ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

INSTITUTUL DE FILOZOFIE, SOCIOLOGIE ŞI ŞTIINŢE POLITICE

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 329 (478) (043.3)

CIOCAN Iurie

PARTIDELE POLITICE ÎN SISTEMUL RELAŢIILOR DE PUTERE

(CAZUL REPUBLICII MOLDOVA)

Specialitatea 23.00.01 – Teoria, metodologia

şi istoria politologiei; instituţii şi procese politice

AUTOREFERAT
AL TEZEI DE DOCTOR ÎN ŞTIINŢE POLITICE

Chişinău
2007
Teza a fost elaborată în cadrul Secţiei Politologie a Institutului de Filozofie, Sociologie şi Ştiinţe
Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Conducător ştiinţific: VARZARI Pantelimon, doctor în filosofie, conferenţiar cercetător;

Referenţi oficiali:
1. Constantin Gheorghe Marinescu, doctor habilitat în ştiinţe politice, profesor
universitar;
2. Grigore Pîrţac, doctor în ştiinţe politice, conferenţiar universitar;

Susţinerea tezei va avea loc la data de 20 decembrie 2007, ora 16.00, în şedinţa Consiliului
Ştiinţific Specializat DH 18-23.00.01-09 din cadrul Institutului de Filozofie, Sociologie şi Ştiinţe
Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; MD 2012, mun. Chişinău, bulevardul Ştefan cel Mare,
1, etajul 4, sala 408.

Teza de doctor şi Autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, la

Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, precum şi pe pag. web. a CNAA
al Republicii Moldova (www.cnna.acad.md)

Autoreferatul a fost expediat la „____” __________2007

Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat,

doctor în filozofie, conferenţiar cercetător JUC Victor

Conducător ştiinţific,
doctor în filozofie, conferenţiar cercetător VARZARI Pantelimon

Autor CIOCAN Iurie

© Iurie CIOCAN, 2007

2
 CONSIDERAŢII GENERALE
Actualitatea temei. Cercetarea urmăreşte analiza unor concepte şi realităţi social-politice
fundamentale pentru viaţa societăţii moldoveneşti: partidele politice şi puterea politică, abordate în
interconexiunea lor. Aceste două fenomene luate aparte reprezintă obiecte de studiu distincte, dar şi
complexe, despre care s-a scris mult în literatura politică autohtonă. Cu totul altă situaţie s-a creat
cînd am început să analizăm fenomenele respective în interacţiune, dat fiind faptul că conexiunea
lor imprimă conotaţii diferite într-un anumit sistem politic şi / sau regim politic.
În condiţiile democraţiei actuale, partidele politice sînt acei actori politici care asigură
legitimitatea puterii politice, conceptul de partid politic fiind unul dintre cele mai răspîndite în
teoria politică contemporană. Sensurile variate atribuite noţiunii de partid politic şi particularităţile
extrem de diferite ale partidelor din fiecare ţară, inclusiv Republica Moldova, au generat o atenţie
deosebită din partea cercetătorilor faţă de acest obiect de studiu complex.
Actualitatea temei este determinată de rolul pe care îl joacă în viaţa politică şi în evoluţia
societăţii noastre în tranziţie fenomenele cercetate – partidele politice şi puterea politică. Relaţiile
de putere sînt atotprezente. Este imposibil de imaginat vreun domeniu de activitate publică ce nu s-
ar baza pe relaţii de putere sau nu ar genera astfel de relaţii. Din aceste cauze actualitatea şi
oportunitatea studierii fenomenului în cauză sînt determinate, pe de o parte, de examinarea
insuficientă a acestuia de către ştiinţa politică autohtonă, iar, pe de altă parte, de importanţa stabilirii
unor relaţii de putere democratice într-o societate aflată în proces de tranziţie spre democraţie şi
spre fundamentarea unui stat de drept.
În prezent se observă o tendinţă de creştere a rolului partidelor în viaţa politică a societăţii,
fapt ce determină actualitatea şi oportunitatea lucrării. Din cauza formaţiunilor politice sistemul
relaţiilor de putere de stat tradiţional a suferit numeroase mutaţii, avîndu-se în vedere în special
principiul separaţiei puterilor în stat. Drept consecinţă a evoluţiei partidelor politice, relaţiile de
putere sînt adjudecate nu între puterea legislativă şi cea executivă, ci între majoritatea ce
guvernează şi opoziţia care luptă să cucerească puterea politică, fapt, de asemenea, destul de
sesizabil în istoria politică a ţării.
În baza celor expuse conchidem că tema este de o importanţă incontestabilă, îndeosebi dacă
se ţine cont de realităţile social-politice din ţară: sistemul politic al Republicii Moldova este unul în
plină dezvoltare. Este foarte important ca partidele politice şi puterea politică să se instituţionalizeze
cât mai grabnic şi să capete un grad cât mai mare de legitimitate. Dat fiind că regimul politic actual
este unul parlamentar, iar alegerile în organele reprezentative ale statului se desfăşoară în baza
listelor de partid, rolul partidelor politice şi organizaţiilor social-politice este unul primordial în
procesul de cucerire, menţinere şi exercitare a puterii politice.

3
 Pornind de la cele expuse, susţine, că gradul de consolidare a sistemului de partide
determină calitatea puterii în stat. Cercetarea vine să fundamenteze din punct de vedere teoretico-
metodologic şi aplicativ rolul partidelor politice în structurarea sistemului relaţiilor de putere,
întreprindu-se de asemenea o tentativă de a elucida mai multe probleme de maximă actualitate din
perspectiva consolidării vectorului instituţional al procesului politic, proces ce adesea se desfăşoară
neunivoc.
Gradul de studiere a temei. La acest compartiment este necesar de ţinut cont de două
momente principiale. În primul rînd, este vorba de gradul de cercetare a componentelor ce asigură
obiectul de studiu al investigaţiei – partidele politice şi puterea politică, iar în al doilea, despre
gradul de investigare a temei – ipostazele activităţii partidelor politice în sistemul relaţiilor de
putere şi comportamentul lor. Dacă în primul caz gradul de cercetare este unul diversificat şi
dezvoltat în literatura de specialitate, atunci în cel de-al doilea situaţia este puţin diferită, îndeosebi
în ceea ce priveşte literatura de specialitate din ţara noastră.
Studiul genezei, tipologiei şi evoluţiei structurale a partidelor politice şi-a găsit reflectare în
lucrările mai multor cercetători, precum M. Duverger, D.-L. Seiler, M. Offerle, Y. Meny, G. Voicu
ş.a. Majoritatea autorilor sînt interesaţi mai mult de analiza aspectelor interne ale evoluţiei
partidelor politice, acordînd însă mai puţină atenţie interacţiunii acestora cu celelalte instituţii ale
sistemului politic.
Acelaşi lucru se poate spune şi despre analiştii care studiază fenomenul puterii în general şi
cel al puterii politice, în particular. Mulţi autorii au fost preocupaţi în studiile lor, în special, de
relaţiile de putere, cum ar fi B. Russel, R. Dahl, E. Canetti, K. Dowding, M. Weber, V. Ledyaev ş.a.
Elaborările lor, dar şi ale altor cercetători se află la baza studiului realizat.
Altă problemă ce a provocat interesul cercetătorilor este corelaţia dintre puterea politică şi
cea socială (în sensul restrîns al conceptului). Studiile despre politicile sociale ale statului, corelaţia
dintre societatea civilă şi stat, elementele de suport social al partidelor politice au elaborate de L.
Strauss, M. Dan, G. Poede, M. Preda, M. Jerebkin, E. Trofimov ş.a.
În atenţia cercetătorilor s-a aflat de asemenea problema interacţiunii dintre puterea politică şi
cea economică. Din perspectiva partidelor politice, unii autori interesaţi de acest domeniu au atras
atenţia asupra unor astfel de probleme ca finanţarea partidelor, activitatea de lobby, sprijinul
categoriilor de persoane cu anumite venituri sociale. Pentru realizarea studiului nostru o importanţă
deosebită au avut publicaţiile semnate de A. Shiratori, E. Belevţeva, G. Drobot, N. Zeabliuk, A.
Movsesean, V. Petcenko, S. Pshizova, E. Ţvetkova ş.a. Deşi problemele abordate sînt diferite, totuşi
nucleul lor îl constituie conceptul de „finanţe politice”.

4
 În lucrările cercetătorilor preocupaţi de activitatea partidelor politice şi relaţiilor de putere
şi-au găsit reflectare şi problemele interacţiunii partidelor cu reprezentanţii cultelor. În această
ordine de idei pot fi menţionate studiile autorilor J. Baudouin, Cr. Bull, M. Dreyfus, A. Ermolovici,
J. Gotovitch, N. Roussellier, M. Haas ş. a.
Despre structura şi funcţionalitatea puterii de stat au scris I. Deleanu, T. Drăganu, V.
Duculescu, Gh. Gheorghe, Cr. Ionescu, I. Muraru. Printre subiectele investigate consemnăm
interacţiunea dintre puterea politică şi puterea de stat, mecanismul de funcţionare a puterilor într-un
stat democratic, separaţia puterilor în stat, rolul partidelor politice în sistemul politic al societăţii.
Analiza literaturii de specialitate demonstrează că problema privind mecanismul
interacţiunii dintre diferite categorii de puteri sociale este foarte frecvent abordată, însă mai puţin a
fost supusă cercetării problema implicării partidelor politice în sistemul relaţiilor de putere în
societăţile contemporane, interacţiunii dintre partide politice şi puterile sociale.
În cercetarea noastră am ţinut cont de asemenea de studiile autorilor din Republica Moldova.
Rolul şi locul partidelor politice în sistemul politic al societăţii, sistemul relaţiilor de putere sunt
analizate în lucrările mai multor cercetători, printre care P. Midrigan, V. Mişin, D. Bencheci, I.
Bucătaru, M. Tutunaru, Gr. Pîrţac ş. a.
Unei detaliate analize au fost supuse partidele politice din ţara noastră de către V.
Moşneaga, Gh. Rusnac, A. Zavtur, P. Varzari, V. Juc, V. Cujbă, C. Ciurea, R. Tanasă. Un interes
aparte aceşti autori manifestă faţă de astfel de probleme fundamentale pentru viaţa şi activitatea
partidelor, precum comportamentul electoral şi participarea la alegeri, interacţiunea cu alte grupuri
sociale (ONG-urile, grupurile de presiune etc.).
Puterea politică de asemenea constituie un subiect de maximă importanţă pentru mediul
ştiinţific autohton. Drept dovadă sînt cercetările realizate de A. Zavtur, A. Roşca, V. Beniuc, M.
Şleahtiţchi, V. Saca, V. Popa, M. Platon, P. Fruntaşu ş. a. Ei au dezvoltat astfel de dimensiuni ale
problematicii abordate ca structura puterii politice, instituţionalizarea puterii politice din Republica
Moldova, sistemul relaţiilor de putere, guvernarea şi puterea politică, funcţionarea ramurilor puterii
de stat etc.
Investigaţia noastră vine să completeze cercetările în domeniul respectiv, fiind abordate o
serie de probleme teoretice şi aplicative ce ţin de existenţa şi activitatea partidelor politice şi de
relaţiile de putere.
Scopul şi obiectivele tezei. Scopul lucrării este identificarea rolului şi locului partidelor
politice în sistemul relaţiilor de putere din Republica Moldova pentru a determina în ce măsură
partidele şi alte organizaţii social-politice influenţează sau sînt influenţate de funcţionalitatea
relaţiilor de putere în societatea moldovenească.

5
 Gradul de realizare a scopului propus depinde mult de caracterul obiectivelor fixate. În
această ordine de idei autorul şi-a trasat următoarele sarcini:
- să identifice repercusiunile corelaţiei putere – putere politică socială în activitatea
partidelor politice;
- să stabilească căile de modernizare a procesului de instituţionalizare a partidelor politice;
- să elucideze problemele ce ţin de finanţarea partidelor şi altor organizaţii social-politice;
- să studieze dimensiunile politico-culturale ale activităţii partidelor politice;
- să analizeze problema privind consecinţele ideologice ale comportamentului partidelor
politice;
- să examineze rolul formaţiunilor politice în funcţionarea ramurilor puterii de stat.
Pornind de la aceste obiective, se poate concluziona că analiza problemelor referitoare la
funcţionalitatea activităţii şi la comportamentul partidelor în sistemul relaţiilor de putere în
societatea moldovenească în tranziţie este una complexă şi prezintă interes ştiinţific, dar şi
praxiologic.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al lucrării. Comportamentul partidelor politice
din Republica Moldova în sistemul relaţiilor de putere este un subiect de cercetare al mai multor
ştiinţe socio-umanistice. Investigarea exhaustivă a acestui comportament a fost posibilă doar prin
utilizarea unui sistem complex de procedee, abordări, metode teoretice şi empirice, care fac parte
din instrumentarul metodologic al diverselor ştiinţe.
O importanţa primordială revine principiului interdisciplinarismului, care permite a
efectua o investigaţie mai complexă şi deci, mai fundamentală din punct de vedere teoretico-
metodologic. Un suport considerabil l-au constituit diferitele viziuni disciplinare, realizările
ştiinţelor sociologice, economice, politologiei, cratologiei, dreptului constituţional ş.a.
Reuşita oricărei cercetări ştiinţifice depinde de respectarea principiului obiectivităţii,
importanţa căruia reiese, în primul rînd, din însăşi esenţa şi sensul lui. Obiectivitatea este o trăsătură
indispensabilă oricărei cercetări ştiinţifice. În al doilea rând, obiectivismul este extrem de necesar,
reieşindu-se din obiectul de studiu al tezei – partidele politice în sistemul relaţiilor de putere, astfel
încât autorul s-a situat în aprecierile sale de asupra preferinţelor subiective pentru o formaţiune sau
alta.
În ceea ce priveşte metodologia concretă a cercetării, primordialitatea revine metodei
sistemice. Această metodă reiese din însuşi conceptul lucrării şi face posibilă cercetarea partidelor
politice ca instituţie politică – parte a sistemului social. Din acest punct de vedere, partidele politice
sunt analizate la interferenţa unor astfel de subsisteme cum ar fi: politic, social-economic, spiritual-
cultural.

6
 De rând cu metoda sistemică, o pondere relevantă aparţine metodei structural-
funcţionaliste, care a permis de a cerceta partidele ca elemente de bază (instituţii politice) ale
sistemului politic. De asemenea, structural-funcţionalismul a contribuit la investigarea structurii şi
funcţionalităţii ramurilor puterii de stat în Republica Moldova.
Metoda behavioristă a asigurat reflectarea comportamentului diferitor formaţiuni politice
în procesul activităţii lor cotidiene şi, în special, în perioada campaniilor electorale (parlamentare şi
locale), fapt ce denotă unele deficienţe ale mentalităţii posttotalitare.
Metoda comparaţiei a dat posibilitate de a evalua cazul sistemului de partide din Republica
Moldova prin comparare cu sistemele similare din alte state. Comparaţia de asemenea a vizat cazul
sistemului politic şi al regimului constituţional moldovenesc. Utilizând exemplul altor state (atât cu
o democraţie consolidată, cât şi în proces de transformare instituţională), autorul a încercat să
elaboreze unele recomandări privind dezvoltarea instituţională a sistemului politic din ţară.
Metodele sociologice (anchetarea, content-analiza, observaţia), vin să confirme că orice
cercetare trebuie să se bazeze pe anumite metode calitative, în caz contrar investigaţia nu ar fi una
teoretico-ştiinţifică, ci un simplu comentariu.
Metoda dialectică a permis imprimarea conţinutului tezei unui dinamism şi unei expuneri
sistematice, integrând în lucrare, conform principiului corespunderii, ideile şi concepţiile mai
multor cercetători cu referire la problematica interacţiunii dintre partidele politice şi alte
componente ale sistemului social, ce sunt încadrate direct sau indirect în lupta pentru putere.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Succesul unei lucrări ştiinţifice este direct
dependent de caracterul inovator al problemelor cercetate şi concluziilor formulate. Caracterul
original şi inovator al cercetării este asigurat de următoarele considerente:
- partidele politice sînt analizate într-un context inedit pentru ştiinţa politică moldovenească:
în cadrul relaţiilor de putere;
- sînt cercetate probleme fundamentale pentru ştiinţa politică, cum ar fi interacţiunea
domeniului politic cu alte subsisteme sociale: economic, ideologic, cultural etc.;
- a fost examinată, practic, în premieră, problema ce ţine de caracterul politicilor sociale
promovate (la nivel de program şi de activitate) de partidele politice moldoveneşti;
- s-a pus în dezbatere problema finanţării formaţiunilor politice din ţara noastră din
perspectiva practicii internaţionale şi a prevederilor legale autohtone în domeniu;
- a fost abordată problema implicării reprezentanţilor cultelor în procesul politic, în general,
şi în cel electoral, în particular;
- s-a realizat evaluarea rolului regimului politic (parlamentar, în cazul Republicii Moldova)
din perspectiva procesului de democratizare a societăţii moldoveneşti.

7
 Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Acest compartiment se referă la
finalitatea teoretică şi practică a tezei. Altfel spus, valoarea aplicativă şi semnificaţia teoretică
derivă din rezultatele şi concluziile obţinute în urma cercetării activităţii şi comportamentului
partidelor politice în sistemul relaţiilor de putere din Republica Moldova. Este important ca
rezultatele investigaţiilor realizate să aibă o finalitate concretă. Pentru o verificare adecvată a
rezultatelor cercetării, acestea trebuie aduse la cunoştinţă mediilor academic şi ştiinţific, partidelor
politice şi structurilor de stat, liderilor de opinie şi reprezentanţilor societăţii civile.
Astfel, materialul abordat poate fi utilizat în calitate de suport de curs la disciplinele predate
în cadrul sistemului de învăţământ superior naţional, cum ar fi: „Teoria politică”, „Drept
Constituţional”, „Stasiologia”, „Cratologia” ş.a.
Studiul fiind unul cu caracter aplicativ, poate fi de real folos partidelor politice din ţara
noastră. De asemenea, el poate fi util instituţiilor de stat care interacţionează direct cu formaţiunile
politice. Utilizarea abordărilor, concluziilor şi recomandărilor poate asigura eficientizarea activităţii
de partid în sistemul relaţiilor de putere din Republica Moldova.
În acelaşi timp, conţinutul tezei poate servi drept o sursă de inspiraţie pentru reprezentanţii
mediilor ştiinţifice şi academice, pentru comunitatea experţilor, care sunt preocupaţi de evoluţia
sistemelor de partid şi a sistemului politic, punându-le la dispoziţie o bază atât teoretică, cât şi
aplicativă oportună pentru utilizarea în activitatea de cercetare ştiinţifică ulterioară.
Aprobarea rezultatelor. Rezultatele cercetării (tezele principale şi concluziile) au fost
prezentate la diverse foruri ştiinţifice naţionale şi internaţionale, printre care conferinţa ştiinţifică
„Dezvoltarea umană în condiţiile formării relaţiilor de piaţă” (15 mai 2007), conferinţa
internatională ştiinţifico-practice „Administrarea Publică în contextul edificării statului de drept”
(22 mai 2007), etc. Vom sublinia de asemenea că rezultatele cercetării au fost implementate şi
verificate pe parcursul activităţii practice a autorului în calitate de secretar al Comisiei Electorale
Centrale a Republicii Moldova, luând în dezbatere la şedinţele acesteia diverse aspecte ale
legislaţiei naţionale privind reglementarea activităţii partidelor politice din ţară şi sesizând
autorităţile de stat despre necesitatea modernizării cadrului legal existent în acest domeniu, precum
şi elaborarea unor acte normative noi ce ar reglementa, activitatea partidelor politice, finanţarea
partidelor politice şi campaniilor electorale, etc.
Teza a fost elaborată, prezentată şi examinată în Secţia politologie a Institutului de Filozofie,
Sociologie şi Ştiinţe politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. De asemenea rezultatele obţinute
au fost aprobate, susţinute şi promovate de Seminarul Ştiinţific de Profil din cadrul Institutului de
Filozofie, Sociologie şi Ştiinţe politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, la specialitatea reoria,
metodologia şi istoria politologiei, instituţii şi procese politice.

8
 Structura lucrării. Teza este constituită din introducere, trei capitole care însumează şapte
paragrafe, concluzii şi recomandări, referinţe bibliografice şi anexe, rezumate şi lista abrevierilor.

CONŢINUTUL TEZEI
În Introducere au fost expuse un şir de idei şi principii ce vizează fundamentarea
motivaţională şi metodologică a temei cercetate, fiind elucidate actualitatea şi gradul ei de studiere,
scopul şi obiectivele propuse, baza metodologică a investigaţiei, semnificaţia teoretică şi valoarea ei
aplicativă. Este definită noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute în urma examinării coraporturilor
de putere ce se stabilesc rezultatul activităţii partidelor politice.
În primul capitol al tezei, Partidele politice în calitate de actori ai relaţiilor de putere –
aspecte teoretico-metodologice, este demonstrată semnificaţia teoretico-metodologică a problemei
comportamentului partidelor politice în sistemul relaţiilor de putere. Sînt analizate noţiunile,
concepţiile şi teoriile referitoare la partidele politice, reliefate perspectivele corelaţiei partid politic
– putere politică. Aceste două fenomene definitorii sînt analizate în mod separat, ţinîndu-se cont de
relaţiile de interdependenţă dintre ele.
Prima parte a capitolului, Relaţiile de putere: concepţii, protagonişti, tipuri, cuprinde
analiza relaţiilor de putere. Prin relaţiile de putere de natură politică, se are în vedere acele relaţii
care se stabilesc în timpul exercitării puterii politice. Accentul principal este pus pe „relaţiile de
putere”, dar nu pe „puterea” însăşi, care este un fenomen mult mai cercetat în mediul ştiinţific. În
acest context, sînt evidenţiate cele mai importante concepţii cu privire la relaţiile de putere fiind
distinşi astfel de actori şi agenţi ai puterii, precum statul şi instituţiile sale, partidele, politicienii,
grupurile de interes / de presiune, societatea civilă etc., şi sînt elucidate principalele tipuri de relaţii
de putere cum ar fi conducere-supunere, dominare-subordonare, pe verticală, pe orizontală, de
colaborare, de conflict etc.
În legătură cu relaţiile de putere s-au subliniat următoarele:
• prezenţa obligatorie a agenţilor (actorilor) puterii, adică puterea se manifestă exclusiv în
cadrul relaţiilor dintre subiectul A şi obiectul B al puterii;
• relaţiile de putere se constituie în baza asimetriei, sînt asimetrice, fiindcă deţinătorul
puterii exercită un control mai mare asupra comportamentului supuşilor;
• caracterul potenţial (situaţional sau flexibil) al agenţilor implicaţi. Într-o anumită
situaţie agentul A deţine un anume statut, iar în alta statutul lui se poate schimba radical;
• caracterul imperativ sau obligativitatea constituie o trăsătură specifică relaţiilor de
putere, adică deciziile subiectului A sînt obligatorii pentru obiectul B;

9
 • caracterul intenţionat al relaţiilor de putere. Intenţionalitatea sau finalitatea presupune
că subiectul A prin acţiunea sau inacţiunea sa urmăreşte un anumit scop.
În al doilea paragraf, Partidul politic ca subiect şi obiect al puterii politice, este analizat
fenomenul partidului politic în interiorul puterii politice. S-au cercetat, din punctele de vedere
teoretic şi metodologic, astfel de concepte, cum ar fi: partid politic, putere socială, putere politică,
agent al puterii etc. Rolul principal, pornind de la scopul şi obiectivele trasate este atribuit
fenomenului de partid politic. Relaţiile de putere, de obicei, se stabilesc în procesul interacţiunilor
dintre partide, ca rezultat al luptei pentru puterea politică în societate. Competiţia interpartidistă
presupune (idee valabilă pentru sistemele politice democratice) şi corelaţia „partid politic – putere
de stat”, în sensul că puterea legislativă şi cea executivă sînt reprezentate, de asemenea de partidele
politice, pe prim-plan fiind evidenţiate acele caracteristici ale partidului politic, care-i legitimează
statutul său de agent al puterii politice.
Detaliat s-au analizat de asemenea situaţiile în care partidul este obiect al relaţiilor de putere
(reglementarea juridică a activităţii partidelor politice, cazul partidelor de opoziţie) şi cînd partidele
politice joacă rolul de subiect, drept exemplu fiind cazul partidelor de guvernămînt. Nu au fost
lăsate în afara atenţiei şi modalităţile de comportament al partidelor şi al altor organizaţii social-
politice în diferite condiţii şi situaţii create de puterea politică.
Ţinînd cont de faptul că domeniul politicului se caracterizează, întîi de toate, prin folosirea,
în condiţii de constrîngere, a puterii sociale, studiul politicii depinde de natura şi sursa
constrîngerilor, precum şi de tehnicile de utilizare a puterii. Puterea în acţiune determină apariţia
relaţiilor de putere, anume acest tip de raporturi constituind obiectul nemijlocit de studiu al
compartimentului teoretico-metodologic vizat.
Capitolul al doilea, Funcţionalitatea partidelor politice în contextul relaţiilor de putere
din Republica Moldova, abordează probleme de natură praxiologică cu privire la activitatea
partidelor politice din ţara noastră. Următoarele două compartimente ale tezei, spre deosebire de
cele din capitolul precedent, unde au fost luate în discuţie aspecte teoretico-metodologice, cuprind
analiza problemelor şi soluţiilor cu privire la activitatea partidelor politice din Republica Moldova
în contextul relaţiilor de putere autohtone. În acest capitol este elucidat comportamentul partidelor
politice în cadrul relaţiilor puterii politice cu celelalte tipuri conexe de putere (socială, economică şi
culturală), fapt ce permite, în primul rînd, constituirea unei viziuni mai generalizatoare şi mai
cuprinzătoare asupra fenomenelor analizate, iar în al doilea face posibilă tratarea unor subiecte care
au fost studiate insuficient în ştiinţa politică autohtonă.
Paragraful întîi, Partidele politice în cadrul relaţiilor de putere de natură politico-
socială, este consacrat analizei interacţiunii dintre puterea politică şi problematica socială din

10
perspectiva partidelor politice. O atenţie deosebită se acordă caracterului politicilor sociale
promovate (la nivel de program şi la nivel de activitate) de către partidele politice, pe de o
parte, şi corelaţiei „societate politică – societate civilă”, pe de altă parte.
În primul caz s-a pus accentul pe elucidarea unor de probleme ce ţin de politica socială
a partidelor politice din Republica Moldova, fiind indicate formaţiunile ce pledează pentru o
politică socială maximalistă şi specificîndu-se cele care se pronunţă pentru o politică socială
minimalistă, politică încuviinţată, de altfel, de electoratul moldovenesc. Astfel, după natura
politicii sociale precizate în programul politic al formaţiunilor politice analizate, poate fi făcută
următoarea clasificare a partidelor politice:
- partide ce promovează o politică socială maximalistă, destinată tuturor păturilor sociale ce
solicită ajutor: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Socialiştilor „Patria-Rodina” şi
Mişcarea social-politică „Ravnopravie”;
- partide ce se bazează pe principiul politicii sociale active, sensul căreia se reduce la ideea
că ajutorul trebuie acordat nu tuturor celor care îl solicită, ci doar celor care au nevoie realmente de
acesta: Partidul Democrat din Moldova, Partidul Democraţiei Sociale, Partidul Social-Democrat din
Moldova;
- partide ce se pronunţă pentru minimalizarea rolului statului în domeniile economic şi
social, însă în programele lor se subliniază faptul că în perioada de tranziţie este nevoie de o politică
intervenţionistă. După soluţionarea problemelor în legătură cu procesele de tranziţie şi
transformaţionale, programele partidelor prevăd reducerea rolului statului în economie şi
promovarea unei politici sociale minimaliste de natură liberală. In rîndul acestor formaţiuni se
înscriu Alianţa „Moldova Noastră”, Partidul Social-Liberal şi Partidul Liberal;
- partide care nu au elaborată o politică socială clar formulată în program. Din această categorie
fac parte Partidul Agrar din Moldova, Mişcarea Profesioniştilor „Speranţa Надежда”, Noul Partid
Naţional Moldovenesc, Mişcarea Social - Politică „Forţa Nouă”, Partidul Naţional Român, Partidul
Republican, Partidul Dezvoltării Spirituale „Moldova Unită” etc;
În al doilea caz (relaţia „partide politice – societate civilă”) s-a evidenţiat relaţia care s-
a stabilit între partidele politice şi ONG-uri ce luptă pentru edificarea unei societăţi politice şi
a unei societăţi civile democratice în Republica Moldova.
În paragraful al doilea, Implicaţiile relaţiilor de putere politico-economice asupra
activităţii partidelor politice, este cercetată corelaţia putere politică – putere economică, ca una
definitorie pentru asigurarea stabilităţii şi dezvoltării unui anumit sistem politic. Problema dată
a devenit deja una clasică, dar scopul propus nu a fost evidenţierea primordialităţii acestor
două puteri: politică sau economică. La investigarea lor s-a ţinut cont de realităţile

11
moldoveneşti, accentul plasîndu-se pe tratarea a două probleme importante: finanţarea
partidelor şi impactul veniturilor populaţiei din ţara noastră asupra preferinţelor electorale. De
asemenea este supusă analizei problema finanţării de către stat a partidelor politice din
Republica Moldova, în acest scop fiind elucidată atît practica internaţională în domeniu, cît şi
cea naţională. Este întreprinsă o tentativă de a realiza un comentariu pe marginea proiectului
noii redacţii a Legii privind partidele politice şi alte organizaţii social-politice, expunîndu-se
argumentele pro şi contra.
Al treilea paragraf, Aspecte spiritual-culturale şi moral-etice ale activităţii partidelor
politice, vizează impactul activităţii partidelor politice asupra domeniului cultural al vieţii sociale,
şi invers. Pornind de la baza teoretică a ştiinţei politice şi ţinînd cont de problemele existente în
sistemul relaţiilor de putere din Republica Moldova, sînt analizate astfel de subiecte importante
precum ideologia partidelor, comportamentul partidelor în limitele coordonatelor morale, afinităţile
existente între partide politice şi domeniul spiritualităţii religioase.
Din punct de vedere ideologic, semnalăm următoarea stare de lucruri cu privire la
poziţionarea doctrinară a celor mai reprezentative partide politice din republică: partide socialiste,
partide social-democrate, partide liberale şi partide de orientare conservatoare.
În ceea ce priveşte comportamentul partidelor politice din Republica Moldova, acesta nu
poate fi considerat extrem de vulgar sau lipsit completamente de moralitate. Anumite excese au
existat întotdeauna, însă ele au fost mai mult excepţii decît regularitate. De menţionat faptul că prin
implicarea în activităţi a partidelor politice, a societăţii civile şi a Comisiei Electorale Centrale în
ajunul alegerilor locale generale din 2007 s-a încercat de a stabili anumite legături cu părţile
cointeresate (partidele politice, candidaţii independenţi şi reprezentanţii mass-media), de a elabora
„Codul de conduită privind desfăşurarea şi reflectarea campaniei electorale la alegerile locale
generale din 2007”.
Importanţa subiectelor luate în discuţie se observa, mai ales, în timpul campaniei electorale.
La finele acestui paragraf au fost făcute o serie de propuneri cu privire la îmbunătăţirea
comportamentului concurenţilor electorali.
În capitolul al treilea, Partidele politice şi puterea de stat – caracteristicile interacţiunii
în cazul Republicii Moldova, este analizat un caz particular al puterii politice, şi anume puterea de
stat. Este continuat demersul euristic deductiv axat pe studiul relaţiilor de putere din perspectiva
partidelor politice. Dacă anterior s-a discutat despre interacţiunea puterii politice cu alte ramuri ale
puterii sociale, în acest capitol accentul se pune pe însăşi puterea politică, în mod special
evidenţiindu-se cea mai cunoscută formă a ei – puterea de stat. În acest context, este analizată
interacţiunea dintre partidele politice, fiind reliefată funcţionalitatea ramurilor puterilor de stat

12
(legislativă, executivă şi judecătorească) din considerentul că rolul partidelor în activitatea acestor
ramuri de multe ori este nejustificat minimalizat.
Destul de importantă pentru investigaţie este şi problema privind rolul partidelor în
legitimarea puterii de stat.
Primul paragraf, Impactul activităţii partidelor politice asupra funcţionalităţii puterilor
statale, abordează rolul partidelor în activitatea celor trei ramuri tradiţionale ale puterii de stat:
legislativă, executivă şi judecătorească. Problemele tratate sînt atît de natură teoretică, şi mai ales,
praxiologică, vizînd nemijlocit situaţia statului Republica Moldova. Sînt supuse analizei concepţiile
clasice şi cele contemporane despre separarea puterilor în stat, este subliniat modul în care partidele
politice influenţează asupra separării puterilor în societate şi se înaintează problema depăşirii, cu
concursul nemijlocit al partidelor, a ideilor clasice referitor la separarea puterilor. Din conţinutul
Constituţiei Republicii Moldova se poate trage concluzia că în ceea ce priveşte principiul separării
puterilor în stat, ea trebuie să se realizeze conform regulilor democratice cu privire la activitatea
puterilor de stat. Pe de o parte, trebuie recunoscută importanţa principiilor clasice, iar, pe de alta, să
se ţină cont de toate schimbările politice contemporane.
În Republica Moldova, ca în majoritatea statelor democratice sau care se află în proces de
democratizare, teoria clasică a separării puterilor a fost modernizată, luîndu-se în considerare rolul
pe care îl joacă partidele politice în societate. Nu poate fi vorba de o separare strictă între ramurile
executivă şi legislativă, ci despre o separare între partidul sau partidele de guvernămînt (majoritare)
şi opoziţie, o colaborare a acestora în virtutea caracterului pluripartidist al sistemului de partide (de
comasare a puterilor în stat) nu trebuie absolutizat. Dimpotrivă, rolul forului legislativ rămîne a fi
extrem de important, atît partidelor de guvernămînt, cît şi celor de opoziţie, revenindu-le sarcina de
a soluţiona probleme de mare importanţă naţională.
În Republica Moldova, spre deosebire de unele state cu sistem bipartidist, Parlamentul nu s-
a transformat într-o unealtă a executivului. Principiile separaţiei la nivel de atribuţii şi colaborării la
nivel de funcţionalitate sînt o realitate, fapt ce poate fi apreciat drept satisfăcător, cu toate că nu
trebuie de negat rolul executivului în cazul sistemului politic moldovenesc.
În paragraful, Partidele politice – sursă a legitimităţii puterii de stat, sînt continuate
ideile din paragraful precedent: este cercetat fenomenul legitimităţii partidelor politice şi a puterii
de stat. Legitimitatea, din perspectiva construcţiei unui stat democratic, reprezintă trăsătura
fundamentală, în lipsa căreia deţinătorii puterii politice nu mai au dreptul moral şi legal (în anumite
situaţii) de a se afla la guvernare. În condiţiile actuale ale evoluţiei democratice a statului, principala
modalitate de realizare a puterii poporului este cea indirectă – prin reprezentanţii săi. Şi aici intervin
partidele politice, care sînt acele structuri, prin intermediul cărora populaţia poate să participe la

13
exercitarea atribuţiilor sale de guvernămînt. Partidele conferă o formă instituţionalizată şi organizată
suveranităţii populare, îndeplinind rolul de articulare şi agregare a voinţei populare în vederea
exercitării puterii de stat.
Legitimitatea puterii de stat, din perspectiva partidelor politice, se referă, în mod direct, la
procesul electoral. Partidele politice, conform legislaţiei electorale sînt principalii concurenţi
electorali, prin intermediul cărora se realizează actul legitimizării – acordarea încrederii. Prin
alegeri puterea de stat îşi testează gradul său de legitimitate, aceasta fiind o confirmare a faptului
dacă electoratul doreşte să se implice în aprecierea (aprobare versus dezaprobare) sau realizarea
actului guvernării.

Concluzii şi recomandări: În baza conţinutului de idei al tezei au fost făcute următoarele

concluzii:
• Partidele politice atribuie sens relaţiilor de putere într-o societate democratică, determină
consistenţa lor. Existenţa acestor relaţii fără de partide este imposibilă. Anume partidele, în virtutea
funcţiilor îndeplinite în cadrul procesului politic democratic, conferă autoritate puterii politice.
• Relaţiile de putere se stabilesc în cadrul luptei pentru putere sau în procesul realizării ei. Un
rol definitoriu în sistemul relaţiilor de putere îl are puterea politică. Existenţa relaţiilor de putere indică
asupra caracterului raţional-organizat al vieţii sociale.
• În condiţiile tranziţiei democratice sistemul relaţiilor politice este în funcţie de problemele
cu care se confruntă societatea în ansamblu. Este foarte important ca în aceste condiţii societatea să
conştientizeze caracterul greutăţilor şi deficienţelor existente la momentul respectiv. Puterea
politică are nevoie de sprijin şi înţelegere din partea societăţii, pentru a nu se transforma în
totalitarism.
•Politica socială reprezintă un subiect de importanţă majoră în discursurile şi mesajele
partidelor (liderilor) politice din Republica Moldova, influenţînd în mod decisiv caracterul
problemelor legate de transformaţiile social-politice şi economice din societate.
• Corelaţia domeniul politic – societatea civilă se explică prin interacţiunea dintre partidele
politice şi organizaţiile neguvernamentale. Aceste două entităţi sociale interacţionează continuu,
îndeosebi în ceea ce priveşte promovarea şi propagarea ideilor participării democratice a partidelor
la viaţa societăţii, presupunînd atît popularizarea ideilor şi valorilor democratice, cît şi
monitorizarea de către sectorul asociativ, civil a procesului electoral.
• Un aspect deosebit de relevant pentru viaţa politică din Republica Moldova revine
coraportului dintre puterea politică şi cea economică. O problemă de importanţă majoră este
finanţarea activităţii partidelor. În prezent clasa politică, mediul academic şi societatea civilă discută

14
cu mult interes proiectul noii Legi cu privire la activitatea partidelor. De menţionat faptul că
modificările legislative preconizate corespund procesului de instituţionalizare şi modernizare a
sistemului de partide din republică. Este important ca modificările care se prevăd să minimalizeze
dependenţa partidelor de fluxurile financiare tenebre şi ilegale din partea anumitor grupuri de
interese. Doar în aceste condiţii partidele vor reuşi să facă faţă cerinţelor alegătorilor.
• Majoritatea partidelor politice din Republica Moldova au obţinut o proprie poziţionare
distinctă pe eşichierul politic moldovenesc. Programele partidelor, cu unele rezerve, se înscriu în
limitele teoretice stabilite, respectînd rigorile acceptate de către societăţile democratice
contemporane.
• Se impune prin importanţă relaţia putere politică – putere spirituală, conexiunea lor se
simplifică prin modalităţile de interacţiune între partidele politice şi reprezentanţii clerului. Pentru
procesul politic care are loc în Republica Moldova ar fi mai potrivit ca reprezentanţii cultelor să nu
să se implice în viaţa politică.
• Partidele politice joacă un rol fundamental în realizarea puterii statului, legislativă şi
executivă, aflîndu-se la baza constituirii ei, determinîndu-i funcţionarea. Mai puţin implicaţiile
partidelor sînt valabile pentru puterea judecătorească, ceea ce este un lucru firesc.Deşi conţinutul
teoriei clasice a separaţiei puterilor diferă de cel actual, prerogativele şi responsabilităţile
legislativului şi executivului nu şi-au pierdut însemnătatea. Mai mult chiar, pentru cazul Republicii
Moldova, în virtutea sistemului parlamentar existent şi a pluralismului de partide, rolul
parlamentului în raport cu cel al executivului nu s-a minimalizat, tendinţa prefigurîndu-se în
sistemele de partide dualiste.
• În Republica Moldova, gradul de încredere al populaţiei în instituţiile puterii de stat şi în
partidele politice nu este înalt, ceea ce se explică prin tranziţia de durată şi anevoioasă a societăţii
moldoveneşti la relaţiile de piaţă. Privitor la legitimitatea puterii politice, au fost înregistrate
anumite mutaţii de ordin pozitiv, dinamica gradului de încredere în ultimii ani avînd un caracter
evolutiv.
• Partidele politice sînt principalii actori / subiecţi de care depinde dezvoltarea statului
Republica Moldova, funcţionarea eficientă a mecanismelor puterii.
Recomandările în urma realizării studiului respectiv sînt următoarele:
• Reprezentanţii mediului academic şi experţii în domeniu, în studiul partidelor politice să
utilizeze abordările pluridisciplinare şi multidimensionale. Partidele politice nu trebuie analizate în
formă statică, ci pornind de la interacţiunea lor cu alte instituţii ale sistemului social.

15
 • Este necesar ca partidele aflate la guvernare să acorde o atenţie mai mare protecţiei sociale
a populaţiei. Politica socială activă nu trebuie să fie promovată pe seama altor domenii, îndeosebi a
celor ce necesită investiţii.
• Reprezentanţii sectorului asociativ să se implice mai activ în procesul de monitorizare a
alegerilor. Se impune intensificarea colaborării partidelor politice cu organele de stat competente
(de exemplu, cu Comisia Electorală Centrală).
• Susţinerea de către legislator a ideii finanţării partidelor de către stat, însă mecanismul de
realizare a ei şi criteriile de selecţie a formaţiunilor politice care trebuie finanţate necesită o analiză
multilaterală din partea specialiştilor şi liderilor de opinie.
• Unele partide care au platforme şi denumiri aproape identice, pe care electoratul uneori le
confundă, ar trebui să fuzioneze.
• Reprezentanţii clerului nu trebuie să se implice în activitatea politică.
• Pentru funcţionarea normală a partidelor politice este necesară perfecţionarea în continuare
a sistemului parlamentar în Republica Moldova.
• Ar fi binevenit ca partidele politice să fie înregistrate după colectarea a 10 mii de semnături
şi nu doar a 5 mii cum prevede legislaţia actuală, deoarece la moment pentru înregistrarea în calitate
de candidaţii independenţi la funcţia de primar-general al municipiului Chişinău, competitorii sînt
obligaţi să colecteze, conform Codului electoral, cel puţin 10 mii de semnături, în susţinerea sa.
• Ţinînd cont de relaţia politică-moralitate, este necesară elaborarea unui Cod de conduită cu
privire la organizarea şi desfăşurarea campaniei electorale, a alegerilor de diferite niveluri, care
poate fi dezbătut şi aprobat în perioada preelectorală de către subiecţii electorali şi reprezentanţii
mass-media cointeresaţi.
• Ar fi obiectivă, în vederea cristalizării unui sistem de partide bine conturat doctrinar,
majorarea pragului electoral pentru accederea în Parlamentul Republicii Moldova de la 4 %, în
varianta legislaţie actuale actuale, la 6%.
• În scopul consolidării sistemului de partide din Republica Moldova ar fi actuală amendarea
Legii cu privire la partide şi alte organizaţii social-politice, stipulînd obligativitatea lichidării prin
lege a partidelor politice şi altor organizaţii social-politice care nu au înaintat candidaţii săi în două
campanii electorale generale consecutive.
• În vederea fundamentării statutului partidelor politice în calitate de corpuri intermediare
între cetăţeni şi puterea de stat recomandăm aprobarea în lectură finală a proiectului de Lege cu
privire la lobbysm.

16
 Lista publicaţiilor ştiinţifice la tema tezei
1. Ciocan Iu., Tendinţe moderne în dezvoltarea puterii politice // Administrare Publică
(Revistă metodico-ştiinţifică). Chişinău, AAP, 2000, Nr. 2, p. 137-141 (0,3 c.a.).
2. Ciocan Iu., Factorii formării şi instituţionalizării partidelor politice // Administrare
Publică (Revistă metodico-ştiinţifică). Chişinău, AAP, 2001, Nr. 2, p. 149-155 (0,35 c.a.).
3. Ciocan Iu., Rolul partidelor politice în elaborarea politicii statului // Administrare
Publică (Revistă metodico-ştiinţifică). Chişinău, AAP, 2002, Nr. 1, p. 159-165 (0,35 c.a.).
4. Ciocan Iu., Partidele politice în sistemul relaţiilor de putere // Administrare Publică
(Revistă metodico-ştiinţifică). Chişinău, AAP, 2002, Nr. 2,p. 133-138 (0,3 c.a.).
5. Ciocan Iu., Partidele politice – principalii actori în procesul de guvernare
democrată // Revistă de filozofie şi drept. Chişinău, 2003, Nr. 1-3, p. 131-137 (0,4 c.a.).
6. Ciocan Iu., Finanţarea partidelor politice în Republica Moldova: între general şi
particular. // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). Revistă ştiinţifică trimestrială.
(XXXVII) Nr. 2, Chişinău, 2007, USM, p. 48-56 (0, 4 c.a.).
7. Ciocan Iu., Varzari P., Bucătaru I., Impactul activităţii partidelor politice asupra
funcţionalităţii puterilor de stat // Moldoscopie (Probleme de analiză politică). Revistă
ştiinţifică trimestrială. (XXXVII) Nr. 2, Chişinău, 2007, USM, p. 115-132 (1,2 c.a.).
8. Ciocan Iu., Partidele politice ca sursă a legitimităţii puterii de stat // Dezvoltarea umană
în condiţiile formării relaţiilor de piaţă (Materialele Conferinţei internaţionale ştiinţifico- practice,
Chişinău, 15 mai 2007). AŞM, Chişinău, 2007, p. 133-137 (0,25 c.a.).
9. Ciocan Iu., Partidul politic ca subiect şi obiect al puterii politice // Administrarea
Publică în contextul edificării statului de drept (Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-
practice). Chişinău, AAP, 2007, p. 45-54 (0,5 c.a.)
10. Ciocan Iu., Juc V, Subiecţii individuali şi colectivi în gestionarea puterii politice //
Administrarea Publică în contextul edificării statului de drept (Materialele conferinţei internaţionale
ştiinţifico-practice). Chişinău AAP, 2007, p. 65-74 (0,5 c.a.)

Cuvinte-cheie: partid politic, putere politică, sistem de partide, sistem pluripartidist, sistem
politic, relaţii de putere, resurse ale puterii, autoritate, forţă, putere socială, putere economică,
cultură politică, politici sociale, putere de stat, separaţia puterilor, controlul şi echilibrul puterilor,
putere legislativă, putere executivă, putere judecătorească, legitimitatea partidelor,
instituţionalizarea partidelor politice, opoziţia parlamentară, majoritatea parlamentară, societatea
civilă, organizaţii nonguvernamentale, finanţarea partidelor, proces electoral, comportament politic,
moralitate politică, ideologie, doctrină politică.

17
 SUMMARY
on the thesis for the doctoral degree in Political Science,
Topic: “Political parties in the system of power relations (The case of the Republic of
Moldova)” Specialty 23.00.01 – Theory, methodology and history of political science; political
institutions and processes

The present thesis is dedicated to the study of fundamental concepts and social - political
realities of society such as political parties and political power, as well as their manifestations in the
Republic of Moldova. The importance of further institutionalization and legitimization of political
parties and political power is underlined.
The first chapter of the dissertation contains the theoretical and methodological basis of the
behavioral patterns adopted by political parties in the system of power relations. In this context
notions, conceptions, methodologies and theories regarding methods, problems and perspectives of
the correlation: political parties versus political power are analyzed. These two phenomena decisive
for the given research are reviewed both separately and in their interdependence.
Chapter two examines praxiological problems of the Moldovan social and political practice
connected with the behavior of political parties in the framework of political power correlation with
other types of powers, namely social, economic and cultural power. It allows elaborating more
generalized vision and clearer approach to the discussed phenomena and makes possible an
elucidation of some issues insufficiently studied by local political science.
In the third chapter of the research the state power as a particular case of political power is
studied. The interaction between political parties and main branches of power (legislature,
executive, judicial) is considered taking into account that the role of parties in this relationship often
is underestimated. Their role in the legitimization of state power is investigated also.
One of the main conclusions of the study is in the statement that the grade of development
and consolidation of the political system of Moldovan society categorically depends on the quality
and level of the political parties’ institutionalization.

Key words: political party, political power, party system, multiparty system, political
system, power relations, authority, force, social power, economic power, political culture, social
protection, state power, separation of powers, checks and balances, legislature, executive power,
judicial authority, legitimacy, institutionalization of political parties, parliamentary opposition,
parliamentary majority, civil society, nongovernmental organizations, parties financing, electoral
system, political behavior, political morals, ideology, political doctrine.

18
 РЕЗЮМЕ
диссертации на соискание ученой степени доктора политических наук «Политические
партии в системе властных отношений (на примере Республики Молдова)» по
специальности 23.00.01 – Теория, методология и история политологии; политические
институты и процессы

Данная работа посвящена изучению фундаментальных концепций и социально-

политических реалий жизни молдавского общества: политическим партиям и политической
власти. Подчеркивается важность того, чтобы политические партии и политическая власть
институционализировались и повысили свою легитимность.
Первая глава диссертации содержит теоретико-методологическое обоснование
проблем деятельности политических партий в системе властных отношений. В этой связи
анализируются концепции, понятия, методология и практика относительно способов,
проблем и перспектив взаимоотношения политических партий и политической власти.
Во второй главе исследованы праксиологические проблемы социально-политической
действительности в нашей стране, связанные с функционированием политических партий в
рамках соотношения политической власти с другими типами властей: социальной,
экономической и культурной. Это позволяет, во-первых, выработать общее видение и более
четкий подход к изучаемым феноменам, и, во-вторых, выяснить ряда вопросов, недостаточно
изученных политической наукой.
В третьем главе работы рассматривается государственная власть как составная часть
политической власти. Изучается также взаимодействие между политическими партиями и
ветвями государственной власти (законодательной, исполнительной и судебной), поскольку
роль партий в деятельности названных ветвей зачастую неоправданно недооценивается. В
этой главе обсуждается также вопрос о роли политических партий в легитимности
государственной власти.
Основной вывод данного исследования состоит в обосновании того факта, что от
качества и степени институционализации политических партий в решающей степени зависит
уровень развития и консолидации политической системы молдавского общества.
Ключевые понятия: политическая партия, политическая власть, партийная система,
многопартийная система, политическая система, властные отношения, ресурсы власти,
авторитет, сила, социальная власть, экономическая власть, политическая культура,
социальная политика, государственная власть, разделение властей, контроль и равновесие
властей, законодательная власть, исполнительная власть, судебная власть, легитимность
партий, институционализация политических партий, парламентская оппозиция,
парламентское большинство, гражданское общество, неправительственные организации,
финансирование партий, избирательный процесс, политическое поведение, политическая
мораль, идеология, политическая доктрина.

19
 CIOCAN Iurie

PARTIDELE POLITICE ÎN SISTEMUL RELAŢIILOR DE PUTERE

(CAZUL REPUBLICII MOLDOVA)

Specialitatea 23.00.01 – Teoria, metodologia

şi istoria politologiei; instituţii şi procese politice

AUTOREFERAT
AL TEZEI DE DOCTOR ÎN ŞTIINŢE POLITICE
----------------------------------------

Formatul 60x84 1/8.

Coli de tipar 1,0. Comanda ___ Tirajul 50 ex.

Centrul Editorial-poligrafic al USM

str. A. Mateevici, 60. Chişinău, MD 2009

20