Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
J.M. Bochenski - Manual de Intelepciune Pentru Oamenii de Rand
J.M. Bochenski - Manual de Intelepciune Pentru Oamenii de Rand
JOSEPH-MARIA BOCHENSKI
MANUAL DE ÎN ELEPCIUNE
PENTRU OAMENII DE RÂND
Joseph-Maria BOCHENSKI s-a n scut la 30 august 1902, în localitatea
Czuszov (Polonia central ). Tat l s u a fost doctor în tiin e economice,
proprietar funciar i industrial, iar mama provenea dintr-o familie nobiliar
(contes , n. Dunin-Borkowska). A urmat studiile liceale la Lvov, apoi a f cut
studii juridice la Universitatea din Lvov, studii economice i sociologice la
Universitatea din Poznan, studii filosofice la Poznan i la Universitatea din
Fribourg (Elve ia) i studii teologice la Universitatea „Sfântul Thomas” din
Roma. A fost doctor în litere (filosofie, istoria filosofiei i pedagogie), doctor
în teologie i doctor honoris causa al Universit ii „Notre Dame” din
Indianapolis, SUA. A fost profesor de logic , de filosofie i de istoria filosofiei
la diferite universit i din Cracovia, Roma, Fribourg, Indianapolis, Los
Angeles, Kansas, Pitsburgh, Alberta at Edmonton. A fost, de asemenea, decan
i rector al Universit ii din Fribourg. Din anii '40 pân la moartea sa, care a
survenit la 8 februarie 1995, a tr it în Elve ia. Convertit la cre tinism în timpul
studiilor sale teologice (a intrat în ordinul dominicanilor), P rintele Bochenski
a fost o personalitate cople itoare. Este autorul a peste treizeci de volume de
istoria filosofiei i logic dar a publicat i o serie întreag de lucr ri de critic a
comunismului fiind, în acest sens un sovietolog reputat, director al Institutului
„Ost-Kolleg” dinKoln.
JOSEPH-MARIA BOCHENSKI
MANUAL DE ÎN ELEPCIUNE
PENTRU OAMENII DE RÂND
2
© Kornelius Politzky, 1995
Prima edi ie în polonez
Podrecznik Madrosci, Philed Krakow, 1994
© Editura Limes, 2003
pentru limba român
Str. Snagov, 3/19
3400 Cluj-Napoca
Tel/fax: 0264/544109; 0723/194022
Email: edituralimes@yahoo.com
ISBN 973-7907-14-0
CUPRINS
ARGUMENT...................................................3
PREFA ........................................................4
CUVÂNT ÎNAINTE.......................................6
INTRODUCERE.............................................7
A. PRINCIPII FUNDAMENTALE.................8
1. Prima lege.....................................................9
2. Primatul vie ii...............................................9
3. Pl cerea i sensul vie ii...............................11
4. Autonomia...................................................13
5. Pruden a.......................................................15
6. Modera ia.....................................................18
7. T ria.............................................................20
8. Obiectivitatea...............................................21
B. REGULI DE COMPORTARE FA DE
APROAPELE...........................................................22
9. Principiul fundamental.................................22
10. Circumspec ia.............................................23
11. Problemele celorlal i...................................25
12. Discre ia......................................................26
13. Distan a.......................................................27
14. Simpatia......................................................27
15. Fidelitatea...................................................30
16. Solidaritatea................................................31
C. MORAL , ETIC I ÎN ELEPCIUNE.....33
I. Morala............................................................33
II. Etica..............................................................35
III. În elepciunea...............................................36
IV. Moral i în elepciune.................................38
V. Morala religioas ..........................................39
APENDICE.......................................................42
TABLA DE LEGI.............................................42
TABLA METATEOREMELOR......................44
POSTFA .......................................................45
ARGUMENT
3
numero ii „misionari” în c utare de prozeli i, atât de frecvent întâlni i în spitalele
din toat lumea.
Dar cartea pe care mi-o aducea P rintele Kornelius - pe care nu-l v zusem
niciodat pân atunci - nu era nici de rug ciuni, nici una propov duind cine tie ce
credin , mai mult sau mai pu in ezoteric .
Am citit-o pe ner suflate în aceea i sear , în edi ia sa francez , urmând altor
traduceri europene.
Autorul, Joseph-Maria Bochenski, vestit profesor de filosofie, elve ian de
origine polonez , fost rector i decan al celebrei universit i din Fribourg, mi s-a
revelat dintr-odat în toat complexitatea gândirii sale. O complexitate, as zice, de o
infinit simplitate i coeren .
C ci Manualul s u cuprinde o suit de reguli, „porunci” i norme ce sunt, mai
degrab , pove ele unui b trân care, v zând i înv ând multe, încearc s înve e pe
al ii. E o mare generozitate în aceast carte, o pedagogie subtil care e expresia unei
depline libert i interioare.
Profesorul Bochenski este un om care gânde te liber, pe deplin deta at de
prejudec i, preluând din patrimoniul filosofiei universale i din morala cre tin
acele reguli care, îndemnând pe om s fie în elept, îl pot ajuta sa fie fericit. Ori, mai
pu in nefericit.
Grija principal a acestei c r i este de a nu fi, cu orice pre , original , ci de a fi
util . S - i ofere, cu alte cuvinte, o hran care te ajut s tr ie ti, s cre ti i s te
dezvol i normal. O hran pentru suflet, pentru ca sufletul s fie lini tit i împ cat cu
sine însu i.
Absen a spiritului moralizator, rudimentar i agresiv, extrema simplitate cu
care sunt formulate „regulile de în elepciune”, le fac pe acestea repede în elese i
asumate.
Din acest punct de vedere Manualul nu este, probabil, o carte care „vindec ”,
dor e, cu certitudine, o carte care ne înva s fim în elep i. Adic s tr im în acord
cu natura noastr profund , s nu ne falsific m cu bun tiin , s nu ne am gim, s
nu ne îndep rt m prea mult de esen .
Pendulând între un scepticism „luminat” i un epicureism temperat de
„în elepciune”, Manualul profesorului Bochenski e o „carte de c p tâi” ce ne
îndeamn s ne conducem via a cu pruden i permanent grij , dar s ne bucur m
de ea ca de singurul dar ce ne-a fost dat.
Vasile Igna, Berna, 22 iunie 2003
PREFA
Dup cinci ani de la moartea P rintelui I J. M. Bochenski, fo tii s i studen i in
s -i mul umeasc profesorului lor de filosofie, care a fost de asemenea rector i
decan al Universit i din Fribourg; ei doresc s - i manifeste astfel recuno tin a
editând aceast carte.
În arhiva P rintelui Bochenski, am g sit o încercare de traducere a prezentei
lucr ri i ne-am gândit s-o punem la punct în vederea edit rii ei în limba francez .
Aceast c rticic intitulat Manual de în elepciune pentru oamenii de rând este
o lucrare interesant i provocatoare în egal m sur . P rintele Bochenski a scris-o
ini ial în polonez . A fost un mare succes editorial, drept urmare prima edi ie s-a
epuizat rapid. Acest text, care a sedus o bun parte a intelighen iei poloneze, nu a
fost, din p cate, acceptat de c tre teologi, în Polonia, acest opuscul a fost deja
reeditat de patru ori.
4
El este scris în acela i spirit filosofic ca Medita iile lui Marc Aureliu,
Aforismele lui Schopenhauer sau Despre fericire, de Epicur.
Este o lucrare pur filosofic iar nu teologic .
Nu trebuie s confund m teologia moral i etica cu regulile de via care se
g sesc în aceast carte.
În ultima parte a lucr rii g sim distinc iile metodologice dintre în elepciune,
moral , etic i teologie.
Pentru P rintele Bochenski, în elepciunea este o tiin aparte. Nu trebuie s o
amestec m cu teologia moral cre tin . Mai mult, nu trebuie s ne gândim c
în elepciunea este etica privat a lui Bochenski. De altfel, înaintea mor ii sale, el
începuse s preg teasc un document intitulat Manualul în elepciunii Evangheliei,
dar din p cate n-a reu it s -l termine.
P rintele Bochenski a spus întotdeauna c nu trebuie privit ca un „guru”. În
Manualul de în elepciune pentru oamenii de rând se g sesc reguli practice de via ,
acelea i reguli ca la al i filosofi, poate îns mai bine ordonate i mai ales
sistematizate.
P rintele Bochenski era maestrul lucr rilor de mici dimensiuni care ne dau
esen a problemelor în doar câteva pagini.
Care este scopul practic al acestei carp? Cred c aceasta poate £ un ajutor în
ceea ce prive te educa ia. Trebuie s progresezi în via i pentru aceasta este
necesar s începi pas cu pas, de la reguli foarte simple i raionale.
Exist mul i oameni care se simt pierdu i în via . Ei nu mai sunt credincio i i
gândesc c morala este un domeniu rezervat Bisericii. Consult psihologi sau
psihiatri i g sesc la ei acelea i reguli ale în elepciunii ve nice expuse în aceast
carte.
Nu e u or s tr ie ti cu în elepciune dar în cele din urm te sim i mai fericit
astfel.
Regulile din aceast carte se situeaz între egoismul pozitiv (s n tos) i
dragostea de sine.
P rintele Bochenski a scris acest manual la vârsta de 90 de ani. Profesorul
Guido Küng a fost cel dintâi care, cu prilejul simpozionului dedicat anivers rii celor
80 de ani de via ai lui Bochenski, i-a cerut P rintelui Bochenski s - i expun
vederile referitoare la subiectul în elepciunii. Acesta a ezitat îndelung c ci interesul
s u pentru filosofia practic era foarte mic, preferând mai degrab filosofia
tiin ific . Totu i, atunci când membrii seminarului filosofic polonez din Fribourg i-
au spus c marii filosofi analitici scriseser i despre problemele în elepciunii, el a
început imediat s lucreze la al s u Manual de în elepciune pentru oamenii de rând.
Într-adev r, P rintele Bochenski este, înainte de toate, un filosof analitic,
prieten cu Carnap, Quine, Church, Tarski, Chisholm, Popper, Russell. Îns el este i
un filosof universal care i-a cunoscut personal pe Sartre, Jaspers, Gadamer,
Ingarden, Eliade, Levinas, Maritain. Bochenski credea c , în diferite perioade ale
vie ii, trebuie s tii s - i schimbi interesele tiin ifice i pasiunile, ca s - i recape i
prospe imea de spirit. Acesta a fost cazul lui însu i c ci spiritul s u a r mas vioi pân
în ultimele clipe ale vie ii.
P rintele Bochenski crede c exist posibilitatea de a crea o nou tiin care
s abordeze problema în elepciunii.
Aceast tiin ar â o tehnologie a vie ii s n toase. Ea s-ar putea servi de
rezultatele altor tiin e, precum psihologia, sociologia, teoria deciziilor, filosofia,
literatura, culegerile de proverbe etc. Întotdeauna, i cu prec dere la volanul ma inii
sale, el a iubit viteza; a pilotat chiar i avioane. Acest gen de activitate este destul de
5
simptomatic pentru personalitatea sa; într-adev r, când circuli cu mare vitez , ai ne-
voie de reflexe pentru a putea efectua rapid o sintez .
P rintele Bochenski i-a d ruit corpul tiin ei. El era un cre tin cu un orizont
infinit de gânduri i de curaj.
P rintele Bochenski a fost un om foarte competent; el cuno tea via a nu numai
din punct de vedere teoretic, ci i din punct de vedere practic.
Kornelius Politzki
Pensier, mai 2000
CUVÂNT ÎNAINTE
6
redactate de oameni de tiin ci de profe i i de scriitori). Pe de alt parte,
toate, cu câteva excep ii (Epictet), sunt prolixe. În fine, descop r într-însele, de
regul , o confuzie între în elepciune, moral i etic .
Publicând un manual de în elepciune, m expun acuza iei de a preda
imoralitatea i de a corupe tineretul. În fond, în elepciunea expus în aceste
pagini este foarte diferit de morala cre tin tradi ional . Voi r spunde acestei
acuza ii - l sând la o parte faptul c multe legi ale în elepciunii sunt identice cu
cele ale moralei - spunând c aici este vorba despre în elepciunea acestei lumi,
filosofic , despre care Sfântul Pavel a scris (I Cor. 1, 20): „Oare n-a ar tat
Dumnezeu drept nebun în elepciunea lumii acesteia?” i c invers, „cuvântul
crucii nebunie este” - în ochii p gânilor (ib. v. 18). În ceea ce m prive te, sunt
cre tin, profesez a adar nebunia evanghelic i nu îmi propun deloc s
recomand în elepciunea acestei lumi.
Dar atunci, de ce s public aceast carte? Pentru c , din faptul c profes m
o anumit credin , nu rezult c trebuie s le ignor m pe celelalte. Dimpotriv ,
cel ce se leap d de o credin ar trebui s tie ce respinge, ce este doctrina pe
care nu o vrea. Ori, mie mi se pare c mul i cre tini î i fac iluzii cu privire la
acest subiect i tr iesc dup principiul „a împ ca i capra i varza”. Vreau s -i
provoc s gândeasc , ceea ce ine de datoriile fundamentale ale filosofului.
Aceast mic lucrare este o carte provocatoare.
Pe de alt parte, mi se va aduce obiec ia, poate, c vreau s par un în elept.
A-ceast obiec ie m pânde te cu atât mai mult cu cât, în bun tatea lor, câ iva
prieteni mi-au atribuit acest titlu. A vrea s -l asigur pe cititor c nu sunt un
în elept i nici nu doresc deloc s par a a ceva. La sfâr itul vie ii mele, îmi dau
seama perfect cât de tare i cât de grav am p c tuit împotriva principiilor
în elepciunii - de n-ar fi decât pentru simplul fapt c am inut s tr iesc dup
evanghelie. Nu doresc nici s par un în elept nu numai pentru c acest lucru ar
fi o eroare dar i pentru c aplic cu grij preceptul 10.2: ceea ce cred al ii
despre mine mi-e absolut indiferent.
*
* *
Însu i conceptul de în elepciune pare a fi atât de r u cunoscut, încât am
crezut util s adaug în corpul acestei lucr ri (capitolele A i B) câteva
considera ii teoretice privitoare la moral , etic i în elepciune, a a cum le
concep eu (capitolul C).
INTRODUCERE
7
din i pentru a- i da seama c cel ce sufer trebuie s socoteasc suprimarea
acestui r u ca pe ceva ce nu-i deloc zadarnic ci foarte de dorit.
Prin urmare, nu despre aceasta este vorba. Biblicul adagiu: „de ert ciunea
de ert ciunilor, toate sunt de ert ciune (Ecl. 1, 2) semnific mai întâi faptul c
nici un lucru i nici un eveniment din lumea a-ceasta nu are valoare absolut i,
în al doilea rând, c nimic nu este durabil. Tot ceea ce este, este relativ i
trec tor. În elep ii voiau, de asemenea, s ne aminteasc astfel c omul însu i,
precum i toate operele sale - civiliza ii, cuceriri ale tiin ei etc. - nu sunt în
lume decât fragmente lipsite de importan . P mântul, mai cu seam , este un
veritabil cimitir al civiliza iilor i al na iunilor moarte. Totul se afund în neant.
Mai mult, via a noastr interioar depinde în mare m sur de pasiuni i de
sentimente, adic de legile naturii. Libertatea uman este teribil de limitat .
Prin urmare, în elepciunea se opune umanismului i na ionalismului. Ea
vede într-însele expresii ale prostiei umane. R d cinile acestei prostii sunt
limpezi. Mul imea tie c omul individual este z d rnicie, f r nici un fel de
importan ; va c uta deci altceva care ar avea o valoare absolut . Ea crede a-l fi
g sit, de pild , în umanitate sau în na iune. Le divinizeaz i se identific cu
ele. Dar nu e decât înc o prostie c ci aceste entit i, chiar dac mai durabile
decât individul, sunt, orice s-ar spune, zadarnice.
Aceasta este, a adar, prima fa a în elepciunii: de ert ciunea
de ert ciunilor i totul este de ert ciune. Dar ea are i o a doua fa : înv tura
cu privire la ceea ce trebuie f cut în aceast situa ie tragic . O-mul nu este
decât un foarte mic i neputincios fragment din univers, neexistând decât timp
de o frac iune de secund cosmic . Dar aceast frac iune este tot ceea ce el are
la dispozi ie. Legile în elepciunii ne înva cum s ac ion m ca s nu o irosim.
Prin urmare, nu exist contradic ie între doctrina z d rniciei i preceptul
pl cerii. Con tiin a z d rniciei a tot ceea ce suntem i întâlnim în lume nu
exclude ac iunea ci o impune. Acel „memento mori” din secolul al XV-lea i
acel „carpe diem” antic nu sunt decât cele dou fa ete ale aceleia i legi a
în elepciunii. Un poet a spus-o foarte bine: „s ne bucur m de via c ci nu
tr im decât o singur dat ”. „C ci” tocmai pentru c totul este z d rnicie f r
consisten - trebuie s ne bucur m de via .
PRINCIPII FUNDAMENTALE
8
privire la ac iune ca atare: principiul autonomiei (4) i, în raport cu modul
ac iunii: principiile pruden ei (5), modera iei (6), t riei (7) i obiectivit ii (8).
1. Prima lege
2. Primatul vie ii
Primul principiu determin scopul oric rei ac iuni umane: via a lung i
fericit . Dar, în timp ce toat lumea pare a fi de acord în ceea ce prive te acest
principiu, diferen e de opinie apar atunci când este vorba despre interpretarea
sa, adic în ceea ce prive te sensul expresiei „via lung i fericit ”. Prin
urmare, însu i conceptul de în elepciune depinde de aceste interpret ri. Pentru
9
un musulman, de pild , via a lung i fericit este via a din ceruri;
în elepciunea lui îl înva , deci, c trebuie s moar într-un r zboi sfânt.
Cu toate acestea, printre numeroasele interpret ri ale „vie ii fericite”
(dintre care majoritatea au, de altfel, un caracter religios i apar in deci mai
degrab moralei religioase decât în elepciunii), g sim i interpretarea profan
cea mai natural i cea mai comun . Conform acesteia, via a fericit este via a
aici, pe p mânt, o via f r suferin e, înso it de pl ceri i tr it în bun stare i
într-un anturaj pl cut: este o via de activitate mul umitoare în bune rela ii cu
ceilal i
Nu un singur ideolog s-a f cut vinovat, în acest punct, de în el torie,
încercând în chip fraudulos s ascund sub expresia „via fericit ” ceva cu
totul diferit. Se pare îns c omul de pe strad tie s se apere cum trebuie
împotriva acestei în el torii. Când cineva vrea s -l conving c via a fericit
const , de pild , în supunerea oarb fa de legile moralei i ale poli iei, el r -
mâne sceptic. E chiar de mirare s vezi cum acest om, care devine atât de u or
victima ideologilor, tie s în eleag limpede esen ialul: ceea ce este, dup el,
via a fericit .
Ca s evit m neîn elegerile, se cuvine s amintim faptul c în elegem s
prezent m aici consecin ele acestei interpret ri a cuvântului „în elepciune”.
A adar, nu dovedim juste ea preceptelor ci doar c ele sunt consecin e ale
principiului fundamental.
Principiul primatului vie ii cuprinde dou p r i. În prima, ne recomand s
veghem asupra vie ii, iar în a doua asupra vie ii fericite. Regula echivalent
primei p r i este urm toarea:
10
Pe de alt parte, morala consider orice via drept valoare superioar , în
timp ce în elepciunea nu atribuie aceast valoare oric rei vie i ci doar vie ii
fericite. Ca urmare, ea interzice martiriul care este pentru ea sinucidere
nelegitim dar recomand aceea i sinucidere într-un caz particular. Preceptul ei
este:
Circumstan ele excep ionale sunt acelea care impun sinuciderea. Aceast
lege este, ea îns i, o consecin a direct a principiului fundamental. C ci, ca s
ai parte de o via a fericit , înainte de toate trebuie s tr ie ti i s fii s n tos.
Nici o via a fericit nu este posibil altfel.
În sfâr it, s remarc m c , dac preceptul primatului vie ii este indubitabil
în în elepciune, el este probabil pricin de cel mai mare scandal în ochii
moralistului.
11
înseamn c l-am putea numi fericit. Sensul vie ii este deci o condi ie necesar
dar nu i suficient a fericirii.
Acesta este unul dintre perceptele de în elepciune înc lcat cel mai des.
Oamenii urm resc ni te scopuri, î i concep existen a exclusiv ca pe o tendin
înspre ceva, sunt alunga i de un scop la altul f r încetare i f r odihn .
Aici se pune problema rela iei dintre pl cere i tendin . Trebuie s d m
prioritate scopurilor în fa a pl cerii sau, invers, pl cerii în fa a scopurilor? Nu
exist un r spuns general la aceast întrebare, valabil în orice împrejurare. E
totu i cert c în eleptul vegheaz s tind mereu înspre un scop sau s se bucure
de clip . Se poate spune c via a sa este un amestec de tendin i pl cere.
12
Propor ia lor relativ va depinde de împrejur ri i de vârst . Nu trebuie s
uit m totu i c tendin a, ea îns i, ac iunea, ar trebui s fie o bucurie.
Cei care încalc legea pl cerii de clipa prezent sufer adesea de
con tiin a distan ei dintre prezent i viitor, dintre mijloace i scop. Insisten a pe
aceast distan este una dintre cauzele insatisfac iei i, în consecin , ale
nefericirii. Or, acest lucru poate fi evitat dac vom concepe mijloacele drept
scopuri. Este ceea ce înva preceptul urm tor:
4. Autonomia
13
4.2. St pâne te- i gândirea, sentimentele i st rile de spirit.
Vechii stoici, asce ii budi ti i cre tini au conceput adeseori acest precept
de o manier extrem , ca interzicând orice ata ament, orice iubire. Preceptul
în elepciunii nu comport o interdic ie atât de total . Lucrurile i oamenii pe
care-i iubim pot fi i sunt în general izvor de mult pl cere, în elepciunea nu ne
interzice s ne ata m de ele, ci doar s nu ne ata m prea tare deoarece, atunci,
devenim sclavii lor. Mul i în elep i au considerat acest precept ca unul dintre
cele mai importante. El este, într-adev r, o consecin direct a principiului
z d rniciei tuturor lucrurilor. Legea urm toarea este o aplicare a sa:
4.31. Nu te droga.
„A te droga” este luat aici într-un sens foarte larg, pentru orice activitate
cu care ne-am obi nuit pân într-atât încât nu mai putem s ne lipsim de ea.
Tabagismul si alcoolismul inclusiv. Se tie c mii de b rba i i femei cad în
mizerie si nefericire, c mul i mor ca urmare a dependen ei de diferite otr vuri
precum cocaina, heroina etc., dar chiar i dependen a de drogul cel mai benign
i legal, care este tutunul, este o prostie, c ci vine în contradic ie cu principiul
autonomiei. De asemenea, trebuie s spunem c nu s-a v zut nicicând un
în elept beat.
14
4.4. P streaz - i lini tea interioar
Este una dintre legile cel mai des invocate de în elep i. Conexiunea ei cu
principiul autonomiei const în aceea c omul nu se poate guverna pe sine când
o furtun face ravagii în con tiin a sa, când este juc ria unor pasiuni violente.
Vechii stoici au mers atât de departe în acest domeniu pân la a interzice orice
sentiment. Este o exagerare evident dar ceea ce r mâne este c preceptul
lini tii interioare (relax-ul! americanilor) este o regul important a
în elepciunii.
5. Pruden a
5. Fii prudent.
15
lumea, o astfel de ac iune, exercitat în condi ii adeseori complexe, nu este
posibil f r reflec ie, f r ra iune, într-un cuvânt f r ceea ce se cheam
„pruden ”.
Putem distinge pruden a în gândire i în ac iune. Prima este baza celei de-
a doua c ci, dac gândim sau judec m imprudent, cu u urin , vom i ac iona
imprudent. Or, o astfel de pruden nu este posibil f r reflec ie. De unde,
primul precept al acestui domeniu:
5.12. Înainte de a lua o decizie important , asigur -te c nu faci din do-
rin e realitate.
Este vorba despre gre eala pe care englezii o numesc „wishful thinking”,
„gândire vis toare”. Adeseori suntem înclina i s o comitem. Când inem mult
la ceva, începem s credem cu u urin c situa ia dorit este real . În aceast
privin , ar trebui s -l imit m pe bunul comandant al unei unit i militare aflate
în lupt . Nimeni nu- i dore te victoria mai mult decât el i totu i nimeni nu este
mai obiectiv în aprecierea situa iei decât dânsul.
Motivul este evident. Profitând de experien a altora, înt rim baza propriei
noastre decizii. Aceast lege se aplic , înainte de toate, aprecierii noastre
16
personale pentru care judecata obiectiv este în general dificil . În elep ii ne
înva c cel ce se ascult pe sine în acest domeniu, ascult un prost.
Omul este unul dintre factorii cei mai importan i în fiecare decizie pe care
o ia. Or, lucru de mirare, majoritatea oamenilor îi cunosc mai bine pe ceilal i
decât se cunosc pe ei în i i. Prin urmare, în elep ii ne recomand , ca prim
condi ie a pruden ei, s ne cunoa tem bine pe noi în ine.
17
muribund, în aceste condi ii, este atitudinea sa, reac iile sale la evenimente.
Dac e în elept, atunci el se va gândi la asta i la nimic altceva.
Regula competen ei implic urm toarea lege:
6. Modera ia
Dac este vorba despre modul în care ne conducem via a, principiul
modera iei este cel mai important dup acela al pruden ei. El sun dup cum
urmeaz :
Aceast regul nu este la fel de evident precum aceea a pruden ei, încât
numero i sunt aceia care î i imagineaz c pot duce o via fericit f r s i se
supun . Num rul be ivilor, desfrâna ilor, risipitorilor i al altor neferici i de
acela i soi st m rturie. Ei cred c în elepciunea înva pl cerea f r limite. Dar
comportamentul lor nu are nimic de a face cu în elepciunea. Este o prostie pe
care to i în elep ii sunt de acord s o condamne. Cine nu crede, nu are decât s -
i aduc aminte c aceast lege este unul dintre fundamentele sistemului lui
Epicur, care face figur de maestru al desfrâului, pentru ignoran i.
Acest principiu se bazeaz , pe experien a secular a umanit ii. Ea ne
înva c orice exagerare este d un toare vie ii fericite. Ca i în cazul altor
precepte, putem distinge modera ia în gândire i în ac iune. Regula general
privitoare la prima sun astfel:
18
Astfel formulat, preceptul are înc dou aspecte, unul raportându-se la
extensiune iar cel lalt la certitudinea teoremelor acceptate. În ceea ce prive te
primul aspect, avem preceptul:
Ce este mai delicios decât sânul unei femei frumoase care te iube te? i
cine va nega c pu ine activit i umane dau atâta satisfac ie ca sportul de
performan ? i totu i amorezul care exagereaz în dragoste î i va ruina
s n tatea iar sportivul care uit s se odihneasc nu va tr i mult. În elepciunea
ne înva s profit m de f pl ceri dar s ne bucur m de ele cu | modera ie.
Una dintre consecin ele acestei legi este urm torul important precept:
19
în elep ilor se pronun pentru cea din urm pozi ie care poate fi formulat
dup cum urmeaz :
7. T ria
20
celelalte creaturi const , se pare, în aceea c el este singurul care are t ria s
înving aceast fric . Este ceea ce înva în elep ii:
8. Obiectivitatea
Acest principiu adeseori ignorat azi se justific în felul urm tor. Cine este
orientat înspre obiect, înspre misiunea sa, are un sens în via , în timp ce, dac
nu se gânde te decât la sine, el risc s piard acest sens. Iat de ce oamenii
care tr iesc în condi ii dificile, obliga i s se gândeasc la hran , rar pierd
sensul vie ii, fenomen mult mai frecvent la boga i. Iat de ce na iunile bogate
au cel mai mare procent de sinucideri.
Principiul obiectivit ii nu contrazice prima lege a în elepciunii, conform
c reia trebuie s ac ion m în favoarea propriei noastre vie i i a propriei noastre
fericiri. C ci acest scop nu poate fi atins prin examene de con tiin , prin
gândirea constant la dificult i i suferin e, prin egocentrism. Dimpotriv ,
pentru a-l atinge este necesar s fii orientat înspre sarcinile care se cer
împlinite. Via a uman seam n muncii strungarului. Scopul acestuia este de a
produce, de pild , o coloan . Dar strungul s u degajeaz în mod secundar
c ldur . La fel se întâmpl i în via , unde, încercând s îndeplinim o sarcin
obiectiv , ob inem satisfac ia, ca efect secundar. Dimpotriv , cel ce se gânde te
la aceast satisfac ie, la fericirea sa ca scop, nu o va ob ine.
Una dintre consecin ele acestui precept este regula muncii de calitate:
21
8.2. Prive te-te pe tine însu i, pe ceilal i oameni i lumea eu ochiul
naturalistului.
Aceast înduio are a fost adesea cauza suferin elor în cazul persoanelor în
vârst i bolnave. Cel ce se prive te cu ochi de naturalist nu este tentat s o
fac .
B
REGULI DE COMPORTARE
FA DE APROAPELE
9. Principiul fundamental
22
formuleaz principiile care ne permit s trecem în profitul nostru, în cel mai
bun mod posibil, aceste f râme de libertate pe care societatea ni le las .
Principiul fundamental din acest domeniu este, simplu, consecin a faptului
c rela iile cu ceilal i oameni sunt foarte importante pentru noi:
C ci fiecare om, chiar i cel mai puternic, depinde de ceilal i. Ace tia pot
fi lua i individual, sau ca grup, foarte periculo i sau foarte utili pentru el. Prin
urmare, exist în acest domeniu dou feluri de precepte ale în elepciunii.
Primele se refer la aspectul negativ al rela iilor cu aproapele i înva cum s
fie evitate pericolele pe care le implic ; celelalte vorbesc despre cum s te
asiguri de ajutorul aproapelui.
10. Circumspec ia
23
Deoarece, dac omul trebuie s - i guverneze via a interioar , el trebuie s
fie independent fa de ceilal i în aceast via .
Acest precept este nepopular ast zi. Cei mai mul i oameni par a nu se
guverna pe ei în i i. Ei sunt condu i de al ii i î i adapteaz sentimentele,
st rile de spirit i gândurile la ceea ce gândesc i simt ceilal i. Acest sclavaj
spiritual este înt rit i mai mult de media care zilnic are grij ca fiecare s tie
ce trebuie s gândeasc i s simt .
În plus, filosofiile a ceea ce se cheam „dialog” i „comunicare”
ac ioneaz în acela i sens. Ele afirm c omul nu exist decât în acest „dialog”
i în aceast „comunicare” cu ceilal i, adic el depinde total de ei în via a sa
interioar .
Un tân r student american îi spunea odat autorului acestor pagini: „F r
ceilal i, eu nu sunt nimic.”
Aceast opinie con ine, este adev rat, un gr unte proverbial de adev r,
cât vreme colaborarea i discu ia cu ceilal i sunt adeseori utile. Dar, a a cum
este propus în mod curent, este contrar experien ei i d un toare vie ii
fericite. Este contrar experien ei care ne înva c toate marile cuceriri ale
omului au fost realizate de oameni independen i. Iar înc lcarea acestui precept
are consecin e nefaste pentru via . i cât de grave pot fi ele! Faptele
demonstreaz c motivul cel mai frecvent al sinuciderilor tinerilor i tinerelor
este, în Elve ia, de pild , sentimentul de a nu fi iubi i, de a fi, într-un fel sau în
altul, respin i de anturajul lor. Acest tineret nu tie s se sprijine pe el însu i:
„keep your head when all around them are losing theirs”, „p streaz - i sângele
rece când ceilal i î i pierd capul” (Kipling). Un astfel de tineret nu formeaz o
societate, ci o turm c ci o societate uman este un ansamblu de personalit i,
în timp ce ace ti neferici i nu sunt nimic f r propteaua social . Din lipsa uneia,
pier.
Mai trebuie spus c susnumitele filosofii ale dialogului i comunic rii, ale
existen ei exclusiv cu i prin ceilal i, sunt f cute pentru fiin ele slabe care au
nevoie de sprijin. În elep ii sunt to i de acord s le resping .
Preceptul urm tor apar ine aceluia i domeniu:
Pu ine legi sunt respinse atât de categoric de mul ime ca aceasta, dar
aproape to i în elep ii ne-o predic cu vorba i cu fapta. Pentru a o justifica, ei
invoc experien a dup care numai în singur tate o-mul atinge vârful a ceea ce
poate fi. Marile opere ale tiin ei, filosofiei, religiei i artei au fost concepute i
create în singur tate.
Omului în elept nu-i este fric de dânsa. El tie c : „dac corbii zboar în
cârduri, vulturul tr ie te singur”. Ei sunt de acord cu adagiul Sfântului
Augustin: „O beata solitudo, o sola beatitudo” - „O, fericit solitudine, o,
singura beatitudine”.
Mai pu in fundamental dar nu lipsit de importan este principiul urm tor:
24
10.4. Nu da nici un fel de importan onorurilor i insultelor, atâta vreme
cât nu e ti sigur c - i pot fi foarte folositoare sau foarte d un toare.
Aceasta este una dintre legile de în elepciune cel mai greu de urmat, într-
atât de obi nui i suntem s reac ion m instinctiv la insulte i laude. Dar,
exceptând împrejur rile men ionate, o astfel de reac ie este d un toare vie ii
fericite. Nici complimentul nici insulta, dac nu antreneaz consecin e sociale,
nu schimb , într-adev r, nimic în obiectul lor. Când cineva îmi spune c sunt
un idiot, eu nu devin prin aceasta un idiot mai mare decât eram înainte. La fel,
când cineva îmi spune c sunt un geniu, eu nu devin prin aceasta mai inteligent
decât eram: „Honor est in honorante” - „Onoarea este în cel ce onoreaz ”, nu în
cel ce este onorat, i tot a a i cu insulta. Reac ia instinctiv la complimente i
la insulte este, a a cum ne înva experien a, izvor de am r ciuni, certuri i alte
lucruri d un toare vie ii fericite.
Aici se pune dificila problem a onoarei, adic a aprecierii de c tre
ceilal i. Mul imea socoate aceast apreciere foarte important , încât mul i sunt
gata s - i ri te via a ca s - i salveze onoarea. Dar în elep ii sunt de acord s
resping aceast atitudine ca fiind opus în elepciunii.
Dou lucruri sunt sigure. Pe de o parte, este sigur c pozi ia social , deci
i via a fericit , depind de aprecierea social de care un om se bucur ; pe de
alt parte, prea marea importan acordat acestei aprecieri, onoarei, este
d un toare pentru ea.
Un alt precept legat de legea singur t ii este:
11. Nu te ocupa de un altul decât dac (1) el poate fi util sau periculos
pentru tine, (2) po i s -l aju i (3) e ti r spunz tor pentru el.
25
Or, în mod frecvent oamenii par a fi dornici s joace rolul de poli i ti i de
reparatori ai acestei lumi. Ei se sup r , de pild , auzind o informa ie fals , de i
nu are nici o importan practic pentru ei. În cazuri extreme, ca la Robespierre,
Lenin sau Pol Pot, aceast dorin a dus la masacre în mas . La oamenii mai
pu in importan i, el duce la un rezultat: m nânc timp pre ios i risipe te
for ele, distruge lini tea i te împiedic s duci o via fericit .
În elepciunea cere s nu te ocupi de ceilal i, în afara uneia din cele trei
situa ii men ionate în lege.
Preceptul urm tor con ine un sfat practic:
12. Discre ia
Preceptul discre iei apar ine regulilor care servesc la ap rarea de ceilal i.
În general, îl numim „discret” pe insul care nu tr deaz secretele celorlal i dar
discre ia fundamental i primar prive te propriile noastre probleme.
12. D celorlal i cât mai pu ine informa ii posibile despre tine însu i.
În anumite situa ii, este evident necesar s dai anumite informa ii, de pild
când încerci s fii angajat. Dar, ca regul general , oamenii sunt înclina i s
ofere prea multe informa ii despre ei. Aceasta se explic prin faptul c e pl cut
s vorbe ti despre tine însu i. Îns experien a înva c o astfel de p l vr geal
se r zbun crunt împotriva palavragiului. Informa iile oferite cu impruden
adeseori au darul s ne d uneze.
i acum, iat un precept derivat din acesta:
12.1. Str duie te-te s fii cât se poate de anonim în locurile publice.
13. Distan a
26
Un alt principiu important în domeniul ap r rii împotriva celorlal i este
acela al p str rii distan ei. El se raporteaz la ansamblul comportamentului,
deci nu numai la acela al informa iilor oferite, cum se întâmpl în legea
discre iei.
14. Simpatia
27
Se întâmpl , desigur, s nu po i evita înstr inarea de cineva atunci când
este vorba despre o disput sau despre o lupt . Altfel îns , trebuie s-o evi i. De
unde preceptul:
Acest precept cere s fie bine în eles. El nu este identic adagiului popular
dup care în eleptul cedeaz întotdeauna. Într-adev r, în eleptul nu cedeaz
întotdeauna ci numai atunci când nu face daraua cât ocaua. Preceptul nostru nu
interzice deci orice disput , ceart sau lupt ci doar pe acelea care sunt inutile.
Un precept derivat se raporteaz la certurile cu cei ce au o putere asupra
noastr .
14.121. Dac po i evita, asta, nu spune nim nui lucruri nepl cute.
28
suferin a altora îi face pl cere. Dar a urma aceast tendin este, în general,
d un tor vie ii fericite i, plecând de aici, contrar în elepciunii.
Preceptele urm toare exprim aspectul pozitiv al principiului nostru:
Trebuie s fii amabil cu toat lumea, dar mai ales cu oamenii importan i
pentru c ace tia î i pot fi deosebit de utili. Or, suntem frecvent tenta i s fim
chiar mai pu in amabili fa de ei, deoarece stârnesc invidia cu mare u urin .
i nu e deloc necesar s spunem c omul în elept nu resimte niciodat invidia,
care nu-i d nimic i îi r v e te pacea spiritului.
29
Este principiul r bd rii în fa a verbozit ii care ne încearc pe to i. Omul
în elept prefer vorbirii, t cerea, i-i las , r bd tor, pe ceilal i s p l vr geasc .
Acest sfat este adeseori dat tinerilor c s tori i care ignor uneori c ceea
ce se cheam „iubire” trebuie s fie mereu cucerit i construit din nou, dar
aceea i regul se aplic tuturor celor care, dintr-un motiv sau altul, sunt
condamna i s tr iasc împreun . Cu to ii ar trebui s se str duiasc sistematic
i cu r bdare s câ tige simpatia partenerilor.
15. Fidelitatea
30
16. Solidaritatea
16. Fii solidar în mod cump tat cu grupul c ruia îi apar ii.
Este vorba aici despre leg tura cu grupurile umane iar nu cu indivizii.
Normal, fiecare om apar ine unor grupuri diferite. Este membru al unei familii,
unul dintre locatarii unui imobil, cet ean al unei comune, al unui jude , al unui
stat, apar ine unei na iuni. Pe de alt parte, el poate fi i membru al unui partid
politic i al unei confesiuni religioase, membru de onoare al societ ii de
cre tere a iepurilor de cas i al asocia iei prietenilor p durii.
Or, natura uman este astfel croit încât nu po i avea o via fericit f r
solidaritatea cu aceste grupuri. C ci omul are nu numai nevoi individuale ci i
nevoi sociale. Lui îi pas ca grupurile c rora le apar ine s fie prospere. În al i
termeni, el are i sentimente sociale. Anumi i în elep i au chiar gândit c
secretul vie ii fericite const negre it în echilibrul dintre sentimentele personale
i cele sociale.
Prin urmare, omul în elept d satisfac ie i nevoilor sale sociale i are grij
ca grupul s u s aib succes. Nu cit m decât câteva precepte privitoare la acest
aspect i o vom face la sfâr itul acestui manual pentru c sunt cel mai bine
cunoscute i se bucur de o mare popularitate în rândul jurnali tilor, oamenilor
politici, morali tilor i clericilor. C ci tr im într-o perioad de „socializare”, în
cursul c reia se str duie te constant s ne conving c trebuie s ne sacrific m
cauzei sociale cutare sau cutare, în elepciunea nu înva , desigur, nimic de
acest gen i ea se distinge de un na ionalism vulgar i de altele asemenea în
dou moduri:
(1) În cazul în elepciunii nu este deloc vorba despre o „îndatorire”
fa de o entitate în genul na iunii sau clasei ci pur i simplu de satisfacerea
anumitor nevoi ale individului.
(2) Preceptul solidarit ii nu oblig decât cu clauza „în mod
cump tat”. Este adev rat c aceast limitare este prezent în fiecare lege
a în elepciunii dar ea cap t o importan deosebit în acest caz c ci mai ales
în numele nevoilor sociale oamenii au comis prostii i crime de necrezut, s-au
l sat omorâ i, au torturat i m cel rit pe ceilal i. Omul în elept este o fiin
social dar în chip moderat iar nu fanatic.
Ceea ce înva morali tii este, în majoritatea cazurilor, solidaritatea. Iat
de ce preceptul nostru poate fi formulat i în felul urm tor:
31
sociale i un comportament contrar principiilor care formeaz fundamentul
societ ii - i acestea sunt regulile moralei - d uneaz , cel mai adesea, pân la
urm , individului. Omul în elept este, deci, moral dar f r exagerare.
O lege care apar ine la fel de bine moralei ca i în elepciunii este
principiul gradelor de solidaritate:
„În condi ii aproape egale”, deoarece dac str inul este, de pild , mai
important pentru noi, evident c trebuie s -i d m prioritate. „Din grupul t u”,
de pild unui membru al familiei în fa a unui vecin, aceluia în fa a unui locuitor
dintr-un alt cartier, unui compatriot în fa a unui str in.
Aceast lege este aproape evident pentru bunul sim ul. Într-adev r, ar
trebui s fie limpede c , dac nu putem salva decât o singur persoan , i
trebuie s alegem între propriul copil i un vecin, trebuie s d m prioritate
copilului. Dar, sub influen a propagandei unei false doctrine numite egalitarism
moral”, mul i resping aceast lege acuzându-i pe cei ce o respect de „rasism”.
S-a ajuns pân acolo încât, a fi de acord cu ea este pasibil de pedeaps prin lege
în majoritatea rilor.
S not m c cea mai puternic solidaritate este cea dintre mam i copilul
ei care este ca o parte din ea îns i. Iat de ce în elepciunea poate chiar s -i
recomande mamei s se sacrifice pentru copilul ei.
Aceast lege, asem n toare celei a discre iei (12), exprim acela i gând
dar într-o manier pozitiv . În elepciunea înva s te adaptezi anturajului în
modul de a te îmbr ca, în comportament i în opinii. Este adev rat, omul
în elept nu accept , judec ile mul imii (10.2) dar în elepciunea îl sf tuie te s
nu enun e deschis vederi contrare credin elor mul imii. Exist , desigur,
excep ii de la aceast regul ; astfel, cei ce poart responsabilitatea
afacerilor publice sunt adeseori obliga i s ac ioneze împotriva acestui precept.
În elegem aici prin „grup” nu numai societatea ai c rei membri suntem ci
i grupurile de oameni în care ne afl m la modul fizic. Numai un prost încearc
s impun str inilor propriul s u mod de a se îmbr ca, de a se comporta i
opiniile sale.
Aceluia i capitol îi apar in si preceptele în elepciunii privitoare la
prietenie c ci o mare solidaritate exist între prieteni.
Prietenul este cineva pe care-l iube ti. Or, nevoia de iubire este
înr d cinat în natura uman . De unde adagiul clasic: „Adev rata fericire
const în a iubi i a fi iubit”. S ad ug m c , dac e bine s ai bani, este i mai
bine s ai prieteni boga i.
32
16.41. S - i fie prieten doar cel ce i-a dovedit cinstea i inteligen a.
„Cel pu in trei”, deoarece unul dintre cele dou genuri ale moralei
religioase formeaz poate un alt domeniu care apar ine înc eticii în sensul
curent al cuvântului.
Ca s putem explica diferen ele dintre aceste discipline, vom enun a
câteva propozi ii referitoare la sensul termenilor afla i în discu ie.
I. Morala
33
b) Nu t ia gâtul mamei tale adormite!
Este adev rat c anumi i filosofi o neag , adic dau cuvântului „moral ”
un alt sens decât noi. Pentru ei legile morale sunt legate de un scop. S-a spus, în
mod r ut cios, despre ei c a teapt un bac i pentru ca nu le-au t iat mamelor
lor gâtul. Noi vom spune simplu c exist evident legi care nu promit nici o
recompens i pe care toat lumea este de acord s le numeasc „morale”.
Fire te c fiecare este liber s utilizeze altfel cuvântul, numai c , f când-o, va
merge împotriva uzajului obi nuit. În orice caz, natura a ceea ce numim „legi
morale” este astfel croit încât legile morale ne-ar obliga, chiar dac
îndeplinirea a ceea ce ele pretind ar fi de pedepsit.
Cele dou legi pe care le-am citat au înc o proprietate comun : sunt
evidente.
Nu e necesar s le demonstr m unui om normal; el vede c aceasta e
datoria sa.
Totu i, aceast eviden nu se potrive te tuturor preceptelor moralei.
Exist situa ii în care datoria noastr nu este limpede dintr-odat . În astfel de
situa ii, putem adeseori realiza acest lucru ra ionând pe baza legilor evidente,
ca punct de plecare.
Astfel, nu suntem de acord cu faptul c avortul este moralmente ilicit. De
fapt, se pare c legea „Nu vei avorta” nu este în mod direct evident . Cei ce o
admit ra ioneaz pornind de la legea evident „Nu vei ucide o fiin uman
inocent ”. S not m i c legile, pornind de la care se deduc altele, trebuie s
fie legi morale, deci categorice i obligând într-un mod specific moralei.
Putem afirma deci c :
C. 3. Legile moralei sunt evidente sau pot fi deduse din legi morale
evidente.
34
Marginal, câteva remarci despre rela ia dintre moral i tiin . tiin a nu
se ocup decât de fapte, de ceea ce este, nu de ceea ce trebuie s fie i, în
consecin , nu formuleaz decât propozi ii i nu reguli (cu excep ia regulilor de
procedur tiin ific ). Or, morala se compune nu din propozi ii ci din reguli.
Deci:
C.4. Morala nu este o tiin .
Împotriva acestei afirma ii este ridicat uneori urm toarea obiec ie: legile
pot fi traduse în propozi ii care pot fi obiectul tiin ei . Mai întâi îns , la drept
vorbind, legile nu pot fi traduse în propozi ii, putem doar crea o armonie, în
sens univoc, între propozi ii i legi, ceea ce nu este acela i lucru. De pild ,
legea „Salveaz copilul care se îneac ”, poate fi pus de acord cu propozi ia „A
salva copilul care se îneac este o obliga ie”. i, mai ales, acestea sunt
propozi ii de un gen aparte, al c ror predicat desemneaz o valoare. Ele sunt, de
fapt, criptolegi. Pe de alt parte, ele nu sunt verificabile în mod intersul-biectiv.
Obiec ia nu se sus ine. Deci, morala nu este i nu poate fi o tiin . Invers,
II. Etica
35
Întreb rile i r spunsurile etice nu apar la nivelul con tiin ei omului angajat în
ac iune.
Dimpotriv , ele apar când reflect m la legile moralei. Iat de ce, ceea ce
numim „etic ” poart numele de „metaetic ” (morala noastr se nume te atunci
„etic ”). Dar termenul „metaetic ” este r u ales, c ci meta tiin a, de la tiin a
cu , în limbajul logicii, de unde este luat, este doar studiul limbajului .
Astfel, metamatematica este studiul limbajului matematicilor. Or, etica, în
sensul nostru, se ocup nu numai de limbajul moralei, ci i de entit ile
nicidecum lingvistice care sunt obliga ia, con tiin a moral etc.
Pentru a reveni la propozi iile noastre etice: ce au ele în comun?
R spunsul este c au dou tr s turi comune: (1) sunt propozi ii, (2) au ca obiect
legile morale i problemele legate de existen a lor. Acestea nu sunt legi ci
propozi ii adev rate. Putem spune:
C.6. Etica este un ansamblu de propozi ii, deci nu de legi privind morala.
Ar trebui, deci, s fie limpede c etica nu este tot una cu morala nici
invers. Ast zi, confuzia dintre cele dou domenii nu mai este admisibil . Cât de
diferite sunt rezult i din faptul c
III. În elepciunea
36
moralei. i totu i nu este un precept moral c ci obliga ia proprie moralit ii îi
lipse te, într-adev r, nimeni nu are datoria de a voi s tr iasc mult i bine:
S remarc m c asem narea dintre acest principiu i legile morale este cea
care, probabil, i-a indus în eroare pe morali ti. Constatând cu juste e c este un
precept categoric, ei au tras concluzia, pe nedrept, c în elepciunea este o parte
a moralei.
Confuzia dintre cele dou domenii este, de asemenea, probabil, la originea
c ut rii primului principiu al moralei, la fel de popular la morali ti ca principiul
fundamental. În ceea ce prive te principiile particulare, s începem, ca i în
cazurile precedente, cu ni te exemple. G sim în în elepciune, între altele,
urm toarele legi:
a) Fii deosebit de amabil cu oamenii boga i. (14.211)
b) Nu te certa cu poli istul. (14.111)
Dar aici apare o dificultate. Dac aceste precepte spun ceea ce convine
unui scop, ele spun ceea ce este, constat un fapt, sunt deci propozi ii
deghizate. De pild , preceptul „nu te certa cu poli istul” spune în fond c
„lumea este în a a fel orânduit încât cearta cu poli istul provoac nepl ceri”.
Acest precept nu face decât s constate ceva. Putem spune, deci:
37
Diferen a dintre ea i celelalte tehnologii const mai întâi în aceea c nu
con ine decât principiile de comportament cele mai generale; apoi, în aceea c
pare s presupun caracter, ceea ce alte tehnologii nu fac.
Or, dac este o tehnologie, este vorba într-însa de anumite conexiuni de
fapte. Putem, deci, spune c , contrar moralei,
38
etic propozi ii X X
C. 16. Via a uman este cel mai adesea un compromis între moral i
în elepciune.
V. Morala religioas
Considera iile despre în elepciune ne permit s cunoa tem mai bine înc
un alt domeniu, acela al moralei religioase; din aceast pricin ad ug m aici
câteva remarci cu privire la ea. Prin „religioas ” se în elege morala religiilor
mediteraniene (iudaism, cre tinism i islamism) dar numeroase elemente ale
teoriei schi ate mai jos se aplic , probabil, i altor religii.
S începem, i de ast dat , cu exemple. Urm toarele dou legi apar in,
f r nici o îndoial , moralei religioase (cre tine):
a) Iubi i pe vr jma ii vo tri (Mt. 5, 44)
b) Leap d -te de tine (Mt. 16, 24)
Ce au ele în comun? Putem repeta aproape literal ceea ce s-a spus despre
legile în elepciunii. Ca i regulile aceleia, acestea sunt legi care spun nu ceea ce
este ci ceea ce trebuie f cut. Cu toate acestea, nici un precept al moralei
religioase, contrar anumitor legi ale moralei naturale, nu este evident în mod
direct: toate trebuie justificate printr-un ra ionament plecând de la un principiu
general. Putem, deci, spune:
39
C. 17. Morala religioas este un ansamblu de legi care depind logic de un
principiu general.
Structura logic a accept rii unei astfel de legi este urm toarea:
1. Evit s -L superi pe Dumnezeu.
2. Cine evit s -L supere pe Dumnezeu face tot ceea ce Dumnezeu
porunce te.
3. Dumnezeu porunce te p.
4. Deci trebuie s facem p.
C. 19. Exist dou feluri de moral religioas , una bazat pe frica servil
i cealalt pe frica filial .
40
Urmeaz c aceast moral , ca i în elepciunea, ar putea fi o tiin . Dar,
contrar legilor în elepciunii, acestea nu pot fi justificate pe cale experimental .
Ele sunt justificate prin ra ionament plecând de la textele sacre.
Morala religioas a fricii servile se distinge de în elepciune i prin aceea
c via a fericit , cel pu in par ial, e conceput ca o via de dincolo de
mormânt. În aceast privin , se pot distinge trei tipuri de moral religioas ,
dup cum via a fericit este via a terestr , cereasc sau amândou . Prin
analogie cu C. 12, spunem, deci c :
41
Ca s încheiem, s men ion m problema rela iilor dintre morala religioas
i cea natural . Dou lucruri sunt sigure. Pe de o parte, c exist legi ale
moralei religioase necunoscute moralei naturale, precum cele dou citate mai
sus. Pe de alt parte, c anumite precepte ale acesteia din urm apar in i
moralei religioase, precum legile decalogului. Anumi i teologi merg mai
departe i gândesc c întreaga moral natural este cuprins în morala
religioas . Dar problema ar merita s fie studiat într-un mod mai aprofundat.
APENDICE
TABLA DE LEGI
42
[5.2.] Ocup -te de lucrurile care depind de tine iar nu de cele care nu
depind de tine
[5.21.] Nu te îngrijora degeaba.
[5.3.] Vegheaz s - i asiguri viitorul.
[6.] Fii moderat în toate cele.
[6.1.] Fii moderat în opinii.
[6.11.] Evit afirma iile cu totul generale.
[6.12.] Evit judec ile categorice.
[6.2.] Bucur -te de bunuri i de pl ceri cu modera ie.
[6.3.] E bine s tii savura micile bucurii.
[6.31.] Prefer numeroasele mici bucurii câtorva mari pl ceri.
[6.4.] Nu încerca s des vâr e ti lucruri care î i dep esc posibilit ile.
[7.] Orice hot râre, o dat luat , execut-o cu t rie i perseveren .
[7.1.] Nu te l sa niciodat motivat de fric .
[7.11.] Nu- i fie fric de moarte.
[8.] Tr ie te pentru opera ta.
[8.1.] F tot ceea ce faci cât po i de bine.
[8.2.] Prive te-te pe tine însu i, pe ceilal i oameni i lumea cu ochiul
naturalistului.
[8.21.] Concepe adversit ile ca pe ni te evenimente naturale.
[8.22.] Nu te înduio a de tine însu i.
[9.] Consider rela iile tale cu ceilal i oameni ca fiind foarte importante
pentru tine.
[10.] Fii circumspect în rela iile cu ceilal i.
[10.1.] Cât vreme nu-l cuno ti bine, consider -l pe orice om întâlnit în
cale drept un imbecil r u.
[10.11.] Nu te încrede în nimeni înainte de a te asigura c tie despre ce
vorbe te i c e sincer.
[10.12.] Nu admite nici o propozi ie ca adev rat sub pretext c a fost
publicat prin mijloacele de comunicare social .
[10.2.] Fii independent fa de ceilal i în gândire i în sentimente.
[10.3.] Prefer singur tatea companiei.
[10.4.] Nu da nici un fel de importan onorurilor i insultelor, atâta vreme
cât nu e ti sigur c - i pot fi foarte folositoare sau foarte d un toare.
[10.5.] Nu te privi în oglinda anturajului t u.
[11.] Nu te ocupa de un altul decât dac (1) el poate fi util sau periculos
pentru tine, (2) po i s -l aju i (3) e ti r spunz tor pentru el.
[11.1.] Str duie te-te s - i imaginezi c oamenii de care nu trebuie s te
ocupi nu exist decât în imagina ia ta.
[12.] D celorlal i cât mai pu ine informa ii posibile despre tine însu i.
[12.1.] Str duie te-te s fii cât se poate de anonim în locurile publice.
[13.] Cu excep ia prietenilor i apropia ilor, evit familiaritatea.
[13.1.] Nu fi prea amabil la prima întâlnire.
[14.] Str duie te-te s câ tigi simpatia celorlal i.
[14.1.] Pe cât posibil, nu i-i înstr ina pe ceilal i.
[14.11.] Pe cât posibil, evit certurile.
43
[14.111.] Evit cu orice pre certurile cu cei ce au o putere asupra ta.
[14.112.] terge-o în clipa în care o ceart periculoas te amenin
inevitabil.
[14.12.] Dac nu te cost nimic, sau te cost pu in, nu f nici o nedreptate
nim nui.
[14.121.] Dac po i evita acest lucru, nu spune nim nui lucruri nepl cute.
[14.122.] Nu critica niciodat , în prezen a sa, ara, confesiunea sau
profesiunea altuia.
[14.2.] Str duie te-te s câ tigi simpatia fiec rui om întâlnit.
[14.21.] Fii amabil.
[14.211.] Fii deosebit de amabil cu oamenii boga i i puternici.
[14.22.] F bucuros servicii care nu te cost nimic sau te cost pu in.
[14.23.] F astfel încât prezen a ta i discursul t u s fie pl cute
partenerului.
[14.231.] Apropie-te de cel lalt mereu cu surâsul pe buze.
[14.232.] Flateaz - i partenerul.
[14.233.] F în a a fel încât partenerul t u s în eleag faptul c te
interesezi de el.
[14.234.] Permite-i partenerului s vorbeasc oricât de mult, mai ales
despre sine.
[14.3.] Str duie te-te sistematic i cu perseveren s câ tigi simpatia
celor cu care trebuie s tr ie ti.
[15.] Ac ioneaz în a a fel încât s fii considerat demn de încredere.
[15.1.] Pe cât posibil, nu min i i nu induce deloc în eroare.
[15.2.] În principiu, ine- i promisiunile.
[16.] Fii solidar în mod cump tat cu grupul c ruia îi apar ii.
[16.1.] Supune-te în mod cump tat legilor moralei.
[16.2.] În condi ii aproximativ egale, d prioritate membrului din grupul
t u în fa a str inului.
[16.3.] Conformeaz -te grupului în care te afli.
[16.4.] Ai câ iva prieteni.
[16.41.] S - i fie prieten doar cel ce i-a dovedit cinstea i inteligen a.
[16.42.] Fii fidel prietenilor t i.
TABLA
METATEOREMELOR
[CI.] Ceea ce se nume te în mod obi nuit „etic ” se compune din cel pu in
trei discipline diferite: morala, etica propriu-zis i în elepciunea.
[C.2.] Morala este un ansamblu de legi categorice care impun o obliga ie
de un fel aparte.
[C.3.] Legile moralei sunt evidente sau pot fi deduse din legi morale
evidente.
[C.4.] Morala nu este o tiin .
[C.5.] Nu exist morala tiin ific .
44
[C.6.] Etica este un ansamblu de propozi ii, deci nu de legi privind
morala.
[C.7.] Etica este o tiin i o parte a filosofiei tiin ifice.
[C.8.] Etica este f r importan pentru via ; ea nu este important decât
pentru filozofie.
[C.9.] Principiul fundamental al în elepciunii este o lege categoric , dar nu
este o lege moral .
[CIO.] În elepciunea pare a fi un ansamblu de legi condi ionale,
[Cil.] Preceptele în elepciunii sunt propozi ii deghizate în legi.
[CI2.] În elepciunea este tehnologia vie ii lungi i fericite.
[CI3.] În elepciunea este, sau ar putea fi, o tiin .
[C14.] Metoda în elepciunii tiin ifice ar trebui s fie experimental .
[CI5.] Exist adesea contradic ie între o lege a moralei i un precept al
în elepciunii.
[CI6.] Via a uman este cel mai adesea un compromis între moral i
în elepciune.
[CI 7.] Morala religioas este un ansamblu de legi care depind logic de un
principiu general.
[CI 8.] Legile moralei religioase presupun faptul c cel ce le accept
dore te s evite s -L supere pe Dumnezeu.
[CI9.] Exist dou feluri de moral religioas , una bazat , pe frica servil
i cealalt pe frica filial .
[C.20.] Principiile moralei religioase bazate pe frica servil sunt propozi ii
deghizate în legi.
[C.21.] Morala religioas a fricii servile este o tehnologie a vie ii fericite
terestre, cere ti sau a amândurora.
[C.22.] Morala religioasa bazat , pe frica filial pare a fi un ansamblu de
legi de un gen aparte, ireductibil la altele.
POSTFA
45
una de feluri în care se ascunde când intr m în contact cu ea. F când astfel,
filosoful desprinde categoriile în care fiin ele se ordoneaz într-o lume, în
lumea noastr i, în spiritul lui Leibniz, în orice lume posibil . În eleas astfel,
filosofia are numai de câ tigat ata ându-se de logic , deoarece aceasta, departe
de a fi un simplu calcul, trebuie în eleas ca fiind depozitarul celor mai
minu ioase cercet ri ontologice. Logica articuleaz multiplele rela ii de care
depinde ceea ce filosofului îi place s numeasc „structura” lumii i a
experien ei noastre.
Spre sfâr itul vie ii, Bochenski se proclama fidel al liniei inaugurate de
filosoful austriac Franz Brentano i dezvoltate în chip str lucit de Kazimierz
Twardowski, al c rui continuator direct se considera el însu i - coala de la
Var ovia-Lvov. Tezele acestei coli nu puteau decât s conving un ra ionalist
analitic: valorificarea inspira iei aristotelice i respingerea concomitent a
cotiturii hot râtoare asociate, pe de o parte, cu Descartes i, pe de alt parte, cu
Kant, dup care tiin a se vrea înainte de toate o „critic a posibilit ilor
cunoa terii”; reculul în fa a unei specula ii care î i imagineaz entit i pe care
„nimic în lume” - nici o eviden , nici m car cea care eman din examinarea
modului de func ionare a limbajului nostru - nu o justific ; grija, în fine, de a
g si un vehicul adecvat pentru a exprima rezultatele „ tiin ifice” ale acestei
cercet ri i care nu se teme de solu ia limbajelor artificiale („logica”) al c ror
obiectiv nu este acela de a nega modul nostru obi nuit de a vorbi ci de a face
mai limpede imagine a lumii pe care acesta din urm o con ine pentru a o
confrunta cu demersul analitic informat.
În elegem, atunci, mai u or de ce Bochenski lupta împotriva
„ideologiilor”, a „Weltanschauungen”-urilor, „supersti iilor” i a altor „gre eli”
con inând credin e care nu se puteau justifica. În privin a aceasta el a fost un
du man declarat al Umanismului într-o accep ie pu in special a acestui cuvânt
cheie al culturii noastre occidentale. Dup Bochenski, este umanist o doctrin
care pretinde c acord acestei fiin e numit „om” un loc aparte, întrucâtva „în
afara” lumii. Contrar atitudinii „antropocentrice” pe care o astfel de filosofie
umanist o propag , Bochenski se situa ritos de partea filosofiilor
„cosmocentrice” sau, ca s folosim termenul devenit curent în filosofie,
„naturaliste”. Totu i, pentru a preveni oarecari neîn elegeri, este util de
remarcat c Bochenski considera c un naturalism „reduc ionist” - un „x”
(omul) nu este nimic altceva decât un „y” - se num r printre „supersti iile” pe
care analiza practicat în spiritul schi at mai sus, ca ontologie, ar trebui s-o in
deoparte. A spune c fiin a uman se situeaz „în” lume i se supune legilor
sale nu implic deloc faptul c ceea ce este de spus despre om poate s se
rezume la o istorie narat într-un limbaj „fizicalist”. Caracteristica minimal a
unui naturalism (cosmo-centrism), a a cum Bochenski l-a ap rat, este c tot
ceea ce se insereaz în lume se supune structurii cauzale a lumii; în contradic ie
cu ceea ce au pretins mul i mae tri gânditori ai modernit ii, omul nu este o
excep ie. Departe de a mic ora condi ia uman printre alte fiin e în lume,
aceast constatare o face i mai interesant , cel pu in pentru filosof, c ci cerce-
tarea raporturilor i fundamentelor complexe ale structurii lumii este ceea ce
confer ontologiei, a a cum o în elegea Bochenski, întreaga sa fascina ie. Într-
46
un cuvânt, Bochenski s-a descris drept un naturalist moderat, r mânând nesigur
în ceea ce prive te existen a fiin ei „ideale” (în sensul unui Platon sau al unui
Whitehead, pe care îi admira atât), dar sus inând un „pluralism categorial” (o
pluralitate de tipuri i specii ale fiin ei în lume). Pentru Bochenski nici o alt
viziune nu putea corespunde ra ionalismului „analitic” pe care l-a dezvoltat de-
a lungul întregii sale cariere.
Micul tratat de în elepciune prezentat aici poate fi în eles ca o m rturie a
roadelor acestei atitudini filosofice. Bochenski îl asigur pe cititor c nu a avut
nici cea mai mic inten ie de a scrie o lucrare „ tiin ific ” despre om, i mai a-
les o filosofie moral (pentru distinc ii, a a cum le în elege Bochenski, a se
vedea ultimul capitol). i totu i, reiese din lectura acestui tratat c
în elepciunea pe care ne-o dezv luie Bochenski nu poate fi deloc practicat
dac este sus inut f r tirea sa, ira ional, de „idolii teatrului”, „ideologiile”,
„Weltanschaungen”-urile, „supersti iile”... considerate ca ni te obstacole în
calea unui contact veridic cu noi în ine i pu in propice culturii regulilor de
via pe care Bochenski le formuleaz . Exist , totu i, filosofie în acest text,
înainte de toate ra ionalitatea „common sense”-ului, cea mai potrivit pentru a
completa i înso i în cotidian viziunea cosmocentric supus încerc rii
riguroase a filosofiei „analitice”. Pe planul comportamentului personal, aceast
convingere ar trebui s - i g seasc expresia într-o formul identic cu, sau în
tot cazul apropiat de, cea pe care Bochenski nu înceta s-o repete anturajului
s u: nu v l sa i mâna i de vanitate i nu practica i decât virtu i care v sunt cu
adev rat la îndemân . La urma urmei, omul nefiind „decât un foarte mic i
neputincios fragment din univers”, ar trebui s se poat bucura de „aceast
frac iune de secund de care dispune”.
Edward Swiderski
Fribourg, mai 2000
C R I DISPONIBILE
47
11. Emese Florian, Dreptul familiei, 290.000 lei
12. Pio Baroja, Doamna r t citoare (trad. Viorel Rujea), 90.000 lei
13. Madeleine-Ouellette-Michalska, Femeia de nisip (proz scurt ;
trad.de Voichi a-Maria Sasu), 69.000 lei
14. G. de Villehardouin, Cucerirea Constantinopolului (trad. de Tatiana
Ana Fluieram; cu prefa de Ovidiu Pecican), 125.000 lei
15. Lloyd de Mauss, Pre edin ii Americii (trad. de tefan Borbely),
97.000 lei
16. Aurel Sasu & Mircea Petean, Întoarcerea învinsului. Întâlniri
cu Mircea Zaciu, 190.000
17. George Achim, Iluzia ipostaziat . Utopie i distopie în cultura
român , 150.000 lei
18. Cristina T tarii, Lexicology, 84.000 lei
19.Horia Poenar, O plimbare de diminea pe strada Servandoni (eseu),
92.000 lei
20. tefan Borbely, Opozi ii constructive, 98.000 lei
21. Marius Laz r, Paradoxuri ale moderniz rii. Elemente pentru o
sociologie a elitelor române ti, 150.000 lei
22. Mircea Petean, Cartea de la Jucu Nobil I-II-III, 129.000 lei
23. Mircea Petean, Folie, cirque, scandale (anthologie poetique), 65.000
lei
24. Vasile Igna, La Province de Verudit (anthologie poetique), 65.000 lei
25. Gheorghe Grigurcu, Natur moart i vie (versuri), 65.000 lei
26. Octavian Goga, Coresponden a primit , 1900-1918 (edi ie îngrijit de
Gh.I.Bodea), 150.000 lei
27. Valeriu Anania, Opera literar , voi. I' — Str inii din Kipukua
(roman), 165.000 lei
28.Valeriu Anania, P h relul cu nectar (fantezie dramatic pentru copii;
cu ilustra ii de Cristian Che u ), 69.000 lei
29. Viorel Rujea, Antologia modernismului hispanic. Poezia, 150.000 lei
30. Dafin Mure eanu, Experimentul (proz scurt ), 89.000 lei
31. Flavia Teoc, Din capitala Provinciei. Interviuri cu scriitori clujeni,
75.000 lei
32. Gheorghe Izb escu, Salonul de var . Dubla înf i are (roman; cu
prefa de Cornel Moraru), 99.000 lei
33. Aurel Podani, Ion Buza i, Amintiri despre Pavel Dan (cronologie de
Sergiu Pavel Dan), 130.000 lei
34. Viorel D.Trifa, Memorii, 120.000 lei
35. Aurel R u, Cu Victor Hugo prin trei veacuri (22 poeme traduse i
comentate; cu desene de V.Hugo), 150 pag. B3, 125.000 lei
36. Dumitru Ichim, Poem imaginar dramatic în cinci tablouri, 65.000 lei
37. Florica Ba u Ichim, Gr dinarul din balcon (poezii pentru copii cu
ilustra ii color de Cristian Che u ), 92.000 lei
38. M. Goga, Limba român . Morfologia i sintaxa, 110.000 lei
39. M. Goga, Limba român , Fonetic , fonologie, lexicologie, stilistic ,
80.000 lei
48
40. Lenu a Popovici, Exerci ii i probleme de matematic pentru
clasele I-II, 80.000 lei
SFÂR ITUL C R II
Prof. Ioan Hapca mul ume te lui Dumnezeu c a
reu it s scaneze i s corecteze aceast carte, care va fi
distribuit gratuit pentru ini ierea credincio ilor de
pretutindeni.
e-mail: ihapca2002@yahoo.com
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ajut -
le celor care vor citi, în elege i urma aceast carte!
Amin!
49