UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U: 340.11(043.3)

PANTEA OLEG

CONTRACTUL NORMATIV CA IZVOR DE DREPT

12.00.01. TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI; ISTORIA STATULUI ŞI

DREPTULUI; ISTORIA DOCTRINELOR POLITICE ŞI DE DREPT

Autoreferatul tezei de doctor în drept

CHIŞINĂU, 2009
 Teza a fost elaborată în cadrul Catedrei Teoria şi Istoria Dreptului
a Universităţii de Stat din Moldova.

Conducător ştiinţific:
Negru Andrei, doctor în drept, conferenţiar universitar.

Referenţi oficiali:
1. Smochină Andrei, dr. habilitat în drept, profesor universitar, Director al
Centrului Stat şi Drept al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de
Ştiinţe a Moldovei;
2. Botnari Elena, dr. în drept, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

Componenţa Consiliului ştiinţific specializat:

3. Avornic Gheorghe, preşedinte, dr. habilitat în drept, profesor universitar;
4. Coptileţ Valentina, secretar ştiinţific, dr. în drept, conferenţiar universitar;
5. Baltag Dumitru, dr. habilitat în drept, conferenţiar universitar;
6. Bontea Oleg, dr. în drept, conferenţiar universitar;
7. Postu Ion, dr. în drept, conferenţiar universitar.

Susţinerea tezei va avea loc la data 19 decembrie 2009, ora 10.00, în şedinţa
Consiliului ştiinţific specializat: D 30 12.00.01 - 06* din cadrul Universităţii
de Stat din Moldova, pe adresa: MD 2069, Republica Moldova, mun. Chişinău, str.
Iablocikin 2/1, Bloc 7, sala 103.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Universităţii de

Stat din Moldova şi pe pagina Web a C.N.A.A. (http://www.cnaa.acad.md).

Autoreferatul a fost expediat la 17 noiembrie 2009.

Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat

Coptileţ Valentina, dr. în drept, conf. univ. _________________

Conducător ştiinţific
Negru Andrei, dr. în drept, conf. univ. _________________

Autor
Pantea Oleg _________________

© Pantea Oleg, 2009

2
 REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII
Actualitatea temei. Societatea contemporană se confruntă cu o serie de provocări, surveni-
te în urma transformărilor social-politice. Tendinţa majoră observată de analişti este cea de anga-
jare a societăţii într-un proces de democratizare. Implicit, schimbările la nivel politic, economic
şi social necesită elaborarea şi perfecţionarea aspectelor legate de cadrul politico-legal. În aceeaşi
ordine de idei, menţionăm că orice modificare socială presupune reevaluarea cadrului axiologic a
idealurilor umane. Vorbim, în acest sens, în special de triunghiul valoric clasic: libertatea, drep-
tatea şi egalitatea, ca fiind baza reglementării normative a relaţiilor sociale. Reglementarea de-
mocratică a vieţii sociale poate avea loc doar în contextul sus enunţat. Libertatea este unul dintre
conceptele care permit evoluţia unei societăţi. N. Berdieav, unul dintre cei mai mari filosofi ruşi,
accentuează, că libertatea nu este un drept, ci o obligaţie a fiecărui individ. Presupoziţia de la
care pornim în lucrare este următoarea: statul democratic garantează şi promovează libertăţile
personale, astfel încît cetăţenii să aibă dreptul la conduite şi opinii proprii şi totodată, să-şi poată
exercita libertatea de a se exprima şi de a decide în probleme de interes public. Emile Littre spu-
nea, în acest context, că libertatea este un element necesar oricărei societăţi bine orînduite, pentru
că ea presupune „suveranitatea umană” şi deci, asumarea unei responsabilităţi morale, în primul
rînd. Pe de altă parte, libertatea este conceptul-limită legat de cel de egalitate sau echitate, cel pu-
ţin pe motiv că prima presupune interesul ca limită. De aici derivă şi perspectiva dreptăţii dezira-
tă în cadrul unei democraţii autentice. K. Hildebrand enunţa de o manieră excelentă, că libertatea
este ocazia de a lua decizii, oferindu-ne un bun suport teoretic pentru ipoteza de la care porneşte
cercetarea noastră. Oamenii trebuie să dispună în mod liber de actele lor. Pentru ca libertatea să
aibă sens şi să nu se transforme în dominaţia celui mai tare asupra celor mai slabi, societatea are
nevoie de un sistem de norme juridice democratice care să împiedice voinţa arbitrară să se mani-
feste şi să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi instituirea, con-
solidarea statului de drept. Deci, ipoteza de bază a lucrării este că, determinarea unui sistem de
norme juridice, menite să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,
poate fi realizată inclusiv şi prin prisma contractului normativ, care este o categorie juridică ex-
trem de importantă, prezentă în calitate de formă a dreptului.
Abordarea contractului normativ ca izvor de drept reprezintă un subiect de maximă impora-
tanţă, cel puţin din cîteva motive.
În primul rînd, fragmentarea aspectelor studiate referitoare la contractul normativ, conduce
la confuzii de ordin ştiinţific, inclusiv în ceea ce priveşte aspectul creării normelor juridice. Însă,
în condiţiile în care Republica Moldova este orientată plenar spre procesul de integrare europea-
nă, lucrarea de faţă vine să clarifice o serie de controverse legate de participarea societăţii la via-

3
ţa juridică, şi bineînţeles să completeze perspectiva teoretico-pragmatică asupra libertăţii de a de-
cide şi de a stabili norme juridice.
În al doilea rînd, teoria dreptului sovietic, în pofida faptului că prezenta anumite încercări
teoretice de a argumenta necesitatea contractului normativ pentru dezvoltarea unui sistem de
drept democratic, îl respinge, ignorînd categoric aplicarea normelor contractuale. Deci, contrac-
tul normativ se reduce la aspectele sale tehnice şi, ca urmare, devine dificil de înţeles, asimilat şi
chiar practicat fără fundamentele sale teoretice.
În al treilea rînd, în prezent, rolul contractelor normative în dezvoltarea societăţii demo-
cratice este incontestabil. Odată cu declararea independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova,
sistemul normelor contractuale apare pe arena juridică naţională ca un instrument juridic forte, alături
de normele stabilite în legi. Multe probleme încetează să mai fie privite din perspectiva obiective-
lor interne ale statului, devenind probleme internaţionale, de care se preocupă întreaga comunita-
te umană (de exemplu, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, securitatea internaţională
ş. a.).
În al patrulea rînd, actualitatea contractului normativ se justifică prin faptul că ştiinţa autoh-
tonă a dreptului nu a supus cercetării aspecte legate de esenţa, trăsăturile specifice şi sistemati-
zarea contractelor normative, valoarea lor în contextul asigurării drepturilor şi libertăţilor funda-
mentale, iar studiile realizate pînă la moment, poartă un caracter tangenţial sau relevă categoria
dată în contextul altor probleme.
În al cincilea rînd, datorită schimbărilor produse în societate alături de edificarea statului de
drept şi dezvoltarea societăţii democratice, problematica normelor juridice create prin prisma ne-
gocierii, capătă o deosebită importanţă.
Menţionăm că doar o perspectivă interdisciplinară poate oferi un tablou profund şi sistemic
al subiectului în cauză. Implementarea contractelor normative este de la sine înţeles un proces ju-
ridic, care poate fi analizat în mod integral doar printr-o optică interdisciplinară. Teoriile şi prac-
ticile sociale vor interveni în aplicarea contractelor normative. Practicile politice vor permite re-
ajustarea perspectivelor teoretice asupra contractului normativ ca izvor al dreptului. Reducţionis-
mul, în cazul nostru, nu permite o evaluare echidistantă, atît la nivel conceptual, cît şi la nivel de
fenomen. Din aceste motive, considerăm necesară o implicare a sociologiei juridice în relevarea
faptelor vieţii sociale, necesare în cercetarea profundă a izvoarelor dreptului şi a filosofiei drep-
tului, în elaborarea conceptelor-cheie lucrative.
Descrierea situaţiei în domeniul de cercetare şi identificarea problemelor de cercetare
Printre autorii remarcabili care au abordat modalităţile şi etapele procesului de apariţie,
dezvoltare a contractelor normative, îi nominalizăm pe: J. J. Rousseau, M. Weber, J. Locke. Auto-

4
rii, în pofida faptului că nu utilizează termenul de contract normativ, şi-au consacrat potenţialul
şi munca analizei diverselor modalităţi de dezvoltare a normelor contractuale, în calitate de
instituţii ale democraţiei. Prin urmare, în viziunea lui J. J. Rousseau, susţinător al teoriei contractu-
aliste, „Nici o autoritate nu este legitimă decît dacă se bazează pe consimţămîntul celor ce i se
supun. Dreptul acestei autorităţi nu vine de la natură, ci este întemeiat pe convenţie. Acest con-tract
se bazează pe consimţămîntul unanim, iar asociaţia civilă este cel mai voluntar act din lume. Ca
urmare, voinţa generală este singura care poate coordona forţele statului în vederea realizării
scopului său, care este binele comun” [1].
La momentul actual, cel mai mare număr de publicaţii ştiinţifice din domeniu şi cu referire
expresă la contractul normativ apare în Federaţia Rusă. Printre cei mai distinşi autori, care au
abordat în investigaţiile lor problema contractelor normative, îi vom evidenţia: pe V. Ivanov,
care are elaborate un şir de lucrări ştiinţifice valoroase la această temă [2,3]; pe Iu.Tihomirov [4];
pe N. Alexandrov [5]; Asupra contractului normativ se pronunţă şi cercetătorul K. Kavelin, care
scrie că, „Viaţa cotidiană era constituită pe baza contractelor - un sistem de norme juridice stabilite
prin voinţa poporului”[6]. Un aport deosebit la dezvoltarea teoriei contractului normativ l-au adus
şi cercetătorii T. Kaşanina, V. Novoselov, S. Troşina, A. Diomin, Ţ. Iampoliskaia, M. Baitin, Ia.
Magaziner, V. Kikoti, A. Sobciak, D. Barah, care au analizat, pe lîngă alte categorii juridice, şi
unele aspecte importante ale contractelor normative.
Totodată, menţionăm că studiul lucrărilor din doctrina rusă ne conduce spre concluzia că
acestea se referă mai mult la formarea statului federativ şi contractele normative federale dintre
organele centrale ale statului şi subiecţii federali, inclusiv dintre subiecţii federali, cu privire la
delimitarea atribuţiilor şi competenţelor. La fel, trebuie să subliniem că unii autori menţionează
contractul normativ şi în alte ramuri ale dreptului, precum în dreptul internaţional (convenţii, tra-
tate, pacte, acorduri), dreptul muncii (contracte şi convenţii colective de muncă), dreptul admi-
nistrativ (contracte cu privire la delimitarea atribuţiilor şi competenţelor între subiecţii federali).
În România, aspectele legate de contractele normative sînt analizate în contextul celorlalte
probleme ale teoriei dreptului. Printre autorii din România îi vom menţiona pe I. Humă, N. Popa,
I. Ceterchi, I. Craiovan, Gh. Boboş, I. Dogaru, I. Muraru, Gh. Mihai, R. Motica, S. Popescu, D.
Mazilu, G. Vrabie, etc.
Istoricul contractelor normative poate fi găsit în studiile semnate de V. Georgescu, All. Du
Nay, care au analizat originea şi evoluţia contractelor normative la diferite etape de dezvoltare.
În lucrarea sa Românii şi maghiarii în vârtejul istoriei, autorul All. Du Nay analizează Pactul de
la Căpâlna din 16 septembrie 1437 cu privire la ajutorul reciproc în caz de război - Unio Trium
Nationum (în traducere: Uniunea celor Trei Naţiuni) [7]. Totodată, prin Charta de libertăţi de la

5
Bucureşti din 15 iulie 1631 se relatează despre preocupările româneşti timpurii în definirea drep-
turilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, considerate în literatura de specialitate, ca fiind pe
acelaşi plan, din punct de vedere al importanţei, cu Cartele drepturilor [8].
În ceea ce priveşte gradul de studiere al temei în Republica Moldova la moment atestăm, că
aspectele ştiinţifice, metodologice şi practice ale contractului normativ nu au constituit obiectul
de studiu al cercetărilor ştiinţifice complexe în literatura de specialitate. Totodată, nu putem nega
şi faptul că avem cercetători care tratează problemele abordate, dar o fac într-un mod selectiv
sau abordează subiectul respectiv în contextul altor probleme, fără a urmări scopul de a scoate în
evidenţă toate conceptele şi de a face o analiză multiaspectuală a categoriei respective, accentul
fiind pus pe cercetarea anumitor noţiuni generale despre contractul normativ, sau pe categorii de
contracte normative în sfera diferitor ramuri ale dreptului.
În cadrul teoriei generale a dreptului, contractul normativ ca izvor de drept a fost abordat în
contextul celorlalte probleme ale teoriei dreptului de Gh. Avornic, B. Negru, E.Aramă, R.Costaş
[9]; de D.Baltag, A.Guţu şi I.Ursan [10]; de A.Negru, V.Zaharia [11]; de B.Negru, A.Negru [12];
de Gh. Fiodorov [13].
Subiecte ce ţin de geneza şi dezvoltarea contractelor normative ca izvoare de drept în prac-
tica occidentală, dar şi cea a Republicii Moldova, sînt reflectate de mai mulţi autori în diverse
studii ştiinţifice: A. Smochină [14]; E. Aramă [15]; A. Guţu, O. Balan [16].
Abordării teoretico-juridice a contractelor normative în sfera diferitor domenii ale dreptului
îi sînt consacrate un şir de lucrări, semnate de: I. Guceac[17]; A. Buruian, O.Balan şi E.Serbenco
[18]; N. Romandaş, E. Boiştean [19]; E. Mocanu [20]. O importantă încărcătură informaţională,
de factură descriptivă şi analitică, găsim pe sit-urile: www.mfa.gov.md; www.legislatie.resurse-
pentru-democratie.org/130_1996.php.
În ansamblu, procesul de dezvoltare a contractelor normative este unul frecvent abordat.
Însă, aspectul particular al calităţilor atribuite normelor juridice care se conţin în contractul nor-
mativ, în coraport cu normele reflectate în alte forme ale dreptului, caracterul special şi restrîns
de reglementare juridică, importanţa praxiologică, trăsăturile, sistematizarea contractelor norma-
tive, sînt puţin studiate în Republica Moldova. Din aceste considerente, enunţăm ca fiind necesa-
ră o cercetare complexă a contractului normativ ca izvor de drept, în pluralitatea aspectelor sale
şi din perspectivă multidisciplinară.
Scopul şi obiectivele lucrării. Scopul lucrării este de a identifica şi a demonstra impactul
major produs de contractul normativ asupra procesului de democratizare a societăţii, prin analiza
complexă şi multiaspectuală a contractului normativ ca izvor al dreptului şi examinarea modali-
tăţilor de încadrare a lui în legislaţia Republicii Moldova.

6
 Pentru realizarea scopului au fost stabilite următoarele obiective:
- analiza diacronică a contractului normativ şi sinteza reflectării conceptului în bibliografia
de specialitate;
- clasificarea şi categorizarea izvoarelor dreptului contemporan;
- identificarea conexiunii dintre contractul normativ şi alte izvoare ale dreptului;
- investigarea graduală a valorii contractului normativ, în asigurarea respectării drepturilor
şi libertăţilor fundamentale ale omului;
- abordarea teoretico-metodologcă a conceptului de contract normativ, prin analiza compa-
rativă a definiţiilor şi teoriilor existente;
- elaborarea unei viziuni proprii asupra conceptului de contract normativ, prin sinteza date-
lor şi a surselor bibliografice în domeniu;
- stabilirea criteriilor de clasificare şi a categoriilor de contracte normative;
- determinarea calităţilor atribuite normelor juridice, care se conţin în contracte normative,
în coraport cu normele reflectate în alte forme ale dreptului;
- abordarea caracterului special de reglementare juridică al contractelor normative ca iz-
voare ale dreptului;
- analiza procesului de elaborare a contractelor normative şi a căilor de asigurare a execu-
tării prevederilor contractuale;
- determinarea valorii contractului normativ ca izvor de drept pentru Republica Moldova în
contextul integrării în Uniunea Europeană;
- formularea recomandărilor referitoare la problemele supuse cercetării, conceptelor şi ca-
tegoriilor juridice noi, legate de tematica investigaţiei.
Metodologia cercetării ştiinţifice. Caracterul ştiinţific al tezei este asigurat de un şir de
metode şi abordări, care-i acordă o semnificaţie teoretică deosebită. Pluralismul metodologic este
determinat, în mod special, de caracterul interdisciplinar al studiului. Prin urmare, pe parcursul
investigaţiilor a fost utilizată metoda istorică, care a permis cercetarea procesului de formare,
transformare şi evoluţie a contractului normativ ca izvor al dreptului, dezvăluind legătura dintre
trecut, prezent şi viitor. Punctele de plecare în analiza contractelor normative ca izvoare de drept
au fost logic deduse din dreptul european şi dreptul internaţional, care susţin şi promovează ideea
normelor democratice şi, în mod special, din practicile de aplicare şi implementare a acestora.
Metoda juridico – comparativă, a fost utilizată pentru a confrunta categoriile de contracte
normative în diferite perioade istorice şi pentru compararea, pe orizontală, a unor aspecte ale
contractelor normative din diferite state.

7
 Abordarea sociologică este de importanţă primordială, iar tratarea subiectului presupune
analiza contractului normativ din perspectiva sociologiei dreptului. Acest fapt implică luarea în
consideraţie a relaţiilor sociale, care se stabilesc între guvernanţi şi guvernaţi, între cei ce acordă
statut de normă juridică normelor contractului normativ şi cei cărora le sînt destinate normele
menţionate, în scopul implementării şi realizării acestora în viaţa socială. Abordarea sociologică
permite identificarea răspunsului la întrebarea, în ce măsură contractul normativ contribuie la im-
plementarea unui sistem de norme juridice mediative, adecvate unei societăţi democratice.
Metoda structural – funcţională, a permis realizarea analizei structurale a contractului nor-
mativ, evidenţierea elementelor lui constitutive şi relevarea aspectelor funcţionale ale acestuia în
cadrul sistemului izvoarelor dreptului din Republica Moldova. Funcţionalismul structural statu-
ează îndeplinirea anumitor funcţii necesare pentru ca un sistem să se menţină şi să-şi consolideze
structurile proprii.
Metodele hermeneutică şi bibliografică au fost centrale pentru selectarea surselor necesare
studiului, precum şi pentru interpretarea şi sintetizarea teoriilor de ultimă oră. Totodată, în cadrul
cercetării au fost utilizate analiza şi sinteza, inducţia şi deducţia, generalizarea, care au creat vi-
ziuni obiective, adecvate despre contractul normativ ca izvor de drept.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Caracterul novator a investigaţiei este asigurat de ur-
mătoarele considerente:
- cercetarea este o primă încercare de a realiza un studiu teoretic şi complex orientat asupra
problematicii contractului normativ ca izvor al dreptului, privind locul şi rolul lui în consolidarea
unei societăţi libere şi democratice;
- în baza opiniilor şi conceptelor existente în doctrina juridică, în baza legislaţiei în vigoare,
în condiţiile noilor realităţi sociale ale Republicii Moldova teza dezvăluie esenţa şi trăsăturile de-
finitorii ale contractului normativ ca izvor de drept;
- generalizînd materialul cercetat, noi am efectuat o clasificare a contractelor normative ca iz-
voare de drept în funcţie de: acţiunea în spaţiu, ramura de drept şi natura părţilor contractante;
- noutatea ştiinţifică a lucrării mai constă şi în faptul că ea prezintă un sistem democratic în
crearea normelor juridice, şi anume, prin prisma negocierii dintre părţile contractante;
- investigaţia se bazează pe un grad înalt de selectivitate, delimitînd contractul normativ de
contractul civil, pe de o parte şi contractul normativ de alte izvoare de drept, pe de altă parte;
- lucrarea defineşte, într-o manieră constructivă, valoarea contractelor normative în asigura-
rea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, inclusiv în contextul integrării
Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

8
 Semnificaţia teoretică derivă, în mod aparte, din sintezele, analizele realizate pe parcursul
investigaţiilor, din valoarea şi conţinutul contractului normativ ca izvor de drept.
Utilitatea tezei este ilustrată ca suport teoretic, empiric pentru cursurile universitare: Teoria
generală a dreptului, Probleme teoriei generale a dreptului, Mari sisteme de drept contemporan,
inclusiv în cercetările ştiinţifice viitoare, atît din teoria dreptului, cît şi din ştiinţele juridice de ra-
mură, pentru cursurile de pregătire şi perfecţionare a angajaţilor organelor de drept, precum şi a
factorilor decizionali din domeniul legislativ a Republicii Moldova. Rezultatele studiului indică
noi direcţii de investigare, contribuind la soluţionarea unor probleme cu caracter ştiinţific, teore-
tic şi aplicativ, care vizează evoluţia de mai departe a statului şi dreptului.
Valoarea aplicativă a lucrării. Dincolo de partea teoretico-analitică, lucrarea dată tratează
şi o serie de date actuale referitoare la elaborarea contractului normativ. Sînt expuse argumente şi
deducţii cu privire la procesul de creare a normelor juridice din contractul normativ şi aici menţi-
onăm că normele juridice, în situaţia noastră, se stabilesc într-un mod democratic, prin prisma
negocierii părţilor. Ca rezultat, părţile stabilesc nişte norme juridice, corespunzător rezultatelor la
care aspirau acestea.
În acest fel, se evidenţiază valoarea aplicativă a lucrării, prin atragerea în procesul de creare
a dreptului a membrilor societăţii civile şi stabilirea unui mecanism democratic la adoptarea nor-
melor juridice; negocierea conţinutului normei juridice ridică calitatea acesteia la un nivel net su-
perior, în raport cu normele juridice reflectate prin intermediul altor forme ale dreptului (legi), îi
determină o eficienţă de perspectivă în procesul de realizare praxiologică, îi acordă o importanţă
practică superioară şi respectiv, o calitate democratică avansată întregului sistem al dreptului.
Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere:
- contractul normativ este o categorie juridică specifică, care asigură respectarea drepturilor
şi libertăţilor fundamentale ale omului, inclusiv este o formă reglementatorie în procesul de
integrare europeană a Republicii Moldova;
- contractul normativ este un izvor al dreptului, interdependent în raport cu actul normativ;
- contractul normativ presupune un proces de conciliere în crearea normelor juridice;
- normele juridice din contractul normativ au un caracter special de reglementare juridică;
- litigiile, conflictele legate de executarea prevederilor contractuale, se examinează după o
procedură juridică specială.
În acelaşi sens, rezultatele ştiinţifice obţinute au fost implementate teoretic şi factologic în
cadrul cursurilor universitare, discutate la conferinţele naţionale şi internaţionale în domeniu.

9
 Aprobarea rezultatelor ştiinţifice. Teza de doctor a fost examinată şi aprobată la şedinţa
catedrei teoria şi istoria dreptului a Facultăţii de drept a Universităţii de Stat din Moldova din 25.
02.09 (proces-verbal nr. 11) şi Seminarului Ştiinţific de profil din 22.05.09 (proces-verbal nr. 6).
Publicaţii la tema tezei. Concepţiile de bază ale lucrării ş-au găsit reflectare în şase artico-
le publicate în reviste ştiinţifice de specialitate recenzate şi în comunicarea „Contractul normativ
în sistemul juridic al Federaţiei Ruse (studiu teoretic)”, Conferinţa internaţională ştiinţifico-prac-
tică Reafirmarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale la 60 ani a Declaraţiei Universale a
Drepturilor Omului, USEM, Chişinău, 12 decembrie 2008.
Volumul şi structura tezei. Prezenta lucrare are următoarea structură: introducere, trei ca-
pitole, concluzii, bibliografia din 261 de numiri, 3 anexe, 133 pagini text de bază.
Cuvinte-cheie: contract normativ, izvor de drept, creare juridică, act juridic convenţional,
normă juridică, relaţie socială, tratat internaţional, contract federativ, contract colectiv de muncă,
convenţie colectivă.

CONŢINUTUL TEZEI
Introducerea reprezintă fundamentarea şi justificarea temei alese pentru cercetare, întregul
spectru de probleme care relevă actualitatea investigaţiei, importanţa teoretică şi valoarea aplica-
tivă a lucrării, gradul de cercetare al temei în doctrina naţională şi străină, argumentînd noutatea
ei ştiinţifică. În introducere se expun de asemenea, scopul, obiectivele, realizările principale ale
cercetării, este specificat volumul, structura tezei şi publicaţiile la temă.
Primul capitol - Situsul axiologic a contractului normativ în izvoarele de drept contem-
poran - este alcătuit din trei paragrafe. În paragraful 1.1 Clasificări paradigmatice ale izvoarelor
dreptului, se fac precizări privitoare la interpretările conceptului de izvor al dreptului, categoriza-
rea izvoarelor dreptului.
Susţinem, în acest sens, că izvoarele dreptului sînt formele de exprimare a normelor juridi-
ce în cadrul unui sistem de drept, în anumite epoci, ţări, modalitatea de instituire sau recunoaş-
tere a normelor juridice, în procesul de creare a dreptului, de către puterea de stat.
Totodată, este necesar de a se face distincţie dintre izvoarele materiale şi izvoarele formale
ale dreptului. Izvoarele materiale, denumite şi reale, sînt reprezentate de realitatea exterioară, ce
determină acţiunea legiuitorului. Astfel, prin izvor de drept în sens material, înţelegem viaţa so-
cială, economică şi culturală în complexitatea ei, progresul social care determină naşterea unor
reguli de drept şi instituţii.
Din punctul de vedere al cercetării noastre, ne interesează în special izvoarele formale sau
formele de exprimare a normelor de drept. Sensul juridic al noţiunii izvor formal al dreptului sur-

10
prinde o multitudine de aspecte şi modalităţi, prin care conţinutul normei de drept devine normă
de conduită şi se impune ca model de urmat în relaţiile sociale. Aşadar, izvorul formal de drept îl
reprezintă regula de conduită, prescrisă si exteriorizată, cuprinsă într-o anumită formă juridică.
Menţionăm că, izvoarele formale de drept sînt: obiceiul juridic, doctrina juridică, precedentul ju-
diciar, contractul normativ şi actul normativ.
În paragraful 1.2. Evoluţia diacronică şi conceptuală a contractului normativ ca izvor for-
mal al dreptului, sînt supuse investigaţiei şi analizate opiniile cercetătorilor referitoare la esenţa,
conceptul şi aspectul istoric a contractului normativ. Sînt relevate cele mai remarcate opinii în doc-
trină referitoare la particularităţile contractului normativ ca izvor de drept.
În acest sens, analizînd aspectul teoretico - metodologc al conceptului de contract normativ,
prin compararea definiţiilor şi a teoriilor existente permite evidenţierea următoarelor trăsături ca-
racteristice:
1) contractul normativ este un act juridic convenţional, care stabileşte norme juridice;
2) participanţii la raporturile juridice contractuale sînt situaţi pe poziţii de egalitate;
3) clauzele contractului normativ poartă un caracter determinat şi obligatoriu;
4) normele juridice contractuale se stabilesc într-un proces de conciliere a părţilor;
5) normele juridice în contractul normativ se deosebesc printr-un caracter general şi repe-
tabil;
6) executarea contractului normativ şi efectele neexecutării contractuale sînt specifice;
7) un indiciu al contractului normativ este forma specifică de încheiere;
8) contractul normativ se înregistrează şi se publică în mod oficial.
Luînd în consideraţie trăsăturile caracteristice evidenţiate, definim contractul normativ ca –
izvorul formal al dreptului, manifestat, în contextul tehnicii juridice, printr-un acord dintre două
sau mai multe părţi determinate, abilitate cu competenţă, prescripţiile căruia poartă un caracter
normativ şi de conciliere, care reglementează raporturi juridice speciale, în domenii determinate
ale dreptului.
În urma cercetărilor efectuate determinăm că, pentru definirea contractului normativ ca iz-
vor de drept utilizăm noţiunea de „contract” în înţelesul larg al cuvîntului şi anume de convenţie,
tratat, acord, protocol. Contractul normativ are menirea de a stabili drepturi şi obligaţii, ce se ma-
nifestă în calitate de norme juridice, obligatorii pentru părţi. Există contracte normative interne,
care stabilesc norme de reglementare juridică naţională (contractele colective de muncă, conven-
ţiile colective), contracte normative internaţionale (tratatele internaţionale) şi contracte normati-
ve din sfera dreptului constituţional (în domeniul formării statelor federative).

11
 Referitor la aspectul istorico-teoretic al contractului normativ ca izvor de drept, mai întîi de
toate, evidenţiem „teoria contractului social”, legată de aşa personalităţi marcante ale gîndirii umane,
precum ar fi: J. J. Rousseau, J. Locke, T. Hobbes. După J. J. Rousseau „ ... dreptul acestei autorităţi
nu vine de la natură, ci este întemeiat pe convenţie. Această convenţie se bazează pe consimţămîntul
unanim ...”.
Abordînd evoluţia istorică a contractului normativ la diferite perioade istorice, menţionăm fai-
moasa „Magna Charta Libertatum” din Anglia medievală, Convenţia de la Cluj – Mănăştur din
1437 şi Hrisovul lui Leon Vodă Tomşa din 1631 în istoria dreptului românesc, formarea statelor
federative ca SUA, URSS, RFG. Totodată, contractele normative au o evoluţie destul de impetu-
oasă în epoca contemporană, acolo unde se pune accentul tot mai pronunţat pe caracterul de con-
ciliere, exprimat între părţi, în procesul de creare a normelor juridice, mai ales în reglementarea
relaţiilor dintre state. Statistic, dacă în 1914 erau considerate în vigoare aproximativ 8.000 de tra-
tate, iar în perioada Ligii Naţiunilor au fost înregistrate 4.838 de tratate, în cadrul Organizaţiei
Naţiunilor Unite au fost înregistrate peste 35.000 de tratate internaţionale.
În paragraful 1.3. Interconexiuni sintetice ale contractului normativ cu alte izvoare ale dreptului,
se elucidează probleme legate de corelaţia între contractul normativ şi alte izvoare de drept.
Pentru început, menţionăm că izvorul formal al dreptului caracterizează mijloacele speciale
pe care statul le aplică pentru ca voinţa guvernanţilor să capete un veşmînt juridic De obicei, sar-
cina dată le revine actelor normative. Şi, din acest considerent, ne vom opri mai mult la corelaţia
dintre contractul normativ şi actul normativ.
În ce priveşte opiniile relativ la corelaţia între contractul normativ şi actul normativ, consi-
derăm că, din cauza caracterului complex al acesteia, în doctrina dreptului nu s-a conturat o sin-
gură opinie. Unii autori consideră că nu există vreo interacţiune între contractul normativ şi ac-
tul normativ, iar contractul normativ este superior şi poate determina norme juridice ce contravin
prevederilor legii. Iar alţii sînt de părerea că actul normativ are un caracter de reglementare în ra-
port cu contractul normativ.
În viziunea noastră, contractul normativ în mare măsură este dependent de actul normativ şi
această dependenţă se manifestă prin următoarele trăsături:
- actul normativ atribuie contractului normativ calitatea de izvor de drept;
- actul normativ apreciază „terenul contractual” - sfera de acţiune a contractului normativ;
- actul normativ stabileşte tipul de contract, aplicat relaţiilor sociale;
- actul normativ reglementează mecanismul de încheiere a contractului normativ;
- actul normativ garantează executarea contractelor normative;

12
 - actul normativ este un intermediar între contractul normativ şi stat, astfel încît statul are
posibilitatea de a verifica evoluţia relaţiilor contractuale, iar în caz de necesitate, interzice
acţiunea contractelor, care vin în contradicţie cu legea.
Un aspect important care ar provoca discuţii controversate este forţa juridică a normelor ju-
ridice stabilite de contractele normative şi a normelor din actele normative. În acest context, ana-
lizînd cadrul normativ din Republica Moldova, constatăm următoarele:
Potrivit art.7 din Constituţia Republicii Moldova, „Constituţia este legea ei supremă. Nici o
lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică” [21].
Prin urmare, orice reglementare contractual-normativă, care vine în contradicţie cu prevederile
Constituţiei, nu are forţă juridică. Art.4 al Constituţiei Republicii Moldova prevede că, dispozi-
ţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concor-
danţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care
Republica Moldova este parte. Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Republica Moldova este parte, şi legile ei interne,
prioritate au reglementările internaţionale. În legătură cu această prevedere, Constituţia stabileşte
prioritatea normelor din dreptul internaţional cu privire la drepturilor omului, în raport cu norme-
le interne. Această prioritate apare într-o situaţie de neconcordanţă, generată de neînţelegeri, ne-
precizări sau contradicţii dintre normele internaţionale şi normele interne.
La fel, dacă o normă juridică internă contravine tratatului internaţional, se aplică norma tra-
tatului internaţional, dar în acest caz, nu este stipulat ce se întîmplă dacă tratatul internaţional
contravine Constituţiei. În acest sens, s-a pronunţat Curtea Constituţională, prin Hotărîrea nr. 55
din 14.10.1999, care spune că, tratatele internaţionale au prioritate numai asupra legilor interne,
dar nu şi asupra normelor constituţionale [22]. În cazul, în care se depistează o neconcordanţă în-
tre legislaţia internă şi normele internaţionale, legislaţia internă urmează să fie supusă revizuirii.
Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional, conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei, va trebui
precedată de o revizuire a acesteia. De aici şi se deduce soluţia că dacă Constituţia nu este modi-
ficată, iar tratatul internaţional este ratificat atunci se aplică Constituţia, pînă la revizuire. Aşadar,
dacă vorbim de contradicţie dintre un tratat internaţional şi o lege de nivel ordinar sau organic, se
aplică tratatul internaţional, cu întrebarea cum se aplică acesta; iar dacă vorbim despre o contra-
dicţie cu o normă constituţională, atunci se aplică norma constituţională.
Cu referinţă la corelaţia contractului normativ cu celelalte izvoare formale ale dreptului, dat
fiind faptul că în Republica Moldova nu se realizează alte izvoare de drept, decît actul normativ
şi contractul normativ, interdependenţa lor este mai puţin evidentă.

13
 Al doilea capitol - Cîmpuri de categorizare a contractelor normative în sfera juridică -
conţine două paragrafe. În paragraful 2.1. Fundamente metodologice de clasificare a contracte-
lor normative, sînt analizate o serie de criterii existente în doctrina dreptului în baza cărora se di-
vizează contractele normative. În vederea analizei multilaterale a contractelor normative, venim
cu unele propuneri referitoare la clasificarea contractelor normative. Aşadar, menţionăm că tradi-
ţional contractele normative se clasifică în funcţie de următoarele criterii: forma de activitate; ra-
mura de drept; natura părţilor contractante; acţiunea în timp, spaţiu şi asupra persoanelor; după
direcţia funcţională; autorităţile care le încheie şi relaţiile sociale la care se referă acestea.
Considerăm, că ansamblul criteriilor de clasificare a contractelor normative care s-au con-
stituit în ştiinţa dreptului şi au fost analizate de noi au o importanţă deosebită, pentru cunoaşterea
şi studierea contractul normativ sub diferite aspecte. Totodată, pentru un grad mai înalt de generali-
zare a contractelor normative ca izvoare de drept, pot fi înaintate şi alte modele de clasificări. În acest
sens, noi optăm pentru o clasificare exhaustivă a contractelor normative, la baza căreia stau trei criterii
şi anume: acţiunea în spaţiu, ramura de drept şi natura părţilor contractante. Astfel, deosebim:
1. Contracte normative interne:
a) contracte normative încheiate dintre autorităţile statului;
b) contracte normative între organizaţiile nonguvernamentale;
c) contracte normative încheiate între autorităţile statului şi organizaţiile nonguvernamentale;
d) contracte normative din sfera dreptului muncii;
e) contracte normative din materia dreptului constituţional;
2. Contacte normative internaţionale:
a) contracte normative interstatale;
b) contracte normative interguvernamentale;
c) contracte normative interdepartamentale.
În paragraful 2.2 Analiza praxiologică a contractului normativ ca izvor a dreptului contem-
temporan, se elucidează aspecte ale contractelor normative în sfera diferitor ramuri ale dreptului, pre-
cum dreptul constituţional, dreptul muncii şi dreptul internaţional. În opinia noastră, această abordare
ne oferă posibilitatea de a determina unele caractere ale contractelor normative într-o formă mai deslu-
şită, reflectînd locul şi rolul lor în cadrul fiecărei ramuri de drept aparte.
În domeniul dreptului constituţional, contractele normative operează în sensul organizării şi
funcţionării structurii federative a statelor, prin ele statornicindu-se principiile fundamentale con-
venite de statele membre. Contractele încheiate cu această ocazie stabilesc drepturile şi compe-
tenţa formaţiunilor statale, a statului federativ şi, respectiv, a statelor membre ale federaţiei. Doc-
trina juridică, defineşte statul federativ ca fiind, statul compus din două sau mai multe state

14
membre care, în limitele precizate de Constituţia Federaţiei, transferîndu-şi o parte din atribuţiile
lor suverane în favoarea statului compus, dau naştere unui nou stat, distinct de statele care îl al-
cătuiesc. Elementul esenţial al federaţiilor îl constituie faptul că, temeiul legitimităţii autorităţii
centrale este dat de actul constitutiv al federaţiei. Competenţele autorităţii centrale sînt acele atri-
buite prin actul constitutiv, de regulă Constituţia, de către subiecţii care formează federaţia. Iar,
competenţele autorităţilor locale, chiar şi dacă sînt stabilite tot prin Constituţie, sînt „păstrate”,
nu sînt dobîndite.
Cu referire la situaţia din ţara noastră menţionăm că „Republica Moldova este un stat unitar
şi indivizibil” (art.1 din Constituţie), în sensul că nu poate fi împărţit total sau parţial în mai mul-
te unităţi statale şi transformat într-un stat federal. În pofida prevederilor constituţionale, pornind
de la factori de ordin politic, totuşi au fost lansate mai multe proiecte ce prevăd soluţionarea dife-
rendului trasnistrean prin federalizarea Republicii Moldova. În unul dintre ele, se invocă modelul
Spaniei, drept cea mai oportună cale de soluţionare a conflictului transnistrean. În opinia noastră,
federalizarea Republicii Moldova nici pe de parte nu este un pas spre integritate, deopotrivă,
aceasta ar distanţa şi mai mult stînga Nistrului de restul statului. Ea ar putea fi chiar şi periculoa-
să, creînd în lume un precedent juridic negativ. Totodată, invocarea ca exemple de federaţii reu-
şite şi trimiterea la faptul simplei exigenţe a acestora nu oferă nici o valoare argumentelor federa-
liste şi nu poate convinge că singura soluţie în cazul dat este federalizarea statului.
În dreptul muncii, contractul normativ se manifestă în forma contractelor colective de mun-
că / convenţiilor colective. Valoarea lor este relevată, în primul rînd, de influenţa enormă pe care
o au asupra dreptului muncii, care devine un drept negociat de origine convenţională, creat de că-
tre patroni şi salariaţi, în funcţie de condiţiile economice şi sociale, precum şi de interesele acelor
două părţi. Statul, prin intermediul legislaţiei, doar direcţionează acţiunile şi iniţiativele acestor
părţi în procesul muncii, stabilind anumite limite-măsură întru asigurarea drepturilor salariaţilor.
Ele sînt izvoare ale dreptului din considerentul, că se încheie în virtutea unei delegări statale, date
partenerilor sociali prin norme constituţionale, au caracter general (vizează raporturile de muncă
pentru un colectiv de angajaţi şi nu doar pentru un salariat determinat), sînt globale (se referă la
ansamblul problemelor de muncă), permanente (se aplică nedefinit pe perioada valabilităţii sale)
şi obligatorii, încălcarea lor sancţionîndu-se potrivit legii.
În materia dreptului internaţional, contractele normative apar în calitate de tratate internaţi-
onale, acorduri internaţionale. Tratatul internaţional exprimă întotdeauna acordul de voinţă a sta-
telor şi nu un act unilateral, fiind considerat ca cel mai important izvor al dreptului internaţional,
acordînd stabilitate relaţiilor internaţionale. Un loc special, în acest sens, îl ocupă Carta ONU, fi-
ind primordială pentru comunitatea internaţională contemporană, care are în vedere scoaterea re-

15
laţiilor dintre state de sub imperiul forţei şi arbitrajului şi aşezarea lor pe postulatele dreptului şi
moralei, ale respectului existenţei, egalităţii şi libertăţii fiecărei naţiuni. Se cuvine a fi subliniată
şi importanţa deosebită a convenţiilor de codificare, dintre care cea mai importantă este Conven-
ţia de la Viena din 1969 cu privire la dreptul tratatelor, care relevă prima consacrare juridică a
valorii deosebite pe care tratatele internaţionale o au în calitate de izvoare ale dreptului interna-
ţional public.
Al treilea capitol - Orizonturi comune şi diferenţe specifice ale contractului normativ
în sistemul juridic al Republicii Moldova şi în sistemele juridice europene - conţine două pa-
ragrafe. În paragraful 3.1. Valoarea contractului normativ în sistemele juridice ale statelor Comuni-
tăţii Europene şi a statelor din vecinătatea apropiată, acordăm o atenţie deosebită aspectului compa-
rativ al acestuia. Pentru a evidenţia fundamentul teoretic al contractului normativ, dar şi pentru
edificarea aspectului aplicativ, a fost analizată, atît problema contractelor normative din statele
democratice occidentale (Franţa, Italia), cît şi din statele aflate în perioada de tranziţie de la tota-
litarism la democraţie (România, Rusia, Ucraina).
Analizînd aspectul dat în sistemul de drept al României şi al Ucrainei, stabilim că, asemeni
sistemului de drept al Republicii Moldova, contractul normativ operează în dreptul internaţional,
în calitate de tratate, acorduri internaţionale şi în dreptul muncii, în calitate de contracte colective
de muncă. Însă, chiar dacă, în cadrul normativ nu identificăm deosebiri esenţiale, evidenţiem că
România, totuşi, a făcut un pas înainte spre nivelul democraţiei aplicative şi nu doar declarative.
În acest sens, potrivit Rapoartelor de ţară anuale ale Comisiei Europene cu privire la monitori-
zarea României în domeniul justiţiei, România este un stat de drept funcţional, dar care este încă
la o etapă iniţială cu toate problemele pe care le are un fost stat socialist. Este foarte important că
există tendinţa, se încearcă la toate nivelurile instaurarea unui stat de drept. Aceste ritmuri de im-
plementare a reformelor în materia justiţiei ar fi necesare şi pentru Republica Moldova, unde sta-
tul de drept abia se conturează.
În Federaţia Rusă, contractul normativ apare, inclusiv, în dreptul constituţional şi în dreptul
administrativ. Referitor la domeniul dreptului constituţional, acesta apare sub forma Contractului
federativ, ce stabileşte principiile privind organizarea şi funcţionarea statului. Organizarea statală
a Federaţiei Ruse se constituie pe principii federative, avînd la bază Constituţia Federaţiei Ruse,
Contractul federativ, legile, contractele federale privind delimitarea competenţei şi atribuţiilor în-
tre autorităţile federative centrale şi subiecţii federaţiei. Ultima categorie este specifică anume
Federaţiei Ruse şi nu se întîlneşte în vre-un alt stat federativ. În dreptul administrativ, contractele
normative apar în formă de contracte federale cu privire la delimitarea competenţei şi atribuţiilor
între organele centrale ale puterii de stat şi subiecţii federaţiei sau dintre subiecţii federaţiei (de

16
ex., contractele încheiate între organele executive a puterii de stat ale Federaţiei Ruse şi organele
executive ale subiecţilor federaţiei cu privire la delegarea unor atribuţii, ceea ce constituie o for-
mă amicală de transmitere a atribuţiilor de la organele centrale ale puterii de stat la organele
subiecţilor federaţiei).
În Republicile Italiană şi cea Franceză se manifestă un grad înalt de aplicare a contractelor
normative în procesul de creare a normelor juridice, iar negocierea constituie unul din elementele
cheie în dezvoltarea sistemului dreptului. În sfera dreptului muncii contractul normativ este con-
siderat principalul instrument al acţiunii sindicale. În acest sens, legislaţia Italiei distinge două
categorii de contracte colective: contracte colective corporative, care, în virtutea legii, sînt
inderogabile in pejus din partea contractelor individuale de muncă, fiind aplicabile faţă de toţi cei
care aparţin categoriei respective, şi contracte colective de drept comun, care sînt aplicabile doar
faţă de membrii asociaţiilor stipulate. Legislaţia franceză deosebeşte noţiunile convenţie colecti-
vă, care tratează ansamblul condiţiilor de angajare, de muncă, garanţiile sociale şi acordul colec-
tiv care nu tratează decît unul sau mai multe subiecte determinate în acest ansamblu (de exemplu,
acordul asupra salarizării sau duratei muncii). La fel, legislaţia franceză stabileşte o procedură
specifică de verificare a tratatelor internaţionale de către Consiliul constituţional (legislativ), care
este competent de a examina, atît constituţionalitatea legii privind ratificarea tratatului internaţio-
nal, cît şi tratatul propriu-zis.
În paragraful 3.2. Contractul normativ ca formă reglementatorie în procesul de integrare
europeană a Republicii Moldova, se analizează reglementările juridice interne în ceea ce priveşte
contractul normativ ca izvor de drept, inclusiv se determină ponderea lui în procesul de integrare
a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
În sistemul de drept al Republicii Moldova, contractul normativ ca izvor de drept, se mani-
festă în domeniul dreptului muncii sub formă de contract colectiv de muncă / convenţie colecti-
tivă şi în dreptul internaţional, în calitate de tratat, acord internaţional. Atît contractul /convenţia
colectivă de muncă, cît şi tratatul internaţional sînt contracte cu caracter normativ, deoarece, prin
conţinutul lor, stabilesc reguli de conduită generale şi obligatorii, norme juridice. În sfera dreptu-
lui muncii, contractele colective de muncă şi convenţiile colective sînt reglementate prin capito-
lul V al Codului muncii al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.154 din 23.03.2003. În do-
meniul dreptului internaţional, modul şi condiţiile de iniţiere, negociere, semnare, ratificare şi in-
trare în vigoare a tratatelor internaţionale sînt reglementate de Legea nr. 595-XIV din 24.09.1999
privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova.
Analizînd legislaţia Republicii Moldova, care reglementează categoria juridică respectivă
în diferite domenii ale dreptului, conchidem că, în general, aceasta este adecvată exigenţelor

17
înaintate faţă de asemenea forme contractuale de creare a normelor juridice, cu operarea unor
modificări referitoare la definirea unor noţiuni, concepte, principii ce ţin de contractul normativ,
examinarea şi evidenţa contractelor (a tratatelor) internaţionale. Dar, atenţionăm asupra dificultă-
ţilor apărute la nivel de aplicare praxiologică a contractului normativ în dreptul intern, în special
dreptul muncii. În acest context, menţionăm că normele (clauzele) reflectate în aceste izvoare de
drept, deseori poartă un caracter formal şi nu răspund, conform destinaţiei, necesităţilor benefici-
arilor. Ele condiţionează realizarea ineficientă a unor domenii importante, ca protecţia drepturilor
social-economice ale salariaţilor, asigurarea unei munci decente şi securităţii sociale, promova-
rea egalităţii drepturilor de muncă, consolidarea dialogului social, şi nu în ultimul rînd, promova-
rea valorilor democraţiei şi justiţiei sociale (unele dintre aceste probleme au fost oglindite şi în
rapoartele privind bilanţul activităţii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova). Toto-
dată, specificăm că aceste dificultăţi se datorează, în mare parte, intereselor individuale, atît ale
angajatorului, cît şi a reprezentanţilor angajaţilor, de natură politică, economică, grupuri sociale,
ş.a. Din aceste considerente, recunoaştem că în Republica Moldova contractul normativ ca izvor
de drept, la nivel de aplicare, abia se conturează. El funcţionează mai mult la nivel declarativ. Şi
asta, în pofida prevederilor art. 43 alin.(2) şi (4) din Constituţie, unde se stipulează că: „Salariaţii
au dreptul la protecţia muncii”, „Dreptul la negocieri în materia de muncă şi caracterul obligato-
riu al convenţiilor colective sînt garantate”.
Aşadar, contractul normativ prezintă, în sine, un proces de conciliere în crearea normelor
juridice. Şi, acest proces acordă izvorului de drept supus cercetării o calitate superioară, manifes-
tată prin exactitate şi ataşament faţă de valorile unei societăţi democratice. Abordarea noastră se
vrea a fi un argument pentru promovarea, la nivel aplicativ şi nu doar declarativ, a acestor prac-
tici de justiţie mediativă în Republica Moldova, cu atît mai mult, cu cît în prezent organismele
internaţionale recomandă utilizarea lui, atunci cînd situaţia permite acest lucru. Concilierea este
un proces care leagă părţile în ce priveşte rezultatul propus. Interesul Republicii Moldova pentru
procesul de conciliere în crearea normelor juridice se materializează inclusiv şi prin intenţia de a
adera la comunitatea europeană, care susţine şi promovează tehnica legislaţiei mediative. Demo-
cratizarea societăţii poate avea loc doar prin deschidere la dialog, în orice ramură a realităţii
sociale. Nevoia de a crea parteneriate este determinată de valorile, pe care poporul şi le doreşte
ca fiind realizabile. În acest context, ponderea în creştere a normelor juridice determinate de con-
tractele normative impută existenţa unui sistem juridic democratic calitativ nou, capabil să deter-
mine reglementări juridice eficiente, în procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea
Europeană.

18
 CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
După cum am stabilit, sarcină primordială a cercetării este să identificăm şi să demonstrăm
impactul major produs de contractul normativ asupra procesului de democratizare a societăţii,
prin analiza complexă şi multiaspectuală a contractului normativ ca izvor de drept şi examinarea
modalităţilor de încadrare a lui în legislaţia Republicii Moldova.
În urma analizei şi generalizării materiei expuse în teză, formulăm următoarele concluzii:
1. În rezultatul cercetării diacronice a contractului normativ ca izvor de drept şi a reflectării
conceptului în bibliografia specializată, putem conchide că acesta reprezintă o categorie juridică
de actualitate în contextul unui stat de drept, care asigură cetăţenilor libertatea de a se exprima,
dreptul la conduite şi opinii proprii, posibilitatea de a decide în problemele de interes public, prin
atragerea lor în procesul de creare a dreptului.
2. Investigarea graduală a valorii contractului normativ în asigurarea respectării drepturilor
şi libertăţilor fundamentale ale omului a determinat că funcţia de relaţie pe care o relevă contrac-
tul normativ între părţile contractante şi între diferite izvoare ale dreptului contemporan, îi confe-
ră un grad înalt de asigurare a impactului asupra creării unui stat cu democraţie participativă.
3. Analiza teoretico-metodologică a conceptului de contract normativ şi a trăsăturilor carac-
teristice evidenţiate în lucrare, ne-a permis să concluzionăm că: prin contract normativ înţelegem
izvorul formal al dreptului, manifestat, în contextul tehnicii juridice, printr-un acord dintre două
sau mai multe părţi determinate, abilitate cu competenţă, prescripţiile căruia poartă un caracter
normativ şi de conciliere, ce reglementează raporturi juridice speciale în domenii determinate
ale dreptului.
4. Cercetarea efectuată ne permite să afirmăm că actul normativ poartă un caracter de regle-
mentare în coraport cu contractul normativ. El atribuie contractului normativ calitatea de izvor al
dreptului, îi determină sfera de acţiune, stabileşte tipul de contract care poate fi aplicat relaţiilor
sociale, reflectă procedura de încheiere a contractului normativ şi asigură executarea prevederilor
(a normelor) contractuale.
5. Valoarea contractului normativ este determinată de calităţile atribuite normelor juridice,
care se conţin în acest izvor de drept în coraport cu normele reflectate în alte forme ale dreptului.
Menţionăm că calităţile normelor juridice expuse se manifestă încă la etapa iniţială, de creare a
lor. Contractul normativ presupune concilierea iar în această ipostază se conciliază însuşi conţi-
nutul normei juridice, care ulterior obţine forţă juridică, odată cu intrarea în vigoare; concilierea
de către părţile contractului normativ a conţinutului normei juridice, ridică calitatea acesteia la
un nivel net superior în raport cu normele juridice reflectate în alte forme ale dreptului, îi deter-

19
mină o eficienţă de perspectivă în procesul de realizare praxiologică, şi, respectiv, îi stabileşte o
calitate democratică superioară întregului sistem al dreptului.
6. Contractul normativ stabileşte un caracter special şi restrîns de reglementare juridică. De
regulă, normele juridice identificate în anumite contracte normative poartă un caracter de concre-
tizare a normelor juridice cu caracter general identificate în alte forme ale dreptului (în legi) şi se
prezintă deseori, în calitate de norme speciale, valoarea lor fiind deosebit de importantă în proce-
sul de aplicare a normelor juridice. Prin prisma normelor juridice determinate în contractele nor-
mative sînt stabilite anumite regimuri juridice speciale, sub influenţa aspectului praxiologic al re-
laţiilor sociale reglementate.
7. Forţa juridică a normelor care se conţin în contractul normativ este egală cu forţa juridi-
că a normelor din actul normativ, întrucît contractul normativ se realizează prin actul normativ şi
reglementează nişte relaţii care nu cad sub incidenţa de reglementare a actului normativ. El are o
destinaţie mai secundară, deoarece completează domeniul de reglementare a actului normativ, în-
să, asta nu-i diminuează cu nimic forţa şi valoarea lui juridică. În afară de destinaţia de completa-
re a legii, contractul normativ atribuie normelor juridice un caracter democratic de reglementare
juridică, deoarece se stabilesc prin prisma negocierii.
8. În contextul politicii de integrare în Uniunea Europeană, concludem că:
- la nivel teoretic, contractul normativ ca izvor al dreptului, care este foarte important, în
Republica Moldova nu şi-a găsit oglindirea respectivă. În majoritatea cazurilor contractul norma-
tiv a fost studiat doar în contextul sistemului izvoarelor formale ale dreptului, făcîndu-se referiri
modeste la el, analiza fiind lăsată mai mult pe seama altor ramuri de drept;
- la nivel legislativ contractele normative operează în sfera dreptului muncii şi dreptului inter-
naţional. Cadrul normativ, existent în Republica Moldova, care reglementează forma convenţională de
creare a normelor juridice este adecvat cerinţelor impuse faţă de asemenea categorii juridice, cu opera-
rea unor modificări în ceea ce priveşte definirea unor concepte, noţiuni, avizarea şi evidenţa contracte-
lor (a tratatelor) internaţionale la care este parte;
- la nivel praxiologic contractul normativ abia se conturează în Republica Moldova. Deoa-
rece integrarea în Uniunea Europeană presupune, împreună cu altele, aplicarea unui proces de-
mocratic de adoptare a normelor juridice, prin negociere, ce poate fi realizat inclusiv şi prin pris-
ma contractului normativ, implementarea lui în sistemul dreptului, ca izvor de drept, este o prob-
lemă care trebuie rezolvată imediat.
Avantajele elaborărilor propuse. În legătură cu recunoaşterea contractelor normative ca
izvoare importante ale dreptului, în ştiinţa juridică se susţine, şi nu fără temei, că acestea vin să
susţină punctul de vedere potrivit căruia dreptul nu emană numai de la stat, întrucît dispoziţiile

20
general-obligatorii sînt stipulate în aceste contracte de către organizaţii nonguvernamentale. Tre-
buie de menţionat însă, că aceste dispoziţii sînt şi ele garantate de stat şi se întemeiază în realitate
pe alte dispoziţii care consacră posibilitatea contractului colectiv sau de adeziune. Ele există pen-
tru că statul le-a îngăduit prin legislaţia lui.
Remarcăm şi faptul, că normele şi regulile dreptului internaţional apar ca rezultat al acor-
durilor dintre state; contractul normativ constituie osatura pe care se clădeşte întregul sistem de
re-laţii din cadrul comunităţii internaţionale, fiind temelia însăşi a dreptului internaţional. O înse-
rare a principalelor contracte internaţionale echivalează cu o evocare a punctelor cardinale ale is-
toriei parcurse de omenire, ori cu o exprimare sintetică a problematicii lumii contemporane, des-
tinul omenirii fiind pecetluit, în bine sau în rău, prin textele contractelor care s-au încheiat în tre-
cut ori care se încheie şi în prezent. De aceea, dreptul contractelor normative a stat o perioadă în-
delungată în atenţia Comisiei de drept internaţional a Naţiunilor Unite, iar statele, participînd la
cele trei Conferinţe de codificare de la Viena (1968-1969, 1978, 1986), au instituit reguli aplica-
bile tuturor acordurilor internaţionale, atît în cazul în care acestea se încheie între state, cît şi în
ipoteza participării la tratat a unor alte subiecte de drept internaţional.
În sfîrşit, avantajele elaborărilor propuse rezultă şi din lipsa în literatura de specialitate din
ţara noastră a unui studiu de ansamblu, cuprinzător şi la zi, care să nu se limiteze doar la caracte-
ristica generală a contractului normativ ca izvor de drept.
Recomandări:
1. A elabora şi adopta o lege, care să încorporeze cele mai esenţiale noţiuni, concepte, cate-
gorii şi principii referitoare la contractul normativ, ce ar permite soluţionarea următoarelor prob-
leme:
- definirea unor termeni legali în cuprinsul contractului normativ care asigură precizia ex-
primării şi reducerea sferei de indeterminare,
- sporirea gradului de corelare a normelor juridice ce se referă la contractul normativ,
- omogenizarea terminologiei contractelor normative şi a legislaţiei care trebuie să rezide în
noţiuni precise şi care să fie înglobate în categorii logice care să garanteze securitatea rezultate-
lor scontate şi previziunea efectelor,
- ridicarea nivelului de cunoaştere a contractului normativ nu numai prin prisma identifică-
rii contractului în materialitatea lui, ci, îndeosebi, prin prisma faptelor şi caracterele persoanelor
care participă la contractul normativ.
2. A dezvolta şi aplica pe larg categoria contractelor - tip, contracte pe care părţile se limi-
tează să le completeze pentru a individualiza convenţia. Contractele - tip ar reprezenta modele cu
autoritate, stabilite de un organism profesional sau al administraţiei, care duc la standardizarea

21
numeroaselor operaţii juridice şi au un caracter imperativ. Aceste contracte - tip se substituie dis-
poziţiilor legale cu caracter supletiv (adică, acele dispoziţii a căror aplicare este obligatorie
numai în cazul, în care părţile nu convin să deroge de la acestea). Necesitatea aplicării lor în
Republica Moldova se accentuează datorită tendinţei care se manifestă în statele membre ale
Comunităţii Europene, spre o negociere colectivă a contractelor - tip şi a condiţiilor generale ale
contractelor între sindicatele profesionale şi organizaţiile consumatorilor.
3. A elabora o bază de date informaţionale cu referire la contractele normative, în general şi
a contractelor - tip, în special. Pentru evidenţa, sistematizarea şi eficientizarea acestora este opor-
tună constituirea unei instituţii profesionale în domeniul legiferării, cum ar fi Consiliul Legislativ
pe lîngă Parlamentul Republicii Moldova. Această instituţie ar fi un organ consultativ de specia-
litate al Parlamentului, care ar aviza proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unifi-
cării şi coordonării întregii legislaţii şi ar ţine evidenţa oficială a legislaţiei Republicii Moldova,
a pactelor, tratatelor normative internaţionale la care Republica Moldova este parte şi a contrac-
telor normative interne ale statului.
În acest scop se propune completarea Constituţiei Republicii Moldova cu un articol nou, cu
următorul conţinut:
Articolul 76¹
Consiliul Legislativ
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează
proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii.
El ţine evidenţa oficială a legislaţiei Republicii Moldova, a contractelor normative naţionale, a
pactelor şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(2) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege orga-
nică.
4. A introduce în programele de studiu ale instituţiilor de învăţămînt superior de profil juri-
dic a cursului de studiu la disciplina „Dreptul contractelor normative juridice”.
Planul de cercetări de perspectivă. În viziunea noastră, se impune necesitatea ca în cadrul
problematicii contractelor normative să fie pe larg elaborată metodologia şi semantica contracte-
lor – tip, rezultate din tendinţa actuală de standardizare a numeroaselor operaţii juridice sau con-
tractelor – adeziune, în care părţile se mulţumesc cu acceptarea şi individualizarea lor. Cunoscute
în ştiinţa juridică sub denumirea de drept autonom, aceste izvoare formale de drept sînt subsidia-
re în raport cu acele ale dreptului de provenienţă etatică, trebuind să li se subordoneze. Însă, o
asemenea subordonare nu le distanţează de drept şi nici nu scade cu nimic din obligativitatea lor
pentru destinatari. Dimpotrivă, acest fapt, incontestabil, va ridica rolul contractului normativ ca
izvor al dreptului şi acesta va deveni mult mai accesibil şi oportun în aplicare pentru destinatari.

22
 Virtuţile contractului normativ vor fi mai puternice dacă conceptul izvorului menţionat este
abordat şi într-un sens mai larg, ca reflecţie asupra izvoarelor dreptului cu dominanţă de cunoaş-
tere ştiinţifică, într-o perspectivă în care interdisciplinaritatea reprezintă un fapt intrinsec. Aceas-
tă accepţie nu exclude, ci presupune înţelegerea contractului normativ în sensul său restrîns, cla-
sic, ca exegeză ştiinţifică a textului juridic, în care Dreptul apare în ipostază de tehnică normativă
specifică. La fel, elaborarea contractului normativ ca izvor de drept presupune în perspectivă un
proces mai democratic de tehnică juridică (de creare a dreptului), cercetarea căruia devine foarte
actuală în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI

1. Articole în reviste ştiinţifice de profil, cu recenzenţi:

1. Pantea O. Noţiunea şi particularităţile contractului normativ ca izvor de drept. În Revista
Naţională de Drept, 2007, nr.2, p. 66 – 68 (0,27 c.a.).
2. Pantea O. Unele aspecte ale contractului normativ ca izvor al dreptului în Republica
Moldova. În Revista Naţională de Drept, 2009, nr.1 p. 54 – 57 (0,35 c.a.).
3. Pantea O. Dimensiunea istorică a contractului normativ ca izvor al dreptului. În Revista
Naţională de Drept, 2009, nr.2, p. 31 – 35 (0,45 c.a.).
4. Pantea O. Clasificarea contractelor normative. În Legea şi Viaţa, 2009, nr.3, p. 52 – 55 (0,37
c.a.).
2. Articole în reviste:
5. Pantea O. Valoarea contractului normativ în sistemul juridic contemporan democratic. În
Studii Juridice Universitare, 2008, nr.1-2, anul I, p. 267 – 270 (0,20 c.a.).

3. Materiale şi teze ale comunicărilor la foruri ştiinţifice:

6. Pantea O. Contractul normativ în sistemul juridic al Federaţiei Ruse (studiu teoretic).
Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice „Reafirmarea drepturilor şi libertăţi-
lor fundamentale la 60 ani a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului”, Chişinău, USEM,
12 decembrie 2008, p. 255-258 (0,33 c.a.).

4. Lucrări metodico-didactice:
7. Pantea O. Suport didactic la cursul Drept privat roman. Chişinău: Garamond - Studio, 2007.
120 p. (3,90 c.a.).

23
 BIBLIOGRAFIE

1. Rousseau J. J. Contractul social. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, Biblioteca filozofică, 1957. 291 p.
2. Иванов В. Общие вопросы теории договора. Москва: Эдиториал УРСС, 2000. 158 c.
3. Иванов В. К вопросу о теории нормативного договора. В: Журнал российское право.
2000, № 10, с. 85-97.
4. Тихомиров Ю. Договор как регулятор общественных отношений. В: Правоведение.
1990, № 5, с. 27-35.
5. Александров Н. К вопросу о роли договора в правовом регулировании общественных
отношений. В: Ученые записки Всесоюзного института юридических наук под ред.
Голякова И., Денисова А., Ошеровича Б. и др. № 6. Москва: Юриздат, 1946, 229 с.
6. Кавелин К. Наш умственный строй (из истории отечественной философской мысли).
Москва: Правда, 1989. 565 с.
7. Du Nay All. Hungarians and Rumanians in the torrents of history. Translator: Bogsányi Dénes.
Buffalo-Toronto: Matthias Corvinus, 2001. 61 p. [online]. http://www.hungarian-history.hu/lib
/dunay3/ dunay3.pdf (citat 12.08.2007).
8. Tomşa L. Charta de libertăţi din Bucureşti din 15 iulie 1631. Pasajele în slavona sînt redate în
caractere italice. În: Documente privind istoria României, B, 23, nr.255, p. 406-409. [on-line].
http://ebooks.unibuc.ro/StiintePOL/arheologie/capitolul%20VIII.htm (citat 15.09.08).
9. Avornic Gh. Teoria generală a dreptului. Chişinău: Cartier juridic, 2004. 656 p.
10. Baltag D., Guţu A. Teoria generală a dreptului. Curs teoretic. Chişinău: Reclama, 2002. 335 p.
11. Negru A., Zaharia V. Teoria generală a dreptului şi statului în definiţii şi scheme. Note de curs.
Chişinău: Bons Offices, 2009. 200 p.
12. Negru B, Negru A. Teoria generală a dreptului şi statului. Chişinău: Bons Offices, 2006. 520 p.
13. Федоров Г. Теория rocyдapcтвa и права. Кишинэу: Cartier, 1998. 532 с.
14. Smochină A. Istoria universală a statului şi dreptului. Chişinău: Bons Offices, 2006. 552 p.
15. Aramă E. Istoria dreptului românesc. Chişinău: S.A. Reclama, 2003. 204 p.
16. Guţu A., Balan O. Izvoarele dreptului la etapa actuală în Republica Moldova. În: Revista
Naţională de Drept. 2001, nr.8, p. 46-47.
17. Guceac I. Curs elementar de drept constituţional. Vol. I. Chişinău: Reclama, 2001. 280 p.
18. Buruian A., Balan O., Serbenco E. Drept internaţional public. Ed. a II-a. Chişinău: S.n., 2005.
608 p.
19. Romandaş N., Boiştean E. Dreptul colectiv şi individual al muncii. Chişinău: S.n., 2003. 288 p.
20. Mocanu E. Curs de prelegeri la dreptul muncii. Partea generală. Chişinău: Centrul editorial al
USM, 1997. 272 p.

24
21. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, cu modificările şi completările la 29.
06.06. În vigoare la 27.08.94. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.001 din 18.08.94.
22. Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.55 din 14.10.1999 privind interpretarea unor prevederi ale
art. 4 din Constituţia Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.118
din 28.10.1999.

25
 ADNOTARE
Pantea Oleg, „Contractul normativ ca izvor de drept”, teză de doctor în drept,
Chişinău, 2009.

Structura tezei este următoare: introducere, trei capitole, concluzii, bibliografia din 261 de
numiri, 3 anexe, 133 pagini text de bază.
Numărul de publicaţii la tema tezei. Rezultatele obţinute sînt publicate în 7 lucrări
ştiinţifice.
Cuvinte-cheie: contract normativ, izvor de drept, creaţie juridică, act juridic convenţional,
normă juridică, relaţie socială, tratat internaţional, contract federativ, contract colectiv de muncă,
convenţie colectivă.
Domeniul de studiu şi obiectivele tezei. Domeniul de studiu al tezei vizează izvoarele
formale ale dreptului, în special contractul normativ, rolul lui în formarea dreptului, în procesul
de creaţie a dreptului. Studiul dat abordează şi structura sistemului dreptului, sistematizarea
normelor juridice. Teza are ca obiective: analiza diacronică a contractului normativ, identificarea
conexiunii dintre contractul normativ şi alte izvoare de drept, stabilirea criteriilor de clasificare şi
categoriilor de contracte normative, determinarea calităţii atribuite normelor juridice conţinute în
contracte normative, abordarea caracterului special şi a particularităţilor de reglementare juridică
a contractelor normative ca izvoare ale dreptului.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Caracterul inovativ al investigaţiilor efectuate se
datorează aspectelor care răspund cerinţelor noilor realităţi sociale ale Republicii Moldova, ce
reflectă esenţa şi trăsăturile definitorii ale contractelor normative ca izvoare de drept. Cercetarea
dată se bazează pe un grad înalt de selectivitate, delimitînd contractul normativ de acel civil şi de
alte izvoare ale dreptului, pornind de la sintetizarea informaţiei teoretice semnate de autorii
autohtoni şi străini consacraţi în teoria generală a dreptului. Teza dată defineşte într-o manieră
constructivă valoarea contractelor normative în asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului, inclusiv în contextul integrării Republicii Moldova în Uniunea Euro-
peană.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării derivă din sintezele şi analizele
realizate pe parcursul investigaţiilor, din valoarea şi conţinutul contractului normativ. Este
ilustrată utilitatea tezei ca suport teoretic, empiric la cursurile universitare de teoria dreptului,
inclusiv în cercetările viitoare, pentru instruirea profesională a angajaţilor din organele de drept,
precum şi factorilor decizionali în domeniul legislativ a Republicii Moldova. Privitor la valoarea
aplicativă a lucrării, aceasta se manifestă prin: atragerea membrilor societăţii civile în procesul
de creare a dreptului, stabilirea unui mecanism democratic la adoptarea normelor juridice.

26
 АННОТАЦИЯ
Пантя Олег, „Нормативный договор, как источник права”, диссертация на соискание
ученой степени кандидата юридических наук, Кишинэу, 2009.

Структура диссертации: введение, три главы, выводы, библиография из 261 наиме-

нований, 3 приложения, 133 страниц основного текста.
Количество публикаций по теме диссертации. Достигнутые результаты опублико-
ваны в 7 научных работах.
Ключевые слова: нормативный договор, источник права, правотворчество, договор-
ный юридический акт, правовая норма, социальное отношение, международный договор,
федеративный договор, коллективный трудовой договор, коллективное соглашение.
Область исследования и задачи диссертации. Область исследования работы визи-
рует формальные источники права, а в частности нормативный договор, его роль в форми-
ровании права, в процессе правотворчества. Данное исследование затрагивает и структуру
системы права, систематизацию юридических норм. Работа имеет следующие задачи: ди-
ахронический анализ нормативного договора, установление взаимодействия между норма-
тивным договором и другими источниками права, установление классификационных кри-
териев и категорий нормативных договоров, отражение специального характера и особен-
ности нормативных договоров, как источников права.
Научная новизна и оригинальность. Новизной характер проведенных исследова-
ний вызван аспектами, отвечающими требованиям новых социальных отношений Респуб-
лики Молдова, отражающих смысл и дефиниции нормативных договоров как источников
права. Данное исследование основывается на селекции высокого класса, отделяя норма-
тивный договор от гражданского и от других источников права, начиная от сбора теорети-
ческой информации, изложенной автохтонными и зарубежными авторами, специализиру-
ющимися в области общей теории права. Данная работа определяет в конструктивной
манере значение нормативных договоров для соблюдения основных прав и свобод челове-
ка, в том числе и в контексте интегрирования Республики Молдова в Европейский Союз.
Теоретическое и практическое значение работы исходят из выводов и анализов,
полученных в ходе исследований, из значимости и содержания нормативного договора.
Отражена теоретическая и эмпирическая применимость диссертации на университетских
курсах по теории права, включая и будущие исследования, для профессионального обуче-
ния сотрудников правоохранительных органов, а также решающих факторов в законода-
тельной области в Республике Молдова. Практическое значение работы отражено: прив-
лечением граждан из общества в процесс правотворчества, а также установление демокра-
тического механизма в процессе утверждения юридических норм.

27
 ANNOTATION
Pantea Oleg, „Normative contract as a source of law”, doctor in law thesis,
Chisinau, 2009.

Thesis structure is the following: introduction, 3 chapters, and bibliography with 261
assignments, 3 appendices and 133 underlying pages.
The number of publications on the topic of the thesis. The acquired results are published
in 7 scientific works.
Key words: normative contract, source of law, judicial creation, conventional judicial act,
judicial norm, social relation, international treaty, confederate contract, collective labour force
contract, collective convention.
Research field and thesis objectives. The research field of the present thesis concerns the
formal source of law, particularly the normative contract, its role in the law formation and in the
law creation process. The given study deals with the law system structure and with the
systematization of judicial norms. The main objectives of the present thesis are the following:
historical analysis of the normative contract, the identification of the connection between the
normative contract and other sources of law, fixing classification criteria and normative contract
categories, determining the quality ascribed to the judicial norms comprised in the normative
contract, dealing with the special characteristic and with judicial settlement peculiarities of the
normative contracts as sources of law.
Novelty and scientific originality. The innovative nature of the investigations carried out
is due to the aspects that are in line with the new requirements of the social reality of the
Republic of Moldova, that reflect the core and the defining features of the normative contracts as
sources of law. The present investigation is based on a high degree of selection differentiating
the normative contract from the civil one and from other sources of law, commencing from
synthesizing theoretical information signed by inland and foreign authors, devoted to general
theory of law. The present thesis defines the normative contract value in a constructive manner,
aiming to ensure the respect of basic human rights and liberties, given the context of integration
of Republic of Moldova in the European Union.
Theoretical significance and work applied value derives from the realized synthesis and
analysis during the investigations, from normative contract value and content. The thesis utility
is illustrated as a theoretical support, empiric for academic courses in the law theory, including
the forthcoming surveys, for professional training hired persons in the law organizations as well
as decision making factors in Moldova legislative field. Concerning the applied value of the
work, it is manifested through the following: by attracting civil society members in the process
of law creation and by establishing a democratic mechanism for a judicial norm adoption.

28
 PANTEA OLEG

CONTRACTUL NORMATIV CA IZVOR DE DREPT

12.00.01. TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI; ISTORIA STATULUI ŞI

DREPTULUI; ISTORIA DOCTRINELOR POLITICE ŞI DE DREPT

Autoreferatul tezei de doctor în drept

__________________________________________________________________
Aprobat spre tipar: 16.11.2009 Formatul hîrtiei 60x84 1/16
Hîrtie ofset. Tipar ofset. Tirajul 50 ex.
Coli de tipar: 1, 7 Comanda Nr. 463
__________________________________________________________________

Centrul Editorial - Poligrafic al USM

str. Al. Mateevici, 60, Chişinău, MD, 2009

29