Abuzul de substante

psihostimulante. Aspecte
toxicologice si terapeutice
Conf. Dr. Anca Buzoianu
Catedra de Farmacologie si
Toxicologie UMF “Iuliu Hatieganu”
 Psihostimulantele
 Psihostimulantele - printre cele mai utilizate substanţe de
abuz, (SUA, Australia, Japonia şi ţările din nordul
Europei).
 Sunt folosite pentru efectele lor asupra afectului şi
dispoziţiei.
 Includ: cocaina, amfetaminele, MDMA “Ecstasy”, MDA
 Intoxicaţia acută cu psihostimulante - cauza frecventa a
prezentării în serviciile de urgenţă - potenţial morbid
ridicat.
 Datorită pătrunderii acestor droguri şi în zona noastră -
necesară punerea în atenţia medicilor şi psihologilor care
lucrează în domeniu, a câtorva elemente utile
diagnosticului şi tratamentului acestui tip de abuz
 Cocaina
 Drog foarte mult utilizat mai ales in USA
 Romania- 0.3%1997; 2.5% 2000; 2005 ?
 Nu toti utilizatorii devin addicti
 Abuzul - de doua ori mai frecvent la barbati
 Drog recreational - folosirea psihostimulantelor se face
mai neregulat comparativ cu opioidele, alcoolul sau
nicotina
 Administrare: prizat, tigari, i.v.
 Frecvent folosita in combinatii: “speedball” impreuna cu
heroina, alcoolul
 Sursa
 Cocaina = alcaloid extras
din frunzele unui arbust
Erythroxylon coca
 ester al acidului benzoic
 Efecte - asemanatoare la
toate psihostimulantele.
 2 tipuri: - ef. centrale
(comportamentale)
- ef. periferice
(simpatomimetice)
 Cocaina: efecte comportamentale

 Euforie (de scurta durata), urmata de dorinta repetarii

administrarii drogului, buna dispozitie, cresterea
increderii in propria persoana, senzatie de bine,
cresterea atentiei si diminuarea senzatiei de oboseala.

 La utilizatorii cronici creste agresivitatea, violenta,

activitatea motorie involuntara si apar stereotipii motorii,
paranoia
 Efecte periferice

 HTA, cresterea frecventei cardiace, (functie de doza)

 Produce orgasm intens si prelungit, determina
promiscuitate sexuala si tulburari compulsive ale
comportamentului sexual.
 Folosirea pe termen lung scade performantele sexuale
 Midriază
 Creşterea temperaturii corporale
 Anorexie
 Mecanismul de acţiune al
psihostimulantelor
 Efectele comportamentale şi periferice ale cocainei -
inhibarea recaptării neuronale a catecolaminelor
cerebrale şi a serotoninei, prin inhibiţia sistemului
transportor specific membranar.

 Amfetaminele – determina eliberarea catecolaminelor

neuronale din depozite si impiedicarea recaptarii
neuronale a acestora
 Intoxicatia acuta - manifestari
comportamentale

 agitaţie, iritabilitate, nelinişte

 hiperactivitate, diskinezii
 alterarea raţionamentului şi a gândirii
 comportament impulsiv şi agresiv
 hipersexualitate
 psihoza paranoidă cu halucinaţii auditive
 tendinţe autodistructive, idei suicidare sau
comportament criminal
 Simptomele psihotice asociate cu supradoza de cocaină
durează câteva ore, supradozele de amfetamină sau
MDMA au o durată mult mai lungă de zile sau chiar
săptămani.
 Manifestari vegetative in intoxicatia ac. cu
cocaina si psihostimulante
 hipertensiune  In cazurile severe se pot
 tahicardie, aritmii produce :
 hiperpirexie  infarcte cerebrale
 diaforeza
 ischemie miocardică
 midriază
 tremor  aritmii cardiace
 hiperpnee  convulsii
 rabdomioliza  cele mai periculoase
 hiperreflexie pentru pacient: ischemia
 ameţeli miocardică, hipertermia,
 convulsii convulsiile
 Intoxicaţia acuta: diagnostic
 Pacienţilor cu manifestări care
sugereaza intoxicaţia acută cu
psihostimulante:- teste
diagnostice uzuale (ECG,
radiografie toracică, analizele
uzuale de urină şi sânge).
 Identificarea urinară a cocainei
- posibilă până la 72 de ore de
la ultima doză
 Amfetamina - până la 7 zile.
 Ecstasy şi MDA nu au metode
specifice de identificare.
 Se produc: hiperglicemie,
leucocitoză, creşterea creatin-
fosfokinazei şi a sodiului, a
azotului seric, scăderea
bicarbonatului.
 Rezultatele analizelor sanguine
trebuie coroborate cu istoricul
medical, psihiatric şi psiho-
social pentru stabilirea
diagnosticului.
 Pacientul - testat pentru
AIDS, hepatită B şi C, tbc
 Intoxicaţia acuta. Tratament

 Nu există antidot specific  Manifestările psihotice:

clordelazin sau alte
pentru supradozarea neuroleptice (preferabil cu
psihostimulantelor! potenta mare)
 Tratamentul - suportiv şi  Atenţie la haloperidol care
simptomatic are tendinţa să accentueze
hipertermia, să producă
 Agitaţia şi anxietatea - diskinezii şi să coboare
benzodiazepine pragul convulsivant.
(Diazepam, Lorazepam)  Neurolepticele se vor
sau barbiturice cu durată administra în doze mici ,
monitorizând atent
scurtă de acţiune temperature corporală şi
(ciclobarbital). statusul psihic.
 Tratamentul intoxicatiei ac. cu
psihostimulante (2)
 Hipertensiunea peste 110 mm
 Hipertermia - metode fizice,
Hg diastolica se tratează cu
fiind frecvent întâlnită în
alfa şi beta blocante asociate,
vasodilatatoare sau blocante cazurile fatale. Temperatura
de calciu (nifedipin sublingual). peste 40° C - prognostic
 Se preferă nitroprusiatul i.v. rezervat.
(actiune rapida)  În cazurile severe - necesară
 Nu se administreaza beta curarizarea cu pancuroniu sau
blocante fără alfa blocante administrarea de dantrolen,
asociate (pot produce sub ventilaţie artificială.
accidente datorate excesului
de vasoconstricţie).
 Tratamentul intoxicatiei ac. (3)

 Convulsiile - diazepam  Tratamentul energic al

sau barbiturice. supradozelor de
 Rabdomioliza - psihostimulante
alcalinizarea urinii + ameliorarea simptomelor
manitol sau furosemid. în 24 de ore (insomnia,
tahicardia, tremorul - pot
persista câteva zile).
 Amfetaminele produc
simptomatologie este mai
persistentă decât la
cocaină
 Toxicitatea cronica
 Potential addictiv, (16%)
 Toxicomania se datorează utilizării cronice ca substanţă
de abuz, apare la consumatorii care datorită dorinţei mai
mari de obţine euforie, cresc doza şi scad intervalul
dintre doze.
 Trecerea de la consumul ocazional la toxicomanie se
datorează creşterii accesului la drog sau folosirii unor căi
de administrare cu biodisponibilitate crescută.
 Pericolul constă în dezvoltarea toleranţei pentru efectul
euforizant mai rapid decât toleranţa pentru modificările
vegetative şi cardiovasculare.
 Consumul cr.- simptomatologie

 Simptomatologia - Simptomele luate în discuţie:

mimează diferite  hipertensiune
afecţiuni, în special  dureri anginoase
cardiovasculare.  insomnie
 Personalul medical  modificări de afect
trebuie să fie sensibilizat  anxietate
la aceste manifestări,  paranoia
diagnosticul diferenţial  tulburări de dinamică
luând în calcul şi sexuală
posibilitatea abuzului de
psihostimulante.
Abuzul cronic de psihostimulante: complicatii
 Manifestări deviate: comportament agresiv, violent, impulsiv,
judecata alterată consecinţe grave: creşterea criminalităţii
sau tendinţe distructive.
 Promiscuitate sexuala creşterea incidenţei bolilor cu
transmitere sexuală, a sindromului imunodeficienţei dobândite
(AIDS) sau a cazurilor de hepatită B şi C.
 Cocaina (prizata) - perforaţia septului nazal, rinită cronică atrofică
cu pierderea sensibilităţii la mirosuri, pneumomediastin şi emfizem
cervical
 în timpul sarcinii - naştere prematură, abruptio placentae, avorturi
spontane, malformaţii fetale. Pericolul cel mai mare - leziunile
neuronale ireversibile (demonstrate la animalele de laborator chiar
după o singură administrare).
 Cocaina: Sindromul de abstinenta

 Sindromul de abstinenţă la cocaină apare la marii

consumatori după doze mari sau consum de lungă
durată. Acesta prezintă trei faze:
 faza de “crash”,
 sindromul de abstinenţă propriu-zis
 faza de extincţie.
 Sindromul de abstinenta la cocaina: faza 1
“crash”
Apare imediat după întreruperea drogului
 craving intens
 hipersomnolenţă
 hiperfagie
 anxietate
 agitaţie
 Depresie
 pacientul este tentat să îşi administreze alte droguri, cum sunt
opioidele sau alcoolul.
 Simptomatologia - asemănătoare depresiei majore, existând riscul
suicidar.
Cocaina: Sindromul de abstinenta propriu zis
si faza de extinctie
 Disforie  Faza de extinctie
 Depresie
 Manifestari diminuate,
 Somnolenta
dureaza 1-3 luni
 Oboseala, anergie
 Daca ramane depresie
 Lipsa placerii si a poftei
reziduala, aceasta trebuie
de viata
tratata cu antidepresive
 Craving
 Bradicardie
 Simptomele diminua si
dispar in 1-3 saptamani.
 Tratament
 Nu este necesar tratamentul sindromului de abstinenta
acesta fiind relativ bland
 Problema principala: cravingul si comportamentul
compulsiv de reluare a administrarii
 Psihoterapie individuala si de grup
 Numeroase medicamente au fost incercate in studii
clinice pentru addictii la cocaina
 Antidepresivele raman singurele - partial utile
(desipramina)- reduc cravingul insa au efecte adverse
limitative
 Tratamentul toxicomaniei: tendinte noi

 Medicamente care sa competitioneze cu cocaina pentru

transportorul dopaminei (bromocriptina, pergolida,
amantadina, mazindolul) - rezultate incerte
 Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (fluoxetina),
carbamazepina sau agonişti - antagonişti opioizi
(buprenorfina).
 Vaccin care sa produca anticorpi anticocaina (de viitor)