Cristina, Relaţiile publice şi mass-media, Editura Polirom, Iaşi, 2000
BIBLIOGRAFIE 3. Cornea Paul, Introducere în teoria lecturii, Editura Minerva, Bucureşti, 1988
OBLIGATORIE 4. Goddard Angela, Limbajul publicităţii, Editura Polirom, Iaşi, 2002
5. Lebedeva Tatiana, Arta de a seduce, Editura Institutul European, Iaşi 1999
6. Şerb Stancu, Relaţii publice şi comunicare, Editura Teora, Bucureşti, 1999.

criterii
forme
105
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ COD:
DENUMIREA DISCIPLINEI
FP4739
NUMĂRUL ORELOR PE TOTAL ORE NUMĂR LIMBA DE PREDARE

SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE DE
SEMESTRU (P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt)
INDIVIDUALA* CREDITE
C S L Pr.
2 2 56 108 6 E Română
TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA

DISCIPLINEI CONF. DR. VIRGIL STOICA Ştiinţe Politice
Metode de cercetare în ştiinţele politice

Politici publice
OBIECTIVE Identificarea şi evaluarea de către studenţi a principalelor concepte şi modele ale organizării
publice; Stabilirea limitelor intervenţiei publice; Analiza problematicii naturii relaţiilor dintre
politicieni şi birocraţi, a resurselor de putere şi a controlului pe care fiecare categorie o poate
exercita asupra celeilalte în procesul luării deciziilor;
TEMATICĂ GENERALĂ 1. Ce este sectorul public? 2. Teorii despre birocraţie; 3. Funcţiile birocraţiei; 4. Organizarea
birocraţiei. 5. Sursele puterii birocratice; 6. Controlul asupra birocraţiei; 7. Instrumentele utilizate
de către administraţie; 8. Administra ie publică locală
TEMATICA 1. Sursele de venit ale administraţiei publice; 2. Cheltuielile administraţiei publice 3.
SEMINARIILOR / Reglementarea, subsidiile şi programele de informare ca instrumente ale administraţiei publice;
LUCRĂRILOR DE 4. Contractarea unor servicii şi bunuri către piaţa liberă, intreprinderile publice şi sistemele de
LABORATOR vouchere în asigurarea unor servicii publice; 5. Organizarea contează: The City of Chicago and
the 1995 Heat Wave; 6. Administraţie şi politică: Facing the Problem of Second-hand Smoke:
The Office on Smoking and Health’s Decision; 7. Managementul public: Strengthening Public
Managers in Argentina: The New Program for Government Administrators; 8. Managementul
performanţei: Mayor Anthony Williams and Performance Management in Washington, DC; 9.
Public versus privat în administraţie: Igniting the Passions: Private vs. Public Fire Service in
Suburban Phoenix; 10. Parteneriat între public şi privat în administraţie: Parks and Partnership
in New York City; 11. Reglementarea: Preventing Pollution in Massachusetts: The Blackstone
Project; 12. Privatizarea: Cancun, Mexico: Water System Privatization; 13. Restructurarea:
Disaster By Design: California’s Experience with Electricity Restructuring
METODE DE Prelegerea, analiza, dezbaterea, studiul de caz.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Florin Bondar – 2007, Politici publice i administratie publica, Polirom, Iasi
OBLIGATORIE 2. Adrian Miroiu (ed.) – 2000, Reforma sectorului public în România, Editura Trei, Bucureşti;
(SELECTIV) 3. Juraj Nemec, Glen Wright (coord.) – 2000, Finanţe publice – teorie şi practică în tranziţia
central-europeană, Editura Ars Longa, Bucureşti;
4. Jan-Erik Lane – 2000, The Public Sector – Concepts, Models and Approaches, Sage, London;
5. Richard J. Stillman II – 2000, Public Administration. Concepts and Cases, Houghton Mifflin
Company, New York
EVALUARE condiţii Prezenţa la cel puţin 50% +1 din seminarii

Cunoştinţele acumulate, abilitatea de a le folosi într-o situaţie nouă, abilitatea de a analiza o
criterii problemă (descompunerea acesteia în părţi componente şi stabilirea de relaţii între acestea);
capacitatea de exprimare clară, într-o limbă română corectă.
Prezenţa şi activitatea la seminarii (S);
Prezentarea unui studiu de caz (SC);
forme
Rezultatul unui proiect individual (P);
Eexamenul scris de la finalul semestrului (E).
Nota finală = 10%S + 10%SC + 20%P + 60%E
formula notei finale
106
DENUMIREA DISCIPLINEI ANTROPOLOGIE FILOSOFICĂ COD: DA5
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE DE LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
92 50 5 M Română

DISCIPLINEI PROF.DR. DUMITRESCU MARIUS FILOSOFIE ŞI LOGICĂ
OBIECTIVE - cunoaşterea noţiunilor specifice disciplinei;

- explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a
conţinuturilor teoretice şi practice ale acestei discipline;
- familiarizarea studenţilor cu principalele concepte, paradigme şi teme din cadrul
antropologiei filosofice;
TEMATICĂ 1.Perspectiva pragmatică asupra antropologiei la Imm. Kant

GENERALĂ 2. Semnificaţia hegeliană a ideii de libertate
3. Max Scheler – despre specificul prezenţei omului în lume.
4. Omul între natură şi cultură
5. Perspective antropologice ale puterii
TEMATICA 1. Conceptul de natură umană

SEMINARIILOR 2. Agresivitatea umană între natură şi cultură
3. Contribuţii româneşti la antropologia filosofică (T. Vianu, L. Blaga, M. Ralea, M.
Eliade, E. Cioran, A. Dumitriu, C. Noica.ş.a.).
METODE DE prelegerea, dezbaterea unor texte ale unor autori consacraţi în domeniu;
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Balandier, Georges – Antropologie politică, Editura Amarcord, Timişoara,

OBLIGATORIE
(SELECTIV) 1998
2. Blaga, Lucian – Aspecte antropologice, Editura Facla, Cluj, 1976
3. Carrel, Alexis – Omul, fiinţa necunoscută, Editura TEDIT F.Z.H.,
Bucureşti
4. Cassirer, Ernst – Eseu despre om, Humanitas, Bucureşti, 1994
5. Culianu, Ioan Petru – Religie şi putere, Nemira, Bucureşti, 1996
6. Culianu, Ioan Petru – Eros şi magie în Renaştere, Nemira, Bucureşti, 1994
7. Durand, Gilbert – Ştiinţa despre om şi tradiţia, Editura Ideea Europeană,
Bucureşti, 2006
8. Eibl-Eibesfeldt, Irenäus – Agresivitatea umană, Editura Trei, Bucureşti,
1995
9. Fukuyama, Francis – Sfârşitul istoriei ?, Editura Vremea, Bucureşti, 1994
10. Jung, Carl Gustav – Psihologie şi alchimie; Tipuri psihologice, Teora, 1996
11. Kant, Immanuel – Antropologia din perspectivă pragmatică, Editura
107
Antaios, Bucureşti, 2001
12. Lapierre, Jean – William – Viaţa fără stat?, Institutul European, Iaşi,1997
13. Lorenz, Konrad – Aşa - zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii,
Humanitas, Bucureşti, 1998
14. Mihu, Achim – Antropologia culturală, Dacia, Cluj – Napoca, 2002
15. Morin, Edgar – Paradigma pierdută: natura umană, Editura Univ. Al. I.
Cuza, Iaşi, 1999
16. Morris, Desmond – Maimuţa goală, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1991
17. Santori, Giovanni – Homo Videns – imbecilizarea prin televiziune şi post-
gândirea, Humanitas, Bucureşti, 2005
18. Van Gennep, Arnold – Totemismul starea actuală a problemei totemice,
Polirom, Iaşi, 2000
19. Vianu, Tudor – Transformările ideii de om, Editura Eminescu, Bucureşti,
1982
20. Zamfirescu, Vasile Dem. – Nedreptatea ontică, Editura Trei, Bucureşti,
1995
EVALUARE - frecvenţă, elaborarea unor lucrări de seminar, parcurgerea

condiţii bibliografiei, participarea la dezbateri în cadrul seminarului;
- capacitatea de sinteză a informaţiilor, calitatea formulării

judecăţilor şi răspunsurilor în cadrul examinării, originalitatea
criterii lucrărilor elaborate, însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor de
specialitate;
- examen scris;
forme
- 50% examen; 50% activitatea de la seminar
formula notei
finale
108
DENUMIREA Antropologie politică COD:
DISCIPLINEI
ANUL DE RISE SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

STUDIU I
NUMĂRUL ORELOR PE TOTAL ORE NUMĂR TIPUL DE EVALUARE

TOTAL ORE
SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE DE (P-pe parcurs, C-colocviu, E- LIMBA DE PREDARE
SEMESTRU
INDIVIDUALA CREDITE examen, M-mixt)
C S L Pr.
2 2 0 0 56 M Română

DISCIPLINEI PROF. UNIV. DR. ANTON CARPINSCHI Ştiinţe Politice
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE cunoaşterea noţiunilor specifice disciplinei; familiarizarea studenţilor cu principalele concepte,

paradigme şi teme din studiul relaţiilor internaţionale; dezvoltarea capacităţii de a compara
observaţii etnologice şi istorice în context comparativ
TEMATICĂ
GENERALĂ
1.Antropologia politică: obiectul şi metodele disciplinei;
2.Istoria antropologiei politice: curente şi şcoli de gândire
3.Politicul ca fapt social şi realitate antropologică
4.Fundamentele antropologice ale puterii politice
TEMATICA 1. Constituirea antropologiei politice
SEMINARIILOR / 2. Metode şi paradigme ale antropologiei politice
LUCRĂRILOR DE 3. Principalele modalităţi de înţelegere a lumii proprii omului arhaic. Mit, structură şi
LABORATOR
sancţiuni sociale
4. Studiul antropologic al organizării statale
5. Antropologia şi înţelegerea complexităţii socialului
6. Religie, putere şi politică
7. Relaţii de rudenie şi forme de manifestare a puterii
8. Mituri şi ritualuri în viaţa politică actuală
9. Statul tradiţional şi procesul de modernizare
10. Familia, corporaţiile şi noua structură socială
11. Rol şi status în societăţile contemporane
12. Perspective antropologice asupra multiculturalismului contemporan
13. Zone de limită ale acţiunii politice
14. O abordare antropologică a stratificării şi inegalităţii
METODE DE Expunerea, dezbaterea şi problematizarea

PREDARE
BIBLIOGRAFIE Georges Balandier, Antropologie politică,Editura Amacord, Timişoara,1998

OBLIGATORIE Anton Carpinschi, Cristian Bocancea, Ştiinţa politicului, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”,
(SELECTIV) Iaşi, 1998
Pierre Clastres, Societatea contra statului, Bucureşti, Editura Ararat, 1995
Marie-Odile Geraud Olivier Leservoisier, Richard Pottier, Noţiunile cheie ale etnologiei.
Analize şi texte, Polirom, 2001
Jean-William Lapierre, Viaţa fără stat?, Institutul European, Iaşi, 1997
Edgar Morin, Paradigma pierdută: natura umană, Editura Universităţii Al. I. Cuza Iaşi, Iaşi, 1999
EVALUARE condiţii
criterii
Lucrare de seminar, prezentare de referate, participare la dezbateri şi examenul oral din
forme
sesiune
formula notei 50% nota obţinută la seminar
finale 50% nota obţinută la examen
109
DENUMIREA ANTROPOLOGIE POLITICĂ
COD:
DISCIPLINEI
ANUL DE 3 SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F- OP

STUDIU facultativă)
NUMĂRUL ORELOR TOTAL TOTAL ORE NUMĂR TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE

PE SAPTĂMÂNĂ ORE ACTIVITATE DE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, PREDARE
SEMESTRU INDIVIDUALA* CREDITE M-mixt)
C S L Pr.
2 2 56 5 E Română

DISCIPLINEI PROF. DR. ANTON CARPINSCHI de Ştiinţe Politice
DISCIPLINE ANTERIOR -
ABSOLVITE
OBIECTIVE Familiarizarea cu noţiunile specifice disciplinei; familiarizarea cu principalele paradigme

şi teme de studiu ale antropologiei politice; dezvoltarea capacităţii de a analiza
observaţiile etnologice şi istorice în context comparativ.
TEMATICĂ Antropologia politică: conţinutul şi metodele disciplinei
GENERALĂ Istoria antropologiei politice: marile curente şi şcoli de gândire
Politicul şi statutul anthropologic al realităţii.
Fundamentele antropologice ale puterii politice.
TEMATICA Seminar introductiv. Antropologie, etologie, sociobiologie şi biopolitică. Cultură şi
SEMINARIILOR / natură, etnie şi etnocentrism, rasă şi istorie. Constituirea antropologiei politice. Obiectul
LUCRĂRILOR DE şi metodele antropologiei politice. Funcţionalismul, culturalismul şi structuralismul.
LABORATOR
Evoluţionism şi ficţiuni politico-antropologice. Relaţiile de rudenie, stratificarea socială şi
puterea politică. Societatea împotriva statului. Societatea fără stat? Societăţile
segmentare. Religia şi puterea politică. Statul tradiţional şi procesul de modernizare.
Modernizarea în Europa de Est. Studiul antropologic al comunităţilor urbane occidentale.
Identitatea de gen şi raporturile politice: dominaţia masculină Antropologia economică şi
interpretarea antropologică a ecologiei. Concluzii: relevanţa politică a conceptelor
antropologice.
METODE DE Prelegerea, dezbaterea.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE Georges Balandier, Antropologie politică,Editura Amacord, Timişoara,1998. Anton
(SELECTIV) Carpinschi, Cristian Bocancea, Ştiinţa politicului, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”,
Iaşi, 1998. Pierre Clastres, Societatea contra statului, Bucureşti, Editura Ararat, 1995.
Marie-Odile Geraud Olivier Leservoisier, Richard Pottier, Noţiunile cheie ale etnologiei.
Analize şi texte, Polirom, 2001. Jean-William Lapierre, Viaţa fără stat?, Institutul
European, Iaşi, 1997. Edgar Morin, Paradigma pierdută: natura umană, Editura
Universităţii Al. I. Cuza Iaşi, Iaşi, 1999
EVALUARE condiţii Participarea activă la seminarii şi parcurgerea bibliografiei obligatorii.

Cunoaşterea conţinutului didactic predat în timpul cursului; capacitatea de a
criterii analiza în mod critic cunoştinţele asimilate; prezenţa unei activităţi susţinute în
timpul seminariilor; lectura bibliografiei obligatorii
Evaluarea continuă a participării la prezentarea temelor de seminar în cursul
forme
semestrului (inclusiv redactarea unui eseu); examen oral la finalul acestuia.
formula notei 50% (evaluarea activităţii din timpul seminariilor) + 50% (examen scris)
finale
110
DENUMIREA DISCIPLINEI APLICAŢII ALE SEMIOTICII ÎN RP ŞI PUBLICITATE COD: DO 7
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE

SEMESTRU
INDIVIDUALA CREDITE
C S L Pr
2 2 0 0 56 104 5 MIXT ROMÂNĂ

DISCIPLINEI PROF. UNIV. DR. TRAIAN D. STANCIULESCU ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII
• asimilarea unui sistem adecvat de concepte din domeniul semioticii

OBIECTIVE • redefinirea din perspectiva semiotică a principiilor comunicării şi relaţiilor publice
• prezentarea principalelor instrumente ale metodologiei semiotice,
în scopul aplicării lor la domeniul comunicării publice şi al relaţiilor publice
• însuşirea deprinderilor necesare analizei complexe a oricărui tip de semioză din
domeniul CP şi RP
• homo significans, de la natură la cultură; despre triada semn, semioză, semiotică
• definiţii şi modele ale semnului: nivele de maturizare, structură şi funcţionalitate
• semioza: informaţie şi comunicare, modele de analiză a situaţiilor de CP şi RP
• temeiuri onto-logice ale comunicării prin limbaj nonverbal: aplicaţii în doemniul CP şi RP
• performanţe ale comunicării prin limbaj verbal în RP
• virtuţi şi limite ale discursului semiotic specific CP şi RP
• semiotica, metodologie generală de analiză structurală, triadică, situaţională
TEMATICĂ • fundamentele CP în perspectiva metodologiei semiotice: concepte, principii, legi
GENERALĂ • fundamentele RP în perspectiva analizei semiotice: o redefinire situaţională
• strategii sinergice de persuadare / manipulare în domeniul CP şi RP, publicităţii
• domenii esenţiale ale CP şi RP: de la artistic la politic (asumări semiotice)
• CP şi RP: premise pentru o ştiinţă a comuniunii umane
TEMATICA La seminarii vor fi particularizate temele generale prezentate la curs, prin aplicaţii
SEMINARIILOR precum: • dificultăţi de comunicare şi rezolvarea lor; • semiotica limbajului gestual; • de
la limbajul privirii la limbajul vorbirii; • semiotica minciunii; • semiotica manipulării publice;
• semiotica conflictului public; • semiotica discursului politic; • semiotica discursului
publicitar; • mass media si comunicarea strategică; • antrenamentul comunicării; etc.
Klinkenberg, Introducere în semiotică, Polirom, 2003.
McQuail, Denis, Comunicarea, Institutul European, Iaşi, 1999.
BIBLIOGRAFIE Newsom, Doug, Totul despre relaţiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003
OBLIGATORIE Stănciulescu, T. D., La început a fost semnul, Performantica, 2004.
Stănciulescu, T. D., Semiotică aplicată la relaţii publice, CURS IDD, UAIC, 2004;
• frecventarea orelor de curs şi de seminar; participarea activă la cel puţin

condiţii
8 seminarii
EVALUARE
criterii
• observaţie directă la seminarii + probe scrise / întrebări de opinie la curs
forme
şi seminar + lucrare examen scris în sesiune
notei finale pentru lucrarea aplicativă + nota de la examenul scris) : 3
111
DENUMIREA DISCIPLINEI STRATEGII PERSUASIVE COD:
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI OPTIONALĂ

SEMESTRU
INDIVIDUALA CREDITE
C S L Pr
2 1 0 0 42 84 5 MIXT ROMÂNĂ

• definirea şi asimilarea unui sistem strategii de persuadare în comunicarea umană

OBIECTIVE • particularizarea strategiilor persuasive la câteva domenii de maxim interes
(comunicare publică / mass media, PR, reclamă etc.)
• determinarea şi asumarea sistemului de norme axiologice specifice utilizării
strategiilor persuasive în domeniile implicate
• persuadarea, ştiinţă a modelării liberului arbitru; • persuasiune şi manipulare, între a crede şi
a (nu) şti; • disfuncţii şi impasuri majore ale comunicării: de la gândirea negativă la conflict
etc.; • strategii practice şi analitice de depăşire a tensiunilor în comunicare:
de la psihanaliză la gândirea pozitivă, de la semiotică la “monografia polară”; • programarea
neuro-lingvistică (NLP): strategie (non)verbală de persuadare subliminală; •
intracomunicarea, intercomunicarea, transcomunicarea: tehnici de autoarmonizare, eficienţa
lui “a porni de la celălalt”, comuniunea sau dincolo de graniţele individualităţii; • aplicaţii ale
TEMATICĂ NLP în afaceri, relaţii publice, mass media etc. ; • analiza tranzacţională: roluri sugestive în
GENERALĂ comunicarea eficientă; • tehnici de persuasiune şi manipulare aplicate în relaţiile de
negociere; • alte tehnici (auto)sugestive utilizare în comunicare: silva, mind control, terapia
cognitivă, etc.; • strategii creative în CP si PR: despre know-how-ul succesului.
TEMATICA La seminarii vor fi particularizate temele generale prezentate la curs, prin aplicaţii
SEMINARIILOR precum: • studiul situaţiilor particulare de (non)comunicare în CP, RP etc.; • aplicaţii şi
studii de caz: prezentare / interpretare de filme; • exerciţii de aplicare a strategiilor
persuasive în mass media şi publicitate; • tehnici de persuadare / manipulare aplicate în
domeniul politic, economic, cultural-ştiinţific; • dincolo de propagandă: despre demitizarea
unor mituri ale mileniului trei.
Steve Andreas, Charles Faulkner, NLP şi succesul, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2006
Eric Berne, Jocuri pentru adulţi, Buc., Amaltea, 2002.
BIBLIOGRAFIE Charles Larson, Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
OBLIGATORIE
R. de Lassus, Programarea neuro-lingvistică şi arta comunicării, Teora, Bucureşti, 2004.
Alex Mucchielli, Arta de a influenţa: analiza tehnicilor de manipulare, Editura Polirom, Iaşi
Ion-Ovidiu Pânişoară, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
• frecventarea orelor de curs şi de seminar; participarea activă la cel puţin

condiţii
7 seminarii
EVALUARE criterii aplicative realizate acasă ; • rezultatul obţinut la discuţia / colocviul din
sesiune
forme
şi seminar + susţinerea unei lucrări aplicative în sesiune
notei finale pentru lucrarea aplicativă susţinută / 2
112
DENUMIREA DISCIPLINEI SEMIOLOGIA CULTURII COD: DO 7
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE

SEMESTRU
INDIVIDUALA CREDITE
C S L Pr
2 1 0 0 42 84 5 MIXT ROMÂNĂ

• Cursul propune: (1) abilitarea masteranzilor în utilizarea metodologiei semiotice

OBIECTIVE pentru interpretarea diferitelor tipuri de discurs / text cultural; (2) asumarea metodologiei
semiotice la interfaţa sa cu metodele specifice altor demersuri interpretative
(hermeneutic, filosofic, social-politic, psiho-lingvistic, jurnalistic, artistic etc.); (3)
prefigurarea diversele situaţii de comunicare cu care studenţii / absolvenţii s-ar putea
confrunta.
(1) Virtuţi şi limite ale teoriei semnelor şi organonului semiotic: o sinteză necesară; (2)
Metodele analizei semiotice, între cantitativ şi calitativ, analitic şi sintetic; (3) Tipuri de
discurs cultural-simbolic: o recuperare semiotico-hermeneuticN; (4) Arhetipuri ale
discursului magico-ritualic: de la intuiţia arhaică la raţiunea ştiinţifică; (5) Lecturi semio-
logice ale discursului mitic: de la mitul creaţiei lumii la mitul revoluţiei sociale; (6) Asumări
semiotice ale discursului religios: pledoarie pentru unitatea spiritului omenesc; (7)
Orizonturi semiotice ale discursului filosofic: metamorfozele limbajului, de la natură la
TEMATICĂ cultură; 8) Semiotica discursului artistic: o viziune neconvenţională asupra “principiului
GENERALĂ plăcerii”; 9) De la morfologia basmului la naratologie: resurse semio-logice ale
textualităţii; (10) Semiotica discursului ştiinţific: paradigmele Mileniului Trei; (11) “Sinergia
esenţială”: cultura ca sistem de semne; (12) Repere pentru o disciplină integratoare:
“semiologia iubirii”.
TEMATICA Se stabileşte prin corelarea aplicaţiilor cu subiectele tematice ale cursului, prin definirea
SEMINARIILOR unei teme de cercetare practică unică pe întreg parcursul semestrului
Deely, John, Bazele semioticii, Editura All, Bucureşti, 1997.
Eco, Umberto, Tratat de semiotică generală, ESE, Bucureşti, 1982.
BIBLIOGRAFIE Lotman, I., Tipologia culturii
OBLIGATORIE
Stǎnciulescu, Traian D. La început a fost semnul, Performantica, 2004.
Stǎnciulescu, Traian D. Semiotics of light: an integrative approach to human archetypal
roots, Editura Cristal-Concept, Iaş, 2004.
condiţii • frecventarea activă a orelor de curs / seminar (cel puţin 7 seminarii)

criterii
EVALUARE
forme
şi seminar
notei finale pentru lucrarea aplicativă / 2
113
DENUMIREA DISCIPLINEI FILOSOFIA CREAŢIEI COD: DO 7
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE

SEMESTRU
INDIVIDUALA CREDITE
C S L Pr
2 1 0 0 42 84 5 MIXT ROMÂNĂ

Cursul îşi propune să contribuie la formarea unei viziuni integratoare cu privire la

OBIECTIVE universul creaţiei cosmice şi al creaţiei umane, la consolidarea unor corecte şi eficiente
deprinderi de cunoaştere şi cercetare ştiinţifică, printr-o dublă activitate: (a) teoretică, prin
asumarea sistematică a principalelor dimensiuni ale demersului creator; (b) aplicativă,
prin formarea deprinderilor de asumare critică a informaţiilor, a lecturilor şi prin realizarea
unor lucrări cu un anumit grad de originalitate.
(1) Pledoarie pentru o filosofie a creaţiei: ipostaze conceptual-integratoare; (2) Situaţia de
"comunicare creatoare": o metodologie insuficient valorizată; (3) Ipostaze ale creaţiei lumii:
de la discursul mitico-religios la discursul ştiinţific; (4) Modelări culturale ale relaţiei
gîndire-limbaj creator: fundamentele creativităţii în orizontul ştiinţei complexităţii; (5)
Perspectiva teoriei informaţiei: structuri sistemice ale "universului de creaţie", legi ale
"devenirii creatoare"; (6) Perspectiva teoriei comunicării: de la modelul "3P" + "3R" la
modelul “grafului semiotic”; (7) Omul, “fiinţă vibratilă”: creator şi produs al culturii;
TEMATICĂ Procesul creator, între tradiţie şi inovaţie: explicaţii ale logicii “rezonanţei creatoare”; (8)
GENERALĂ
Produsul de creaţie: sugestii pentru un posibil model axiologic. Contextul logic şi istoric al
căutării creative; (9) Determinări social-istorice ale euristicului. Creaţie şi socializare
performantă. Modelări predictive ale euristicului; (10) De la lumină la iluminare:
dimensiuni (non)standard ale creaţiei de geniu. (11-13) Strategii de educare şi stimulare a
creativităţii: aplicaţii posibile, de la know what la know how; (14) Fundamente ale valorii
etnice: arhetipuri ale creaţiei româneşti.
TEMATICA Presupune realizarea unor aplicaţii de analiză şi construcţie practică correlate cu tematica
SEMINARIILOR cursului
Isac, V., Stănciulescu, T.D., Fundamentele valorii. Arhetipuri ale spiritului romanesc (în
colaborare cu V. Isac), Editura Performantica, Iaşi, 2006.
BIBLIOGRAFIE Moraru, Ion, Ştiinţa şi filosofia creaţiei, EDP, Bucureşti, 1995.
OBLIGATORIE
Roşca, Al., Creativitatea generală şi specifică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1981.
Rusu, Liviu, Eseu despre creaţia artistică, ESE, cureşti, 1989.
Stănciulescu, Traian D., Miturile creaţiei - lecturi semiotice, Performantica, Iaşi, 1995.
Stănciulescu, Traian D. Tratat de creatologie, coordonator, Performantica, Iaşi, 1998.
Stănciulescu, Traian D. Introducere în filosofia creaţiei umane, Junimea, Iaşi, 1999.
condiţii • frecventarea activă a orelor de curs / seminar (cel puţin 7 seminarii)

criterii
EVALUARE
forme
şi seminar
notei finale pentru lucrarea aplicativă / 2
114
DENUMIREA DISCIPLINEI ASISTENŢA SOCIALĂ A PERSOANELOR DEVIANTE COD:

C S L Pr.
2 2 56 94 6 M ROMÂNĂ
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA

TITULARUL
SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ
DISCIPLINEI LECTOR DR. MARIA SANDU
SOCIALĂ

SOCIOLOGIA DEVIANŢEI
OBIECTIVE 1. Oferirea unor modele explicative asupra devianţei, delincvenţe ş infracţionalităţiii în

general, şi asupra delincvenţei juvenile în special
2. Relevarea impactului diverselor forme de reacţie socială în ceea ce priveşte controlul
devianţei, delincvenţei şi infracţionalităţii.
3. Familiarizarea cu rolul, funcţiile şi principalele tipuri de activităţi din cadrul sistemului de
protecţie şi asistenţă socială a minorilor delincvenţi, precum şi din cadrul sistemului de
reintegrare socială şi supraveghere a persoanelor care comit infracţiuni.
4. Abordarea şi descrierea unor forme şi tipuri instituţionale de asistenţă psihosocială
asigurată persoanelor care comit infracţiuni, precum şi victimelor acestora.
TEMATICĂ GENERALĂ I. Devianţă, delincvenţă şi infracţionalitate – analiză conceptuală

II. Reacţia socială cu privire la fenomenul devianţei – modele de reacţie socială. Probaţiunea –
formă modernă de reacţie socială şi protecţie comunitară
III. Forme de protecţie şi asistenţă socială a persoanelor care manifestă comportament
deviant şi delincvenţional
• Strategii de prevenire a fenomenului devianţei sociale
• Intervenţia psihosocială specializată judiciară şi extrajudiciară
IV. Asistenţa psihosocială în cadrul sistemului de probaţiune şi a sistemului penitenciar
• Asistenţa psihosocială penală. Asistenţa psihosocială post-penală
TEMATICA 1. Evaluarea psihosocială a persoanelor care comit acte antisociale
SEMINARIILOR / 2. Programe de consiliere
LUCRĂRILOR DE 3. Programe de lucru cu grupul
LABORATOR 4. Programe comunitare
METODE DE Prelegerea, dezbaterea, problematizarea, jocul de rol, oferirea de exemple din practică, elaborarea
PREDARE unor proiecte de prevenţie şi intervenţie
BIBLIOGRAFIE 1. Durnescu, Ioan, Asistenţa socială în penitenciar, Polirom, 2009.

OBLIGATORIE 3. Miftode Vasile (coord.), Sociologia populaţiilor vulnerabile. Teorie şi metodă, Ed. Universităţii “Al. I.
(SELECTIV) Cuza”, Iaşi, 2004.
4. Neamţu, Cristina, Devianţa şcolară. Ghid de intervenţie în cazul problemelor de comportament
ale elevilor, Polirom, Iaşi, 2003.
5. Poledna, Sorina (coordonator), Modalităţi de intervenţie psiho-socială în activitatea de probaţiune, Presa
Universitară Clujeană, 2002.
6. Sandu Maria, Cercetarea criminologică între practica şi politica anticriminală, în Revista de Cercetare şi
Intervenţie Socială nr. 19/2007, Iaşi, 2007.
7. Sandu, Maria, Asistenţa socială a persoanelor deviante, curs, în Asistenţă socială, anul III, sem
1, I.D., Editura Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi, 2008.
8. Sandu, Maria, Probaţiune şi protecţia victimei în cadrul reformei penale din România, în
«Analele Universităţii “Al. I. Cuza”» Iaşi, 2004.
EVALUARE Prezenţa la curs şi seminar; activitatea de laborator – susţinerea referatelor şi proiectelor; studiu
condiţii
individual
criterii Calitatea proiectelor şi a prezentării acestora; calitatea tezei scrise
forme Activitatea de laborator şi examen scris
ACTIVITATEA DE LABORATOR – 50% ; EXAMEN SCRIS – 40%; PUNCTAJ
formula noteiDIN
finale
OFICIU – 10%.
115
Denumirea disciplinei CONSTRUCTIE EUROPEANA Codul
disciplinei
Anul de studiu III Semestrul II Tipul de evaluare finală (E/V) E2
Regimul disciplinei (Ob, Op, F) Ob Nr. de 5
credite
Total ore din planul de învăţământ 42 Totalul ore studiu 70 Total ore pe semestru 112
individual
Titularul disciplinei Titular curs Titular seminar / lucrări practice
( grad didactic şi ştiinţific,
Conf. univ. dr. Mioara Nedelcu Preparator Simona Vrânceanu
nume, prenume)
Colectivul de specialitate RISE
NUMĂRUL TOTAL DE ORE (PE SEMESTRU) DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Total C S LP
56 28 28 -
Competenţe generale (competenţele generale sunt menţionate în fişa specializării)

1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare:
- cunoaşterea noţiunilor specifice disciplinei;
- explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi
- familiarizarea studenţilor cu principalele concepte, paradigme şi teme referitoare la
constructia europeana
2. Instrumental-aplicative :
- utilizarea adecvată a noţiunilor specifice;
- studii de caz
Competenţe
specifice 3. Atitudinale:
disciplinei - însuşirea conceptelor fundamentale referitoare la: paradigma politică, istorică
si culturală a constructiei europene, obiectivele unificării europene, cadrul
instituţional al Uniunii Europene;
- cunoaşterea particularităţilor proiectului constructiei europene;
- formarea deprinderilor de a analiza modul de organizare şi scopul constructiei
europene;
- formarea abilităţilor de cercetare ştiinţifică.
116
Conţinutul disciplinei
Tematică curs Tematică seminar / lucrări practice
Tematică I. Unitatea europeana – conceptii si personalitati I. Prezentarea tematicii seminarului şi a
generală bibliografiei. Chestionar de evaluare
II. Divizarea Europeei postbelice. Aliantele
iniţială.
militare II. Stat, naţiune, suveranitate. De la
III. Programul Reconstructiei Europene naţionalism la “europenizare”.
III. Nevoia unei construcţii
IV. Consiliul Europei si Conventia Europeana de europene: paradigma istorică,
Aparare a Drepturilor Omului si a Libertatilor paradigma culturala, paradigma
politica.
Fundamentale
IV. Repere spaţio – temporale ale
V. Constituirea comunitatilor europene. Tratatele construcţiei europene.
de la Roma V. Obiectivele unificării europene.
Metoda. Actorii şi rolul lor în
VI. Reformarea Comunitatii Economice si
contrucţia europeană.
inceputurile cooperarii politice VI. Cadrul instituţional – instituţiile
VII. Crearea spatiului Schengen Uniunii Europene şi rolul lor.
VII.Comisia Europeană. Parlamentul
VII. Actul Unic European si realizarea Pietei European. Consiliul European.
Unice VIII. Tratatele Uniunii Europene –
Paris, Roma, Actul Unic European.
VIII. De la Comunitatea Europeana la Uniunea
IX. Tratatele Uniunii Europene –
Europeana: Tratatul de la Maastricht Maastricht, Amsterdam, Nisa.
IX. Aprofundarea procesului integrarii prin X. Identitate naţională versus
identitate europeană.
Tratatul de la Amsterdam
XI. Procesul de aderare al României
X. Tratatul de la Nisa si Declaratia de la Laeken la Uniunea Europeană.
XI. Etapele extinderii Comunitatii XII. Aderearea României la UE şi
Europene/Uniunii Europene si problemele calea „spinoasă” a integrării.

integrarii XIII. Aderearea României la UE şi
XII. Grupurile politice din Parlamentul European calea „spinoasă” a integrării.
XIII. Sistemul european al grupurilor de interese XIV. Construcţia europeană,
XIV. Avatarurile adoptarii unei Constitutii încotro???
europene. Tratatul de la Lisabona. Perspectivele
unor noi extinderi
117
Bibliografie
obligatorie ANDREESCU, Gabriel, SEVERIN, Adrian, MOISA, Sorin, Un concept românesc
selectivă
privind viitorul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iaşi, 2001
ANGELESCU, Coralia, Optiuni strategice de dezvoltare a economiei românesti,
Editura ASE, Bucuresti, 2004
AVRAM, Ion, Uniunea Europeana si aderarea Romaniei, Editura Sylvi, Bucuresti,
2001
BARBULESCU, Iordan Gheorghe, Uniunea Europeana. Politicile extinderii,
Editura Tritonic, Bucuresti, 2005
BÂRZEA, Cezar, Politicile si institutiile Uniunii Europene, Editura Corint,
Bucuresti, 2001
BERSTEIN, Serge, MILZA, Pierre, Istoria Europei, vol. I-V, Editura Institutul
European, Iasi, 1997-1998
BOOKER, Christopher, NORTH, Richard, Uniunea Europeana – marea amagire,
istoria secreta a constructiei europene, Editura Antet XX Press, Bucuresti, 2004
BULEI, Ion, Scurta istorie a romanilor, Editura Meronia, Bucuresti, 2004
CALVOCORESSI, Peter, Europa de la Bismark la Gorbaciov, Editura Polirom, Iaşi,
2003
CONSTANTIN, Valentin, Documente de baza ale Comunitatii si Uniunii Europene,
ed. II, Editura Polirom, Iasi, 2002
COUDENHOVE - KALERGI, NIKOLAUS, Richard, Pan – Europa. Dedicată
tineretului Europei, Editura Pro Europa, Tîrgu-Mureş, 1997
COURTY, DEVIN, Guillaume, Constructia europeana, Editura Coresi, Bucureşti,
2003
CREMONA, Marise, The enlargement of the European Union, Oxford, 2003
DIACONESCU, Mirela, Economie europeana, Editura Uranus, Bucuresti, 2004
DIACONU, Nicoleta, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina
Lex, Bucuresti, 2001
Documente de bază ale Comunităţii şi Uniunii Europene, Editura Polirom, Iaşi, 1999
DOBRE, Ana, Maria, COMAN, Ramona, România şi integrarea europeană, Editura
Institutul European, Iaşi, 2005
118
DRAGOŞ, Dacian, Cosmin, Drept comunitar European, Edit.Accent,Cluj-Napoca,
Bibliografie
obligatorie 2003
selectivă
FABBRINI, Sergio, Democracy and federalism in the European Union and the
United States : exploring post-national governance, London, 2005
FERREOL, Gilles (coord.), Dictionarul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iasi,
2001
FISICHELLA, Domenico, Ştiinţa Politică. Probleme, concepte, teorii, Editura
Polirom, Iasi, 2001
FONTAINE, Pascal, Constructia Europeana de la 1945 pana in zilele noastre,
Editura Institutul European, Iaşi, 1998
FRUNZETI, Teodor, ZODIAN, Vladimir (coord.), Humea 2005. Enciclopedia
Politică şi Militară (Studii strategice şi de securitate), Editura Centrului Tehnic –
Editorial al Armatei, Bucureşti, 2005
FUEREA, Augustin, Institutiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic,
Bucuresti, 2002
GHICA, Luciana-Alexandra (coord.), Enciclopedia Uniunii Europene, Editura
Meronia, Bucuresti, 2007
GOODMAN, S.F., The European Union, Third Edition, MacMillan Press, LTD,
1996
GREENWOOD, Justin, Interest Representation in the European Union, Palgrave,
MacMillan Press, LTD, 2003
GYEMANT, Ladislau, Preistoria constructiei europene, Editura Fundatiei pentru
Studii Europene, Cluj-Napoca, 1999
HELD, David, Democratia si ordinea globala : de la statul modern la guvernarea
cosmopolita, Editura Univers, Bucuresti, 2000
HEN, Christian, LÉONARD, Jacques, Uniunea Europeana, ed. X., Editura C.N.I.
"Coresi", Bucuresti, 2003
HERMET, Guy, Istoria natiunilor si a nationalismului în Europa, Editura Institutul
European, Iasi, 1997
HOOGHE, Liesbet, MARKS, Gary, Multi-level governance and European
integration, Lanham, 2001
Analiza si evaluarea evolutiilor în plan economic, social, legislativ si institutional în
cazul noilor state membre ale UE, Institutul European din România, Bucuresti, 2005
119
IVAN, Adrian, Liviu, Statele Unite ale Europei, , Editura Institutul European, Iasi,
Bibliografie
obligatorie 2007
selectivă
LEONARD, Dick, Ghidul Uniunii Europene, Editura Teora, Bucuresti, 2001
LIJPHART, Arendt, Modele ale democraţiei, , Editura Polirom, Iasi, 2000
LUZELER, Paul, Michael, Europa după Maastricht. Perspective americane, şi
europene, Editura Institutul European, Iasi, 2004
MAGNETTE, Paul, Europa politica : cetatenie, constitutie, democratie, Editura
Institutul European, Iasi, 2003
MAGNETTE, Paul, Le régime politique de l'Union européenne, Paris, 2003
MARINAS, Laura (coord.), Sistemul de guvernare al Uniunii Europene, Editura
Luceafarul, Bucuresti, 2003
MILLER, Davis (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura
Humanitas, Bucuresti, 2000
Morreau, Defarges, Phillipe, Instituţiile Europene, Editura Amacord, Timişoara,
2002
MORIN, Edgar, Gândidnd Europa, Editura Institutul European, Iaşi, 2008
NECULAU, Adrian, Noi si Europa, Editura Polirom, Iaşi, 2003
NEDELCU, Mioara, Construcţia Europeană. Procese şi etape, Editura Tipo
Moldova, Iaşi, 2008
Nicoll, William, Sir, Salmon, Trevor C., Understanding the European Union, Person
Education, Limited, Essex, England, 2001
PASCARIU, Gabriela, Carmen, Uniunea Europeana, politici si piete agricole,
Editura Economica, Bucuresti, 1999
PAUN, Ciprian, Adrian, Die Unionsbuergerrechte (Drepturilor cetatenilor Uniunii
Europene), Cluj-Napoca: Editura Presa Universitara Clujeana, 2003
PAUN, Nicolae, PAUN, Ciprian, Adrian, Istoria constructiei europene, Editura Efes,
Cluj-Napoca, 2000
PAUN, Nicolae, PAUN, Adrian, Ciprian, COMANESCU, Albu, Radu, Institutiile
Uniunii Europene, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2004
PELKMANS, Jacques, Integrarea Europeana : metode si analiza economica, ed. II,
Editura Institutul European din România, Bucuresti, 2003
PETERSON, John, SHACKLETON, Michael, The institutions of the European
Union, Oxford, 2002
120
Bibliografie
obligatorie PHILIP, P. si colab., Politica Agricola Comuna-consecinte asupra României, Studiul
selectivă
2, Institutul European din România, Bucuresti, 2002
Planul National de Dezvoltare 2007-2013, Ministerul Integrarii Europene
POLADIAN, Simona, ALBU, Cornel, ANDREESCU, Eugen (coord.), Reforma
interna a Uniunii Europene, Centrul de Informare si Documentare Economica,
Bucuresti, 2003
PROFIROIU G., Marius, Alina, Introducere în realitatile europene, Editura
Economica, Bucuresti, 2000
PROFIROIU, Marius; POPESCU, Irina, Politici europene, Editura Economica,
Bucuresti, 2003
RIFKIN, Jeremz, Visul european. Despre cum, pe tăcut, Europa va pune în umbră
“visul american”, Editura Polirom, Iasi, 2006
ROTH, Francois, Inventarea Europei, Editura Institutul European, Iasi, 2007
SMITH, Karen E., Politica externă a Uniunii Europene, Editura Trei, Bucuresti,
2004
STOICA, Camelia, Libera circulatie a persoanelor în Uniunea Europeana, Editura
Oscar Print, Bucuresti, 2001
Tratatul privind aderarea României la Uniunea Europeană, Editura All Beck,
Bucuresti, 2005
WIENER, Antje, DIEZ, Thomas, European integration theory, Oxford, 2004
ZĂPÂRŢAN, Liviu, Petru, Construcţia europeană, Editura Imprimeriei de Vest,
Oradea, 2000
ZORGBIBE, Charles, Constructia europeana : trecut, prezent, viitor , Editura Trei,
Bucuresti, 1998
ZORGBIBE, Charles, Le monde depuis 1945, Presses Universitaires de France,
Paris, 1980
ZORGBIBE, Charles, L’Apres-guerre froide dans le monde, Presses Universitaires
de France, Paris, 1993
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea exprimată în %

{total = 100%}
• Media notelor acordate la seminar / lucrări practice 10
• Notele obţinute la testele periodice sau parţiale
• Nota acordată pentru frecvenţa şi conduita la activităţi 10
• Notele acordate pentru referate, eseuri, traduceri, studii de caz … 10
121
•Notele acordate pentru participarea la cercuri ştiinţifice şi/sau la
concursuri profesionale
• Nota acordată la examinarea finală 70
• Alte note
Cerinţe minime de promovare (pentru nota 5) : Cerinţe maxime de promovare (pentru nota
-minim 4 la examinarea finală la care se adaugă 1 10) :
punct pentru îndeplinirea în proporţie de 50 % a -punctaj maxim pentru activitatea din timpul
activităţilor de la seminar; anului (seminar);
-punctaj maxim pentru lucrarea scrisă la
examenul final.
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. descifrarea şi studiul notiţelor de curs 5 8. pregătire prezentări orale 3
2. studiu după manual, suport de curs 8 9. pregătire examinare finală 8
3. studiul bibliografiei minimale indicate 6 10. consultaţii 1
4. documentare suplimentară în bibliotecă 6 11. documentare pe net 6
5. activitate specifică de pregătire pt. seminar / 5 12. alte activităţi: participare 5
lucrări practice sesiuni comunicări ştiinţifice
6. realizare teme de casă, eseuri, referate, 7 13. alte activităţi: 5
proiecte, traduceri etc. documentare pe teren
7. pregătire teste periodice sau parţiale - 14. alte activităţi: proiecte de 5
cercetare
Total ore studiu individual (pe semestru) = 70
122
CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE POLITICĂ – Master Marketing politic şi
DENUMIREA DISCIPLINEI COD:
comunicare
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

C S L Pr.
2 2 56 94 5 M Română

DISCIPLINEI LECT. DR. GEORGE BONDOR Filosofie
Istoria gîndirii politice, Teorie politică, Teorii ale democraţiei

OBIECTIVE - înţelegerea noţiunilor specifice disciplinei;

- explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei;
- familiarizarea studenţilor cu principalele concepte, probleme şi teme privitoare la cultura şi
educaţia politică
TEMATICĂ 1. Ce este cultura politică
GENERALĂ 2. Tipuri de cultură politică şi modele ale democraţiei
3. Valorile politice
4. Convingeri şi credinţe politice
5. Constituirea spaţiului public şi cultura politică
6. Mitologii politice
7. Cultură şi educaţie politică în România
TEMATICA 1. Înţelesuri ale conceptului de cultură politică
SEMINARIILOR 2. Opinii şi credinţe politice. Formarea identităţii politice
3. Reprezentări sociale, mituri, ideologii şi simboluri politice
4. Comportamentul politic. Atitudini şi virtuţi politice
5. Limbaj politic şi simboluri politice
6. Logica acţiunii colective şi raţionalitatea deciziilor politice
METODE DE sinteza, analiza, prelegerea, interpretarea de text, dialogul
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Gabriel A. Almond, Sidney Verba, Cultura civică, CEU Pres & Du Style, Bucureşti, 1996
OBLIGATORIE 2. Arend Lijphart, Modele ale democraţiei, Polirom, Iaşi, 2000
(SELECTIV) 3. Robert Dahl, Poliarhiile. Participare şi opoziţie, Institutul European, Iaşi, 2000
4. Daniel Barbu, Bizanţ contra Bizanţ. Explorări în cultura politică românească, Nemira, 2001
5. Bernard Denni, Patrick Lecomte, Sociologia politicului, vol. 1-2, Ed. Eikon, 2004
6. Robert Goodin, Hans-Dieter Klingemann, Manual de ştiinţă politică, Polirom, Iaşi, 2005
7. Samuel P. Huntington, Ordinea politica a societatilor in schimbare, Polirom, 1999
8. Hannah Arendt, Condiţia umană, Idea, Cluj, 2007
EVALUARE elaborarea unei lucrări de seminar, parcurgerea bibliografiei, participarea la

condiţii dezbateri
capacitatea de sinteză a informaţiilor, calitatea formulării judecăţilor şi
răspunsurilor în cadrul examinării, rigoarea şi originalitatea referatelor elaborate,
criterii însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor de specialitate; acurateţea analizei
conceptelor, ideilor, argumentelor specifice disciplinei; buna însuşire a
limbajului de specialitate al disciplinei
forme Evaluare mixtă: o notă la seminar şi o notă la examenul final (oral)
formula notei 50% examen; 50% activitatea de la seminar
finale
123
DENUMIREA DISCIPLINEI SOCIOLOGIA DEZVOLTARII COMUNITATILOR COD:
NUMĂRUL ORELOR PE TOTAL ORE TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE PREDARE

TOTAL ORE NUMĂR DE
SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen,
SEMESTRU CREDITE
INDIVIDUALA* M-mixt)
C S L Pr.
1 1 14 94 6 M română

DISCIPLINEI PROF.DR. ION I. IONESCU Sociologie si Asistenta socială
OBIECTIVE Să utilizeze concepte, tipologii şi explicaţii din domeniul sociologiei comunităţilor, sociologiei dezvoltării
comunităţilor; să utilizeze demersul sociologic de analiză a comunităţilor teritoriale în general, a politicilor şi
practicilor actuale; să (re)cunoască problemele domeniului, desprinse cu ajutorul unei metodologii
sociologice adecvate; să utilizeze metode şi tehnici sociologice de cercetare a comunităţilor teritoriale.
TEMATICĂ GENERALĂ 1. Perspectiva sociologică de abordare a comunităţilor. Provocări demografice, tehnologice,
(CURS ŞI SEMINAR) economice, socioculturale ale mondializării si emergenţa comunităţilor.
2. Modele teoretice în studiul comunităţilor. Punctul de vedere constructivist de abordare a DC.
3. Dinamismul comunităţilor. Evoluţia concepţiilor despre creştere, dezvoltare, dezvoltare cu finalitate
socială, dezvoltare durabilă.
4. Putere publică, intervenţia socială, autonomie locală, centralizare-descentralizare.
5. Etape ale organizării şi dezvoltării sociale locale; actori, resurse, obiective, mijloace; mobilizarea şi
proiectele.
6. Dezvoltarea comunităţilor rurale
7. Dezvoltarea comunităţilor urbane
8. Starea cercetărilor în comunităţile rurale şi urbane. Instrumente pentru realizarea diagnozei
comunitare. Repere metodologice pentru cercetarea comunităţilor; observaţia, ancheta, focus-grupul
etc.
9. Fundamente şi exigenţe ale cercetării-intervenţie. Ghid de analiza a nevoilor unei comunităţi.
Studiul matricei comunitare
10. Construcţia proiectelor. Organisme care se ocupă de dezvoltarea comunitară
11. Centrul de dezvoltare comunitară. Militantismul, benevolatul, angajamentul, construcţia interesului
comun.
12. Perspectiva regională în dezvoltarea comunitară
TEME DE SEMINAR 1. Dezvoltare durabilă, economie solidară. 2. Domenii şi strategii de intervenţie.

3.Autonomie locală. Centralizare-descentralizare 4.Reforma managementului public; caracteristici ale
strategiei DSL 5.Perspectiva regională în sociologia dezvoltării comunitare 6. Instrumente pentru realizarea
diagnozei comunitare. 7 Construcţia Ghidului de analiza a nivelului de dezvoltare, al sărăciei şi migraţiei
internaţionale. 8.Profilul agentului de dezvoltare comunitară şi activitatea acestuia în Centrul de dezvoltare
comunitară.
PROIECT DE CERCETARE: Analiza nivelului de dezvoltare durabilă a unei comunităţi (pe baza unor
indicatori construiţi la seminar)
METODE DE expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea
PREDARE
BIBLIOGRAFIE D. Sandu, Sociologia tranziţiei, Ed.Staff, 1996B.

OBLIGATORIE C. Choquet, Etat de savoirs sur le developpement, Paris, 1998
(SELECTIVA) J.F.Salberg, Action communautaire, Paris, Syros, 1998
A. Pettigrew, Management social et contexte de changement, De Boeck Universite, 1997
A. Giddens, Sociologie, Ed. All, 2000
I. Ionescu, Sociologia dezvoltării comunitare, Ed. Institutul European, 2004
Alan Bicker,Paul Sillitoe and Johan Pottier, Development and Local Knowledge, London, New York, 2004
Melvin Ayogu, Don Ross, Development Dilemmas, Routledge, London, New York, 2005
T. Oblet, Guvernarea oraşului, Institutul European, 2008
EVALUARE condiţii Frecventa şi participarea activă la (cel puţin jumătate dintre) seminarii
intervenţiile pe tematica seminariilor; evaluarea complexă a insuşirii cunoştinţelor şi
abilităţilor de cercetare în domeniu; nota la lucrarea din timpul semestrului; examenul
criterii
oral din sesiune
forme portofoliu, examen oral

formula notei Media notelor pentru activitatea la seminar, la portofoliul de cercetare, la examenul din
finale sesiune
124
DENUMIREA DISCIPLINEI DEPENDENŢA DE DROG ŞI ALCOOL. INTERVENŢIE ŞI PREVENŢIE COD:
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

C S L Pr.
2 2 56 108 10 M ROMÂNĂ

TITULARUL
SOCIALĂ
OBIECTIVE 1. Relevarea aspectelor etiologice în dependenţa de drog şi alcool (condiţii, factori, efecte)
2. Conturarea circuitului bio-psiho-socio-medical în tratamentul şi asistenţa toxicomaniilor
3. Evidenţierea unor aspecte legale privind traficul şi consumul de drog şi alcool, precum şi relaţia
dintre adicţie, devianţă, delincvenţă şi infracţionalitate.
TEMATICĂ GENERALĂ I. Drogurile – consideraţii generale – Definirea, clasificarea şi regimul drogurilor
II. Toxicomaniile – definire şi clasificare. Dependenţa, toleranţa şi abstinenţa; tipuri de
dependenţă. Aspecte cauzale, efecte psihosomatice şi tratarea toxicomaniilor
III. Alcoolmania – analiză conceptuală. Etiologia, tipurile şi fazele alcoolismului; Riscurile
consumului de alcool; Tratament şi principii asistenţiale
IV. Traficul şi consumul de alcool şi droguri şi devianţa socială – aspecte criminologice
V. Prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri - cadrul normativ şi
instituţional al prevenirii şi combaterii fenomenului; infracţiuni; măsuri psihosociale şi juridice.
TEMATICA 1. Strategia Uniunii Europene Antidrog: instituţii internaţionale şi europene implicate
SEMINARIILOR / 2. Strategia Naţională Antidrog: Agenţia Naţională Antidrog (A.N.A.)
LUCRĂRILOR DE 3. Programul Marea Alianţă Română Antidrog pentru Constituirea şi Implementarea Sistemului 4.
LABORATOR 4. Naţional Integrat de Prevenire şi Combatere a Consumului Ilicit de Droguri.
5. Programa cadru de formare profesională în adicţii.
6. Realizarea de proiecte de cercetare şi intervenţie privind etiologia fenomenului adictiv şi
realizarea circuitului bio-psiho-socio-medical în prevenţie şi intervenţie focalizate pe: aspecte
asistenţiale în cură şi post-cură; consilierea laică şi spirituală; grupurile de suport şi comunitatea
terapeutică; intervenţia familială – variantă de lucru cu persoanele dependente
METODE DE Prelegerea, dezbaterea, problematizarea, jocul de rol, oferirea de exemple din practică, elaborarea
PREDARE unor proiecte de prevenţie şi intervenţie
BIBLIOGRAFIE 1. American Psychiatric Association (1994): Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 4th Edition,
Washington DC
OBLIGATORIE
2. Annis, H.M., Davis, C.S. (1988): „Assessment and Expectancies in all dependent clients”, în Assessment of Addictive
(SELECTIV) Behaviors: Behavioral, Cognitive and Psychological Processes, Edited by Donovan, D.M., Marlatt, G.A., New York,
Guilford, pp. 84-111.
3. Boroi A (2001), Infracţiuni prevăzute de Legea nr. 143 din 2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de
droguri, Ed. Rosetti, Bucharest.
4. Cungi, Ch.(2000), Faire face aux dependances, Rety, Paris.
5. Ferréol, G. (1998), Adolescenţii şi toxicomania, Polirom, Iaşi.
6. Floyd, F.(2004), Manual despre alcoolism, Cluj-Napoca, Editura Renaşterea.
7. H.G. nr. 1359/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea
traficului şi consumului ilicit de droguri; H.G. nr. 154 din 2003 pentru aprobarea strategiei naţionale antidrog; H.G. din
14 aprilie 2004 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143 din 2000 privind
combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri; Legea nr. 143 din 2000.
8. Galanter, M., Kleber, H.D. (1999): Textboock of Substance Abuse Treatment, American Psychiatric Press, Wasington
DC, London.
9. Goatly, Ruth (2002), „Dependenţa şi comportamentul infracţional”, în Durnescu Ioan (coord.), Manualul consilierului
de reintegrare socială şi supraveghere, Ed. Themis.
10. MINISTERUL JUSTIŢIEI, D.R.S.S. (2004), Manual de practică în domeniul reintegrării sociale şi supravegherii,
Anul III, nr. 9/2004, Editura Oscar Print, Bucharest, pp. 247-292.
11. Neamţu, G., Stan, D. (2004), Asistenţa socială. Studii şi aplicaţii, Iaşi, Polirom.
12. Pieleanu M., (1999), Devianţa socială şi consumul de alcool în România anilor’’90, Ed. Trei Bucharest.
13. Prelipceanu, D., Voicu, V. (2004): Abuzul şi dependenţa de substanţe psihoactive. Manual pentru studenţii în medicină
şi medicii rezidenţi, Bucureşti, Editura Medica.
14. www.europa.eu.int; www.infoeuropa.ro; www.ministerulintegrarii.ro, www.ana.ro
EVALUARE condiţii
Participarea la cursuri şi seminarii; întocmirea şi susţinerea referatelor, lucrărilor
aplicative şi a proiectelor; parcurgerea bibliografiei în cadrul studiului individual
125
Nivelul participării la activităţile din timpul semestrului; calitatea referatelor, lucrărilor
criterii aplicative şi a proiectelor, precum şi a prezentării acestora; calitatea răspunsurilor şi a
prezentărilor în cadrul colocviului semestrial.
Prezenţa la curs şi seminar; examen oral pe baza tematicii cursului; susţinerea lucrării
forme
aplicative sau a proiectului în cadrul colocviului semestrial
ACTIVITATEA DIN TIMPUL SEMESTRULUI – 20% ; SUSŢINEREA UNEI LUCRĂRI DE
SPECIALITATE – ESEU SAU PROIECT AVÂND UN CARACTER INVESTIGATIV SAU/ŞI
formula noteiAPLICATIV,
finale ÎN CADRUL COLOCVIULUI SEMESTRIAL - 40%; EXAMEN ORAL DIN
TEMATICA DISCIPLINEI ŞI DISCUŢII PE MARGINEA LUCRĂRII PREZENTATE – 30%;
PUNCTAJ DIN OFICIU – 10%.
Denumirea EDUCATIE PARENTALA APRECIATIVA

cod:
disciplinei
Anul de Semestrul Statutul disciplinei (ob-obligatorie/op-opţională/f- OB

studiu facultativă)
Numărul orelor Total ore LIMBA DE

Total Număr Tipul de evaluare
pe saptămână activitate PREDARE
ore de (P-pe parcurs, C-colocviu,
individual
semestru credite E-examen, M-mixt)
A*
C S L Pr.
1 2 150 108 6 M RO
Gradul didactic şi ştiinţific, prenumele, numele Catedra

Titularul
SOCIOLOGIE SI ASIST.
disciplinei Lect .Dr. Daniela COJOCARU
SOCIALA
Discipline anterior TEHNICI SPECIFICE DE INTERVENTIE ÎN ASISTENTA SOCIALĂ

absolvite
Obiective Cunoasterea si utilizarea conceptelor disciplinei/Înţelegerea perspectivei

apreciative de interventie / Asimilarea diferenţelor dintre abordarea centrată pe
problemă şi cea apreciativă / Experimentarea unor tehnici de comunicare capabile
să stimuleze acţiunile pozitive / Aplicarea Ciclului 4 D în procesul de educaţie a
părinţilor / Învatarea prin exercitii a tehnicilor şi jocurilor întâlnite în procesul de
formare a adulţilor / Conştientizarea rolului adulţilor în stimularea participării
copiilor / Cunoaşterea standardelor minime obligatorii pentru centrele de
consiliere şi sprijin pentru părinţi/ Dezvoltarea abilităţilor necesare pentru
managementul grupului de părinţi în cadrul cursurilor de educaţie parentală
Tematică Competenţe şi practici parentale / Stiluri parentale-tipuri de interacţiuni copii –
generală părinţi / Parentalitate şi responsivitate / Parentalitate şi participarea copilului /
Control parental şi educaţie / Evaluarea relaţiilor părinţi – copii / Ancheta
apreciativă şi educatia parentală / Modele apreciative de evaluare a interacţiunilor
părinţi-copii / Managementul stresului şi al furiei / Modelul 4-D al intervenţiei
apreciative / Disciplinarea apreciativă a copilului / Comunicarea părinţi-copii ca
factor motivator al acţiunii acestora / Stadiile de dezvoltare a copilului şi tipuri de
educaţie în mediul familial / Uneltele părintelui în educaţia copiilor / Implicarea
tatălui în educaţia copiilor / Socializare şi educaţie familială / Educaţia parentală şi
terapii familiale
Tematica Tipuri şi forme ale educaţie parentale / Principii ale educaţiei adulţilor / Mesajele
seminariilor / la persoana întâi / Forme de stimulare a creativităţii / Disciplinarea apreciativă a
lucrărilor de copilului / Participarea copilului / Exersarea ciclului 4-D / Experimentarea
laborator practică a anchetei apreciative în cadrul grupului / Modalităţi de recrutare a
părinţilor / Modalităţi de implicare şi organizare a părinţilor / Managementul
126
grupului de părinţi / Dezvoltarea abilităţilor de comunicare eficientă / Dinamica
de grup / Evaluarea membrilor grupului şi a impactului cursurilor de educaţie
parentală
METODE DE Expunerea, demonstraţia, exemplificarea, exerciţiul, jocul de rol
PREDARE
Bibliografie Cojocaru, D.,2008, Copilaria si constructia parentalitatii, Polirom,

obligatorie Iasi/Cooperrider DL, Withney D, 2000, Apreciative Inquiry: Rethinking Human
(selectiv) Organization Toward a Positive Theory of Change, Stipes: Champaign, IL. ;
Copperider , D.L, 1990, “Positive image, positive action: The affirmative basis of
organizing”, in Srivastva, S., Cooperrider, D.L., Appreciative Management and
Leadership, , Jossey- Bass, San Francisco, pp. 91-125.; Johnson, G., Leavitt, W.,
2001, “Building on succes: transforming organisations through an appreciative
inquiry”, în Public personnel management, vol. 30 (1), pp. 129-136; Cojocaru, D.,
2003, “Ancheta Apreciativă - formă a cercetării - acţiune în schimbarea socială”,
în Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială, Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi,
Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială şi Holt România, Iaşi, Lumen,
vol. 2, pp. 203-208; Mc Quaide, S. and Ehrenreich J.H., 1997, “Assesing client strenghts, în Families in
Society”, Vol. 78, pp. 202- 210/ Saleebey D., 1992, The strengths perspective in social work practice.,
Longman, New York; Saleebey D., 1994, “Culture, theory and narrative: The intersection of meaning in
practice”, în Social Work, Vol.39, pp. 346-358; Cojocaru, Şt., 2006, Proiectul de
interventie in asistenta sociala. De la propunerea de finantare la planurile
individualizate de interventie, Polirom, Iasi; Cojocaru, Şt., 2005, Metode
apreciative in asistenta sociala. Ancheta, supervizarea si managementul de caz,
Polirom, Iasi; Yballe L.&O′Connor D., 2000, Appreciative pedagogy, în Journal
of Management Education, 24 (4 ): 474-483; Bushe G.R., „Five Theories of
Change Embedded in Apreciative Inquiry”, în Cooperrider DL, Sorensen P.,
Withney D, Yeager T, Apreciative Inquiry. An Emerging Direction for
Organization Development, Stpes Champaign, IL, 2001; Bushe G.R., „Advances
in Appreciative Inquiry as an Organizational Development Intervention”, în
Organization Development Journal, Fall 1995, 13 (3): pp.14-22; Holt România,
2003, Cum să devenim părinţi mai buni, Manualul educatorului parental, Iaşi,
Lumen; Holt România, 2003, Cum să devenim părinţi mai buni, Ghidul părintelui,
Iaşi, Lumen.
Evaluare realizarea celor 5 teme obligatorii în timpul semestrului, prezenţa

condiţii
la seminarii, temele se predau la datele stabilite
fiecare tema la seminar predată la timp va fi punctată cu max. 20
criterii puncte fiecare; pentru prezentă, punctajul max. este 50 puncte;
proiectul final este punctat cu max. 150 puncte
Prezentarea periodica a nivelului de realizare a temelor
forme Prezentarea orala a proiectului final realizat
50 % temele predate in timpul semestrului, exerciţiile practice

formula
50 % proiectul final
notei finale
127
DENUMIREA DISCIPLINEI EPISTEMOLOGIE POLITICĂ COD:

C S L Pr.
2 2 56 M

DISCIPLINEI LECT. UNIV. DRD. BOGDAN MIHAILESCU STIINTE POLITICE
OBIECTIVE 1. sublinierea principalelor teorii specifice epistemologiei ştiinţelor sociale; 2. înţelegerea

importanţei epistemologiei politice pentru teoria şi analiza politică;
TEMATICĂ GENERALĂ 1.Elemente de epistemologie generală şi caracteristici ale epistemologiei ştiinţelor sociale; 2
Problema întemeierii epistemice; 3. Statutul ştiinţelor politice în cadrul ştiinţelor sociale; 4.
Elemente ale demersului ştiinţific propriu cercetării politologice; 5. Înţelegerea acţiunii sociale;
6. Forme ale cunoaşterii politice; 7.Fundaţionalism şi raţionalism ;8. Problema valorii de adevăr în
cadrul ştiinţelor politice; 9. Raportul teoretic-empiric; 10. Falsificaţionismul ca model epistemic
pentru ştiinţele politice; 11. Epistemologia politică şi provocările postmodernismului
TEMATICA 1. Problema întemeierii epistemice şi noua filosofie a ştiinţei; 2.Trăsături ale epistemologiei
SEMINARIILOR / ştiinţelor sociale – între explicaţie şi înţelegere; 3.Trăsături ale epistemologiei ştiinţelor sociale –
LUCRĂRILOR DE raţiune, istorie, ştiinţificitate; 4.Rolul teoriilor cunoaşterii în gândirea şi practica politică;
LABORATOR 5.Raţionalismul ca mod de abordare a politicului; 6.Fapte şi valori în ştiinţele sociale;
7.Obiectivitate şi subiectivism în ştiinţele politice; 8.Teoretic şi empiric; normativ şi descriptiv în
ştiinţele politice; 9.Determinismul – model epistemic în cadrul teoriei politice; 10.Teoria
falsificaţionismului şi aplicaţiile sale în ştiinţele politice; 11.Falsificaţionismul sofisticat; 12.
Reguli, raţiuni, metode - elemente ale demersului ştiinţific; 13. Epistemologia politică şi
provocările nonfundaţionalismului postmodernist; 14. Ştiinţele politice în contextul interpenetrării
noilor ştiinţe sociale.
METODE DE
PREDARE Expunere, dezbatere, problematizare
BIBLIOGRAFIE Karl R. Popper, Filosofie socială şi filosofia ştiinţei, Editura Trei, Bucureşti, 2000; Mircea Flonta,
OBLIGATORIE Cognitio – o introducere critică în problema cunoaşterii, Editura All, Bucureşti, 1994; Martin
(SELECTIV) Hollis, Introducere în filosofia ştiinţelor sociale, Editura Trei, Bucureşti, 2001; Roger Trigg,
Înţelegerea ştiinţei sociale, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996; Mircea Flonta (ed.), Filosoful-
Rege?, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992; Michael Oakeshott, Raţionalismul în politică, Editura
All, Bucureşti, 1995;Gary King, Robert Keohane, Sidney Verba, Fundamentele cercetării sociale,
Editura Polirom, Iaşi, 2000.
EVALUARE condiţii
criterii
forme Test de verificare, prezentare de lucrari, participare la dezbateri, examinare
50% nota obtinuta in timpul semestrului pe baza activitătii de seminar
50% nota obtinuta la examenul final
128
DENUMIREA DISCIPLINEI ETICĂ COD: DA3

C S L Pr. 28c + 14s
2 1 42 108 5 E Romana

DISCIPLINEI PROF.UNIV.DR. CARMEN COZMA Filosofie
OBIECTIVE - cunoaşterea şi însuşirea valorilor şi principiilor etice;

- dezvoltarea unei concepţii filosofico-morale integrator-dinamice asupra ’sensului vieţii’ şi
a problemelor majore ale existenţei în contextul actual;
- înţelegerea importanţei modelării continue a personalităţii morale
TEMATICĂ GENERALĂ ETICA – FILOSOFIE A MORALEI. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

TOPICA ETICII GENERALE
DIMENSIUNEA TELEOLOGICĂ A ETICII
REEVALUAREA MORALEI
TAXONOMII ÎN SFERA MORALEI
ANALITICA VALORILOR ETICE
MARILE DOCTRINE ETICE
ABORDAREA ARETEICĂ ŞI DEONTICĂ A MORALITĂŢII
ETICA VIRTUŢII
NORMATIVITATEA MORALĂ
CONTRIBUŢII ROMÂNEŞTI LA DEZVOLTAREA GÎNDIRII ETICE
DIRECŢII ACTUALE ÎN DEZBATEREA ETICĂ
TEMATICA Socrato-platonismul, ca etică
SEMINARIILOR / Consacrarea eticii ca ştiinţă de către Aristotel
LUCRĂRILOR DE Virtuţi şi vicii – relaţionare în context
LABORATOR Morala datoriei
De ce trebuie să fim morali?
Turnura discursului etic spre problematica vieţii în totalitatea acesteia
METODE DE prelegere; dezbatere; comentariu de text
PREDARE
BIBLIOGRAFIE Aristotel, Etica Nicomahică, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, 1988

OBLIGATORIE Carmen Cozma, În deschisul filosofării morale româneşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2008
(SELECTIV) Immanuel Kant, Intemeierea metafizicii moravurilor. Critica raţiunii practice, Editura IRI, 1995
Friedrich Nietzsche, Despre genealogia moralei, Editura Echinox, 1993
EVALUARE condiţii Participare activă la orele de curs şi de seminar

criterii O lectură din Bibliografia recomandată şi prezentarea unui comentariu tematic
forme Examen scris
formula notei finale Media aritmetica dintre nota obţinută la lucrarea finală şi nota obţinută pentru activitatea pe parcurs
129
DENUMIREA DISCIPLINEI etică profesională COD: 7
2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă)

ANUL DE STUDIU
I SEMESTRUL
(MASTERAT: FILOSOFIE APLICATĂ ŞI MANAGEMENT CULTURAL)
O
B
TOTAL ORE NUMĂR DE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr. 28c+14s
2 1 42 108 5 E română
TITULARUL
DISCIPLINEI
PROF.UNIV.DR. CARMEN COZMA FILOSOFIE
OBIECTIVE § cunoasterea şi înţelegerea importanţei referenţialului etic în practicarea cu succes a profesiei;

§ formarea capacităţii de asumare a angajamentului cultural pe bază de valori şi principii etice;
§ dezvoltarea trăsăturilor de caracter ale unui profesionist performant
TEMATICĂ § ETICA PROFESIONALĂ – PREZENTARE DE ANSAMBLU
GENERALĂ § ROLUL ETICII PROFESIONALE ÎN REALIZAREA-DE-SINE-SPECIFIC-UMANĂ
§ COMPETENŢA ETICĂ, DIMENSIUNE FUNDAMENTALĂ A PROFESIONALISMULUI
§ CENTRALITATEA DATORIEI ÎN ETICA PROFESIEI
§ SISTEME DE MANAGEMENT ETIC
§ COMPORTAMENTUL PROFESIONAL PRIN PRISMA CORELĂRII TEORIILOR ETICE
§ RESPONSABILITATE MORALĂ ŞI SOCIALĂ
§ STANDARDE ETICE GENERALE
§ CODUL ETIC PROFESIONAL
TEMATICA § Probleme morale în diverse profesii culturale
SEMINARIILOR § Promovarea valorilor etice în practica profesională
§ Necesitatea unui mediu etic al profesiei
§ Caracterul moral al profesionistului în lumina excelenţei umane
§ Datorie profesională, libertate morală şi demnitate
§ Codul etic între posibilităţi şi limite
METODE DE § expunere; dezbatere; studiu de caz
PREDARE
BIBLIOGRAFIE § St.R.Covey, Eficienţa în 7 trepte. Un abecedar al înţelepciunii, Editura ALLFA, 2002

OBLIGATORIE § Vasile Morar, Moralităţi elementare, Paideia, 2001; 2004
(SELECTIV) § Peter Singer (ed.), Tratat de etică, Polirom, 2006
§ Max Weber, Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Humanitas, 1993
condiţii § participarea activă la orele de curs şi de seminar

criterii § frecvenţa şi valoarea intervenţiilor în cadrul dezbaterilor pe parcurs
EVALUARE forme § un eseu care să analizeze o problemă profesională din unghi etic
formula § apreciere globală a întregii activităţi desfăşurate pe parcursul semestrului
notei finale şi a valorii eseului elaborat
130
Denumirea disciplinei ETNICITATE SI CONSTRUCTIE IDENTITARĂ Codul
disciplinei
Anul de studiu III Semestrul II Tipul de evaluare finală (E/V) E2
credite
individual
Conf. univ. dr. Mioara Nedelcu Preparator Simona Vrânceanu
nume, prenume)
Colectivul de specialitate RISE

Total C S LP
56 28 28 -

- explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi
- familiarizarea studenţilor cu principalele concepte, paradigme şi teme din studiul relaţiilor
internaţionale şi a studiilor europene
- utilizarea adecvată a noţiunilor specifice;
- studii de caz
Competenţe
disciplinei - însuşirea conceptelor fundamentale referitoare la: etnie, etnicitate, naţiune,
naţionalism, minorităţi;
- cunoaşterea particularităţilor constituirii şi evoluţiei naţionalismelor europene;
- formarea deprinderilor de a analiza modul de organizare şi activitatea
diferitelor grupuri minoritare;
- formarea abilităţilor de cercetare ştiinţifică.
131
Tematică I. Precizări conceptuale : patrie, patriotism, I. Prezentarea tematicii seminarului şi a
generală natiune, nationalism bibliografiei
II. Etnie, etnicitate, naţiune şi
II. Aparitia si evolutia nationalismului. Tipuri de naţionalism
nationalisme III. O lume multipolara,
multicivilizationala si identitatea
III. Nationalism si etnicitate în Europa. Resurectia culturala
nationalismului în tările Europei Centrale si de Est IV. Politica identitatii
V. Libertate si egalitate vs. preferinta
IV. Conceptul grup minoritar. Principalele tipuri etnica in Franta
de grupuri minoritare VI. Discriminarea in nationalismul
francez
V. Consecintele statusului grupului subordonat. VII. Plasarea identitatii in lumea
Prejudecata si discriminarea globala
VIII. Interculturalitate si cosmopolitism
VI. Afirmarea si protectia minoritătilor IX. Drepturi si obligatii ale
minoritatilor - prevederi legislative
VII. Statusul minoritătilor etnice din România nationale si europene.
Minoritatile etnice, sexuale, religioase.
Implicarea societăţii civile în
reprezentarea minorităţilor – rolul
ONG-urilor in configurarea
politicilor publice.
Dreptul la autoguvernare a
comunităţilor etnice minoritare.
X. Egalitatea de şanse între femei şi
bărbaţi
XI. Naţiunea în al treilea val
XII. Originea comună a naţionalismelor
europene
• Referinţe istorice
• Influenţa revoluţiei franceze
• Naţionalismul şi cele trei forme
juridice: Statul unitar,
Confederaţia, Federaţie
• Despre naţiune în timpul nostru
XIII. Evoluţia naţionalismelor în spaţiul
european
• Contextul ideologic
• Tematica naţionalistă
• Tipuri de naţionalisme
Transformările naţionalismului
în Europa
XIV. Recapitulare. Evaluare finală
132
Bibliografie 1. Afloroaiei, Stefan, Cum este posibilă filosofia în estul Europei?,Editura
obligatorie
selectivă
Polirom, Iasi, 1997;
2. Anderson, Benedict, Comuniăţi imaginate, Editura Integral, Bucureşti 2000;
3. Andreescu, Gabriel, Naţiuni si minorităţi, Editura Polirom, Iaşi 2005;
4. Appiah, Kwame, Anthony, COSMOPOLITISM. Etica intr-o lume a
strainilor, Editura Andreco Educational Grup, Bucuresti, 2007;
5. Bălan, Dinu, Studiu – Etnie, etnicitate, naţiune şi naţionalism. Câteva precizări
terminologice
6. Ciocea, Malina, Securitatea culturala. Dilema identitatii in lumea globala,
Editura Tritonic, 2009;
7. Cordellier, Serge, Naţiuni si naţionalisme, Editura Corint, Bucureşti, 1997;
8. Cuisenier, Jean, Etnologia Europei, Editura Institutul European, Iaşi, 1999;
9. Dubar, Claude , Criza identităţilor, Editura Ştiinţa, Bucureşti, 2003;
10. Dumond, Louis, Eseu asupra individualismului, Editura Anastasia, Bucureşti
1997;
11. Ferreol, Gilles, Identitate, cetăţenie şi legăturile sociale, I.N.I., 1999;
12. Fraser, Agnus,Tiganii, Editura Humanitas, Bucuresti, 1998;
13. Gellner, Ernest, Naţiuni si naţionalisme, Editura Antet, Bucureşti, 1997;
14. Girardet, Raoul, Naţionalism si naţiune, Editura Institutul European, Iaşi,
2003;
15. Hobsbowm, J. Eric, Natiuni si nationalism din 1780 până în prezent.
Program, mit, realitate, Editura Antet, Oradea, 1997;
16. Huntington, Samuel, Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale,
Editura Antet XX Press, 2004;
17. Lazăr, Dan, Europa de Sud-Est în perioada contemporană : ideologii, lideri,
naţionalisme, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2007;
18. Miftode, Vasile s.a., Dezvoltarea comunitătilor etno-culturale, Editura
Institutul European, Iasi, 2001;
19. Miroiu, Mihaela, DRUMUL CATRE AUTONOMIE. Teorii politice feministe,
Editura Polirom, 2004;
20. Moroianu, Irina, Protectia juridică a drepturilor omului, Editura Irdo,
Bucuresti, 1999;
21. Nedelcu, Mioara, Minorităţile : timpul afirmarii, Tipo Moldova, Iaşi, 2003;
22. Pop, Ioan, Aurel, Geneza medievală a natiunilor moderne, Editura Fundaţiei
Culturale Române, Bucureşti, 1999;
23. Popper, Karl, Mizeria istoricismului, Editura All, Bucureşti, 1996;
24. Popper, Karl, Societatea deschisă şi duşmanii săi, Editura Humanitas,
Bucureşti, 1993;
25. Sabourin, Paul, Naţionalismele europene, Editura Institutul European, Iaşi,
1999;
26. Salat, Levente, Multiculturalismul liberal – bazele normative ale existenţei
minoritare autentice, Editura Polirom, Iasi, 2001;
133
Bibliografie 27. Smith, Anthony, Naţionalism si modernism, Editura Epigraf, Chişinău, 2002;
obligatorie 28. Toffler, Alvin, Al treilea val, Ed. Politică, Bucuresti, 1983;
selectivă
29. Victor, Neumann, Ideologie si fantasmagorie, Editura Polirom, Iaşi 2001;
30. Walzer, Michael, Despre tolerare, Editura Polirom, Iaşi, 2002;
31. Weil, Patrick, Libertate, egalitate, discriminari, Editura Ideea Europeana,
Bucuresti 2008;
32. Witkowasky, Andreas, Stabilitate prin integrare? Europa de Sud – Est – o
provocare pentru UE, Editura InterGraf, Resita, 2000;
33. www.dri.gov.ro
34. http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=518&langId=ro
35. http://www.divers.ro
36. http://www.anr.gov.ro/site/Legislatie.html
37. http://www.dri.gov.ro/cd-2006/index.htm
EXEGEZĂ ŞI ARGUMENTARE ÎN FILOSOFIE – specializarea Ştiinţe

politice

C S L Pr.
2 2 56 94 5 M română

DISCIPLINEI LECT. DR. GEORGE BONDOR Filosofie
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -
OBIECTIVE 1. înţelegerea conceptelor şi a problemelor fundamentale ale filosofiei;

2. cunoaşterea principalelor modalităţi de explicaţie şi argumentare din filosofie;
3. familiarizarea cu cele mai importante metode şi tipuri de interpretare a textelor filosofice.
TEMATICĂ GENERALĂ 1. Problemele filosofiei

2. Ce este un concept filosofic?
3. Categoriile – concepte speciale ale filosofiei
4. Jocuri de limbaj şi vocabulare filosofice
5. Teorii ale adevărului
6. Opinie, îndoială şi certitudine
7. Tipuri de explicaţii filosofice
8. Argumente filosofice
9. Ce este un text filosofic? Text şi interpretare
10. Tipuri de interpretare
TEMATICA 1. Ce este o întrebare filosofică; 2. Concepte filosofice şi personaje conceptuale (Deleuze); 3.

SEMINARIILOR / Despre categorii (Aristotel); 4. Jocuri de limbaj (Wittgenstein); 5. Tipuri de judecăţi filosofice
LUCRĂRILOR DE (Kant); 6. Teorii ale adevărului; 7. Problema certitudinii la Descartes; 8. Explicaţia în filosofie
LABORATOR (Popper); 9. Argumente filosofice; 10. Ce este un text filosofic (Ricoeur); 11. Tipuri de
interpretare a textelor filosofice
METODE DE Sinteza, analiza, predarea, interpretarea de text, dialogul.
PREDARE
134
BIBLIOGRAFIE 1. Alexandru Dragomir, Crase banalităţi metafizice, Humanitas, 2004, pp. 39-48;
OBLIGATORIE 2. Gilles Deleuze, Félix Guattari, Ce este filosofia?, Ed. Pandora, 1998, pp. 17-35;
(SELECTIV) 3. Platon, Banchetul, trad. Petru Creţia, Humanitas, Bucureşti, 1995, pp. 118-139 (199b-212a)
4. Ludwig Wittgenstein, Cercetări filozofice, Humanitas, 2004, pp. 91-105 (§§ 1-24) şi pp. 132-
133 (§§ 66-67);
5. R. Descartes, Meditaţii despre filozofia primă, I şi II, trad. C. Noica, în: Două tratate filozofice,
Humanitas, Bucureşti, 1992, pp. 247-259;
6. James W. Cornman, Keith Lehrer, George S. Pappas, Philosophical Problems and Arguments:
An Introduction, Hackett Publishing Company, 1992, pp. 91-98.
EVALUARE Prezenţă la seminarii de min. 50%; elaborarea unui referat de seminar,

condiţii
participarea la dezbateri.
conceptelor, ideilor, argumentelor filosofice; buna însuşire a limbajului filosofiei
forme
Evaluare mixtă: o notă la seminar şi o notă la examenul final (oral)
Formula notei finale 50% examen final, 50% activitatea de la seminar.
FAMILIE ŞI EDUCAŢIE
Master: Familia şi managementul resurselor familiale, anul I; sem. II / E2
NUMĂRUL ORELOR PE TOTAL ORE LIMBA DE PREDARE

TOTAL ORE NUMĂR DE TIPUL DE EVALUARE
SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE
SEMESTRU CREDITE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt)
INDIVIDUALA*
C S L Pr.
2 2 14 94 5 M română

DISCIPLINEI PROF.DR. ION I. IONESCU Sociologie si Asistenta sociala
OBIECTIVE Aprofundarea unor teorii actuale privind familia şi educaţia; interferarea acestor cunoştinţe cu cele aparţinând altor
discipline ale specializării; înţelegerea conceptelor şi a paradigmelor explicative şi comprehensive din principalele orientări
contemporane, încât acestea să devină operaţionale în analiza fenomenelor şi proceselor. Sublinierea caracterului aplicativ
al cunoştinţelor şi relevarea rolului lor în contextul revalorizării familiei şi educaţiei în contextul integrării europene a
României. Obiectivele disciplinei sunt în concordanţă cu celelalte discipline din planul de învăţămînt al specializării.
Înţelegerea practicilor familiale actuale pentru a maximiza interacţiunile familiei cu copilul. Terapii familiale. Identificarea
obiectivelor, metodelor, rolurilor, stilurilor educative ale părinţilor. Analiza critică a cercetărilor în domeniu.
TEMATICĂ GENERALĂ FAMILIA
Familia europeană. Schimbări în familiile din ţările europene. Familia românească în context european. Statul modest şi
întoarcerea la familie. Familie şi excludere. Instrumente ale politicii familiale. Managementul familiei
COPILUL
Cine se ocupă de copil. Factori şi actori multipli şi contradictorii. Cine se ocupă de copil în România.
Cum putem învăţa să ne ocupăm de copil. Proiecte de integrare a copilului
EDUCATIA COPILULUI ÎN FAMILIE
Exigenţe ale educării copilului în familie. Tehnici ale educării copilului în familie
EDUCAŢIA PĂRINŢILOR
Obiective, conţinut. Educaţia părinţilor în Europa. Autoritatea parentală. Responsabilitatea parentală
Recomandări privind educaţia părinţilor în UE. Reviste de educaţie a părinţilor.
EDUCAŢIA ÎN ŞCOALĂ
Exigenţe privind învăţămîntul şi educaţia în UE. Starea şi dinamica învăţămîntului românesc. Factori ai decroşajului şcolar
Deceniul educaţiei în vederea dezvoltării durabile. Manual pentru educaţia durabilă a copiilor
FAMILIA, ŞCOALA, COMUNITATEA
Democratizarea şi demografizarea educaţiei. Copii singuri acasă cu părinţi de carton. Parteneriatul familiei cu şcoala
Educaţia în comunitate. Comunitatea educativă. Educaţia copiilor împreună cu părinţii. Asistenţii sociali, sociologii,
familia, educaţia ;i comunitatea.
TEMATICA SEMINARIILOR Intervenţia socio-educativă. Proiecte de integrare a copilului.

Parteneriatul pentru formarea părinţilor şi educaţia copiilor. Comunitatea educativă.
Deceniul educaţiei în vederea dezvoltării durabile. Manual pentru educaţia durabilă a copiilor
Cercetare. Modalităţi de implicare şi participare a părinţilor, şcolii şi comunităţii în educaţia copiilor
135
METODE DE PREDARE Metode active (problematizarea etc.), prelegerea, expuneri folosind videoproiectorul, studii de caz
BIBLIOGRAFIE A. Giddens, Sociologie, Ed. All, Buc., 2000

OBLIGATORIE N. Goodman, Introducere în sociologie, Ed. Lider, 1998
(SELECTIV) I. Ionescu, D.Stan, Elemente de sociologie, Ed. Univ. Iaşi, vol. I-II, 1997-1998
I. Ionescu, A. Vilbrod, Asistenţa socială în tranziţie, Institutul European, Iaşi, 2004
I. Ionescu, Sociologia dezvoltării comunitare, Ed. Institutul European, 2004
I. Ionescu, Sociologia educatiei, Ed.UAIC, 2006
J. Lavoue, Eduquer avec les parents, Harmattan Inc., Montreal, 2002
I. Mihăilescu, Sociologie generală, Ed. Universităţii Bucureşti, 2001
EVALUARE Inţelegerea conceptelor şi a paradigmelor explicative şi comprehensive din principalele orientări

sociologice contemporane, încât acestea să devină operaţionale în analiza fenomenelor şi proceselor
condiţii
vieţii socioumane actuale, sublinierea caracterului aplicativ al cunoştinţelor de sociologie şi relevarea
rolului lor în contextul integrării europene a României.
criterii Evaluarea prezenţei şi participării la cursuri şi seminarii, prezentarea portofoliului;
Evaluarea însuşirii cunoştinţelor din programă şi din bibliografia selectivă, precum şi capacitatea de
forme
a opera cu acestea în analiza vieţii socioumane cotidiene actuale - 70%; tema de cercetare – 30%
formula notei finale Media notelor de la examen si lucrare
FENOMENOLOGIE APLICATĂ ŞI FILOSOFIE PRACTICĂ – master

Filosofie aplicată şi management cultural
ANUL DE STUDIU SEMESTRUL STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

I II
C S L Pr.
2 1 42 108 5 M Română

DISCIPLINEI LECT. DR. GEORGE BONDOR FILOSOFIE
Fenomenologie, Hermeneutică, Metafizică, Filosofie contemporană


- explicarea, analiza şi interpretarea conţinuturilor teoretice ale disciplinei;
- familiarizarea studenţilor cu principalele concepte, probleme şi teme ale fenomenologiei
- analiza unor probleme actuale ale vieţii sociale cu mijloacele filosofiei
TEMATICĂ 1. Fenomenologia vieţii sociale

GENERALĂ 2. Fenomenologia acţiunii şi a tehnicii
3. Fenomenologia voinţei şi a puterii
4. Fenomenologia stărilor afective
5. Memorie şi istorie
6. Topografii ale străinului
7. Fenomenologia exilului
TEMATICA 1. Analiza fenomenologică a unei forme a vieţii sociale (ex. prietenia); 2. Dominaţie, violenţă,
SEMINARIILOR / putere; 3. Analiza unei dispoziţii afective (ex. suferinţa, nostalgia etc.); 4. Momente importante ale
LUCRĂRILOR DE fenomenologiei istoriei; 5. Percepţie şi reprezentare a străinului; 6. Constituirea eului în situaţia
LABORATOR
exilului
METODE DE Sinteza, analiza, prelegerea, interpretarea de text, dialogul
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Edmund Husserl, Die Krisis der europäischen Wissenschaften und die transzendentale
OBLIGATORIE Phänomenologie, Martinus Nijhoff, Den Haag, 1954;
(SELECTIV) 2. Martin Buber, Eu şi tu, Humanitas, Bucureşti, 1992;
136
3. E. Levinas, Totalitate şi infinit, Polirom, Iaşi, 1999;
4. Bernhard Waldenfels, Topographie des Fremden. Studien zur Phänomenologie des Fremden,
Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1997.
EVALUARE prezenţă la seminarii de minim 50%, elaborarea unui referat, participarea la

condiţii dezbateri
conceptelor, ideilor şi argumentelor; însuşirea limbajului fenomenologiei
Evaluare mixtă (pe parcurs şi examen final)
forme
formula notei 50% nota de la seminar, 50% nota de la examenul final
finale
DENUMIREA DISCIPLINEI FENOMENOLOGIE – specializarea Filosofie COD:
ANUL DE STUDIU SEMESTRUL STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP

II I
I
C S L Pr.
2 1 42 108 5 M Română

Hermeneutică, Istoria filosofiei etc.


- explicarea, analiza şi interpretarea conţinuturilor teoretice ale disciplinei;
- familiarizarea studenţilor cu principalele concepte, probleme şi teme ale fenomenologiei
TEMATICĂ 1. Şcolile fenomenologice. Moştenirea lui Brentano
GENERALĂ 2. Intenţionalitatea conştiinţei
3. Reducţia fenomenologică
4. Problema evidenţei
5. Ego cogito; conştiinţa actuală şi conştiinţa potenţială
6. Filosofia ca ştiinţă riguroasă
7. Conceptul de fenomen
8. Problema fiinţei în orizontul fenomenologiei
9. Regîndirea heideggeriană a intenţionalităţii
10. Reducţie, destrucţie şi construcţie fenomenologică
11. Proiectul analiticii existenţiale
TEMATICA 1. Intenţionalitate, reducţie, evidenţă
SEMINARIILOR 2. Ego şi conştiinţă
3. Filosofia ca ştiinţă riguroasă
4. Problema fiinţei în orizontul fenomenologiei. Fiinţa ca fenomen
5. Proiectul analiticii existenţiale
6. Direcţii şi teme actuale ale fenomenologiei
METODE DE prelegerea, analiza şi interpretarea unor texte importante ale domeniului; sinteza, analiza,
PREDARE problematizarea, exemplificarea etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Franz Brentano, Psihologia din punct de vedere empiric, în Ion Tănăsescu (ed.), Conceptul
137
OBLIGATORIE de intenţionalitate la Brentano, Paideia, 2002, pp. 23-55;
(SELECTIV) 2. E. Husserl, Meditaţii carteziene, Humanitas, 1991, pp. 31-87;
3. Martin Heidegger, Sein und Zeit, 12. Auflage, Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 1972
(Fiinţă şi timp, Humanitas, Bucureşti, 2003);
4. Martin Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, Humanitas, 2006;
5. Jean Grondin, Le tournant herméneutique de la phénoménologie, PUF, Paris, 2003;
6. Dermot Moran and Timothy Mooney (eds.), The Phenomenology Reader, Routledge,
London / New York, 2002;
7. Hans-Georg Gadamer, Wahrheit und Methode, in: Gesammelte Werke, Bd. 1 & Bd. 2,
J.C.B. Mohr (Paul Siebeck), Tübingen, 1990 (Adevăr şi metodă, Teora, Bucureşti, 2001)
EVALUARE prezenţă la seminarii de minim 50%, elaborarea unui referat, participarea la

condiţii dezbateri
conceptelor, ideilor şi argumentelor; însuşirea limbajului fenomenologiei
forme Evaluare mixtă: o notă la seminar şi o notă la examenul final (oral)
formula notei 50% examen final; 50% activitatea de la seminar
finale
DENUMIREA DISCIPLINEI FILOSOFIE CONTEMPORANĂ – specializarea Filosofie COD:
ANUL DE STUDIU SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

II
I
C S L Pr.
2 2 56 94 5 M Română

Fenomenologie, Hermeneutică, Metafizică, Teoria cunoaşterii etc.

OBIECTIVE 1. înţelegerea conceptelor şi a problemelor fundamentale ale filosofiei contemporane;

2. cunoaşterea principalelor modalităţi de explicaţie şi argumentare din filosofia contemporană;
3. familiarizarea cu cele mai importante orientări filosofice contemporane.
TEMATICĂ 1. Teorii asupra modernităţii
GENERALĂ 2. Teorii ale subiectului (Nietzsche, Heidegger, Ricoeur, Vattimo, Ferry)
3. Critica reprezentării (Heidegger, Foucault)
4. Istoricitatea şi subiectul hermeneutic (Gadamer, Vattimo)
5. Critica subiectului în postmodernism (Lyotard)
6. Contingenţa sinelui şi a limbajului (Rorty)
7. Critica subiectului şi raţiunea comunicativă (Habermas)
8. Identitate şi diferenţă (Nietzsche, Heidegger, Foucault, Deleuze)
9. Différance şi critica logocentrismului (Derrida)
10. Regîndirea subiectului în fenomenologia franceză
TEMATICA 1. Paradox şi clipă (Kierkegaard)

SEMINARIILOR 2. Critica metafizicii tradiţionale (Nietzsche)
3. Imanenţa vieţii şi intuiţia (Bergson)
4. Metafizică şi existenţă (G. Marcel)
5. Modernitate şi filozofie critică (Habermas)
6. Gîndirea slabă (Vattimo)
138
METODE DE Sinteza, analiza, problematizarea, exemplificarea
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. F. Nietzsche, Voinţa de putere, Eikon, Oradea, 1999, pp. 309-338

OBLIGATORIE 2. S. Kierkegaard, Fărîme filosofice, Iaşi, 1994, pp. 39-65
(SELECTIV) 3. J. Habermas, Discursul filosofic al modernităţii, ALL, Bucureşti, 2000, pp. 281-316
4. J.-L. Marion, Fenomenul saturat, în Fenomenologie şi teologie, Polirom, Iaşi, 1996, pp.
77-127
5. G. Vattimo, Dialectică, diferenţă, gândire slabă, în Gândirea slabă Pontica, Constanţa,
1998, pp. 10-26
EVALUARE Prezenţă la seminarii de min. 50%; elaborarea unui referat de seminar,

condiţii participarea la dezbateri
conceptelor, ideilor, argumentelor filosofice; buna însuşire a limbajului filosofiei
Evaluare mixtă: o notă la seminar, o notă evaluări de parcurs şi o notă la
forme examenul final (oral)
formula notei 1/3 notă seminar + 1/3 notă evaluări de parcurs + 1/3 notă examen final
finale
DENUMIREA DISCIPLINEI FILOSOFIE MODERNĂ COD:

C S L Pr.
98 50 5 M Română

DISCIPLINEI PROF.DR. DUMITRESCU MARIUS FILOSOFIE ŞI LOGICĂ
OBIECTIVE - cunoaşterea noţiunilor specifice disciplinei;

- înţelegerea şi aprofundarea marilor curente filosofice din epoca modernă;
TEMATICĂ 1. Filosofia Renaşterii între gândirea magică şi ştiinţifică

GENERALĂ
2. Metoda la Bacon şi Descartes
3. Ideea Ştiinţei universale în gândirea modernă
4. Scepticismul în baroc – îndoiala de tip hiperbolă
5. Disputele postcartesienilor cu privire la tema comunicării substanţelor
6. Libertate şi moralitate în gândirea modernă
TEMATICA 1. Giordano Bruno – analize de texte (Opere italiene)

SEMINARIILOR 2. Francis Bacon – analize de texte (Noul Organon, Despre înţelepciunea anticilor)
3. René Descartes – interpretarea unor fragmente din Meditaţii metafizice şi din
Discurs asupra metodei
4. Problema comunicării substanţelor la Spinoza şi Leibniz
139
5. Empirismul britanic – analize de texte (John Locke, George Berkeley, David
Hume)
METODE DE - prelegerea, dezbaterea unor texte ale unor autori consacraţi în domeniu;
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Burckhardt, Jakob: Cultura Renaşterii în Italia, Editura pentru literatură,

OBLIGATORIE
(SELECTIV) Bucureşti, 1969
2. Ciorănescu, Alexandru: Barocul sau descoperirea dramei, Editura Dacia,
Cluj –Napoca, 1980
3. Cottingham, John: Raţionaliştii: Descartes, Spinoza, Leibniz, Editura
4. Culianu, Ioan Petru: Eros şi magie în renaştere - 1484, Editura Nemira,
Bucureşti, 1994
5. Culianu, Ioan Petru: Iocari serio, ştiinţă şi artă în gândirea Renaşterii,
Editura Polirom, Iaşi, 2003
6. de Sanctis, Francesco: Istoria literaturii italiene, Editura pentru literatură
universală, Bucureşti, 1965.
7. Delumeau, Jean: Frica în Occident, Editura Meridiane, 1986
8. Dumitrescu, Marius: Descartes sau certitudinile îndoielii, Editura A92,
Iaşi, 1996
9. Eco, Umberto: Pendulul lui Foucault, Editura Pontica, Constanţa, 1991
10. Edighoffer, Roland: Rosicrucienii, Editura de Vest, Timişoara, 1995
11. Eliade, Mircea: Contribuţii la Filosofia Renaşterii, Colecţia Capricorn,
1984
12. Garin, Eugenio: Omul Renaşterii, Editura Polirom 2000
13. Hersch, Jeanne: Mirarea filosofică, Humanitas, Bucureşti, 1994
14. Huizinga, Johan: Cultura olandeză în secolul al XVII-lea, Editura
Meridiane, Bucureşti, 1991
15. Idel, Moshe: Cabala - noi perspective, Editura Nemira, 2000
16. Koestler, Arthur: Lunaticii – evoluţia conceptului de univers de la
Pitagora la Newton, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995
17. Negulescu, Petre P.: Filosofia renaşterii, Editura Eminescu, Bucureşti,
1986
18. Niţă, Adrian: Leibniz, Editura Paideia, Bucureşti, 1998
19. Noica, Constantin: Schiţă pentru istoria lui „Cum e cu putinţă ceva nou”,
Editura Humanitas, Bucureşti, 1995
20. Noica, Constantin: Viaţa şi filosofia lui René Descartes, Editura
140
21. Papu, Edgar: Barocul ca tip de existenţă, Editura Minerva , Bucureşti,
1971
22. Pater, Walter: Renaşterea, Editura Univers, Bucureşti, 1982
23. Raveica, Titus: Istoria filosofiei moderne –Vol I şi II, Editura Institutul
European, Iaşi, 2002
24. Scruton, Roger: Spinoza, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996
25. Yates, Frances A.: Iluminismul Rozicrucian, Editura Humanitas, 1998
EVALUARE - frecvenţă, elaborarea unor lucrări de seminar, parcurgerea

condiţii bibliografiei, participarea la dezbateri în cadrul seminarului;
- capacitatea de sinteză a informaţiilor, calitatea formulării

judecăţilor şi răspunsurilor în cadrul examinării, originalitatea
criterii lucrărilor elaborate, însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor de
specialitate;
- examen scris;
forme
- 50% examen; 50% activitatea de la seminar
formula notei
finale
141
FILOZOFIE ROMÂNEASCĂ Codul DA11
Denumirea disciplinei disciplinei
Anul de studiu III Semestrul II Tipul de evaluare finală (E/V) C
credite
individual
LECTOR DR. IOAN LECTOR DR. IOAN ALEXANDRU
nume, prenume)
ALEXANDRU TOFAN TOFAN
Colectivul de specialitate
C S LP
42 28 14 -

- explicarea şi interpretarea unor idei, concepte filosofice, moduri de problematizare specifice
filozofiei româneşti
- familiarizarea studenţilor cu principalele paradigme şi teme ale filosofiei româneşti
- înţelegerea adecvată a noţiunilor specifice;
- interpretare de text
Competenţe
disciplinei - valorizarea unor momente ale istoriei culturale româneşti
- discuţia critică a unor episoade specifice acestei istorii
142
1. Ontologie şi limbaj la C. Noica
Tematică 1. Filosofie românească şi teme ale filosofiei 2. Filosofia culturii la L. Blaga
generală europene 3. Metafizică şi spiritualitate
2. Construcţia identităţii în filosofia răsăriteană la N. Ionescu
românească 4. Discuţia categoriilor filosofice
la M. Florian
3. Relaţia dintre discurs filosofic şi
eveniment istoric în filosofia românească
interbelică
Bibliografie L. Blaga – Despre conştiinţa filosofică, Humanitas, 2005

obligatorie - Opere 8. Trilogia cunoaşterii, Minerva, 1883
selectivă - Trilogia culturii, Humanitas, 1993
M. Florian – Recesivitatea ca structură a lumii, Fundaţia PRO, 2003-2004
N. Ionescu – Curs de metafizică, Humanitas, 1991
C. Noica – Devenirea întru fiinţă. Scrisori despre logica lui Hermes, Humanitas, 1998
- Istoricitate şi eternitate. Repere pentru o istorie a culturii româneşti, Jurnalul
literar, 1998
- Schiţă pentru istoria lui cum e cu putinţă ceva nou, Humanitas, 1995
M. Vulcănescu – Dimensiunea românească a existenţei, Ed. Fundaţiei culturale române,
1991
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea exprimată în %

{total = 100%}
• Media notelor acordate la seminar / lucrări practice 20
• Notele obţinute la testele periodice sau parţiale
• Nota acordată pentru frecvenţa şi conduita la activităţi 10
• Notele acordate pentru referate, eseuri, traduceri, studii de caz … 20
• Notele acordate pentru participarea la cercuri ştiinţifice şi/sau la
concursuri profesionale
• Nota acordată la examinarea finală 50
• Alte note
Cerinţe minime de promovare (pentru nota 5) : Cerinţe maxime de promovare (pentru nota
- minim 4 la examinarea finală la care se adaugă 1 10) :
punct pentru îndeplinirea în proporţie de 50 % a -punctaj maxim pentru activitatea din timpul
activităţilor de la seminar; anului (seminar);
-punctaj maxim pentru lucrarea scrisă la
examenul final.
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. descifrarea şi studiul notiţelor de curs 5 8. pregătire prezentări orale 3
2. studiu după manual, suport de curs 8 9. pregătire examinare finală 8
3. studiul bibliografiei minimale indicate 6 10. consultaţii 1
4. documentare suplimentară în bibliotecă 6 11. documentare pe net 6
5. activitate specifică de pregătire pt. seminar / 5 12. alte activităţi: participare 5
lucrări practice sesiuni comunicări ştiinţifice
6. realizare teme de casă, eseuri, referate, 7 13. alte activităţi: 5
proiecte, traduceri etc. documentare pe teren
7. pregătire teste periodice sau parţiale - 14. alte activităţi: proiecte de 5
cercetare
Total ore studiu individual (pe semestru) = 70
143
DENUMIREA FUNDAMENTELE CULTURALE ALE RELAŢIILOR
COD:
DISCIPLINEI INTERNATIONALE
ANUL DE 3 SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F- OP


C S L Pr.
2 2 56 5 E Română

DISCIPLINEI LECT. DRD. GHERASIM-PROCA OVIDIU de Ştiinţe Politice
ABSOLVITE
OBIECTIVE Cursul urmăreşte să descrie problematica influenţelor de natură culturală asupra relaţiilor
dintre state şi asupra politici internaţionale, accentuând aspectele cele mai evidente ce ţin
de implicaţiile fundamentalismului religios, de clivajele identitare rezultate din experienţa
colonială, de reprezentările culturale cu semnificaţie politică sau de mutaţiile culturale
produse în cursul procesului de globalizare. Seminarul urmăreşte să le ofere studenţilor
ocazia de a problematiza pe tema conflictelor internaţionale cu bază culturală, unul dintre
cele mai importante subiecte de dezbatere publică ale ultimelor decenii, şi asupra altor
teme corelative.
TEMATICĂ Introducere: substratul cultural al relaţiilor dintre state; Cultura, cultura politică, politica
GENERALĂ culturii; Dimensiunea culturală a politicii internaţionale;.Reprezentările culturale în
politica internaţională; Universalismul occidental şi ideologiile modernizării; Culturi,
civilizaţii, religii; „Ciocnirea civilizaţiilor”; De la cultura naţională la globalizarea
culturii; Cultura unificării europene; Cultura democratică, democratizarea şi relaţiile
dintre state; „Comunităţile digitale” şi dezvoltarea spaţiului public internaţional; Etosul
erei digitale: libertatea de exprimare şi cenzura politică; „A cultiva dialogul”: normele
culturale şi practicile diplomatice; Concluzii: importanţa factorilor identitari în relaţiile
internaţionale
TEMATICA Seminar introductiv: prezentarea statutului disciplinei. Comparând lumile: de la
SEMINARIILOR / identitatea culturală la o lume multipolară.. Lumea civilizaţiilor: civilizaţii în istorie şi în
LUCRĂRILOR DE lumea de astăzi. O civilizaţie universală? Modernizarea şi Occidentalizarea. Civilizaţia-
LABORATOR
factor de separaţie sau de unificare a statelor. De la conştiinţa naţională la universalizarea
valorilor democratice. Globalizarea culturală şi noua ordine mondială. Globalizarea
contemporană: ce este nou? O lume a civilizaţiilor: Orientul şi Occidentul. Influenţe
culturale ale Islamului la nivelul ordinii mondiale. Războiul, formă de conflict
intercivilizaţional. Pacea şi constrângerile culturii globale. Identitatea culturală
europeană.
METODE DE Prelegerea, dezbaterea, analiza unor studii de caz
PREDARE
BIBLIOGRAFIE Martin Albrow, The Global Age. State and Society beyond Modernity, Polity Press, Cambridge,
(SELECTIV) 1996; Edgar Morin, Gândind Europa, Ed. Trei, Bucureşti, 2002; Samuel P.
Huntington, Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii globale, Editura Antet, , f. a.; Ania
Loomba, Colonialism/Postcolonialism, Routledge, London and New York, 1998; Peter J.
Katzenstein (ed), The Culture of National Security. Norms and Identity in World Politics,
Columbia University Press, 1996;

Cunoaşterea conţinutului didactic predat în timpul cursului; capacitatea de a analiza în mod critic
criterii cunoştinţele asimilate; prezenţa unei activităţi susţinute în timpul seminariilor; lectura bibliografiei
obligatorii
Evaluarea continuă a participării la prezentarea temelor de seminar în cursul semestrului (inclusiv
forme
redactarea unui eseu); examen scris la finalul acestuia.
finale
144
DENUMIREA IDEOLOGII POLITICE IN LUMEA EUROPEANA
COD:
DISCIPLINEI
ANUL DE 2 SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F- OB


C S L Pr.
2 2 56 E Română

ABSOLVITE
OBIECTIVE Cunoaşterea noţiunii de ideologie politică; explicarea fiecărei ideologii şi situarea ei într-
un context istorico-politic; stimularea studenţilor pentru a repera cu uşurinţă fiecare
ideologie şi de a-şi motiva pertinent răspunsurile; încurajarea studenţilor în însuşirea
instrumentelor necesare pentru a distinge ideologiile clasice de cele noi; dobândirea
capacităţii de a stabili legături între ideologiile politice şi influenţa lor pe scena
economică, politică internaţională.
TEMATICĂ Conceptul de ideologie politică. Apariţia şi evoluţia termenului de “ideologie”; controverse în
GENERALĂ jurul noţiunii de “ideologie”; ideologia politică şi conceptele corelative: sistem politic, cunoaştere
şi acţiune politică, comunicare, doctrină etc.; trăsături şi funcţii ale ideologiei. Liberalismul.
Origini, evoluţie, variante. Liberalismul clasic al sec. al XIX-lea: drepturile naturale, utilitarismul,
liberalismul economic, darwinismul social; neoliberalismul secolului al XX-lea: liberalismul
bunăstării, liberalismul neoclasic, libertarianismul. Marile teme: individul şi libertatea; proprietatea
privată şi economia de piaţă; constituţionalismul democratic şi statul de drept; cultul raţiunii şi
progresismul social. Conservatorismul. Origini, evoluţie, variante. Conservatorismul moderat;
conservatorismul reacţionar, neoconservatorismul. Marile teme: imperfectibilitatea naturii umane
şi realismul moral; raţiunea temperată şi prejudecata sănătoasă; valorile comunităţii, conservarea
trecutului şi evoluţia organică; ordinea ierarhică şi autoritatea puterii. Socialismul. Polisemia
termenului „socialism”. Socialismul timpuriu: origini ideatice, structuri sociale, evoluţie istorică.
Socialismul utopic modern. Socialismul modern: un produs al capitalismului industrial. Forme ale
socialismului premarxist. Socialismul revoluţionar marxist. Critica marxistă a capitalismului. De la
marxism la leninism. Comunismul: un sistem politic totalitar. Revoluţia socialistă şi dictatura
proletariatului. Partidul-stat şi regimul comunist.
TEMATICA Seminar introductiv: ce sunt ideologiile politice? Doctrine şi ideologii politice: aspecte definitorii,
SEMINARIILOR / evoluţii istorice. Libertatea individuală, valoare centrală a ideologiei liberale. Statul liberal.
LUCRĂRILOR DE Economia liberală; proprietatea privată şi piaţa liberă. Originile gândirii conservatoare.
LABORATOR Autoritatea şi ordinea socială. Raţionalism, raţiune şi prejudecată. Socialismul timpuriu.
Socialismul revoluţionar marxist. Manifestul partidului comunist. Revoluţia Rusă şi experienţa
totalitarismului sovietic. Concluzii: ideologiile politice în lumea contemporană
PREDARE
BIBLIOGRAFIE Terence Ball, Richard Dagger, Ideologii politice şi idealul democraţiei, Editura Polirom,
(SELECTIV) Iaşi, 2000. Anton Carpinschi, Doctrine politice contemporane. Tipologii, dinamică,
perspective, Editura Moldova, Iaşi, 1992. François Châtelet, Evelyne Pisier, Concepţiile
politice ale secolului XX, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994. Alina Mungiu-Pippidi
(coord.), Doctrine politice. Concepte universale şi realităţi româneşti, Editura Polirom,
Iaşi, Societatea Academică din România, Bucureşti, 1998.

obligatorii
forme
redactarea unui eseu); examen scris la finalul acestuia.
finale
145
DENUMIREA IDEOLOGII POLITICE
COD:
DISCIPLINEI


C S L Pr.
2 2 56 5 E Română

ABSOLVITE
OBIECTIVE Explicarea tezelor fiecărei ideologii politice şi situarea lor într-un context istorico-politic
particular; înţelegerea noţiunii de ideologie politică în variatele sale ipostaze şi stimularea
capacităţii studenţilor de a identifica cu uşurinţă temele ideologice; dezvoltarea capacităţii
de a analiza textele politice clasice şi discursul public contemporan.
TEMATICĂ Conceptul de ideologie politică. Apariţia şi evoluţia termenului de “ideologie”; controverse în
GENERALĂ jurul noţiunii de “ideologie”; ideologia politică şi conceptele corelative: sistem politic, cunoaştere
şi acţiune politică, comunicare, doctrină etc.; trăsături şi funcţii ale ideologiei. Liberalismul.
Origini, evoluţie, variante. Liberalismul clasic al sec. al XIX-lea: drepturile naturale, utilitarismul,
liberalismul economic, darwinismul social; neoliberalismul secolului al XX-lea: liberalismul
bunăstării, liberalismul neoclasic, libertarianismul. Marile teme: individul şi libertatea; proprietatea
privată şi economia de piaţă; constituţionalismul democratic şi statul de drept; cultul raţiunii şi
progresismul social. Conservatorismul. Origini, evoluţie, variante. Conservatorismul moderat;
conservatorismul reacţionar, neoconservatorismul. Marile teme: imperfectibilitatea naturii umane
şi realismul moral; raţiunea temperată şi prejudecata sănătoasă; valorile comunităţii, conservarea
trecutului şi evoluţia organică; ordinea ierarhică şi autoritatea puterii. Socialismul. Polisemia
termenului „socialism”. Socialismul timpuriu: origini ideatice, structuri sociale, evoluţie istorică.
Socialismul utopic modern. Socialismul modern: un produs al capitalismului industrial. Forme ale
socialismului premarxist. Socialismul revoluţionar marxist. Critica marxistă a capitalismului. De la
marxism la leninism. Comunismul: un sistem politic totalitar. Revoluţia socialistă şi dictatura
proletariatului. Partidul-stat şi regimul comunist.
TEMATICA Seminar introductiv: ce sunt ideologiile politice? Doctrine şi ideologii politice: aspecte
SEMINARIILOR / definitorii, evoluţii istorice. Libertatea individuală, valoare centrală a ideologiei liberale.
LUCRĂRILOR DE Statul liberal. Economia liberală; proprietatea privată şi piaţa liberă. Originile gândirii
LABORATOR
conservatoare. Autoritatea şi ordinea socială. Raţionalism, raţiune şi prejudecată.
Socialismul timpuriu. Socialismul revoluţionar marxist. Manifestul partidului comunist.
Revoluţia Rusă şi experienţa totalitarismului sovietic. Concluzii: ideologiile politice în
lumea contemporană
METODE DE Prelegerea, dezbaterea.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE Terence Ball, Richard Dagger, Ideologii politice şi idealul democraţiei, Editura Polirom,
(SELECTIV) Iaşi, 2000. Anton Carpinschi, Doctrine politice contemporane. Tipologii, dinamică,
perspective, Editura Moldova, Iaşi, 1992. François Châtelet, Evelyne Pisier, Concepţiile
politice ale secolului XX, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994. Alina Mungiu-Pippidi
(coord.), Doctrine politice. Concepte universale şi realităţi româneşti, Editura Polirom,
Iaşi, Societatea Academică din România, Bucureşti, 1998.Evelyne Pisier (sub direcţia),
Istoria ideilor politice, Editura, Amarcord, Timişoara, 2000.

obligatorii
Evaluarea continuă a participării la prezentarea temelor de seminar în cursul semestrului (inclusiv un
forme
test scris); examen scris la finalul acestuia.
finale
146
DENUMIREA INTRODUCERE ÎN STIINTELE POLITICE
COD:
DISCIPLINEI


C S L Pr.
2 2 56 5 E Română

ABSOLVITE
OBIECTIVE Familiarizarea cu conceptele specifice studiului ştiinţelor politice; capacitatea de a oferi

explicaţii şi interpretări pentru ideile, procesele, fenomenele, specifice disciplinei;
familiarizarea cu cele mai importante noţiuni paradigme şi temeand ce ţin de ştiinţa
politică şi de ştiinţele sociale; familiarizarea cu structura sistemului politic naţional.
TEMATICĂ
GENERALĂ Ştiinţa politică: obiect, problematică. Evoluţia istorică a reflecţiei politice. Modele
tradiţionale în reflecţia politică. Participarea politică. Puterea politică. Statul. Regimurile
politice. Partidele politice şi sistemele de partide. Sistemele electorale. Ideologiile
politice.
TEMATICA Seminar introductiv: obiective, teme şi întrebări. Politica şi ştiinţa politică. Originea şi
SEMINARIILOR / sensul noţiunilor de politic şi politică. Reflecţia asupra cunoaşterii politice. Actorii
LUCRĂRILOR DE universului politic şi participarea politică. Actorii universului politic: instituţiile politice.
LABORATOR
Ontologia şi fenomenologia puterii. Partide şi sisteme de partide. Trăsăturile regimurilor
nedemocratice. Democraţia. Ideologiile politice: liberalismul şi conservatorismul
Ideologiile politice: socialismul şi social-democraţia.
METODE DE Prelegerea, dezbaterea, analiza unor studii de caz.

PREDARE
BIBLIOGRAFIE Anton Carpinschi, Cristian Bocancea, Ştiinţa politicului, Editura Universităţii „Al. I.
(SELECTIV) Cuza”, Iaşi, 1998. Domenico Fisichella, Ştiinţa politică. Probleme, concepte, teorii,
Editura Polirom, Iaşi, 2007. David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii
politice, Humanitas, Bucureşti, 2000. Robert E. Goodin, Hans-Dieter Klingemann
(coord), Manual de ştiinţă politică, Polirom, 2005. Gianfranco Pasquino, Curs de ştiinţă
politică, Institutul European, 2002.

forme
semestrului (inclusiv un test scris); examen oral la finalul acestuia.
finale
147
DENUMIREA DISCIPLINEI ISTORIA IDEILOR POLITICE COD:

C S L Pr.
2 2 56 M

DISCIPLINEI PROF UNIV DR ANTON CARPINSCHI STIINTE POLITICE
OBIECTIVE 1.Însuşirea ideilor şi conceptelor politice reprezentative pentru gandirea politică; 2. Familiarizarea
cu conţinutul principalelor opere ale gândirii politice; 3.Înţelegerea importanţei ideilor politice
pentru teoria şi practica politică
TEMATICĂ GENERALĂ 1. Concepţia lui Platon despre stat; 2. Aristotel - întemeietor al ştiinţei politice; 3. Doctrina celor
două cetăţi - Sfântul Augustin; 4. Marea sinteză a gândirii politice medievale: Sfântul Toma
d’Aquino; 5. Niccolo Machiavelli şi constituirea gândirii politice moderne; 6. Idei politice în opera
lui Thomas Hobbes ; 7. John Locke – originile liberalismului; 8. Charles Montesquieu – creator al
ştiinţei politice moderne; 9. Jean - Jacques Rousseau sau viziunea metafizică asupra politicii; 10.
Ideea statului de drept la Immanuel Kant; 11. Georg Wilhelm Friedrich Hegel – teoria statului
raţional
TEMATICA 1. Republica lui Platon; 2. Politica în viziunea lui Aristotel; 3. Sfântul Augustin şi Cetatea lui
SEMINARIILOR / Dumnezeu; 4. Gândirea politică medievală. Sfântul Toma d’Aquino; 5. Machiavelli şi noua ştiinţă
LUCRĂRILOR DE a politicii. Principele; 6. Teoria modernă a dreptului natural şi a suveranităţii; 7. Aparitia utopiei
LABORATOR politice moderne; 8. Reforma protestantă şi influenţele sale asupra gandirii politice; 9. Stare
naturală şi contractualism în filosofia politică a lui Thomas Hobbes; 10. Principii şi idei politice
proprii gandirii liberale în opera lui John Locke; 11. Teoria contractului social la Jean Jacques
Rousseau; 12. Montesquieu şi Spiritul legilor; 13. Principii ale filosofiei practice kantiene; 14.
G.W.F. Hegel şi influenţa filosofiei istoriei asupra gândirii politice
METODE DE Expunere, dezbatere, problematizare
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Platon, Republica, în Opere, vol. V, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986; 2.
OBLIGATORIE Aristotel, Politica, Ed. Antet, Bucureşti, 1992; 3. Machiavelli, Principele, Ed. Ştiintifică,
(SELECTIV) Bucureşti, 1960; 4. Thomas Hobbes, Leviathanul, în Emanuel-Mihail Socaciu (coord.), Filosofia
politică a lui Thomas Hobbes, Ed. Polirom. Iaşi, 2001; 5. John Locke, Al doilea tratat despre
cârmuire, Ed. Nemira, Bucureşti, 1999; 6. Jean Jacques Rousseau, Contractul social, Ed.
Moldova, Iaşi, 1996; 7. Emanuel Mihail Socaciu (coord), Fundamentele gandirii politice moderne,
Ed. Polirom, Iasi, 1999
EVALUARE condiţii
criterii
148
DENUMIREA DISCIPLINEI ISTORIA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE COD:
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

C S L Pr.
2 2 56 M

DISCIPLINEI LECT. UNIV.. DRD. BOGDAN CONSTANTIN MIHAILESCU STIINTE POLITICE
OBIECTIVE 1.Însuşirea principalelor elemente necesare înţelegerii specificului istoriei relaţiilor internaţionale;
2.Cunoaşterea momentelor importante din istoria relaţiilor internaţionale; 3. Dezvoltarea
capacităţii de înţelegere a evenimentelor din istoria relaţiilor internaţionale
TEMATICĂ GENERALĂ 1. Istorie şi sens – modele şi metode de interpretare a istoriei universale; 2. Originile sistemului
modern de relaţii internaţionale. Importanţa şi consecinţele păcii westfalice; 3. Suveranitatea –
fundamement al practicii internaţionale moderne; 4. Relaţiile internaţionale după Congresul de la
Viena; 5. Cadre generale ale politicii internaţionale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Blocurile de alianţă în Europa; 6. Originile şi evoluţia primului război mondial; 7. Relaţiile
internaţionale în perioada interbelică; 8. Eşecul politicii de securitate colectivă şi declanşarea celui
de-al doilea război mondial; 9. Lumea după cel de-al doilea război mondial. Începuturile
Războiului Rece şi contextul ideologic; 10. Coexistenţă paşnică şi destindere în relaţiile
internaţionale postbelice; 11. Conflicte şi crize internaţionale în a doua jumatate a secolului al XX-
lea; 12. Destrămarea status-quo-ului postbelic. Perestrika şi disoluţia blocului communist; 13.
Relaţiile internaţionale în contextual noii ordinii mondiale; 14. Provocări şi probleme actuale în
relaţiile internaţionale
TEMATICA 1. Posibile sensuri în evoluţia istoriei universale; 2. Relaţii internaţionale, ordine internaţională,
SEMINARIILOR / sistem internaţional, societate internaţională – clarificari conceptuale; 3. Pacea de la Westfalia şi
LUCRĂRILOR DE echilibrul puterilor; 4. Momente importante în relaţiile internaţionale ale secolului al XIX-lea; 5.
LABORATOR Primul război mondial; 6. Relaţiile internaţionale după sistemul de pace versaillez; 7. Originile,
evoluţia şi consecinţele celui de-al doilea război mondial; 8. Contextul ideologic al Războiului
Rece; 9. Relaţiile internaţionale şi dezvoltarea organizaţiilor internaţionale; 10. Conflictele din
perioada Războiului Rece; 11. Prăbuşirea blocului communist; 12. Relaţiile internaţionale după
sfârşitul Războiului Rece; 13. Globalizarea şi noua ordine mondială; 14. Terorismul şi impactul
acestuia asupra relaţiilor internaţionale contemporane
METODE DE Expunere, problematizare, dezbatere
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1.Henry Kissinger, Diplomaţia, Ed. All, Bucureşti, 2002; 2.Peter Calvocoressi, Politica mondială
OBLIGATORIE după 1945, Ed. Allfa, Bucureşti, 2000; 3. Nicolae Ciachir, Istoria relaţiilor internaţionale de la
(SELECTIV) pacea westfalică până în contemporaneitate, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1998; 4. Paul Johnson, O
istorie a lumii moderne, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2005; 5. Peter Calvocoressi, Europa de la
Bismarck la Gorbaciov, Ed. Polirom, Iaşi, 2003; 6. Jean-Baptiste Duroselle, Istoria relaţiilor
internaţionale, Editura Ştiinţelor Sociale şi Politice, Bucureşti, 2006; 7. Ennio Di Nolfo,
Introducere în istoria relaţiilor internaţionale, Editura ALL, Bucureşti, 2007.
EVALUARE condiţii
Criterii
Test de verificare, prezentare de lucrari, participare la dezbateri, examinare
forme
149
Denumirea METODE CALITATIVE DE CERCETARE A COPILĂRIEI ŞI
cod:
disciplinei PARENTALITĂŢII
Anul de Semestrul Statutul disciplinei (ob-obligatorie/op-opţională/f- OB

studiu facultativă)
Numărul orelor Total ore LIMBA DE

Total Număr Tipul de evaluare
pe saptămână activitate PREDARE
ore de (P-pe parcurs, C-colocviu,
individual
semestru credite E-examen, M-mixt)
A*
C S L Pr.
2 1 150 108 6 M RO
Gradul didactic şi ştiinţific, prenumele, numele Catedra

Titularul
SOCIOLOGIE SI ASIST.
disciplinei CONF.DR. STEFAN COJOCARU
SOCIALA
Metodologia cercetării sociologice, Tehnici calitative de cercetare

Discipline anterior
sociologică, Sociologia familiei
absolvite
Obiective Cunoasterea si utilizarea conceptelor disciplinei/Înţelegerea perspective de

abordarea calitativă a cercetării familiei/ Asimilarea cunoştinţelor necesare
realizării unui proiect de cercetare a familiei, copilăriei şi parentalităţii bazat pe
cercetare calitativă / Exersarea abilităţilor de observare / Dezvoltarea deprinderilor
necesare realizării interviurilor
Tematică Cercetarea calitativă şi sfera privată / Evoluţia cercetării calitative în studiul
generală familiei, al copilăriei şi parentalităţii / Strategii de abordare calitativă a studiului
sferei familiale / Definiţii, metodologii, metode în studiul calitativ al copilăriei şi
parentalităţii/ Metodologia grounded-theory (GTM) / Metoda studiului de caz /
Interviul individual în studiul familiei, al copilăriei şi parentalităţii / Interviul de
cuplu / Interviul combinat – triangularea surselor de date în interiorul familiei /
Studierea holistica a familiei - familia ca unitate de analiză / Utilizarea observaţiei
în cercetarea grupului domestic / Analiza documentelor în studiul familiei,
copilăriei şi parentalităţii / Triangularea metodologică in cercetarea familiei /
Utilizarea documentelor video pentru studierea ritualurilor familiale/ Principii
etice de cercetare cu participarea copiilor /
Tematica
Variaţie şi diversitate în abordarea copilăriei şi parentalităţii / Copiii în analiza
seminariilor / sociologică a vieţii de familie / Exersarea metodelor de observaţie / Analiza
lucrărilor de documentelor video / Realizarea studiului de caz / Aplicarea diferitelor tipuri de
laborator
interviu în mediul familial / Utilizarea jurnalelor familiale / Analiza documentelor
familiale / Triangularea teoretică, metodologică şi a surselor / Realizarea unui
proiect de cercetare în sfera familială utilizând metode calitative /Interpretarea
calitativă a datelor / Realizarea raportului de cercetare
METODE DE Expunerea, demonstraţia, exemplificarea, exerciţiul, jocul de rol
PREDARE
Bibliografie Beck-Gernsheim, 2002, Reinventig the family: in search of new lifestyles, Polity
obligatorie Press, Cambridge; Bernardes, J., 1997, Family studies. An introduction,
(selectiv) Routledge, London; Boss G.P., Doherty, W.J., LaRossa R., Schumm,W.R.,
Steinmetz S.K., 1993, Sourcebook of family theories and methods. A contextual
150
approach, Plenum Press, NY & London; Chambers, D., 2001, Representing the
family, Sage Publications, London: Ilut, P., 2005, Sociopsihologia si antropologia
familiei, Polirom, Iasi; Mihailescu I. (coord.), 2000, Un deceniu de tranzitie.
Situatia copilului si familiei in Romania, UNICEF, Bucuresti; Stanciulescu E.,
1997, Sociologia educatiei familiale, Polirom, Iasi; Sussman M.B., Steinmetz
S.K., Peterson G.W.,(eds.) 1999, Handbook of marriage and the family, Plenum
Press, NY & London; Denzin N., K., Lincoln, Y.S. (coordonatori), 2005, The
Sage handbook of qualitative research, Sage Publications; Miftode V., 2003,
Tratat de metodologie sociologica, Lumen, Iaşi; Chelcea, S., 2004, Metodologia
cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative., Ed. Economică, Bucureşti;
Iluţ, P.,1997, Abordarea calitativă a socioumanului, Polirom, Iaşi; Lungu D.,
Povestirile vieţii. Teorie şi documente,2003, Ed. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi;
Silverman, D., 2004, Analiza calitativă a datelor, Polirom, Iaşi; Chambers, D.,
2001, Representing the family, Sage Publications, London; Corsaro W.A., 2005,
The sociology of childhood, Sage Publications, London; Goldscheider F.K., Waite
L., 1991, New families, no families? University of California Press/ Cojocaru, D.,
2008, Copilaria si constructia parentalitatii, Polirom, Iasi.
Evaluare realizarea celor 5 teme obligatorii în timpul semestrului, prezenţa

condiţii
la seminarii, temele se predau la datele stabilite
fiecare tema la seminar predată la timp va fi punctată cu max. 20
criterii puncte fiecare; pentru prezentă, punctajul max. este 50 puncte;
proiectul final este punctat cu max. 150 puncte
Prezentarea periodica a nivelului de realizare a temelor
forme Prezentarea orala a proiectului final realizat
50 % temele predate in timpul semestrului, exerciţiile practice

formula
50 % proiectul final
notei finale
METODE DE CERCETARE ÎN ŞTIINŢELE POLITICE COD:

FP2312

C S L Pr.
28 28 56 94 6 E Română

Introducere în tiin ele Politice

OBIECTIVE 1. crearea unor obişnuinţe din partea studenţilor de a gândi sistematic despre faptele politice; 2. deprinderea principalelor
strategii de investigare a realităţii politce, a tehnicilor de culegere a informaţiilor şi de analiză a acestora; 3. aplicarea în
practică a cunoştinţelor dobândite prin realizarea unor analize originale.
TEMATICĂ GENERALĂ 1. Politică şi Analiză
2. Etica analizei politice
3. Dezvoltarea întrebărilor cercetării
4. Tipuri de relaţii: de asociaţie şi de cauzalitate
5. Explorarea relaţiilor şi elaborarea modelelor cauzale
6. Design-uri de cercetare alternative: experimentul
7. Design-uri de cercetare alternative: ancheta
151
8. Design-uri de cercetare alternative: studiul de caz
9. Design-uri de cercetare alternative: evaluarea
10. Conceptele şi variabilele măsurării
11. Colectarea datelor: anchete şi chestionare
12. Colectarea datelor: Date calitative şi cercetări de teren
13. Colectarea datelor: folosirea surselor secundare
14. Elaborarea şi redactarea unei lucrări de cercetare
TEMATICA 1. Caracteristicile datelor utilizate în discursul politic
2. Testarea teoriei şi ipotezele
SEMINARIILOR /
3. Relaţii şi asociaţii între variabile
LUCRĂRILOR DE 4. Relaţii cauzale şi explicative
LABORATOR 5. Relaţii şi influenţe multiple. Dezvoltarea de tabele care arată relaţii multiple
6. Analiza corelaţională
7. Trecerea de la variabile la concepte. Validitatea şi fidelitatea definiţiilor
8. Chestionare 1
9. Chestionare 2
10. Analizarea datelor calitative. Analiza de conţinut
11. Indexuri
12. Elaborarea şi redactarea unei lucrări ştiinţifice
13. Prezentarea unei analize politice
METODE DE Prelegerea, analiza, rezolvarea de exerciţii şi probleme
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Ronald F. King – Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele tiin elor sociale, Polirom, Iasi, 2005
2. Robert K. Yin – Designul, colectarea i analiza datelor, Polirom, Iasi, 2005
OBLIGATORIE
3. Traian Rotariu, Petre Iluţ – Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Polirom, Iaşi,1997;
(SELECTIV) 4. Gary King, Robert Keohane, Sidney Verba – Fundamentele cercetării sociale, Polirom, Iaşi, 2000;
5. Francois de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufman – Ancheta şi metodele ei, Polirom, Iaşi,
1998;
6. Virgil Stoica – Metodologia analizei politice, Fides, Iaşi, 2000;
7. Janet Buttoph Johnson , H. T. Reynolds – Political Science Research Methods,.CQ Press, Washington, D.C., 2005

cunoştinţele acumulate, abilitatea de a le folosi într-o situaţie nouă, abilitatea de a analiza o problemă
criterii (descompunerea acesteia în părţi componente şi stabilirea de relaţii între acestea); capacitatea de
exprimare clară, într-o limbă română corectă.
Temele de pe parcursul semestrului (T);
forme
Rezultatul unui proiect individual (P);
Nota finală = 10%S + 10%T + 20%P + 60%E
METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIALULUI

anul I asistenta sociala
ANUL DE STUDIU SEMESTRUL STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă)

C S L Pr.
2 2 94 5 M Româna

DISCIPLINEI PROF.DR. ION I. IONESCU Sociologie şi Asistenţă socială

Discipline socioumane
OBIECTIVE Transmiterea unor cunoştinţe referitoare la cercetarea sociologică; înţelegerea principalelor metodologii aferente tendinţelor
şi curentelor sociologice contemporane; aproprierea metodelor de cercetare sociologică; triangulaţia.
Obiectivele disciplinei sunt în concordanţă cu celelalte discipline din planul de învăţămînt; disciplina este baza formării
profesionale a viitorilor specialişti în domeniul asistenţei sociale; cunoaşterea şi utilizarea metodelor sociologice înlesneşte
analiza fenomenelor socioumane actuale, identificarea problemelor şi a soluţiilor prin derularea unor proiecte de cercetare.
TEMATICĂ GENERALĂ 1. CERCETAREA ÎN DOMENIUL ASISTENŢEI SOCIALE
152
• Ce este asistenţa socială?
• Obiective ale asistenţei sociale şi complementaritatea cu sociologia.
• Categorii de persoane, grupuri, comunităţi, fenomene ce fac obiectul cercetării în domeniul asistenţei
sociale
2. METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ
• De la individual la social şi invers
• De la obiectul cunoaşterii la proiectul cercetării
• Formularea problematicii, a întrebării de plecare, explorarea teoretică, explorarea terenului,
formularea ipotezei, determinarea variabilelor şi indicatorilor etc.
3. METODOLOGIA ANCHETEI
4. OBSERVAŢIA
5. CHESTIONARUL
6. CONVORBIREA COMPREHENSIVĂ
7. STUDIUL DE CAZ
8. EXPERIMENTAREA
9. INTERVIUL
10. POVESTIREA VIEŢII. ISTORIA VIEŢII
11. SCALAREA ATITUDINILOR
12.TEHNICA SOCIOMETRICA
13. DESIGNUL CERCETĂRII-ACŢIUNE VIZÎND DEZVOLTAREA COMUNITARĂ
14. PROBLEMATICA EŞANTIONĂRII
15. CLASIFICAREA ŞI ANALIZA DATELOR. EXIGENŢE ALE PROBEI.
TEMATICA Studierea volumele apărute la Polirom referitoare la principalele tehnici de cercetare sociologică: chestionarul, ancheta de
teren, studiul de caz, focus-grup etc.
SEMINARIILOR /
Construcţia design-ului unor proiecte de cercetare în domeniul asistenţei sociale.
LUCRĂRILOR
METODE DE expunerea sistematică; prelegerea problematizantă; ilustraţia; demonstraţia.

PREDARE
BIBLIOGRAFIE • Jean - Claude Passeron, Le raisonnement sociologique, Nathan, Paris, 1995

OBLIGATORIE • Mihu Achim, ABC-ul investigaţiei sociologice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1971.
• Emile Durkheim, Regulile metodei sociologice, Bucureşti, 1974.
(SELECTIV)
• Lazăr Vlăsceanu, Metodologia cercetării sociale. Orientări şi probleme, Bucureşti, 1982, 1986.
• John Law, Method in social science research , Routledge, Abingdon, 2004
• Matt Menn, Mark Weinstein, Nick Foard, O scurtă introducere în cercetarea socialului, Sage Publications, Londra,
New Delhi, 2006
EVALUARE Referate la seminar, participarea la cercetări de teren şi întocmirea unui raport de cercetare–
condiţii documentare; portofoliul
Prezenţa activă la cursuri şi seminarii, preocuparea pentru stăpînirea demersului de cunoaştere prin
criterii
cercetare a domeniului asistenţei sociale
forme examen urmărind însuşirea cunoştinţelor şi capacitatea de operaţionalizare a acestora
formula notei finale 50% evaluarea pe parcursul semestrului, 50% nota la examenul din iarnă
MODELE DE SECURITATE COMUNITARĂ

Master Securitate comunitarav si controlul violentei, anul I, sem I, E1
NUMĂRUL ORELOR PE TOTAL ORE TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE PREDARE

TOTAL ORE NUMĂR DE
SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen,
SEMESTRU CREDITE
INDIVIDUALA* M-mixt)
C S L Pr.
2 1 42 94 6 M română

DISCIPLINEI PROF.DR. ION I. IONESCU Sociologie si Asistenta socială
OBIECTIVE
Să utilizeze concepte, tipologii şi explicaţii din domeniul sociologiei comunităţilor, sociologiei delincventei; să utilizeze
demersul sociologic de analiză a securităţii în comunităţile teritoriale în general, a politicilor şi practicilor actuale; să
(re)cunoască problemele domeniului, desprinse cu ajutorul unei metodologii sociologice adecvate; să utilizeze metode şi
tehnici sociologice de cercetare a violenţei şi securităţii comunitare.
TEMATICĂ GENERALĂ 1. STRATEGII NATIONALE ALE SECURITĂŢII COMUNITARE

(CURS ŞI SEMINAR)
2. AMENINŢĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII COMUNITARE
3. PROGRAME DE SECURIZARE A COMUNITĂŢILOR TERITORIALE
153
4. CARTA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI DIN ORAŞE
5. EXIGENŢE ACTUALE ALE ÎNTĂRIRII SECURITĂŢII COMUNITARE
6. POLIŢIA COMUNITARĂ
TEME DE SEMINAR 1. OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI ALE PROGRAMELOR DE PREVENIRE A VIOLENŢEI ŞI DE

ÎNTĂRIRE A SECURITĂŢII COMUNITARE. EXEMPLE 2. TERORISMUL MONDIAL. PANDEMIILE. URBANIZAREA
SCĂPATĂ DE SUB CONTROL. DEGRADAREA MEDIULUI. 3. FORUMUL URBAN MONDIAL (2006) - PENTRU UN
ORAŞ FUNCŢIONAL, CARE ÎNVAŢĂ DIN MERS, ESTE LOCUIBIL, SECURIZANT, PRIETENOS. STÎLPII SECURITĂŢII
COMUNITARE 4. INTERVENŢIA PRECOCE ÎN ŞCOALĂ. PARTENARIATUL LOCAL. PARTICIPAREA
COLECTIVITĂŢII. VIZIUNEA STRATEGICĂ. DEMERSUL INTEGRAT. PROIECTE DE DEZVOLTARE ŞI SECURITATE
PARTICIPATIVĂ - EXEMPLE.
PROIECT DE CERCETARE: MODELE DE ACŢIUNE EFICIENTĂ ALE POLIŢIEI COMUNITARE, ÎN PARTENERIAT LOCAL
(CU IJP, FIRME, ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ETC. PE BAZA PROTOCOLULUI DE COLABORARE)
METODE DE expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea

PREDARE
BIBLIOGRAFIE Bronsard, Robert. 2001. La police comme enjeu politique : analyse d’une conjoncture stratégique
OBLIGATORIE
(SELECTIVA)
Brinkman, Manus ; Kendall, Raymond E. 2000. Protocole d'accord entre l'Organisation Internationale de Police
Criminelle (INTERPOL) et le Conseil International (ICOM) sur la lutte contre le trafic illicite des biens
Brown, Shelley. 1998. La surveillance communautaire : Pratiques actuelles et orientations futures.
Dupont, Benoit. 2001. La police et la technique : état des lieux et analyse critique
Messaoud, Saoudi. 1998. La police et les minorités
DUPONT, Benoit. 2001. La police et la technique : état des lieux et analyse critique
Giddens, A. 2000, Sociologie, Ed. All
Ionescu, I. 2004 Sociologia dezvoltării comunitare, Ed. Institutul European
EVALUARE
condiţii
Frecventa şi participarea activă la (cel puţin jumătate dintre) seminarii
intervenţiile pe tematica seminariilor; evaluarea complexă a insuşirii cunoştinţelor şi abilităţilor de
criterii cercetare în domeniu; nota la lucrarea din timpul semestrului; examenul oral din sesiune
forme portofoliu, examen oral

formula notei Media notelor pentru activitatea la seminar, la portofoliul de cercetare, la examenul din sesiune
finale
DENUMIREA INSTITUŢII ŞI ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE COD:

DISCIPLINEI


C S L Pr.
2 2 56 5 E Română

ABSOLVITE
OBIECTIVE Cunoaşterea organizaţiilor internaţionale şi a instituţiilor lor; capacitatea de a le situa în

spaţiu şi timp; înţelegerea modului în care organizaţiile internaţionale funcţionează şi se
influenţează reciproc; conştientizarea rolului important pe care îl au organizaţiile, în
detrimentelor statelor, pe scena internaţională.
154
TEMATICĂ Sistemul international si rolul organizatiilor internationale
GENERALĂ Definirea si contextul juridic al organizatiilor internationale
Organizaţiile internaţionale guvernamentale
Organizaţiile internaţionale non-guvernamentale
TEMATICA Sistemul international si rolul organizatiilor internationale. Definirea si contextul juridic
SEMINARIILOR / al organizatiilor internationale. Organizaţiile internationale guvernamentale.
LUCRĂRILOR DE Organizaţia Natiunilor Unite Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord Consiliul
LABORATOR
Europei. Organizaţia Statelor Americane. Uniunea Africană. Liga Araba. Uniunea
Europei Occidentale. Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa. Organizaţiile
internaţionale nonguvernamentale. Greenpeace. Amnesty International. Transparency
International. Concluzii.
METODE DE Expunerea, dezbaterea şi problematizarea
PREDARE
BIBLIOGRAFIE Defarges, Moreau Philippe, Organizatii internationale contemporane, Institutul
(SELECTIV) European, Iasi, 1998, Dumitrescu, Cristian, Stoica, Marcela, Sistemul organizatiilor
internationale guvernamentale si al organizaţiilor internaţionale nonguvernamentale,
Universul Juridic, Bucuresti, 2006. Dupuy, Rene-Jean, Manuel sur les organisations
internationales, Martinus Nijhoff Publishers, London, 1998. Held, David, Democratia si
ordinea globala, Univers, Bucuresti, 2000. Ionescu, Nicolae, Organizatii si institutii
internationale, Sylvi, Bucuresti, 2000. Miga-Bestelui, Raluca, Organizatii internationale
interguvernamentale, All Beck, 2000.

forme
semestrului (inclusiv redactarea unui eseu); examen scris la finalul acestuia.
finale
POLITICI PUBLICE COD:

FP 3630

C S L Pr.
28 28 94 108 6 E Română

Metode de cercetare în ştiinţele politice

OBIECTIVE Să asigure un fundament pentru înţelegerea raţionalităţii şi limitelor politicilor publice; să ajute la stabilirea şi înţelegerea
principalelor caracteristici ale procesului de formare şi de implementare a politicilor publice; să asigure cadrul,
metodologia si tehnicile pentru analiza şi evaluarea unei politici publice.
TEMATICĂ GENERALĂ 1. Introducere; acţiunea politică şi politicile publice; ce este o politică publică?
2. Caracteristici ale politicilor publice
3. Paradigme în ştiinţa politicilor publice
4. Tipuri de politici publice
5. Cine face politicile publice?
6. Iniţierea politicilor publice
7. Formularea politicilor
8. Adoptarea politicii. Teorii ale deciziei (modelul actorului raţional, modelul incremental)
9. Adoptarea politicii. Teorii ale deciziei (modelul organizarii birocratice, modelul ideologic)
10. Implementarea politicii. Instrumente de politici publice
11. Evaluarea politicii
12. Performanţele sistemului politic
13. Analiza politicilor publice. Principii de bază
14. Etape în analiza politicilor publice
155
TEMATICA 1. Luarea deciziilor în grup
2. Analiza politicilor publice
SEMINARIILOR /
3. Contextul unei politici publice. Rural reform in Centropico
LUCRĂRILOR DE 4. Împotriva curentului. Argumente pentru introducerea taxelor de studiu în universităţile româneşti de stat.
LABORATOR 5. Politici de pensii; Îmbătrânind frumos
6. Valori în politicile publice. Matters of Life and Death: Defunding Organ Transplants in the State of Arizona
7. Analiza preliminară a proiectelor de grup
8. Politică şi birocraţie. City Council Hearings in Orsan, Orewash. The Marine Resources Division & the Shrimp-
Baiting Controversy
9. Stabilirea agendei: Public Conversations and Legislative Deliberation: Oregon’s Governor Barbara Roberts Takes on
Fiscal Reform
10. Stabilirea agendei. Shifting the terms of debate: Mayor Norm Rice & the Greater Seattle Growth Quagmire
11. Proiectarea unei politici publice. Policy Dilemmas at the Seattle Solid Waste Utility
12. Implementarea unei politici publice: The Massachusetts DNA Database: Getting Started
13. Prezentarea proiectelor de grup
14. Prezentarea proiectelor de grup
METODE DE Prelegerea, analiza, dezbaterea, studiul de caz.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 6. Claudiu Crăciun, Paul Colins – 2008, Managementul politicilor publice. Transformari si perspective, Polirom, Ia i
7. Elinor Ostrom – 2007, Guvernarea bunurilor comune. Evolutia institutiilor pentru actiunea colectiva, Polirom, Iasi
OBLIGATORIE
8. Florin Bondar – 2007, Politici publice i administratie publica, Polirom, Iasi
(SELECTIV) 9. Brian Hogwood, Lewis Gunn – 2000, Introducere în politicile publice, Editura Trei, Bucureşti.
10. Michael Howlett, M. Ramesh – 2004, Studiul politicilor publice, Editura Epigraf, Chişinău.
11. Adrian Miroiu – 2001, Introducere în analiza politicilor publice, Editura Punct, Bucureşti.
12. Alina Mungiu-Pippidi, Sorin Ioniţă – 2002, Politici Publice. Teorie şi practică, Polirom, Iaşi.
13. Virgil Stoica – 2000, Procesul şi analiza politicilor publice, Fides, Iaşi.

Cunoştinţele acumulate, abilitatea de a le folosi într-o situaţie nouă, abilitatea de a analiza o
criterii problemă (descompunerea acesteia în părţi componente şi stabilirea de relaţii între acestea);
capacitatea de exprimare clară, într-o limbă română corectă.
Prezentarea unui studiu de caz (SC);
forme
Rezultatul unui proiect de grupl (P);
formula notei finale Nota finală = 10%S + 10%SC + 20%P + 60%E
DENUMIREA DISCIPLINEI PROTECŢIA FAMILIEI ÎN CONTEXT EUROPEAN COD:

C S L Pr.
1 2 42 108 6 M ROMÂNĂ

TITULARUL
SOCIALĂ
OBIECTIVE 1. Evidenţierea interdependenţelor în diada familie-societate cu accent pe abordarea pozitivă a

„crizei” familiale din perspectivă istorică. Analize comparative.
2. Surprinderea schimbărilor de la nivelul subsistemelor familiale corelate cu dinamismul în
plan socio-demografic şi cultural
3. Abordarea sistemică a protecţiei familiei în context socio-juridic european pe trei direcţii de
analiză: politici sociale în domeniul populaţiei şi familiei, cadrul normativ şi instituţional,
măsuri socio-economice la nivel demografic şi familial
4. Identificarea unor aspecte problematice sau a unor situaţii speciale privind protecţia familiei
156
în context european în cadrul proiectelor de cercetare-acţiune; conturarea de soluţii psiho-
socio-juridice în cadrul proiectelor de intervenţie specifică.
TEMATICĂ GENERALĂ I. Familie şi societate versus societate şi familie – perspectiva antropologiei istorice
II. Schimbări şi tendinţe în structura şi funcţiile familiei moderne şi post-moderne
1. Subsistemul conjugal sau marital - căsătoria, izvor fundamental al relaţiilor de rudenie?
concubinajul, uniunea liberă şi formele alternative de căsătorie ; redefinirea „cuplului” şi efectele
asupra parentalităţii
2. Filiaţia sau subsistemul parental: filiaţia naturală sau firească; filiaţia adoptivă sau civilă; filiaţia
artificială ca rezultat al procreaţiei asistate medical
III. Sistemul de protecţie socială a familiei: analize comparative 1. politici demografice şi
familiale; 2. normativitatea socio-juridică în domeniul protecţiei familiei; tipuri de intervenţie socio-
economică
TEMATICA 1. Politici demografice şi cele privitoare la familie: caracteristici, tendinţe, soluţii reformatoare
LABORATOARELOR analiză critică
2. Standarde internaţionale, europene şi reforma legislativă la nivel naţional privind protecţia
familiei – analize comparative
3. Situaţii problematice legate de viaţa de familie în cadrul societăţii moderne şi post-moderne –
criză familială sau proces adaptativ?
4. Strategii şi planuri de acţiune centrate pe soluţii concretizate în proiecte de cercetare/intervenţie
în domeniul protecţiei familiei
METODE DE Prelegerea, dezbaterea, problematizarea, oferirea de exemple din practică, date statistice
PREDARE prezentarea şi dezbaterea cercetărilor şi a principalelor strategii şi direcţii de acţiune în domeniu
BIBLIOGRAFIE 1. Bacaci, Al., Hageanu C., Dumitrache, V., Dreptul familiei, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005.
2. Bîrsan, Corneliu, Convenţia europeană a drepturilor omului. Drepturi şi libertăţi (vol. I), Comentariu pe articole.
OBLIGATORIE
Procedura în faţa Curţii. Executarea hotărârilor (vol. II), All Beck, 2005.
(SELECTIV) 3. Chevallier, J., Bach, L., Droit civil. Introduction a l etude du droit. Les personnes physiques. La famille. Les biens. Les
obligations. Les suretes, tome 1, Sirey, 12 e ed. Paris, 1995.
6 Iluţ, Petru, Sociopsihologia şi antropologia familiei, Polirom, 2005.
7. Goody, Jack, Familia europeană. O încercare de antropologie istorică, Iaşi, Polirom, 2003.
8. Mihăilescu, Ioan., Familia în societăţile europene, Editura Universităţii, Bucureşti, 1999.
9. Sandu, Maria, Filiaţia, Abordare socio-juridică, Ed. Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2003.
10. Sandu Maria, Filiaţia din perspectiva protecţiei familiei şi a copilului, în “Caiete Sociologice”, Revistă a Institutului
Social Român, nr. 3, Editura Fundaţiei Academice AXIS, Iaşi, 2005.
12. Turliuc, Maria-Nicoleta, Psihologia cuplului şi a familiei, Performantica, Iaşi, 2004.
13. Revue Critique de Droit International Privé; Revue Internationale de Droit Privé comparé; Revue Trimestrielle de
Droit civil
EVALUARE Participarea la cursuri şi laboratoare; întocmirea şi susţinerea referatelor, lucrărilor aplicative şi a

condiţii
proiectelor; parcurgerea suportului de curs; studiu individual.
Nivelul participării la activităţile din timpul semestrului; calitatea referatelor, lucrărilor aplicative şi a
criterii
proiectelor, precum şi a prezentării acestora; calitatea răspunsurilor în cadrul examenului oral
Prezenţa la curs şi seminar; examen oral pe baza tematicii cursului; susţinerea lucrării aplicative sau
forme
a proiectului în cadrul colocviului semestrial
Activitatea din timpul semestrului – 20% ; susţinerea unei lucrări de specialitate – eseu sau proiect
formula notei finale având un caracter investigativ sau/şi aplicativ, în cadrul colocviului semestrial - 40%; examen oral
din tematica disciplinei şi discuţii pe marginea lucrării prezentate – 30%; punctaj din oficiu – 10%.
DENUMIREA SISTEME SI COMPORTAMENTE ELECTORALE

COD:
DISCIPLINEI


C S L Pr.
2 2 56 5 E Română

ABSOLVITE
157
OBIECTIVE Cunoaşterea noţiunilor specifice domeniului de studiu al sistemelor electorale; capacitatea
de a explica şi interpreta idei, procese, specifice disciplinei, aşa cum sunt reflectate în
cuprinsul cursului şi al bibliografiei de specialitate; familiarizarea cu principalele
concepte, paradigme şi teme ce formează patrimoniul ştiinţific al disciplinei;
familiarizarea cu conţinutul normelor legislative ce guvernează regimul instituţiilor
electorale din România
TEMATICĂ Cursul urmăreşte să descrie problematica influenţelor de natură culturală asupra relaţiilor
GENERALĂ dintre state şi asupra politici internaţionale, accentuând aspectele cele mai evidente ce ţin
de implicaţiile fundamentalismului religios, de clivajele identitare rezultate din experienţa
colonială, de reprezentările culturale cu semnificaţie politică sau de mutaţiile culturale
produse în cursul procesului de globalizare. Seminarul urmăreşte să le ofere studenţilor
ocazia de a problematiza pe tema conflictelor internaţionale cu bază culturală, unul dintre
cele mai importante subiecte de dezbatere publică ale ultimelor decenii, şi asupra altor
teme corelative.
TEMATICA Seminar introductiv: alegerile şi politica. Sisteme şi comportamente electorale: statutul disciplinei.
SEMINARIILOR / Obiectivele « ingineriei electorale». Formule electorale majoritare uninominale. Formule
LUCRĂRILOR DE electorale majoritar plurinominale. Formule electoarale semi-proporţionale. Formule electorale
LABORATOR proporţionale: alocarea prin divizori şi coeficienţi. Moduri de scrutin mixt. Interacţiunea sistem
electoral/ sistem politic:”legea Duverger”. Sisteme electorale şi mecanisme electorale în România:
tendinţele postcomuniste şi legislaţia electorală. Votul uninominal şi problema reformei electorale.
Alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European. Participarea electorală: cazul
alegerilor pentru Parlamentul European. Concluzii: funcţiile politice ale sistemelor electorale
PREDARE
BIBLIOGRAFIE Michael Gallagher and Paul Mitchel (eds.), The Politics of Electoral Systems, Oxford University
(SELECTIV) Press, 2008; Donald R. Horowitz, “Electoral Systems: A Primer for Decision Makers”, Journal of
Democracy, Vol. 14, No. 4, 2003; Pierre Martin, Sistemele electorale şi modurile de scrutin, Regia
Autonomă”Monitorul Oficial”, Bucureşti, 1997 Kenneth Benoit, „Duverger’s Law and the Study
of Electoral Systems”, French Politics, nr. 4, 2006, p. 69-83; Gheorghe Teodorescu, Ovidiu
Gherasim-Proca, Sisteme şi comportamente electorale, AXIS, Iaşi, 2006.

obligatorii
forme
doua teste scrise); examen scris la finalul acestuia.
finale
DENUMIREA SOCIOLOGIA FAMILIEI

COD:
DISCIPLINEI
ANUL DE III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F- OB

NUMĂRUL ORELOR TOTAL TOTAL ORE LIMBA DE PREDARE

NUMĂR
PE SAPTĂMÂNĂ ORE ACTIVITATE TIPUL DE EVALUARE
DE
SEMESTR INDIVIDUAL (P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt)
CREDITE
U A*
C S L Pr.
2 2 - - 56 94 5 M Română
8 8

DISCIPLINEI LECT.DR. DANIELA COJOCARU Sociologie si asistenta sociala
DISCIPLINE ANTERIOR Sociologie generala, istoria sociologiei, metodologia cercetarii sociale

ABSOLVITE
158
OBIECTIVE Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor disciplinei./ Înţelegerea rolului metodologiei
în cercetarea fenomenelor familiale / Învăţarea prin exerciţii a modului de
concepere a unui proiect de cercetare pentru sfera familiei /Aplicarea cunoştinţelor
teoretice într-un demers coerent aplicativ de cercetare socială. / Construirea unor
instrumente de cercetare utilizate in cercetare familiei / Experimentarea
cunoştinţelor la realitatea actuală.
TEMATICĂ Elemente de sociologie a familiei/ Functii si disfunctii familiale/ Familia,
GENERALĂ societatea si controlul social / Abordarea rolurilor si statusurilor familiale/
Mariajul si alternative familiale / Uniunea consensuala / Divortialitatea si efectele
sale / Parentalitate si copilarie / Provocarile familiei contemporane / Aspecte ale
violentei domestice / Socializarea copiilor in mediul familial / Managementul
timpului domestic / Casatoria si cariera
TEMATICA Studii privind perioada premaritala / Uniunea consensuala ca alternativa maritala /
SEMINARIILOR / Divortialitatea si efectele sale / Consilierea maritala / Familii destramate si copiii
LUCRĂRILOR DE lor / Efectele migratiei fortei de munca asupra mediului familial / Socializarea
LABORATOR copiilor in mediul familial / Familii si cupluri consensuale / Managementul
timpului domestic / Influenta profesiei asupra relatiilor din cadrul familiei /
Casatoria si cariera / Studiul pietei maritale /
METODE DE Expunerea, explicaţia, experimentul exerciţii, exemplificare
PREDARE
BIBLIOGRAFIE Stănciulescu Elisabeta, 1997, Sociologie educaţiei familiale vol.1 si vol 2 (1998),
OBLIGATORIE Iasi, Polirom. / Batrinu E., 1980, Educatia in familie, Bucuresti, Ed. Politica /
(SELECTIV) Dimitriu C., Constelatia familiala si deformarile ei, 1973, Bucuresti, EDP /
Durkheim E., 1980, Educatie si sociologie, Bucuresti, EDP / Foru Xenia-Costa,
Cercetarea monografica a familiei, 1945 / Giddens A., Transformarea intimitatii,
1992, Bucuresti, Ed. Antet / Giddens, A. 2000, Sociologie, Bucuresti, editura All./
Goody J., Familia europeana, 2003, Iasi, Polirom / Mihailescu I., Familia in
societatile europene, 1999,Bucuresti, Ed. Univ din Bucuresti / Ilut Petru,
Sociopsihologia si anatropologia familiei, 2005, Iasi; Polirom/ Cojocaru, D.,
2008, Copilaria si constructia parentalitatii, Polirom, Iasi.
EVALUARE Realizarea unui proiect de cercetare pe o tema la alegere din lista propusa la inceputul
condiţii semestrului/ realizarea a 5 teme obligatorii legate de proiectul de cercetare/ prezenţa la
seminarii/ proiectul se sustine in cadrul seminariilor la datele stabilite /
Referatul si parti ale proiectului de cercetare max. 100 pcte /pentru
criterii prezentă, punctajul max. este 50 puncte/ proiectul final de cercetare
maxim 150 pcte
Lucrari practice evaluare in timpul semestrului /Prezentarea orala a proiectului de cercetare
forme
50 % proiectul de cercetare final si activitate de seminar, 50% examen scris
159
DENUMIREA DISCIPLINEI SOCIOLOGIE COD:

C S L Pr.
2 2 56 94 5 M română

DISCIPLINEI PROF.DR. ION I. IONESCU Sociologie si Asistenta sociala
OBIECTIVE Transmiterea unor cunoştinţe introductive în sociologie interferarea acestora cu cele aparţinând altor discipline ale
specializării; înţelegerea conceptelor şi a teoriilor explicative şi comprehensiv+interpretative din principalele orientări
sociologice contemporane, încât acestea să devină operaţionale în analiza fenomenelor şi proceselor vieţii socioumane
actuale. Sublinierea caracterului aplicativ al cunoştinţelor de sociologie şi relevarea rolului lor în contextul integrării
europene a României. Obiectivele disciplinei sunt în concordanţă cu celelalte discipline din planul de învăţămînt al
specializării. Cunoştinţele dobândite în cadrul ei stau la baza formării profesionale a viitorilor asistenţi sociali.
TEMATICĂ GENERALĂ -De la evenimentele vieţii socioumane cotidiene la sociologie. Construcţia disciplinei sociologie. Paradigme şi teorii
sociologice aferente.
-Instituţionalizarea sociologiei. Emile Durkheim. Max Weber. Caracteristici ale sociologiei americane. Noile sociologii.
Sociologii de ramură şi discipline conexe. Viziunea interdisciplinară.
-Interacţiuni cotidiene. Rutine. Roluri sociale. Status-ul. Etape ale dezvoltării normale a individului. Sinele asertiv.
Agregarea comportamentelor. Societatea ca interexistenţă a indivizilor şi grupurilor. Asemănarea, distincţia, diferenţa. Sex
şi gen. Sociologia corporalităţii. Decizii individuale şi constrîngeri sociale. Reguli, norme, legi, sancţiuni, (auto)controlul
(social). Ordinea socială. Construcţia realităţii sociale (P. Berger, T. Luckmann)
-Grupuri sociale. Definire. Tipuri. Conducerea grupului. Mulţimea. Imitarea. Sugestibilitatea. Panica. Alte fenomene de
masă.
-Elemente de sociologia familiei. Forme familiale. Întemeierea familiei. Căsătoria. Descendenţa şi moştenirea. Funcţiile
familiei. Schimbări ale modelelor familiale.
-Socializarea. Integrare şi individualizare. Construcţia identităţii şi dobândirea libertăţii. Indicatori ai (in)dependenţei faţă
de adulţi. Eşecul socializării : delincvenţa.
-Sociologia comunicării. Ciclul comunicaţional la nivel interpersonal, de grup şi societal. Cercetări sociologice privind
comunicarea prin multimedia.
-Fenomenul organizaţional. Teorii sociologice ale organizării. Managementul resurselor umane.
- Socioculturile şi civilizaţia. Clase şi categorii sociale. Stratificarea şi mobilitatea socială.
ANALIZA SOCIOLOGICĂ A POLITICULUI. ANALIZA PUTERII LA NIVEL INTERPERSONAL, DE GRUP ŞI
SOCIETAL. EFECTELE PUTERII. PARTICIPAREA POLITICĂ. SOCIALIZAREA POLITICĂ. CULTURA POLITICĂ.
-Acţiunea colectivă. Tipuri de raţionalitate. Acţiunea socială. Analiza conflictelor. Sociologia grevei.
-Schimbarea socială. Factori, actori şi mecanisme ale schimbării. Dezvoltarea durabilă prin proiecte.
- Comunitatea, liantul comunitar. Contractul social, liantul societal. Pluralitatea lumilor, sinele multiplu, liantul social al
postmodernităţii. (Re)descoperirea comunităţii şi comuniunii, a sacrificiului, schimbului şi darului.
TEMATICA
SEMINARIILOR Particularităţile abordării socioumanului din perspectivă sociologică prin intermediul : structuralismului şi
funcţionalismului, individualismului metodologic şi interacţionismului simbolic, fenomenologie, etnometodologie,
constructivismul sociologic.
METODE DE Metode active (problematizarea etc.), prelegerea, expuneri folosind videoproiectorul, studii de caz
PREDARE
BIBLIOGRAFIE I. Ionescu, D.Stan, Elemente de sociologie, Ed. Univ. Iaşi, vol. I-II, 1997-1998
A. Giddens, Sociologie, Ed. All, Buc., 2000
OBLIGATORIE
C.H Cuin, F. Gresle, Istoria sociologiei, Ed. Institutul European, Iaşi, 2003
(SELECTIV) Ph. Corcuff, Noile sociologii, Institutul European, Iaşi, 2004
Derek Layder, Understanding Social Theory, SAGE Publications, 2006
EVALUARE Inţelegerea conceptelor şi a paradigmelor explicative şi comprehensive din principalele orientări

sociologice contemporane, încât acestea să devină operaţionale în analiza fenomenelor şi proceselor
condiţii
vieţii socioumane actuale, sublinierea caracterului aplicativ al cunoştinţelor de sociologie şi relevarea
rolului lor în contextul integrării europene a României.
criterii Evaluarea prezenţei şi participării la cursuri şi seminarii, cercetări de teren, prezentarea portofoliului;
Evaluare pe parcursul semestrului – 50%; examen vizînd însuşirea cunoştinţelor din programă şi din
forme bibliografia selectivă, precum şi capacitatea de a opera cu acestea în analiza vieţii socioumane
cotidiene actuale – 50%.
formula notei finale Media notelor de pe parcursul semestrului si de la examenul din sesiunea de iarna.
160
DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIE ŞI METODĂ ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ COD:

C S L Pr.
2 2 56 94 6 M ROMÂNĂ

TITULARUL
DISCIPLINEI LECTOR. UNIV. DR. MARIA SANDU
SOCIALĂ
OBIECTIVE ● Evidenţierea legăturii indisolubile între teorie şi practică în asistenţa socială;

● Evidenţierea continuităţii între asistenţa socială tradiţională şi asistenţa socială modernă;
● Cunoaşterea şi aprofundarea teoriilor specifice în asistenţa socială;
● Evidenţierea rolului controlului social şi al economiei solidare privitor la protecţia socială;
● Surprinderea relaţiei dintre cercetarea socială şi intervenţia socială profesionistă;
TEMATICĂ GENERALĂ 1. Asistenţă socială şi protecţie socială (protecţie şi asistenţă socială-delimitări conceptuale;
forme tradiţionale de protecţie şi asistenţă socială comunitară; protecţie umană prin control social;
măsuri privind protecţia socio-economică; modernizarea sistemului de asistenţă socială din
România);
2. Teorii ale asistenţei sociale (teoria acţiunii; teoria reţelelor; teoria îngrijirii; teoria participării;
teoria ataşamentului; teoria identităţii; teoria pierderii);
3. Fundamente ale asistenţei sociale (sistemul de cunoştinţe, sistemul de valori specifice,
sistemul deprinderilor, abilităţilor şi competenţelor în asistenţa socială).
TEMATICA • Caracteristici ale asistenţei sociale tradiţionale;
SEMINARIILOR / • Control social, relaţii sociale şi acţiune socială;
LUCRĂRILOR DE • Economia socială şi solidaritatea umană;
LABORATOR • Importanţa şi funcţiile teoriei în asistenţa socială;
• Sistemul competenţelor practice în asistenţa socială.
METODE DE Prelegerea, dezbaterea, oferirea de exemple din practică, proiectarea în cercetarea şi intervenţia
PREDARE socială
BIBLIOGRAFIE 1.Barthel, Diane, 2003, Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Univers Enciclopedic;

OBLIGATORIE 2. Buzducea, Doru, 2009, Sisteme moderne de asistenţă socială. Tendinţe globale şi practici
(SELECTIV) locale, Polirom;
3. Howe, David, 2001, Introducere în teoria asistenţei sociale, Editura MarLink, Bucureşti;
4. Krogsrud-Miley, Karla, O′ Melia, Michael, DuBois, Brenda, 2006, Practica asistenţei sociale,
Polirom;
5. Mănoiu, Florica, Epureanu, Viorica, Asistenţa socială în România, Editura All, Bucureşti, 1996;
6. Miftode, Vasile, 2003, Tratat de metodologie sociologică. Tehnici de investigaţie de teren.
Elaborarea proiectelor de intervenţie, Editura Lumen;
7. Miftode, Vasile, 2003, Tratat de asistenţă socială. Fundamente teoretice şi metodologice, vol. I,
Editura Fundaţiei AXIS, Iaşi;
8. Neamţu, George, STAN, Dumitru., 2005, Asistenţa socială. Studii şi aplicaţii, Editura Polirom.
Vilbrod, Alain, Ionescu, Ion, 2004, Asistenţa socială în tranziţie, Institutul European.
9. Pop, Luana Miruna, 2002, Dicţionar de politici sociale, Expert, Bucureşti.
EVALUARE Prezenţa la cursuri şi seminarii; activitatea de seminar – susţinerea referatelor şi proiectelor; studiu
condiţii
individual
criterii Calitatea referatelor, proiectelor şi a prezentării acestora
forme Activitate de seminar şi examen scris
5 puncte – lucrarea scrisă; 2 puncte – prezentarea referatelor şi a proiectelor; 2 puncte – participarea
formula notei finale la seminar;
1 punct – oficiu
161
DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIE POLITICĂ COD:

C S L Pr.
2 2 56 M

OBIECTIVE 1.cunoaşterea şi însuşirea noţiunilor de bază, specifice disciplinei; 2.înţelegerea principalelor

subiecte analizate de teoria politice; 3.reliefarea importanţei teoriei politice pentru demersul
politologic;
TEMATICĂ GENERALĂ 1. Teoria politică, un concept plurisemantic; 2. Filosofia politică şi teoriile interpretativ-normative;
3. Ştiinţa politică şi teoriile empirico-analitice; 4. Politicul: substanţă şi concept; 5. Natura umană
şi geneza politicului; 6. Reconstrucţia sistemist-comprehensivă a politicului; 7. Filosofia şi
politicul. Schiţă topologică şi întemeiere ontologică; 8. Paradigma liberală şi spiritul
capitalismului; 9. Tolerarea ca modus vivendi; 10. Multiculturalismul în abordarea teoriei politice
contemporane; 11. Interpretări ale libertăţii şi dreptăţii în teoria politică actuală.
TEMATICA 1. Statutul şi rolul teoriei politice în ştiinţa politică; 2. Normativ şi descriptiv; subiectivitate şi
SEMINARIILOR / obiectivitate în teoria politică; 3. Evoluţia teoriei politice în ultimele decenii; 4. Rolul şi importanţa
LUCRĂRILOR DE teoriei politice proprii proiectului iluminist; 5. Interpretări ale conceptului de ideologie; 6.
LABORATOR Reîntemeieri teoretice ale politicii. Libertarianismul; 7. Reîntemeieri teoretice ale politicii.
Comunitarianismul ; 8. Multiculturalismul - proiect al teoriei politice; 9. Tolerarea – concept
central al teoriei pluralismului valorilor; 10.Teoria politică şi provocările postmodernismului;
11.Variante contemporane ale teoriei politice pragmatice; 12. Perspective feministe în teoria
politică actuală; 13. Abordări contemporane ale teoriei dreptăţii; 14. Contractualism versus
exigenţă comunicativă. Polemica Rawls-Habermas.
METODE DE
PREDARE Expunere, dezbatere, problematizare
BIBLIOGRAFIE Anton Carpinschi, Deschidere şi sens în gândirea politică, Ed. Institutul European, Iaşi, 1995;
OBLIGATORIE Anton Carpinschi, Cristian Bocancea, Ştiinţa politicului, Editura Universităţii “AL.I. Cuza”-Iasi,
(SELECTIV) 1998; Robert E. Goodin, Hans-Dieter Klingemann (coord.), Manual de ştiinţă politică, Editura
Polirom, Iaşi, 2005; Alasdair MacIntyre, Tratat de morală, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998;
Robert Nozick, Anarhie, Stat, Utopie, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997; Will Kymlicka, Politica în
dialect, Ed. ARC, Chişinău, 2005; Michael Walzer, Despre tolerare, Ed. Institutul European,
Iaşi, 2002; Richard Rorty, Contingenţă, ironie şi solidaritate, Ed. ALL, Bucureşti, 1998; Isaiah
Berlin, Adevăratul studiu al omenirii, Ed Meridiane, Bucureşti, 2001; John Rawls, A Theory of
Justice, Harvard University Press, Massachusetts, 1971; John Rawls, Political Liberalism,
Columbia University Press, New York, 1993
EVALUARE condiţii
criterii
162
DENUMIREA DISCIPLINEI TEORII ALE DEMOCRAŢIEI COD:

C S L Pr.
2 2 56 M

OBIECTIVE 1. prezentarea principalelor modele şi teorii ale democraţiei ; 2. înţelegerea practicilor şi

instituţiilor proprii sistemelor politice democratice; 3. exersarea capacităţii de a examina critic
diverse definiţii, principii şi aserţiuni vehiculate în dezbaterile privind teoria şi practica
democratică.
TEMATICĂ GENERALĂ 1. Constituirea disciplinei “teoria democraţiei”; 2. Ipostaze ale democraţiei. Democraţia directă; 3.
Originile şi evoluţia democraţiei liberale moderne; 4. Teoria elitismul; 5. Democraţia ca poliarhie;
6. Democraţia ca mijloc; 7. Democraţia participativă; 8. Modele ale democraţiei la A. Lijphart; 9.
Democraţia şi procesul decizional; 10. Democratizare şi tranziţie; 11. Democraţia consolidată.
TEMATICA 1. Sensuri şi definiţii ale democraţiei; 2. Modele “clasice” ale democraţiei. Democraţia directă şi
SEMINARIILOR / democraţia liberală; 3. Libertate şi egalitate; 4. Democraţia ca poliarhie; 5. Teoria democraţiei în
LUCRĂRILOR DE viziunea lui Fr. Hayek; 6. O teorie-procesual decizională a democraţiei; 7. Opinia publică şi
LABORATOR extinderea democraţiei directe; 8. Democraţia consensualistă şi democraţia majoritaristă; 9.
Democraţia consociaţională; 10. Condiţii necesare democraţiei şi democratizării; 11. Procesul
democratizării; 12. Democraţia consolidată; 13. Democraţia după disoluţia “blocului comunist”;
14. Democraţia în epoca globalizării
METODE DE Expunere, dezbatere, problematizare
PREDARE
BIBLIOGRAFIE A. Arblaster, Democraţia, Ed. Du Style, Bucureşti, 1998; D. Held, Modele ale democraţiei, Ed.
OBLIGATORIE Univers, Bucureşti, 2000; G. Sartori, Teoria democraţiei reinterpretată, Ed. Polirom, Iaşi, 1999;
(SELECTIV) R. Dahl, Democraţia şi criticii ei, Ed. Institutul European, Iaşi, 2002; R. Dahl, Poliarhiile, Ed.
Institutul European, Iaşi, 2000; Fr. Hayek, Constituţia libertăţii, Ed. Institutul European, Iaşi,
1998; A. Lijphart, Modele ale democraţiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2000; A. Lijphart, Democraţia în
societăţile plurale, Ed. Polirom, Iaşi, 2001; Larry Diamond (coord.), Cum se consolidează
democraţia, Polirom. Iaşi, 2004; J.Fr. Revel, Revirimentul democraţiei, Ed. Humanitas, Bucureşti,
1995;
EVALUARE condiţii
criterii
163
DENUMIREA DISCIPLINEI FILOSOFIE MEDIEVALĂ COD:

INDIVIDUALA CREDITE
C S L Pr.
2 2 0 0 56 5 M Română

DISCIPLINEI PROF. UNIV. DR. ANTON ADĂMUŢ Filosofie

FILOSOFIE ANTICĂ
OBIECTIVE 1. Prezentarea temelor comune filosofiei antice şi medievale

2. Evidenţierea noutăţilor filosofiei medievale
3. Relevarea specificului filosofiei medievale
TEMATICĂ 1, 2. Filosofia medievală – metoda, temele, periodizarea

GENERALĂ 3, 4. Problema teodiceii în filosofia medievală
5, 6. Despre ignoranţa doctă şi despre mistică
7, 8. Sfântul Anselm şi argumentul ontologic
9, 11. Sfântul Toma şi sinteza tomistă
12, 14. Cearta universaliilor
TEMATICA 1. Seminar introductiv (tematica şi bibliografia)
SEMINARIILOR 2. Neoplatonism şi creştinism (Plotin, Enneade, 6, 8; Origen, Despre Principii)
3. Augustin (Confesiuni, De magistro)
4. Dionisie Areopagitul (Despre numele divine)
5. Abelard (Dialog între un filosof, un iudeu şi un creştin)
6, 9. Sfântul Toma (Summa theologica, Ia, q 1; Ia, q2; De ente et essentia)
10. Bonaventura (Itinerarium mentis in Deum)
11 N. Cusanus (De docta ignorantia, De ludo globi)
METODE DE Prelegerea, expunerea, demonstraţia, conversaţia.

PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. É. Gilson, Filosofia în Evul Mediu, Humanitas, Bucureşti, 1995

OBLIGATORIE 2. É. Gilson, Tomismul, Humanitas, Bucureşti, 2002
(SELECTIV) 3. I.G. Coman, Probleme de literatură şi filosofie patristică,
EIBMBOR, Bucureşti, 1995
4. Alain de Libera, Gândirea Evului Mediu, Amarcord, Timişoara, 2000
5. Jaroslav Pelikan, Tradiţia creştină, vol. I-VI, Polirom, Iaşi, 2004-2007
EVALUARE participare activă la curs şi seminar

condiţii
criterii
frecvenţa şi valoarea intervenţiilor la seminar
forme
referat susţinut oral
formula notei
finale media între condiţii + criterii + forme
164
DENUMIREA DISCIPLINEI ISTORIA ŞI FILOSOFIA RELIGIEI COD:

INDIVIDUALA CREDITE
C S L Pr.
2 1 56 5 M Română


ISTORIA FILOSOFIEI
OBIECTIVE 1. Înţelegerea relaţiei dintre istoria religiilor, istoria filosofiei şi filosofia religiei
2. Familiarizarea studenţilor cu noul tip de limbaj
3. Evidenţierea locului şi rolului disciplinei în curricula universitară
TEMATICĂ 1. Fides et ratio

GENERALĂ 2. Iudaism şi creştinism (analiză comparată)
3. Neoplatonism, iudaism şi creştinism
4. Socrate şi Isus (analiză comparată)
5. Despre căderea în păcat (ispită vs. păcat)
6. Simbolistica zgomotelor în Scriptură
7. Despre dubla natură a lui Cristos (a se arăta/a se lăsa văzut)
8. Nume, numire şi ispitirea numelui
9. Despre persoană şi individ
10, 11.Problema răului
12, 14.Teodiceea
TEMATICA 1. Seminar introductiv: tematica, bibliografia, exigenţe de notare

SEMINARIILOR 2, 4. Premise ale filosofiei religiei în secolul XX (Bergson şi James)
5, 7. Ipostaze ale filosofiei religiei în secolul XX

PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. G.W.F. Hegel, Prelegeri de filosofie a religiei, Ed. Academiei, Bucureşti, 1969
OBLIGATORIE 2. Brian Davis, Introducere în filosofia religiei, Humanitas, Bucureşti, 1997
(SELECTIV) 3. Nae Ionescu, Prelegeri de filosofia religiei, Apostrof, Cluj, 1993
4. Leszek Kolakowski, Religia, Humanitas, Bucureşti, 1993
5. Colin Brown, Filosofia şi credinţa creştină, Ed. Cartea Creştină, Oradea, 2000
6. Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Humanitas, Bucureşti, 1992

condiţii
criterii
forme
formula notei
165
DENUMIREA DISCIPLINEI RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ COD:
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

C S L Pr.
2 1 0 0 42 108 6 M Română


ISTORIA ŞI FILOSOFIA RELIGIEI
OBIECTIVE 1. Prezentarea perspectivei istorice a raportului raţiune-credinţă

2. Prezentarea perspectivei sistematice a raportului raţiune-credinţă
3. Prezentarea modelelor de armonizare a raportului raţiune-credinţă
TEMATICĂ 1. Raportul raţiune-credinţă în Vechiul Testament
GENERALĂ 2. Raportul raţiune-credinţă în Noul Testament
3. Raţiune şi credinţă în filosofia dialogurilor
4. Raţiune şi credinţă la Socrate (problema daimonionului)
5. Fides et ratio la Sfântul Augustin
6, 9. Raţiune şi credinţă în Evul Mediu (Eriugena, Anselm, Toma)
10. Raţiune speculativă şi raţiune practică în filosofia kantiană
11. Fenomenologia discursului religios la Hegel
12, 14. raportu raţiune-credinţă ăn filosofiile modernităţii
TEMATICA 1, 2. Socrate şi Isus (analiză comparată)
SEMINARIILOR 3, 5. Filosofie şi teologie
6, 7. Tipuri de lectură medievale

PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Ioan Paul al II-lea, Fides et ratio, Presa Bună, Iaşi, 1999
OBLIGATORIE 2. Augustin, De Magistro, Institutul European, Iaşi, 1995
(SELECTIV) 3. Pascal, Cugetări, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1992
4. Alain de Libera, Gândirea Evului Mediu, Amarcord, Timişoara, 2000
5. Thoma d’Aquino, Summa theologiae, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1997
6. Imm. Kant, Religia în limitele raţiunii pure, ALL, Bucureşti, 2007

condiţii
criterii
forme
formula notei
166
INFORMAŢII UTILE
Facilităţi oferite studenţilor de către

Universitate/Facultate:
CAZARE
Studenţii Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice

pot fi cazaţi în căminele din Complexul Studenţesc “Titu
Maiorescu” (C5, C6, C7, C8; adresa – str. Titu Maiorescu,
nr. 7-9, tel. 0232-201356; 0232-201357; 0232-201358),
Complexul “Târguşor Copou” (C1, C2, C3, C4; adresa –
str. Stoicescu, nr. 1, tel. 0232-201378; 0232-201377),
Complexul “Codrescu” (C10, C11, C12, C13; tel. 0232-
201622; 0232-201575; 0232-201623), Hotel Studenţesc
“Akademos” (tel: 0232-201581), Hotel Studenţesc
“Gaudeamus” (0232-201701). Pentru alte informaţii
citeşte Regulamentul de cazare pe care îl găseşti pe site-
ul www.uaic.ro>Studenţi>Cazare, vizitează site-ul
studenţilor UAIC: http://www.infouaic.com sau intră pe
Forum la http://forum.infouaic.com.
CANTINA

pot servi masa în regim de restaurant, dar cu preţuri
mult mai mici, la noua cantină din campusul “Titu
Maiorescu”, renovată la standarde europene. Cantina
poate deservi zilnic 5.000 de studenţi. În plus, dacă eşti
cazat într-unul din căminele-hotel ale Universităţii,
“Gaudeamus” şi “Akademos”, poţi lua masa la cantinele-
restaurant ale acestora, cu 140, respectiv 100 de locuri,
doar pe baza legitimaţiei de cămin.
167
INTERNET
Toate căminele Universitaţii “Alexandru Ioan Cuza”

beneficiază de conexiune la internet, oferită de
RoEduNet şi gestionată de Departamentul de
Comunicaţii digitale (DCD), iar în unele dintre ele (C5 şi
C6 din “Titu Maiorescu”) există şi conexiune wireless.
SPAŢII DIDACTICE

îşi desfăşoară activităţile didactice în amfiteatre,
laboratoare şi săli de curs. Iată căteva dintre ele:
Amfiteatrul “Mihail Kogălniceanu” (corpul A)

Amfiteatrul II.8 (corpul A)
Amfiteatrul P 9 (corpul A)
Sala Multimedia (corpul A)
Sala D1 (corpul D)
Sala D2 (corpul D)
Sala D3 (corpul D)
Sala 305 – Auditorium - (corpul D)
Sala 306 (corpul D)
Sala 308 (corpul D)
Sala 312 (corpul E)
Laborator de sociologie (corpul E)
Laborator de comunicare (corpul B)
Echipate cu tehnologii moderne (amf. “M. K”, II. 8, sălile D1,

D2 şi D3 urmând a intra anul acesta în reparaţii capitale),
sălile de curs şi seminar permit optimizarea activităţilor
didactice, cât şi a celor de cercetare ale studenţilor.
168
BURSE
La universitatea noastră poţi primi trei categorii de burse acordate

pe diferite criterii:
● burse de studiu şi de performanţă (bursa de merit; bursa de

studiu, integrală sau parţială; bursa de performanţă; bursa “Cum
laude”; bursa “Laudamus”; bursa “Meritul Olimpic”, bursa de
performanţă pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural);
● burse de sprijin social (bursa de ajutor social; bursa de ajutor

social ocazional; bursa contractuală de studiu pentru studenţii cu
domiciliul în mediul rural);
● burse pentru proiecte studenţeşti (bursa pentru activităţi

cultural-artistice; bursa pentru activităţi sociale în campusurile
studenţeşti) .
Pentru informaţii suplimentare vizitează site-ul studenţilor la

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, http://infouaic.com sau intră
pe forum la http://forum.infouaic.com sau pe site-ul Universităţii:
www.uaic.ro>studenţi>Burse sau citeşte Ghidul studentului,
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2009-2010,
secţiunea Burse.
169
ORGANIZAREA MOBILITĂŢILOR STUDENŢEŞTI SAU
DESPRE CUM POŢI AVEA O EXPERIENŢĂ REUŞITĂ ÎN
STRĂINĂTATE
În conformitate cu prevederile Programului LLP – ERASMUS

referitoare la eligibilitatea participanţilor în program, au fost
stabilite o serie de criterii generale de selecţie. În funcţie de
specificul fiecarei Facultăţi, pot fi aduse completări la lista
criteriilor stabilite la nivel de Universitate.
Mobilităţile studenţeşti se derulează în baza selecţiei efectuate
în cadrul fiecărei Facultăţi. La selecţia pentru mobilităţile
studenţeşti din cadrul Programului LLP - ERASMUS se pot
înscrie studenţii la învăţământ de zi ai facultăţilor care au
încheiat pentru anul 2009-2010 acorduri bilaterale LLP -
ERASMUS cu universităţi din statele membre ale Uniunii
Europene, cu condiţia să nu aibă restanţe.
Anexarea la dosar a unor atestate, diplome, articole publicate
poate constitui un avantaj pentru candidatul respectiv, ca şi
confirmări ale contribuţiei studentului la forme de cooperare
europeană.
Comisia se organizează la nivelul Facultăţii sau al catedrei şi
este propusă de decan / şeful de catedră, aprobată de Consiliul
profesoral şi va avea cel puţin trei membri (incluzând decanul
sau reprezentantul / şeful de departament/catedră,
coordonatorul Programului LLP - ERASMUS la nivelul Facultăţii).
În ordinea ierarhiei, candidaţii admişi fară loc sunt consideraţi
rezerve, având posibilitatea de obţinere a bursei în cazul unor
renunţări sau suplimentări ale finanţării.
În cazul necompletării locurilor disponibile, se va organiza un
alt concurs în timp util.
Fiecărui student admis i se vor comunica imediat condiţiile de
recunoaştere academică pentru instituţia-parteneră respectivă,
precum şi condiţiile financiare ale mobilităţii.
Alte informaţii, precizări asupra criteriilor de selecţie, conţinutul
specific al dosarului de candidatură, data şi locul concursului,
precum şi probele de concurs, vor fi comunicate la afişierele
facultăţilor cu cel puţin 10 zile înaintea selecţiei.
Lista mobilităţilor studenţeşti va fi afişată la Decanatul facultăţii
cel puţin cu două săptămâni înaintea selecţiei.
În urma selecţiei studenţii vor completa şi trimite dosarul la
universitatea parteneră în vederea obţinerii acceptului la studii.
În principiu, dosarul va cuprinde documentele solicitate pentru
170
întocmirea aplicaţiei de candidatură, toate aceste acte fiind
traduse în limba de studiu din universitatea primitoare. În
afara acestor documente, dosarul către partener va cuprinde:
• o scrisoare semnată de către coordonatorul

ERASMUS pe facultate confirmând faptul că studentul
este beneficiar al unei mobilităţi în cadrul Programului
LLP - ERASMUS şi perioada de derulare a stagiului
(semestrul I sau/şi semestrul II) şi solicitând trimiterea
prin poştă a unei scrisori oficiale de invitaţie pe numele
studentului (Scrisoare însoţitoare dosar student engleză;
Scrisoare însoţitoare dosar student franceză);
• contractul de studii (Learning Agreement), cu

menţionarea cursurilor de urmat în universitatea gazdă
şi a creditelor alocate acestor cursuri;
• formularul de aplicaţie pentru stagiu (Student

Application Form), pe care studentul trebuie să-l
completeze cu datele personale şi să-l semneze.
Recomandăm respectarea termenelor limită de trimitere a acestor
dosare timp util a invitaţiei oficiale cât şi a înregistrării solicitării
de cazare în campusul universitar!
Contractul de studii descrie programul de studiu în
străinătate şi cuprinde lista cursurilor pe care studentul le va
urma pe perioada stagiului la universitatea parteneră.
După primirea scrisorii de invitaţie (de accept la studii) de la
universitatea parteneră, fiecare student beneficiar de
mobilitate în cadrul Programului LLP - ERASMUS va putea
demara formalităţile interne de plecare. Pentru obţinerea vizei
este nevoie de scrisoarea respectivă în original.
În urma aprobării cererii de către Biroul Senat fiecărui student i
se eliberează următoarele documente:
a. ordinul de deplasare;
b. adresă către ambasada ţării de destinaţie;
c. adresă către instituţia gazdă, confirmând că stagiul

se va derula în cadrul Programului LLP-ERASMUS şi
menţionând perioada şi suportul financiar primit
de la program (în conformitate cu decizia
Facultăţii).
171
Actele necesare pentru obţinerea vizei:
• Paşaport, valabil cel puţin până la terminarea

stagiului de studii;
• Invitaţie oficială nominală - în original - de la

instituţia gazdă (solicitarea invitaţiei se face de
către coordonatorul LLP - ERASMUS de la
Facultate, vezi trimiterea dosarului);
• adresa către ambasada ţării de destinaţie;
• ordinul de deplasare;
• alte acte specifice fiecărui Consulat.
Studenţii vor putea intra în posesia suportului financiar de la

program numai pe baza contractului financiar!
Beneficiarilor de mobilităţi în cadrul Programului LLP –
ERASMUS le este recomandat să citească cu mare atenţie
Contractul Financiar şi să se adreseze Biroului LLP-ERASMUS
pentru orice întrebări/nelămuriri.
Rezultatele obţinute de student vor fi evaluate de membrii unei
comisii formate din decan sau reprezentantul acestuia,
coordonatorul de credite (ECTS), coordonatorul LLP - ERASMUS
la nivel de Facultate şi persoana de contact sau cadrul didactic
care a intermediat semnarea acordului bilateral LLP - ERASMUS
cu universitatea în care studentul şi-a desfăşurat stagiul.
Regulamentul complet de organizare şi desfăşurare a
mobilităţilor precum şi formularele necesare pot fi consultate la
adresa de internet :
http://www.uaic.ro/uaic/bin/view/Cooperation/outgoingstudent
s
Pe scurt, pentru un student da la Universitatea « Alexandru

Ioan Cuza » din Iaşi, cea mai la îndemână metodă de a ajunge
să studieze în străinătate este LLP - ERASMUS, un program
care promovează mobilitatea între universităţile europene. La
« Cuza », acest program este gestionat de Departamentul de
Relaţii Internaţionale aflat în corpul A, la etajul al doilea. Este
bine să treci pe acolo chiar şi ca să afli unde este, fiindcă, dacă
172
vei pleca în străinătate, cu siguranţă vei reveni pentru a avea
grijă de formalităţile necesare.
Pentru a afla mai multe despre acest Departament, vizitează

site-ul Universităţii, www.uaic.ro>Cooperare
internaţională>Departamentul de relaţii Internaţionale sau
scrie un e-mail pe adresa relint@uaic.ro sau ia legătura cu ei la
numerele de telefon: 0232-201111 şi 0232-201113.
Sfaturi pentru a-ţi găsi pe cont propriu o bursă în străinătate:

a. începe căutarea cu un an înainte, pentru că perioada de
selecţie pentru burse este programată cu multe luni
înaintea perioadei de înscriere pentru cursuri;
b. restrânge-ţi aria de căutare; hotărăşte-te atât asupra
domeniului şi a specializării pe care doreşti să le
studiezi, cât şi asupra ţării şi a regiunii; în caz contrar
îţi va veni foarte greu să găseşti ceea ce cauţi în timp
util;
c. înainte de a trimite candidatura, contacteatză
universitatea respectivă şi profesorul cu care ai vrea să
lucrezi, pentru a-ţi prezenta intenţiile şi a primi feed-
back;
d. acordă o importanţă sporită scrisorilor de recomandare
pentru că, de multe ori, ele cântăresc cel mai greu la
dosar.
173
DOCUMENTELE ŞI REDUCERILE TALE
Contracte
După ce eşti admis la facultate, între Universitate şi tine se
semnează contractul de studii. Citeşte atent şi reţine acest
document pentru că în el sunt stipulate nu doar obligaţiile, ci şi
drepturile tale. Dacă eşti cazat în căminele Universităţii, vei
încheia un contract de închiriere la începutul fiecărui an şcolar.
Carnetul de student
La înscrierea în primul an de studii, Universitatea îţi eliberează
două documente importante pentru studenţia ta: carnetul de
student şi legitimaţia de student pentru transport. Carnetul îţi
serveşte ca act de identitate în toate situaţiile în care se cere
să se facă dovada calităţii de student. La începutul fiecărui an
universitar carnetul se vizează la secretariat. În carnet se
consemnează notele obşinute la examene sau alte forme de
verificare a cunoştinţelor.Prezentarea carnetului de student
profesorului examinator este obligatorie.
Reduceri la transportul cu trenul

Legitimaţia de transport eliberată de Universitate îţi asigură o
reducere de 50% la trenul personal, clasa a II-a. Ea se
eliberează la începutul perioadei de studii şi se vizează în
fiecare an la secretariatul facultăţii. Iar pentru reducere de
50% la trenul accelerat, ţi se eliberează la începutul fiecărui an
de studii şi carnetul de cupoane şi este folosit doar împreună
cu legitimaţia de student pentru transport.
Cardul ISIC
International Student Identity Card (ISIC) se adresează elevilor
cu vârsta peste 12 ani şi studenţilor la cursuri de zi (inclusiv
masteranzi sau doctoranzi) care studiază la instituţiile de
învăţământ acreditate.
Recomandări
Dacă ţi-ai pierdut carnetul de student sau legitimaţia de
transport, poţi obţine un duplicat. Pentru aceasta trebuie să
declari pierderea într-un ziar local şi să faci o cerere decanului
facultăţii la care anexezi copia după anunţ şi chitanţa care
174
atestă plata taxei percepute în acest caz. Deoarece
Universitatea efectuează toate plăţile (burse, restituiri sume
cazare etc) prin viramente bancare, este necesar să-ţi deschizi
un cont bancar şi să obţii un card personal. În plus, pentru a
evita aglomeraţia de la casierii, plata taxelor se poate face la
orice sucursală BRD,fără comision.
LA DOCTOR
În decursul celor trei, cinci sau, de ce nu, opt ani petrecuţi ca

student la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, s-ar
putea să ai nevoie uneori (şi îţi dorim să fie de cât mai puţine
ori!) şi de asistenţă medicală.
Pentru a-ţi asigura permanent accesul la servicii medicale în
Iaşi, ai două opţiuni. Te poţi înscrie la Cabinetul Medical
Studenţesc al Universităţii, caz în care nu trebuie să te retragi
de pe lista medicului tău de familie din localitatea din care vii.
Un posibil dezavantaj al acestei soluţii este că acest cabinet
studenţesc este unul singur pentru toţi studenţii Universităţii,
deci uneori poate fi aglomerat.
O alternativă poate fi să te înscrii la un medic de familie din
Iaşi, doar că în acest caz trebuie să renunţi la medicul tău de
familie precedent. Te poţi înscrie chiar şi fără să ai domiciliul
stabil în Iaşi. Pentru a te înscrie la un medic de familie în Iaşi,
primul pas este să îţi alegi unul. Lista de medici de familie din
Iaşi o găseşti pe site-ul Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi, la
adresa :www.hih.ro>Furnizori de servicii medicale în
contract>Asistenţă medicală primară. Apoi te prezinţi la
medicul ales cu actul de identitate şi cu dovada de asigurat, în
cazul tău, o adeverinţă de student cu precizarea: pentru
medicul de familie, şi faci cerere de înscriere pe lista acestuia.
De asemenea, va trebui să-i comunici acestuia numele fostului
medic la care ai fost înscris. Noul medic va anunţa Casa de
Asigurări şi pe fostul medic de faptul că te-a preluat în evidenţa
sa. Fişa ta medicală va fi transmisă noului tău medic de familie.
Schimbarea medicului de familienu se poate face decât după
cel puţin şase luni de la ultima înscriere.
175
Cabinetul pentru studenţi
Centrul medical studenţesc Copou
Locaţie: cămin C8, parter

Tel: 0232-201324
Dr. Paraschiva Gîscă, Medic Primar Medicină de Familie

Program consultaţii: luni, miercuri, vineri: 13.30-18.30
marţi, joi: 8.00-13.00
Dr. Carmen Cărare, Medic Primar Medicină Generală

Program consultaţii: luni, miercuri, vineri: 8.00-13.00
marţi, joi: 13.00-18.00
Ca sudent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, la cabinetul

medical studenţesc poţi beneficia de:
e. consultaţii medicale şi terapie:
medicină preventivă
medicină curativă
f. vizarea documentelor medicale
adeverinţe medicale
certificate medicale – bursă
certificate medicale – amânare studii
g. consiliere şi planificare familială
consiliere contracepţie
consiliere în situaţii speciale
contracepţie de urgenţă
Pentru a te înscrie în baza de date, trebuie să te prezinţi cu

carnetul de student (adeverinţă) şi cartea de identitate. Dacă
suferi de boli cronice, trebuie să vii şi cu documentaţia
medicală corespunzătoare pentru evidenşe speciale.
176
CUM ÎŢI VEZI NOTELE
Îţi poţi vizualiza notele cu ajutorul aplicaţiei eSIMS pe care o

găseşti accesând site-ul: http://simsweb.uaic.ro. Primul
lucru pe care trebuie să îl faci este să îţi creezi un cont. Pentru
aceasta dai click pe „Login” (în dreapta sus a paginii). Vei
ajunge pe o altă pagină unde dai clik pe „Create new user”
(cu roşu sub butonul „Conectare). Îţi creezi singur contul
folosind numărul matricol din carnetul de student şi stabilind o
parolă. Astfel, username este numărul matricol, iar parola
trebuie să fie de minimum şapte caractere dintre care cel puţin
unul trebuie să fie un caracter special, gen: #, $, % etc, deci
cel puţin un caracter trebuie să nu fie literă sau cifră. Fii atent
să nu o uiţi!
La adresa de mail poţi trece orice adresă de e-mail:
@yahoo.com, @gmail.com etc. Aceasta trebuie să fie validă şi
operaţională, pentru că vei primi pe adresa specificată un
mesaj de confirmare de care ai nevoie ca să-ţi definitivezi
contul.
Întrebarea de securitate şi răspunsul la aceasta trebuie să
conţină cel mult 20 de caractere fiecare. Alege întrebări şi
răspunsuri care să nu fie evidente pentru orice persoană, alege
întrebări ale căror răspunsuri să fie foarte puţin probabil să le
cunoască şi altcineva. Răspunsul la întrebarea de securitate
ţine-l minte.
După ce completezi toate câmpurile, apeşi pe „Create user”.
Apoi trebuie să îţi deschizi contul de e-mail pentru a confirma
crearea contului eSIMS şi actualizarea informaţiilor din baza de
date şi revii la prima pagină, cea cu „Login”.
Acum te poţi loga şi vei putea vedea notele tale, situaţia
taxelor, planuri de învăţământ etc. Odată logat, accesează
pagina „Studenţi”, apoi link-ul „Note, taxe”. La părăsirea
aplicaţiei apasă butonul „Logout”. În caz contrar, există riscul
ca datele tale personale să fie vizualizate şi de alţi colegi.
Dacă ai nevoie de ajutor, apasă pe „Here be Dragons!”.
Pentru probleme legate de logare şi de administrare
adresează-te Departamantului de Statistică şi Informatizare la
tel. 0232-201595 sau trimiţând un e-mail la adresele
liviu.lupu@uaic.ro (Liviu Lupu, administratorul aplicaţiei)
sau stef@uaic.ro (Cristina Ştefanache, managerul
aplicaţiei).
177
Fiecare student are obligaţia de a-şi verifica notele în acest
program de pe internet, deoprece cu acest program se încheie
mediile şi se fac toate ierarhizările pentru redistribuirea
locurilor de la buget sau la taxă, cazare, burse, specializăre
complementară etc. În cazul în care sesizezi vreo greşală
privind situaţia ta şcolară trebuie să anunţi imediat
secretariatul facultăţii.
FACILITĂŢI OFERITE DE eSIMS
1. gestionează situaţia şcolară şi financiară a studenţilor;

2. calculează clasamentele de medii (aritmetice/ECTS) şi
punctajele pentru studenţi în vederea acordării de burse,
cazare etc;
3. asigură publicarea on-line a planurilor de învăţământ, a
curriculei fiecărei discipline, asigură accesul oricărui
student după autentificare la rezultatele sale profesionale,
poziţia în clasamentul grupei/anului etc.
TABERE GRATUITE PENTRU STUDENŢI
De două ori pe an poţi merge gratuit la munte sau la mare.

Dacă ai terminat anul de studiu fără restanţe, atunci eşti un
bun candidat pentru un loc în tabără. Urmăreşte afişarea
repartizării locurilor la avizierul facultăţii şi fă o cerere pentru
unul dintre ele. Te vor avantaja rezultatele obţinute la
învăţătură, performanţele în activitatea de cercetare,
implicarea în cadrul manifestărilor ştiinţifice, culturale,
artistice, sportive.
Taberele sunt gratuite, adică nu plăteşti nimic pentru cazare şi
primeşti bonuri de masă pentru întreaga durată a taberei.
Singura cheltuială pe care o suporţi este transportul. Tabere
sunt la Predeal, Sinaia, Zărneşti, Pârâul Rece, Voineasa,
Costineşti. Vacanţa are o durată de şapte zile şi se organizează
pe serii.
178
Metodologia completă de distribuire şi acordare a biletelor de
tabără poate fi consultată pe site-ul Agenţiei pentru Sprijinirea
Studenţilor: www.agentiastudentilor.ro.
DESPRE REPREZENTAREA STUDENŢILOR
Sunt mai multe feluri în care poţi fi reprezentat în structurile de

conducere, în funcţie de nivel:
La nivel de cămin şi complex studenţesc

Pentru funcţia de şef de cămin poate candida orice student care
este cazat în căminul respectiv. Este necesar să fie prezenţi
cel puţin un sfert din numărul studenţilor cazaţi în căminul
pentru care se organizează alegerile. Reprezentantul este ales
prin majoritate simplă, adică este candidatul votat de cel puţin
jumătate plus unu din cei prezenţi.
Coordonatorii de complex sunt aleşi dintre şefii de cămin ai
fiecărui campus pentru fiecare an universitar. În cazul în care
există neînţelegeri şi nu se ajunge la consens, va fi numit
coordonator de complex candidatul care a adunat cele mai
multe voturi în timpul alegerilor pentru şef de cămin.
La nivel de Facultate
În fiecare facultate îţi poţi alege unul sau mai mulţi studenţi să
te reprezinte. Dacă este vorba despre o facultate mare, aşa
cum este Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, pot
exista reprezentanţi pentru fiecare specializare de licenţă. La
alegerile pentru a deveni reprezentant al studenţilor în Consiliul
Facultăţii poate participa orice student înscris la zi, cu note
bune, nu neapărat în primii trei. Alegerile se fac pe specializări
şi principala condiţie ca ele să fie validate este prezenţa a cel
puţin 30% din studenţii reprezentaţi. Atenţie! Dacă la primul
tur nu se îndeplineşte această condiţie, se organizează un al
doilea tur unde prezenţa nu mai contează, iar câştigător va fi
studentul care primeşte cele mai multe voturi de la cei
prezenţi, indiferent cât de puţini ar fi.
Rolul acestor reprezentanţi este acela de a participa la şedinţele
Consiliului unde sunt purtătorii de cuvând ai studenţilor pe care
îi reprezintă. Nici o hotărâre nu poate fi luată în Facultate fără
consultarea şi acordul reprezentanţilor studenţilor în Consiliul
Facultăţii. Reprezentanţii studenţilor în Consiliul Facultăţii
formează Consiliul Studenţesc.
179
La nivel de Universitate
În Senatul Universităţii,un sfert din numărul membrilor este
format din reprezentanţii studenţilor, la fel ca la facultăţi.
Reprezentanţii studenţilor în Senat vor fi aleşi de Consiliul
Studenţesc dintre membrii acestuia prin vot secret. La alegeri
este obligatorie prezenţa tuturor membrilor Consiliului
Studenţrsc, cu excepţia studenţilor plecaţi cu bursă în
străinătate.
Dintre aceşti reprezentanţi în Senatul Universităţii, unul va fi
ales în privilegiata poziţie de reprezentant în Biroul Senatului.
180
REVISTE EDITATE ÎN CADRUL FACULTĂŢII DE
FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢE SOCIAL-POLITICE
● Analele Ştiinţifice ale Universităţii « Al. I. Cuza » Iaşi,

Seria Filosofie
● Analele Ştiinţifice ale Universităţii « Al. I. Cuza » Iaşi,

Seria Sociologie - Asistenţă Socială
● Analele Ştiinţifice ale Universităţii « Al. I. Cuza » Iaşi

Seria Ştiinţe Politice
● Argumentum – Caietele Seminarului de Logică discursivă,

Teoria Argumentării şi Retorică
● Hermeneia – Revistă de Studii şi Cercetări Hermeneutice
● Caiete Sociologice – Revistă a Institutului Social Român
● Aula Politică – Revistă a Federaţiei Române a Studenţilor

de la Ştiinţe Politice
● Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială (ISI)
● Contrast – Revistă de cultură editată de Asociaţia

« Mathesis »
● Cultura – Revistă Internaţională de

Filosofia Culturii şi Axiologie (ISI)
181
DE CE SĂ FACI PARTE DINTR-O ASOCiAŢIE STUDENŢEASCĂ ?
1. Îţi dă ocazia să faci ceva util şi plăcut cu timpul

liber şi să fii ceva mai mult decât tipicul student
care merge la cursuri, seminarii şi laboratoare.
2. Activitatea în cadrul unei asociaţii nu urmează un
program fix, ci unul flexibil, dar destul de variat ca
să nu te plictiseşti.
3. Este o sursă foarte bună pentru a cîştiga acea
« experienţă » atât de căutată de angajatori chiar şi
când vine vorba de proaspeţi absolvenţi.
4. Poţi dobândi sau perfecţiona abilităţi folositoare nu
doar pe piaţa muncii,ci şi în viaţa socială : de lucru
în echipă, de comunicare şi de prezentare, de
organizare a evenimentelor, de vorbit în public etc.
5. Cunoşti persoane care îţi pot înfrumuseţa viaţa.
6. Prin intermediul unui proiect al asociaţiei poţi pleca
în străinătate prin schimburi de tineri, la şcoli de
vară, trainguri, conferinţe etc.
7. De multe ori, printre foştii membri cu care se
păsrează legătura se găsesc şi manageri sau
directori ai unor firme de profil, pe care ai ocazia
să-i impresionezi prin calităţile tale şi în faţa cărora
te poţi prezenta după absolvire cu un CV în
servietă.
182
ASOCIAŢII STUDENŢEŞTI ÎN FACULTATE:
Asociaţia Studenţilor şi Absolvenţilor Facultăţii de Filosofie

din Iaşi (ASAFFI) - http://asaffi-cuza.blogspot.com/
Organizaţia Studenţilor la Studii Europene din Iaşi (OSSEI)

http://ossei.ro/
Asociaţia Prime a Studenţilor de la CSRP - http://primeiasi.wordpress.com/
Asociaţia ASALT a Studenţilor de la Asistenţă Socială -

http://asalt2008.wordpress.com/
Prin intermediul Asociaţiilor, studenţii care au ceva în comun se

cunosc şi realizează împreună, pe bază de voluntariat, activităţi
variate, de la proiecte, traininguri, târguri până la şcoli de vară,
festivaluri etc. Chiar dacă Asociaţiile Studenţeşti nu au rol
decizional în Facultate, ele pot fi consultate când se ia o hotărâre şi
pot face presiuni, întocmai ca societatea civilă într-o ţară
democratică.
LEFON ŞI ADRESE UTILE
183
184

Filehost Ghid Romana 2010-2011 Bun

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Filehost Ghid Romana 2010-2011 Bun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

Editura Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi

Ghid de studii, 2010 - 2011

Coordonatori: prof. univ. dr. ANTON ADĂMUŢ – prodecan

1. Scurt istoric al facultăţii………………………………………..4

Facultatea de Filosofie a fost creată în 1855 în conformitate cu principiile

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice

B-dul Carol I, nr. 11 – RO 700506 – IAŞI

DECAN: prof. univ. dr. NICU GAVRILUŢĂ

PRODECAN: prof. univ. dr. ANTON ADĂMUŢ

PRODECAN: prof. univ. dr. GEORGE POEDE

CANCELAR: conf. univ. dr. CONŢIU ŞOITU

Este organul de conducere al Facultăţii. El defineşte strategia de

Biroul Consiliului Facultăţii:

Este organismul executiv al Consiliului. Este format din Decan, Prodecani

Răspunde de calitatea întregului proces de învăţământ şi cercetare din

Răspund de domeniile de activitate ale Facultăţii care le sunt repartizate şi

Beneficiază de delegare şi autoritate din partea Decanului în luarea

Se ocupă de gestionarea activităţii şcolare din Facultate. Asigură legăturile

Prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă – Decan

Hariga Florina Rodica – Filosofie

Reprezentanţii studenţilor în Consiliul Profesoral:

1. pot propune acte normative care să îmbunătăţească activitatea

Oana Boroda – secretar şef, RISE, 0232-201054

Program de lucru cu publicul:

Claudia Jacotă, administrator şef Facultate

CASIERIE (corp D, parter)

Alexandru Durnea, e-mail: webmaster@mail.phil.uaic.ro

Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice şi-a asumat sarcini

- RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE

- COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ (ID) se organizează la următoarele

- COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

1. Filosofie aplicată şi management cultural

1. Securitate comunitară şi controlul violenţei

Domeniul: ASISTENŢĂ SOCIALĂ

1. Probaţiune, mediere şi asistenţa socială a victimelor infracţiunilor

2. Familia şi managementul resurselor familiale

3. Supervizare şi planificare socială

Domeniul: ŞTIINŢE POLITICE

1. Politici publice şi management instituţional

2. Studii europene de integrare şi securitate

Domeniul: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII

1. Relaţii publice şi publicitate

Admiterea la studii masterale se desfăşură în sesiunile iulie-septembrie

Prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei – conducător de doctorat

Prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă – decan, conducător de doctorat

Prof. univ. dr. Anton Carpinschi – director Şcoală Doctorală, conducător de

Conf. univ. dr. Gheorghe Ilie Fârte – şef de catedră

La baza promovării mobilităţii şi recunoaşterii diplomelor în spaţiul european,

Începând cu anul şcolar 2005-2006, structura învăţământului academic va

Admiterea în Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi s-a organizat, începând

ACUM EŞTI STUDENT LA FACULTATEA DE FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢE

Să presupunem că eşti declarat admis la domeniul de licenţă Sociologie şi

- 4 discipline care îţi vor da cunoştinţe şi competenţe generale ale domeniului

După acest prim semestru, poţi alege, de exemplu, specializarea Sociologie.

CARE POT FI OPŢIUNILE TALE ?

1. Să alegi specializarea complementară din acelaşi domeniu de licenţă, cum ar

2. Să optezi pentru specializarea complementară dintr-un alt domeniu de licenţă

3. Să alegi specializarea complementară din oricare alt domeniu de licenţă, din

Un exemplu ar putea fi opţiunea de a urma specializarea Administraţie Publică,

Pentru a profesa în învăţământul liceal şi universitar, după finalizarea ciclului

Pentru a avea o imagine completă asupra facultăţilor, domeniilor de studiu şi a