Natalia

FEDOTOV-
CAŞU
Studentă, anul
IV,
secţia cu
frecvenţă
redusă
 Ecranizarea în
contextul educaţiei
literar-artistice
• Pentru sistematizarea şi fixarea
cunoştinţelor în cadrul lecţiei de ECRANIZAREA
literatură, propunem un procedeu
de lucru netradiţional:
OPEREI LITERARE

La baza organizării
acesteia
vor sta
următoarele
tehnologii:
role play (jocul de
rol),
conversaţia
euristică.
• De asemenea se va recurge la
diverse forme de organizare:
frontală, în grup. Cît priveşte
ecranizarea operei literare ca
procedeu de lucru utilizat în procesul
de interpretare a operei literare,
cercetătorul Constantin Şchiopu
menţionează că „această tehnică nu
urmăreşte scopul formării unor
profesionişti în domeniul artei
cinematografice.
• E vorba doar de un procedeu metodic, care-l ajută
pe elev să recepteze individual, profund textul
literar, de un instrument de lucru care contribuie
la dezvoltarea sa creativ-literară or, nu este
suficient să dispui de un potenţial creativ de
aptitudini dacă acestea nu sînt orientate strategic,
prin motivaţie şi atitudini, către descoperirea şi
generarea noului cu valoare de originalitate.”
 Profesorul va iniţia o conversaţie
euristică asupra temei studiate,
urmărind
OBIECTIVELE

exprimarea
atitudinii
exprimarea personale faţă
cultivarea
argumentată a de opera
propriei atitudini literară şi conştientă a
evaluarea
faţă de opera valorificarea în gustului
operei
lecturată, acest scop a estetic şi a
integrînd valorile limbajului literare
preferinţelor
acesteia în poetic şi a analizate.
literare;
axiologia literară mesajului
şi cea proprie; operei literare;
• În acest sens profesorul operează cu următoarea
conversaţie, indicînd întrebările de reper sprijin
pentru a ajunge la ecranizarea în baza operei
studiate.
Imaginaţi-vă că vrem să turnăm un film.
• Ce fel de film vreţi să turnăm?
• Împărţiţi opera în episoade.
• Ce episoade veţi alege pentru ecranizare? De ce?
• Ce vreţi să evidenţiaţi introducîndu-le?
• Cu ce episod veţi începe? De ce anume aşa?
• Ce episoade vor urma? De ce veţi proceda
anume aşa?
• Dacă aţi schimba succesiunea evenimentelor,
ce veţi urmări?
• În ce loc al oraşului sau satului natal veţi
filma? Avem în operă descris locul? Citaţi.
• Prin ce impresionează aşezările descrise?
• Dacă filmăm într-o încăpere , cum trebuie să
fie mobila? Dacă nu este mobilă?
În scopul caracterizării personajelor
vor fi puse următoarele întrebări:
• Alegeţi rolurile. Cine vrea să fie în
rolurile...? De ce?
• Pe cine ai propune în rolurile
respective dintre colegii de clasă?
• Pe cine ai propune în rolul X din
marele personalităţi? De ce?
• I-ai văzut şi pe ei în asemenea roluri?
Povestiţi despre rolul lui.
• Cum vom îmbrăca actorul?
• Este descrisă în operă modalitatea de
a se îmbrăca personajul respectiv?
• Cum vom plasa personajele în cadru?
• Manualul de clasa a VI-a propune spre lectură
textul Oaspetele nepoftit de Nicolae Dabija.
În cadrul rubricii Textul şi textele profesorul
orientează lectura suplimentară spre un text
istoric, spre exemplu Muma lui Ştefan cel
Mare de D. Bolintineanu.
• După lectura propriu-zisă elevii au fost puşi
în situaţia de a turna un film după opera lui
D. Bolintineanu Muma lui Ştefan cel Mare,
precizîndu-se din start tema acestuia.
Întrebarea a generat mai multe răspunsuri:
 Argumente
• Un film istoric, pentru • Un film de dragoste.
că sunt redate Tînăra soţie îşi
evenimentele din aşteaptă soţul iubit
timpul domniei lui şi e gata să deschidă
Ştefan cel Mare, porţile castelului.
pentru că se descrie
lupta de la Valea
Albă.

• Un film care să
redea relaţiile dintre
mamă şi fiu, soacră
şi noră, soţ şi soţie.
 Împărţind opera în cadre, elevii au
ales următoarele secvenţe pentru
filmul lor:

• Tînăra domniţă îşi aşteaptă soţul.

• Întoarcerea fiului rănit.
• Refuzul mamei de a-şi adăposti fiul.
• Lupta repetată.
• Victoria.
Fiind solicitaţi să numească episoadele
pe care le vor introduce în film, elevii
şi-au argumentat opţiunile în felul
următor:
• E1: Eu cred că trebuie să E2: Consider că toate
turnăm numai episodul episoadele sunt
cînd mama îi zice fiului
său. “- Du-te la oştire,
necesare pentru că
pentru ţară mori/Şi-ţi va fi poezia nu conţine
mormîntul încoronat cu multe evenimente.
flori” – pentru că aici este
redată ideea principală a
textului.
E3: Nu-mi imaginez să omit vreun
episod. Toate sunt importante
• În situaţia în care elevii trebuiau să aleagă
episodul potrivit pentru începutul filmului
ei au dat preferinţă următoarelor:

E1: Cred că ar fi foarte bine să înceapă filmul

cu imaginea unei stînci negre, a unui vechi
castel, în care, la fereastră, tînăra domniţă
suspină.
E2: Mi se pare că cel mai interesant ar fi
momentul cînd sună orologiul. Acest sunet
te emoţionează şi îţi trezeşte interesul
pentru ce va urma.
 E3: Mă gîndesc că filmul ar trebui să
înceapă cu momentul cînd Ştefan se
întoarce rănit şi bate la poarta castelului.
E4: Propun să alegem clipele cînd muma
lui Ştefan cel Mare îl întoarce pe fiul său
pe cîmpul de luptă.
E5: Eu am o variantă şi mai interesantă.
Ştefan cel Mare se întoarce acasă
victorios, stă pe o stîncă şi îşi aduce
aminte cum maică-sa l-a trimis să lupte şi
să cîştige pentru ţara lui.
 În procesul acestei activităţi elevii şi-au exprimat
opţiunile şi în legătură cu spaţiul de desfăşurare a
acţiunii. Discuţia acestora a devenit captivantă şi
critică:
• E1. Pentru castelul împărătesc cred că s-ar potrivi să
filmăm la muzeul de istorie.
• E2. Da, dar se spune că e într-un vechi castel,
muzeul însă este nou. / Cel mai frumos cred că ar fi
să filmăm în Transilvania la castelele lui Dracula.
• E3. La bunica mea în sat este o casă ca un castel şi e
construit din piatră întunecată. Cred că acolo ar fi
cel mai bine de filmat.
• Caracterizarea personajelor s-a realizat
avînd ca punct de pornire următoarea
întrebare-problemă:
• - Cine dintre colegii de clasă ar putea
juca rolul lui Ştefan cel Mare?
Răspunsurile au oscilat într-o manieră
captivantă şi motivată de următoarele
replici:
• Elev 1. Eu cred că aş putea juca acest
rol pentru că sînt puternic şi mă bat cu
oricine .
• Elev 2. Dar Ştefan cel Mare nu numai se
bătea, dar şi era forte deştept! .
• Elev 1. Păi eu cred că sînt şi foarte capabil.
Sînt cel mai ager la matematică .
• Elev 3. Şi eu aş putea să joc în acest rol, dar
sunt prea înalt. Cunoaştem doar că
domnitorul Ştefan era mic de statură .
• Elev 4. Măcar că sînt fată, aş putea juca în
rolul lui Ştefan cel Mare. El purta părul lung
şi eu am plete pînă la umeri; mustăţile pot să
mi le lipesc. Îmi place să mă joc de-a războiul
şi întotdeauna sunt căpitan.
• Menţionăm că în procesul ecranizării
operei respective spiritul critic al
elevilor s-a manifestat din plin.
Discuţiile au continuat furtunos. Elevii
au formulat puncte de vedere, le-au
argumentat cu citate din operă.
• În concluzie, menţionăm că în
procesul ecranizării operei literare
elevii au formulat diverse puncte de
vedere referitoare la personaje, la
problematica poemului, au găsit
argumente în susţinerea opiniilor
personale, apelînd atît la experienţa
lor de viaţă, de lectură, cît şi la
informaţiile extrase din poem.
 Printre avantajele
ecranizării
menţionăm că
Contribuie la
Elevii înţeleg Relevă cele expunerea
mai bine rolul mai propriei poziţii Interesul
expoziţiei, semnificative fiind pentru lectură
al nodului momente ale invitat/provocat/
este asigurat
acţiunii, operei, impus să
punctului imagineze, să de activitatea
importanţa lor
culminant, reconstruiască, ludică.
în
deznodămîntulu să reflecteze
transmiterea
i. împreună cu
mesajului.
autorul, eroul
liric.