,

Faptul ca dormim aproximtiv

o treime din viata poate parea
o pierdere de vreme, dar som-
nul este o conditie a
supravietuirii -totodata el
este ~i o perioada de activi-
tate intensa, plina de eveni-
mente bizare ~i dramatice.

o persoana nonnala 1$i petrece aproape o

treime din viata dorrnind. Un copil de
12 ani a dorn1it aproximativ 4 ani! Dar
cantitateade somn de care avem nevoie zilnic
variaza de-a lungul vietii. Un nou nascut
doanne in reprize de o ora sau doua, dupa
care se treze~te flamand ~i agitat. in total
doanne aproximativ 16 ore pe zi. Pe masurace
bebelu~ul cre~te, el va dorn1i rnai mult ~i
perioade mai lungi noaptea,iar ziua rnai putin.

Nevoi individuale
La varsta de trei sau patru ani, cei mai multi
copii donn neintrerupt cel putin 12 ore pe
noapte ~icei rnai multi dintre ei trag ~i un pui
de somn dupamasa. Un adult norrnal doanne
~apte sau opt ore pe noapte. ~
Dar acesteasunt doar ni~te estimari medii. :3
in realitate exista variatii destul de mari de la ~
o persoana la alta. Unii copii donn doar ~
cateva ore pe noapte, dar acest lucru pare sa .g.
nu le afecteze sanatatea.Altii in schimb au ~
nevoie de mult mai mult somn. Exista adulti
care donn doar doua sau trei ore pe noapte, infectii ~i la contactarea altor boli. De aseme- O Tabloul ..Iunie in flacari.. (datand din se-
in timp ce altii au nevoie de zece sau chiar de nea poate prezenta halucinatii, adic~ poate colul al 19-1ea) realizat de pictorul englez
rnai mult. Majoritatea oamenilor in varsta auzi, mirosi, vedea, simti lucruri inexistente. Baron Fredric Leighton. prezinta somnul ca o
atipescIn timpul zilei, iar noaptea donn foarte in concluzie, sornnul este necesar pentrU experien1a plina de seninatate ~i pace -nimic
putin. desf~~urareaunei vieti normale. Care ar fi mai departe de adevar!
Cantitatea de somn de care are nevoie un explicatiile exacte? Ce fenomene ~i procese
om depinde de mai multi factori, cum ar fi importante au loc In organismul nostru In tim- Cand persoana supusa testu1uieste treaza.
activitatea din timpul zilei, cantitatea de pul sornnului?De ce mintea noastrn, prins~ In electroencefalograrnaprezinta tipuri diferite de
munca ~i grijile din timpul zilei, ~i obiceiurile mrejele sornnului, se avan~ In acele c~l~torii unde. in functie de stareain care se afla subiec-
insu~ite de-a lungul vietii. fantastice ~i ciudate pe care le numim vise? tul: reIaxat sau agitat. concentrat sau odihnit.
Important este sa putem rarnane treji ~i suparat. emotionat. Cand dormim. rnajoritatea
activi de-a lungul zilei, sa ne putem concentra Undele creierului functiilor corpului sunt incetinite. Dar semna-
~i sa nu dam semne de oboseala pana la ora De peste o su~ de ani oamenii de ~tiin~ au lele emise de creier nu inceteaza.Ele se modifi-
culcarii. Daca o persoanadoanne adanc ~i fara descoperit c~ creierul uman ~i anirnal emite ca chiar de rnai multe ori in cursul unei nopti.
intreruperi -indiferent de durata somnului - continuu sernnale electrice slabe. Aceste sem-
iar dimineata se treze~teodihnita, 1nseamnaca nale trec prin milioanele de celule nervoase Adormirea
doanne destul. interconectate (neuroni), elemente principale in momentul in care ne intindem pe pat ~i
de alc~tuire a creierului. Aceste sernnale sunt lnchidem ochii. EEG-ul ar arata o serie de
Somn insuficient transmise asemeni unui ecou prin oasele cra- unde de amplitudine constanta. Sunt lnregis-
Toti avem nevoie de rnai mult sau rnai putin niului ~i prin mu~chii capului la epiderm~. trate aproxirnativ zece unde complete in
somn ~i ~tim ca lipsa lui creeaza probleme. O serie de electrozi ata~ati de capul unei decurs de o secunda -ceea ce lnsearnna ca
Insuficienta somnului 1i face pe oameni sa se persoane preiau aceste sernnale ~i le transmit frecventa lor este de aproximativ 10Hz (Hertz
simta obositi, dezorientati ~i incapabili sa se unui instrument humit electroencefalograf, sau cicluri pe secunda). Ele sunt denumite
concentreze. De asemenea provoaca dureri sau aparat EEG. Acest instrument amplific~ unde alfa.
de cap, ameteli, depresii, agresivitate ~i sernnalele ~i le afi~eaz~sub forma unor unde Pe masura ce adormim, undele alfa dispar.
iritabilitate. in cazul in care lipsa somnului pe un ecran sau pe o hartie ce lnainteaz~ uni- Sunt inlocuite de unde mult mai variabile ~i
creaza probleme, vorbim despre insomnie. form. Rezultatul obtinut este o electroence- care coboara pana la o frecventa de 1-3Hz.
Daca lipsa de somn continua, persoana falogram~ sau EEG. Aceasta descrie princi- Acest sornn este caracterizat de unde bio-
respectiva devine extrem de vulnerabila la palele tipuri de unde emise de creier. electrice lente. Acestea sunt ocazional intre-
193
 SOMNUL $1 VISELE

rupte de izbucniri scurte de unde mai rapide. 000 Cercetarile asupra beneficiilor aduse
in acest moment suntem complet adom1i!;i. de somn ~i efectele negative provocate de
Proceselefiziologice sunt 1ncetinite.Respira!;ia lipsa lui utilizeaza instrumente ce inregis-
este atenuata ~i supe1ficial;l, inima bate mai treaza diferitele tipuri ~i etape ale somnului.
1ncet,iar presiuneasangelui este sc;lzuta.Rini- Rezultatele polisomnogramelor prezentate
chii produc mai putirul urirul, glandele salivare aici ilustreaza activitatea electrica a creierului,
mai putin;l saliv;l, glandele lacrimare mai pu- a inimii ~i a mu~chilor faciali, a unui subiect
tine lacrimi, iar celulele pere!;iilor nasului ~i ai aflat in stadiul 1 de somn (stanga) ~i stadiul 4
gatului produc cantita!;imai reduse de mucus. de somn (deasupra). (Col~ul stang) EEG unui
Majoritateamu\5chilorcorpului sunt 1n acest voluntar in timpul somnului REM.
moment relaxa!;i.Hrana este digerata Intr-un
ritm mult mai lent. Temperaturacorpului scade probleme.
cu aproximativ jum;ltate de grad celsius, Simturile noastre continua sa lucreze, trimi-
atingandun punct de minim la rnijlocul perioa- tind semnale creierului. Majoritatea sunt igpo-
dei de somn (pentru cei mai mul!;i oameni rate, dar 1n caz de pericol creierul va raspunde.
acestae situat In jur de 3-4 noaptea). Daca simtim miros de fum sau daca auzim pe
O serie de procese se intensific;l In timpul cineva plangand, mai mult ca sigur ne vom
somnului. De exemplu cre~te productia anu- trezi.
rnitor honnoni (mesagerii chimici ai corpului) Dupa o ora sau doua, apar noi schimbari.
1n sange.Cicatrizareaunor r;lni sau taieturi se Undele emise de creier devin mai rapide,
accelereaz;l.in ansamblu corpul este ocupat sem:lnand din ce 1n ce mai mult cu cele din
cu 1ntre!;inereafunctiilor vitale ~i vindecarea perioada de adormire. Anumite functii ale cor-
anurnitor afectiunj.. pului, cum ar fi respiratia sau activitatea car-
diaca, se accelereaza u~or. Corpul ~i creierul
Somnul profund intr;l1ntr-o noua faza a somnului, numita REM.
in timpul somnului profund (caracterizat de
unde lente), nu r;lmanem perfect nemi~ca!;i. Ciclul REM
F;lr:l s;l ne d;lm seama, uneori mi~c;lm mana REM semnifica mi~carea rapida a ochilor
pentru a Indep;lrta un colt de p;ltur:l care ne j (RapidEye Movement). in aceasta faza a som-
gadil;l sau o musc;l care ne enerveaz;l. Toto- ~ nului ochii se ~ca 1n toate directiile, ca ~i
data ne schimb;lm ~i pozi!;ia corpului -din 6 ~
In 6 minute In anumite perioade, iar 1n decur-
sui unei nop!;i parul la 40 de ori. Aceste
mi,5c;lrise realizeaz;l 1n mod automat. Ele au
grij;l ca vasele de sange s;l nu fie supuse unei
presiuni prea mari, iar nervii s;l nu fie prea
tare presa!;i,ceea ce ar putea da na~tereunor

O Un sistem bazat
pe raze infraro~ii
folosit pentru a
monitoriza somnul.
Electrozii ata~a,i
voluntarului inre-
gistreaza activitatea
electrica a creierului
~i activitatea inimii ~i
a mu~chilor gatului
~i fe,ei.

2:'
~ O Echipamentul uti- 1:'
.0
::J lizat pentru a moni- ]
0
O toriza somnul unui B
~ .o
paclent. c:
w
~ ~
~ "
'Q) O Inregistrarea unei ~
~ '19.
~
" polisomnograme m
..

~ reprezentand "am-
Qi "!I;
0. prenta" unui oftat. "'

194
 CENTRUL
Centrul care controleaza starea de veghe
este situ at in trunchiul cerebral. El
ac,ioneaza sub influen'a informa,iilor trim-
ise de organele senzitive ~i sub efectele
unor medicamente, trimi,and mesaje la cor-
texul cerebral, care va hotari daca ramanem
treji sau daca vom adormi. Acest centru
DE CONTROL
raspunde informa'iilor primite de la cortex,
asfel incat gandurile care ne ingrijoreaza ne
determina sa ne rasucim de pe o parte pe
alta toata noaptea. Tipurile de unde emise
de creier (jos) arata modificarile survenite in
activitatea creierului, in timpul fiecarui sta-
diu de somn normal.

CortexuJ cerebral

Diferite semnale
sonore ~i vizuale

Centrul somn/veghe
(sistemul de activare reticular)

Mesaje care men\in

creierul in stare de veghe
Trunchiul cerebral
Alcool ~i somnifere 000 Un pat
Plictiseal3 -- calduros ~i conforta-
bil este necesar pen-
Informa\ii de la maduva spinarii tru un somn neintre-
Mesaje care stimuleaza maduva spinarii rupt. Dar chiar ~i in
Durere ~i alte senza\ii fizice cazul unui somn
profund. rareori
-Factori care men\in starea de veghe
i ramanem in acea~i
::3
5 i
pozi,ie O perioada
~
mai lunga de timp.
Voluntara din imagi-
Somnolen,3 Somn super- Somn profund Ochi inchi~i Stare de veghe ne a dormit intr-o
camera calduroasa.
dar nu a avut cu ce
""v.I\;"'~NVVVVIVWJWIN\I\I\~ sa se acopere.
\7' Camera de luat ve-
deri i-a inregistrat
cum ar inspecta rapid 1mprejurimile. Dar emise de creier ~i evolutia funqiilor corpului mi~carile pe parcur-
pleoapele rnman 1nchise-petot parcursul som- persoanelor ce s-au oferit voluntare. cand sui nop,ii. La fel ca
nului. Respiratia ~i b~~ile inimii pot deveni sunt treziti in timpul fazei REM, aproape toti majoritatea oame-
mai rapide ~i iregulate, iar mainile, picioarele voluntarii spun ca au visat. nilor. ea a dormit
~i fata pot tres~ri.jn acestinterval s-ar putea s~ mai ales culcata pe
vorbim 1n sornn. Undele reprezentatepe-elec- Visele O parte.
troencefalogram~ sunt rapide, sem~nand Se crede ca toti oamenii viseaza in fiecare
foarte .mult cu cele obtinute atunci cand noapte, rnai alesin timpul fazei de somn REM.
1ncerc~ms~ adonnim, dar suntem 1nc~treji. Daca ne amintim ce am visat depinde foarte
Fiecare faz~ de sornn REM dureaza intre mult de momentul trezirii. Voluntarii treziti in
15 ~i 20 deminute. Apoi corpul ~i creierul se mijlocul fazei REM i~i amintesc visele foarte
relaXea~ ~i i~i incetinesc activitatea; urmeaz~ amanuntit ~i le pot descrie cu multa claritate.
o nou~ faz~ de sornn profund. Dup~ o .Daca sunt trezite dupa aproxirnativ cinci
perioa& de 60 pan~ la 90 de minute, se va minute de la terminareafazei REM,i~i amintesc
instala din nou un sornn de tip REM. doar partial visele ~i relatareaeste confuza: jn
cazul in care sunt treziti la zece minute dupa
Modelul recurent incetareafazei REM,rnajoritateavoluntarilor nu
Acestedou~ tipuri de s~ri de sornn altemeaza i~i rnai aduc aminte visele deloc.
de patru-~ase ori intr-o noapte. Spre Din aceasta cauza ne amintim cu predi-
dimineata:, fazele de sornn caracterizate de lectie visele avute dimineta devreme, inainte
unde lente devin rnai scurte ~i rnai putin pro- de trezire, cand creierul trece printr-o
funde, iar cele de tip REMdevin rnai lungi. jn perioada prelungita de somn REM ~i proba-
cele din unn:l sornnul profund dispare, iar bilitatea sa visam este foarte mare.
undele emise de creier trec treptat de la faza
REM,la faza de trezire. jncepe o nou~ zi. Caracteristicile viselor
Sornnul de tip REM prezin~ un interes De cele maimulte ori visele sunt predominant
deosebit pentru oamenii de ~tiinta:.jn labora- vizuale, rareori implicand senzatii ca mirosul,
toare special amenajate pentru studiul som- gustul, auzul. De cele rnai multe ori visele
nului, prin intermediul unor EEG-uri ~i a altor sunt alb-negru ~i nu colorate.
instrulllente speciale, sunt observate undele Anumite teme revin mereu in visele noastre;
 SOMNUL $1 VISELE
de exemplu zborul, caderea, senzatia de
Incol!;ire,Intalnirea unor persoanecunoscuteIn
locufi total sWine sau Intalnirea unor persoane
sWine In locufi farniliare. Ne putem visa Intr-o
situatie fara ie~ire: Incercam sa fugim ~i nici
macar nu ne urnim din loc, sau suntem In tim-
pul unui exarnen pentru care nu am Invatat
nimic.
De-a lungul secolelor oamenii au incercat
sa afle daca ceea ce visam are vreo sernnifi-
catie. S-au ofefit numeroase explicatii cu
pfivire la vise. Una dintre ele a fost versiunea
mistica care sustine ca In timpul somnului
mintea poate calatofi in alte timpufi, in alte
locufi sau In "alte dimensiuni". Unii oameni
au vise profetice. Cu toate progresele reali-
zate, acestepresupunefi nu pot fi conflfffiate.
Semnificatia viselor
Oamenii de ~tiinta, in. special psihologii, au
ernis o sefie de explicatii cu pfivire la motivul
pentru care visam ~i sernnificatiaviselor. Una
dintre explicatii sustine ca ele sunt legate de
evenimente importante petrecute In ultimele
doua zile. in timpul sornnului, minteaaflata in
stare de inco~tienta revede aceste eveni-
mente. Ea incearca sa exprime gandufi ~i dor-
inte pe care le reprim:l atunci cand e treaZa.
Psihiatrul Sigmund Freud a fost printre
pfimii oameni de ~tiinta care s-au interesat In
mod sefios de vise; el a abordat aceastaprob-
lema in cartea sa Intetpretarea viselor (1900).
El a sustinut ca visele sunt simbolufi ale do-
fintelor ~i ideilor pe care le reprimam atunci
cand suntem treji. Majofitatea acestor impul-
sufi, sustinea Freud, sunt de natura sexuala.
Q alta explicatie a viselor a fost indepar-
tarea tensiunii ~i a dezordinii din creier, per-
mir;andu-i acestuia sa sorteze ~i sa stocheze
informatiile impoftante adunate in timpul
zilei. De-a lungUl zilei creierul prime~te atat
de multe informatii, incat are nevoie de timp
~i lini:;te pentru a le sorta ~i a decide care din-
tre ele trebuie pastrate in memofie.
in pofida tuturor cercetafilor ~i expefi-
mentelor, exista relativ putine informatii cu
pfivire la modulln care este controlat sornnul
~i care este utilitatea sa.
Modul in care dorm anirnalele este In
O Visele pot ti inspirate din intamplari
petrecute in acea~i zi; aceasta ilustra~ie din
secolul 19, reprezinta un om in biblioteca sa,
inconjurat de cart,i ce iau forma unor oameni.
196
O Gravura in lemn
din secolul al 15-lea,
reprezentand per-
sonajul biblic losif,
ce interpreteaza
visul Faraonului.
in vremurile de
demult visele erau
considerate o
profe~ie a eveni-
mentelor din viitor
~i nu o reflectare a
trecutului.
stans1i leg1itur1i cu nevojle lor de supravje- stimulare spre cortex, elementul "gandirii" din
tuire. Zebra ~j gnu, care sunt adeseori atacate creier, creand activitateamintii din timpul som-
de lej, donn foarte putjn. Gorilele, la fel ca nului REM. in acela~i timp trimite mesaje
oamenjj, sunt expuse intr-o rnaj mjc1i m1isurn inhibitoare la mu~chi,astfellncit pesoanasa nu
pericoluluj de a fj atacate. Ele l~j g1isesc In faca efectiv ~carile visate.
fjecare noapte un culcu~ ferit ~j confortabil,
departe de actjvjtate ~j de zgomote. Starea de veghe
S-ar p'J.rea c1i exjst1i dou1i mecanisme prin Exista un mecanism care ne mentine In stare
jntennedjul c1irora este controlat somnul. de veghe, luptand 1mpotriva celui care ne in-
Mecanjsmele care declan,5eaz1i senzatia de duce somnul. Acest mecanism stimulat de
somn au la baz1i anurnite substante chirnice semnalele trimise de simturi lncearca sa
prezente in corp. Cand corpul este treaz -~j mentina creierul treaz. Mecanismul de alerta
actjv, aceste substante chirnice se acumuleaz1i, este situat In formatiunile reticulare din
f1icand persoana s1i se simt1i djn ce In ce rnaj trunchiul cerebral. Acest centru este excitat de
obosjt1i. Njvelul multor honnonj prezjnt1i vari- semnalele trimise de ochi, urechi ~i alte
atij jmportante In decursul unej zjle. organe senzitive, apoi transmite la randul lui
Substantele chimjce responsabjle de jnducerea semnale cortexului, mentinandu-lln stare de
somnuluj sunt serotonjna ~j noradrenaljna. veghe ~i activ.
Serotonina este in princjpallocaljzat1i intr-un cand se primesc din ce In ce mai putine
grup de celule nervoase denurnite nuclej baza- semnale din exterior, mecanismul de aJerta
Ij, in partea jnferioarn a crejeruluj, in trunchiul stimuleaza tot mai putin cortexul. in natura
cerebral. Noradrenalina este concentrat1i tot In acest lucru se lntampla la caderea serii, cand
trunchiul cerebral, in puntea luj Varoljo. Se se lntuneca ~i zgomotele sunt mult atenuate.
crede c1i puntea luj Varoljo transrnite mesaje de Substantele chimice ale mecanismului de
() Visul in viziunea
pictorului supra-
realist Delvaux.
Psihologii cred ca
persoanele care se
viseaza dezbracate.
fara ca acest lucru sa
genereze vreo
reac,ie celor din jur ,
sunt complexate
pentru ca in copilarie
au fost pedepsite
pentru inclina,iile lor
exibi,ioniste.
Corptil omenesc 65- GANDURILE SI CREA11VITATEA Corpul omenesc 69- STRESUL