De~crierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei MANZAT, ION

Psihologie transpersonala/ Ion Manzat, Iasi, Cantes, 2002 208 p; 24 em

Bibliogr.

ISBN 973-8173-31-0

Ion Manzat

PSIHOLOGIE TRANSPERSONALA

2002

in memoria domnului projesor Petru P. Andrei, un cavaler al demnitiqii si al verticalitiuii spiritului

Cuprins

PARTEA I Concepte ~i campuri tematice

INTRODUCERE

1. Obicctul §i campul tematic al psihologici transpersonale 17

2. Pre-personal. personal. trans-personal 20

3. De la dezvoltarea personala la dezvoltarea transpersonala

(0 scurta istorie a psihologiei transpersonale) 21

4. Institutul de Psihologie Transpersonala de la Palo Alto §i

Centrul de Cercetare William James 24

5. Existenta spirituala-transpsihica: spirit, Sine, cOl1§tiinla extinsa

§i multidimensionala 25

6. Rezumat 26

7. Bibliografie 28

II IZVOARE 051 INAINTEMERGATORI

I. Cei patru evanghelisti (prevestitori) : elvetianul Carl Gustav Jung (1875- 1961), italianul Roberto Assagioli (1888-1974), americanul de origine rusa, Abraham Maslow (1908-1970) §i evreul american, austriac la origine ,

Viktor Frankl (1905-1997) 31

2. Alii prernergatori : Richard Maurice Bucke (canadian, scrie In 1901 - "Cosmic Counsciousness"), William James (1842-1910) §i Constantin Radulescu-Motru (1868-1957 - "Personalismul energetic" - 1927) ... 37

3. Izvoare In psihologiile orientale: Milarepa, Sri Aurobindo, Osho, Lama

Anagarika Govinda .. : 39

4. Rezumat , 43

5. Bibliografie 44

III DELlMITARI §I ANALOGII

1. Ce nu este psihologia trans personal a (cf. John Rowan, Alyce Green &

Elmer Green) 49

2. Transpersonalul cotidian : vocile interioare, intuitia, creativiratea. stari de

extaz, revelatii 5 1

3. Rezumat. 53

4. Bibliografie 53

PARTEA A II A

Psihologia transpersonala a adancurilor

- Paradigma grofiana I?i paradigma lilliana -

- Sinele total §i sinele adanc -

o Prescience, clairvoyance, clairaudience si dilatorii In limp

4. Expansiunea spatiala a constiintei 91

- Transcenderea Ego-ului In relatiile interpersonale §i experienta wlit;'\li duale.

- ldentificarea cu aIte persoane

Idenrificarea §i Cs. de grup - ldentificare eu animate

.. Identificarea vegetala

- Unitatea eu viaja §i cu ansarnblul Creatiei

- Cs. materiei anorganiee

Cs. planetara

- Cs. exrraplauetara

- Experiente In afara corpului, telepatie

5. Conrractia spaliaia a constiintei , 9()

6. Exrensia empirica dincolo de cadrul realitatii obiective 98

- Experiente cu spirite ~i experiente mediumnice

- int,llniri cu entitali spirituale supraul11ane

Experiente eu alte universuri ~i Intfllniri cu locuitorii lor - Experiente arhetipale §i mitologice

- Experiente despre intalniri cu zeitali

- jnlelegerea intuitiva a simbolurilor universale

- Activarea chakrelor si trezirea puterii sarpelui Kundalini

- Cs. spiritului universal

- Vidul supra si metacosmic

7. Semuificatia experientelor transpersonale 103

8. Experientele transpcrsonale §i psihiatria contemporana 103

9. Natura muludimensionala a experientelor LSD. Epilog 104

10. Rezumai.. 105

11. Bibliografie 107

IV

TARAMURILE INCONSTIENTULUI iN CERCETARILE LUI STANISLA V GROF

1. Psihologia transpersonala a adancurilor (S.Grot) ~i PT a Inal\imilor (K.

Wilber); date biografiee despre S.Grof; 59

2. Experiente psihodinamice §i sistemele COEX ; 60

3. Extensia si condensarea constiintei prin stari psihedeliee provoeate de LSD

(acidul lysergic) ; 61

4. Transformarile proceselor fiziologiee §i a celor psihiee; 62

5. Rezumat ; 64

6. Bibliografie 65

V-VI-VII

MATRICILE LUI S.GROF

1 . Experiente abstracte sau estetice 69

2. Experiente psihodinamice (vezi IV, 2) 70

3. Experiente perinatale : 70

traumatismul nasterii (Otto R. Rank, 1924);

similitudinea dintre nastere §i moarte ;

4. Cele patru matrici perinatale §i semnificatia lor (nastere biologics si renastere spirituala) : matricea I (uniunea primara cu mama), matricea a 1Ia (antagonismul cu mama), matricea a III-a (sinergia eu mama), matricea a

I V -a (separarea de mama) , 70

5. Experienta unitatii cosmiee 76

6. Rezumat: 78

7. Bibliografie 79

X ~HJ".IELI~ T()]~!:..(cf. Stanislav Grot)

VIII-IX

EXPERIENTE TRANSPERSONALE

I. Psihoterapia reincarnarii prin hipnoza regresiva - In Europa III

2. Raymond Moody -bizarul profesor din Virginia 112

3. Psihotanatologra (S. Grof & Joan Hallifax Grot) J 14

4. Selful total : 115

5. Praetica respiratiei holotropice 115

6. inlelepeiunea arhaica ~i stiinta moderna (S. Grof, 1984) 116

7. Rezumat 117

8. Bibliografie 118

1. Caracterizare generala " 83

2. Clasificarea experimentala a experientelor transpersonale 84

3. Expansiunea temporala a constiintei 85

• Experiente embrionare §i foetale

• Experiente aneestrale

• Experiente eolective §i rasiale

• Experiente filogenetice

• Experiente deincarnari trecute

XI SINELE ADANC DIN CENTRUL CICLONULUI (d. John Lilly)

I . "The deep Self! the center of the cyclone" 12 I

2. Privarea senzoriala In "flotation tank" (bazinul de imersie) 122

3. Paralela intre conceptia lui John Lilly si psihologiile orientale 123

4. Abisaiitatea psihanalitica §i "Sinele adinc" 124

5. 6.

Rezumat. 124

Bibliografie 125

PARTEA A TRElA Psihologla transpersonala a inaltimilor

- Paradigma wilberiana : spectrulconttiintei ~i Sinele transcendent-

XII CONSTIlNTA' MULTIDIMENSIONLA SI PSIHOLOGIA INTEGRALA

1. K~n Wilber - "~inst.einal constiintei" 131

2. Nivelurile constunter 131

3. Liniile sau flux uri Ie (streams) 132

4. "Statile" neobisnuite de constiinta.. 133

5. Relatiile intre "starile" de constiinta §i structurile constiintei.

Evolutia constiintei 134

6. Rezumat. 135

7. Bibliografie 136

XIII SPIRITUL ESTE ASCENSIONAL SI SUPRAMENTAL

I. 2.

Spectrul constiintei - psihologia perenis 139

Stadiile dezvoltarii constiintei (K. Wilber - "Up From Eden", 1983) §i

chakra din traditia hindusa 140

Cvadrantele Wilber (mode lul AQAL) 144

Rezurnat. , 146

Bibliografie 147

3. 4. 5.

XIV SINELE TRANSCENDENT (K. Wilber, No Boundary)

I. S inele sau martorul transpersonal 151

2. Intuitia transpersonala - intuitie a nemuririi 152

3. Sinele transcendent -0 raza a Divinitatii 153

4. Unitatea constiintel sau Constiinja unitara., 155

5. Rezumat. 155

6. Bibliografie 156

XV PSIHOTERAPII TRANSPERSONALE

1. Virtutile si limitele psihoterapiilor transpersonale (apud 1. Rowan) .. 159

2. Conseeinje critice. Unnarile teoriei transpersonale 160

3. Critica §i viitorul psihologiei transpersonale 163

4. lpostazele Sinelui din perspectiva transpersonala (recapitulare) 164

5. Rezumat. 165

6. Bibliografie 165

PARTEA A IV-A Perspectiva romaneasca

XVI - XVII - XVIII

o POSIHILA VIZIUNE TRANSPERSONALISTA ASUPRA SPlR lTV 1.:!1_I_~!U I~J_<.:~_g 0 l\1.1_B)~:§:~----·

I. Trans-personalul din cele patru mituri esentiale romanesti 171

- Balada Miorita ;

- Mesterul Manole ;

- Baba Dochia ;

- Zburatorul.

2. Marea trecere: riturile mortilor , 174

3. De la Zalmoxis la "Cimitirul vesel" de la Sapant<t 176

4. Ursita §i preursita (Mihai Eminescu); ursitoarele 177

5. Taramu! celalalt, Apa Sambetei, Valea plangerii (P. Ispirescu) 178

6. Rezumat 179

7. Bibliografie 180

XIX ORTODOXIA SI SPIRITUL ROMANESC

1. Transcendere - indumnezeire (L. Blaga) 183

2. Despre vise si vedenii (Ilie Cleopa) 184

3. Smerenie §i isihasm ( .. rugaciunea inimii"), D. Staniloae 185

4. Rezumat 186

5. Bibliografie 186

XX I'SIHOLOGIA TACERII (Ion Manzat iii Mariana Tanasc)

I. Tacerea mistica transpersonala 189

2. Rugaciunea duhovniceasca 190

3. Inima §i tacerea spiritului 191

4. Rezumat........................................................................ 191

5. Bibliografie .. , , 192

XXI - XXII PSIHOLOGIA SINERGETICA (I. Manzat)

o cornplementarizare a transpersonalului abisal ~i a celui ascensional

1. Transconstiinta : eruptie abisala (metafora vulcanului) 195

2. Sinele sinergizorul suprem a tuturor rransformarilor constiintei 197

3. Constiinta mulridimensionala pentadica 198

4. Transcenderea, cosmizarea, revelatia §i rugaciunea din perspectiva

psihosinergetica 20 I

5. Rezumat 203

6. Bibliografie 204

7. Recapitulare generala , 204

PARTEAI

CONCEPTE, IZVOARE ~I CAMPURI TEMA TI CE

I. INTRODUCERE

1. Obiectul §i campul tematic al psihologiei transpersonale

2. Pre-personal. personal. trans-personal

3. De la dezvoltarea personala la dezvoltarea transpersonala (0 scurta istorie a psihologiei transpersonale]

4. Institutul de Psihologie Transpersonala de la Palo Alto ~'i Centrul de Cercetare William James

5. Existenta spirituald-transpsihicd : spirit, Sine, constiinta extinsa ~'i IIIII/ridimensionala

6. Rezumat

7. Bibliografie

") -, V/~(J J.'

I, c '''~AO~rC'. <1'1 ;.", •

Pslhologie transpersonala =- p, ~~ ~1C.le,.Zz,~'t{' t~h ~Lt~i- ~). i

{)A_W)c:M)JC, (j 1

1. Obiectul ~i ciimpul tematic (II psihologiei transpersonale (PTJ

Psihologia transpersonala extinde cercetarea psihologica a persoanei p'lIlii ]a Qjmensiunei!__spirituala _~:0g~_1l\~l,_pun[lI1d accent pe studiul ~.::.!ariLoi· §i.2!£: ~prin ~a!!_?(~l11~1~~'p'9.!_£.Es:!il!}_~~!~I_._I~Jf!~turLP ro funde eu" ill t':.r io!:~!_~.i~~\e I (Sinele), depa~ind constiinta Eului. PT este cea mai nouaoneiHare sau rarnura a pSiilOiogiei liii'iVe'fS'are,-miicrconslderata a IV -a foqa, din punet de vedere istoric (eelelalte trei forte sunt : I - Behaviorismul, II - Psihanaliza; III - Psihologia umanista). PT este 0 evolutie naturala a psihologiei umaniste (fondatori : Abraham Maslow, Carl Ransom Rogers, Erich Fromm), 0 amplificare §i 0 aprofundare a acesteia spre explorarea Sinelui ~i a eapacita\ilor transpeL~QlJ.!!le de tn1l1s<:e!:ltl~l:e. cosmizare §i spiritualizare. Aceasta noua ramura a psihologiei '-promoveaza ~~ea §i dezvolta;:;;-~ tuturor potentialitatilor latente ale fiintei umane. persoana fiind conceputa nu doar ca fiinta sociala, ci §i ca fiinta spirituala.

TRANS-PERSONAL inseamna "dineolo de persoana" sau , mai bine spus , "deasupra persoanei": trecerea dela §IL~?!2§.tl.~!!.t la Sinei_e ca sintezf ;1 COIlstientului, subconstientului §i supraconstientului.

Psihologia transpersonala are ~ua .q!?iecti,'t-£ principale :

intelegerea experientelor transpersonale , a nivelelor si "starilor" de constiinta aecesibile ornului ;

conducerea procesului de dezvoltare transpersonala a individului prin transformarea permanents a strueturilor psihice §i spirituale.

Psihologia transpersonala ia in considerare intregul spectru al experientelor umane, incluzand psihopatologia, psihoterapia, psihologia analitica, mistica , ex istentialismul ~i nivelurile spirituale orientale. Modelele §i teoretizarile sale nu rezulta nicidecum din cercetarea bolilor, ci, dimpotriva, evig_~ljifl01_e)\,pe.rie1Jl"le Q_!nului sanatos si Ilill1!!f, care doreste sa-§i active~i sa.:§i~alorizeze capacitatil'e latente ale spiritului sau, Astfel, psihologia transpersonala ar pute;lflCfeTmltR"'ca psihologie a sanatalii ~i ernergentei porentialitatilor umane.

Pentru aceasta noua orientare psihologica personalitatea nu este un seop in sine, ci 0 parte insemnata a Fiintei umane care permite manifestarea Sinelui, un intermediar in:respTi1i~rTUil;e.·-'EUICon§tient (Ego-ul), format prin interactiunea eu elementele sociale ~i culturale, reprezinta doar 0 manifestare a "ceva" mult mai larg §i mai profund care constituie esenla Fiin!ei un1?ne: oricare ar fi denumirea pe care i-a dam - .§iHe".$E1f~b-Ii:.lllli~- aceasta este sursa §i destinalia intregu~ui eroces e.,X9Jutiv al omului.

Psihoterapia transpersonala demonstreaza valentele practice, aplicative §i de invigorare a sanatalii mintale ~, Aceasta noua metoda psihoterapeutica abordeaza omul integral, luand In considerare toate domeniile activitatii urnane : fiziologice, ernotionale, cognitive, spirituale etc. Extinder[;l1 .con§tiinlei dincolo de

_ 71:1; _ ... _~_.,_.~",."~, .. , ... _.,', .. ,,,.,,_, .. ,._.," •. ,_-,,,,_ ...

limitele Eului cste consiq~ratL.L!!ng.:uJJf!.1JQ]A._J2£l1tnL0_I)_cl.t:,~!!. Psiho.crapia transpersonala , ~gralld practicile occide~.~is:ilupl!;iliwJ.e....Q[ie1illJl.i:. ~rizeaza ~ulia bio-Esiho-sJ2.iritual_51 §i deschide larg portile pentru manifestarea luciditatii, crearivitatii ~i intuitiei,

18

Ion Manzat

Campul tematic al PT studiaza :

"startle" de eon~tiinia modificata ; constiinta subliminala ~i supraliminala ; constiinta extinsa ~i multidirnensionala ;

< evolutia atat a subconstientului, cat §i a supraconstientului (constiinta cosmica) ;

familiarizarea cu practici ~i experiente din religiile occidentale (extaz mistic §i revelatie) §i orientale (meditatia transcendentala) ; experientele arhetipale ;

psihologia concentrariisi meditatiei ;

"peak experience'; §i "plateau experience" (A. Maslo»,) ; .

procesul de implinire a Sinelui ("Selfactualization") ; Ll'vU)};7;._Oh.J:.., o. ~ noile ipostaze transpersonale ale Sinelui: Sinele total, Sinele adaiic §i &nek Sinele transcendent ;

opunuzarea dimensiunilor spirituale ale omului prin transcendere §i cosmizare, centrare §i sinergizare ;

dezvoltarea ~i lmplinirea metanevoilor ;

sacralizarea vietii eotidiene ;

realizarea §i autorealizarea transpersonala (Selftranscenderea) ; arta transpersonala (simboluri §i arhetipuri transpersonale) etc;

Cele mai multe din aceste teme sunt enumerate de catre R. N. Walsh §i F. Vaughan In lucrarlle : Beyond Ego. Tranpersonal Dimensions in Psychoi<J.gy (1980) §i Paths beyond Ego: the transpersonal vision (1993).

Psihologia transpersonala este nemultumita de "partialitatea" psihologiei contemporane, de faptul ca. fiind obsedata de analiza §i cognitivism, se opreste la aspecte limitate ale psihismului uman, ea ea nu exploreaza sintetic, In totalitate §i In profunzime trairile psihice ale individului. Psihismul este compus din proeese, trasaturi, operatii, pe cand spiritul este sinteza, este totalitate §i transcendere. PT i§i propune sa cerceteze nu numai psihieul, ci §i spiritul, de pe pozitiile unei psihologii integrale §i integratoare. PT plaseaza in centrul preocuparilor sale ~E. cu lOate _t!~~fo:.marile. ,sale (constient, subconstient §1 supracoi1§ti(;~t), considerata a ~ffllnenslUnea centrala care of era baza §i contextul tuturor experientelor" ; constiinta este "solul" sau "marea mintii universale".

Aceasta noua orientare - tara sa nege psihologia cognitiva, psihanaliza §i behaviorismul, ci incercand sa Ie integreze intr-o concep(ie sintetizatoare - urrnareste sa-i deschida noi orizonturi psihologiei ~i p;:li1 aceasta sa dezmargineasca ~.~ ... E£.:.::f~.!!_tiilile manifeste ~L~L\l.~~1!!.t_c.a_ll~tr_er.Omul nu este un agregat de mecanisme. I1U este doar un sistem de procese cognitive, nu este doar 0 fiinia care reflects realitatea externa ; ~este deschis spre univers,._~§~ .... _ el insu~i un univers cu posibilit~li de "cre&tere din illtscrigr", este 0 piin\a spirituala care intrepnnde un permanent §i chinuitor pelerinaj spre centrul fiintei sale, adica Sp're Sine, nucleu ~i sinteza interioara. --

Psihologia transpersonala se straduieste sa dea un raspuns unor tulburatoare inrrebari :

"cum am putea elibera individul de cercul prea stramt al conditionarilor interioare ?" ;

Psihologie transpersonala

19

"cum sa-l ajutam sa tread 1 de la condilia umana A A VEA. la conditia lui A FI?"

--

"cum sa-l stimulam pe om sa-si finalizeze proiectul sau interior. sa

ajunga pfll1a la implinirea Sinelui (" Selfactualization" . cf. A. Maslow)?" (Jack Engler, 1984: "Trebuie sa fij cineva inainte de a deveni nimeni") ;

"cum l-am putea ajuta pe om sa ajunga la trairea plenarltJllli;g.rallLa "starilor" s~~qS .. CQJJ§Ili.!llii?" ;

"cum ar putea fi puse in functie toate potentialitatile constiintei ?" ; "cum sa-i redam ornului calitatea sa de Fiin\a spiriruala. multidimensionala ? ".

Psihologia transpersonala raspunde :

prin eliminarea contradictiilor defensive ~i obstacolelor interne care genereaza "frica de viata", "frica de adevar" ~i "frica de viitor" ; prin linistirea §i relaxarea mintii, eracticand nl~todLru:.. .. lllCd.ita.ti~ mai ales meditalia transcendJ;Jllil!E (meditatia nu este numai un proces de cunoastere, ci §i istoria spirituals a unci persoane ; mcditalia este in primul rand 0 refleqie despre Sine) ;

prin concentrare §i eiiiliiii"frea"drs"i"ofsiunilor percepruale ;

prin controlul voluntar asupra proceselor fiziologice §i a trairilor psihice ; prin autocunoastere §i transforrnare spirituala ;

prin expansiunea constiintei dincolo de limitele de spatiu ~i limp. prin trairea "din interior" a tuturor transforrnarilor constiinjei, p;ina la patrunderea In orizontul constiintei unitare ;

prin depasirea psihanalizei pana la psihosinteza lip Assagioli ; prin empatie si interrelatii calde si senine cu sernenii ;

prin transcendere, cosmizare §i sinergie etc.

Pe scurt, obiectul psihologiei transpersonale este existenja spirituala a

omului, depasirea Iimitelor persoanei §i ~Eirituali.Mr~,~in Cl!.!.)Wg:E.£~,2jill:U!i R. Walsh §i F: Vaughan (1993) au ararat ca putem ajunge la viziunea transpersonala facand "pasi dincolo de Ego".

Stanislav §i Christine Grof (1989) au lansat sintagma "eruergenja spirituala" .

A. H. Almaas (1986) credea ca escnta PT este "abordarea de 'lli!mant,il realizllrii li'iuJJ1[lf_£".

Ken Wilber (1997) spera ca prin PT omul sa ajunga la "~ sp'iritului" .

20

Ion Miinzat

2. Pre-personal, personal, trans-personal

Cercetatorii transpersonalisti ne invita sa evitam confuzia intre pre-personal si \_@l1s-persol1al. De exemplu, complexele freudiene apartin clar prepersonalului ; arhetipuri jungiene. ca atribute ale speciei, rasei, natiei sunt mai prepersonale, dar sunt si 0 poarta deschisa spre transpersonal. Transpersonalul avanseaza dincolo de personalul - limitat, cuprinzand experienta cotidiana si constiinta Ego-lui §i este mai bogat decat pre-personal (ceea ce precede personalul). Pre-personalul este mai limitat decat persona luI. Ken Wilber (1983) spune ca a confunda acesti termeni inseamna a comite eroarea pe care el 0 numeste the pre/trans fallacy. Confuzia este destul de raspandita.

Ceea ce este ferm fixat in pozuia rnedie este personalul care reprezinta constiinta cotidiana §i intelegerea realitatii exterioare, este ceea ce Wilber numeste pozitia Mental Ego.

III rezumat, retineti :

"."."-----.-"--"---.-------------"--~-.-"-"---------

• PERSONAL - constiinta trupului, constiinta vietii psihice, inconstientul

prezem: - MeN/A L C(;'i() _,

• PRE-PERSONAL - inconstientul freudian, inconstientul jungian, preconstieruul :

• TRANS-PERSONAL - viata spirituals care depaseste relatia tfUp - psihic (trans-constientul §i trans-inconstientul)

Am putea plasa, pentru vizualizare, cele (rei dimensiuni pe 0 banda spectrala :

+-Personal __..

11111111111111111111111111111111111111111111111111111

Pre - personal

Trans - personal

Fig. 1

Stanislav Grof sublinia ca experientele transpersonale sunt acele experiente care presupun 0 expansiune, ~ltensie a cOI1$tiinlei. dincolo de frontierele Eului §i dincolo de gr!1!.!tt~.~ tfJ}lQ.\;lluL~L~I2.i,ltill_!0~j-erG~RBt~=.~.QQi.li~IAsadar , experientele transpersonale 11 conduc pe om spre trairea transcenderii, cosmizarii §i spiritualului.

Psihologie transpersonala

21

3. De la dezvoltare« personalii la dezveltarea transpersonalii (0 scurtii istorie a psihologiei transpersonale)

Pe la mijlocul anilor 160, . ai secolului trecut, cand s-a statornicit acordul di psihologia umanista ar trebui sa se Concentrez!U2.e obiectivul realizarii depline a Sinelui, cu accentul p_e realizare~U!..@§S£!lg~!:J.illta..J pr~ftxuTtrans" avfuidun-erect~aproapenl'agl'c, s-a cazut de acord ca noua orientate sll se numeasca psihologie transpersonala, un concept construit ~i lansat de cehul Stanislav Grof $1 americanul Abraham Maslow.

A. Maslow (1908-1970), scrie in''!'96s, cl"tdorannn·iiln'fe~·ifea-"inl.i'ri, in lucrarea Toward a Psychology of Being: "Consider ca paihologiaurnanista, cea de-a treia foqa, este una tranzitionala, 0 pregatire pentru 0 aita, transpersonala, trans-umana", in 196,9., Maslow fondeaza Asocialia Americana de Psihologie Transpersonaia, impreunll cu Carl Rogers, Viktor Frankl, Anthony Sutich , Stanislav Grof, Jim Padiman, in acelasi an, asociatia va edita Jurnalul de Psiho-

logie Transpersonala. .

Caracteristicile distinctive ale abordarii umaniste, care deschid noile cai spre transpersonal, sunt sintetizate de ~au(entiu Ml!!:.<llil.D (1997, p.334-336) astfel :

a. focalizarea pe aspecteie de varf ale experientei umane, printre acestea fiind creativitatea ~i toleran\l!.;

b. valorizarea experientei subiective a individului (abordarea fenomenologics) ;

c. ascensiunea dimensiunii prezentului, cu minimalizarea dimensiunii trecute sau viitoare, ln abordarea terapeutica ;

d. postularea responsabilitatii fiecarui individ pentru tot ce se petrece In viata sa, trecutul neinfluentand prea mult prezentul ~i in nici un caz predeterminandu-l, Asigurandu-i-se conditii favorabile, individul se va dezvolta in conformitate cu directia doritll $i cu alegerile sale.

Sinele este conceput de umanisti cafiind gotentialul cre§terii §i~lt;'i.rjj optime. Umanistii inlocuiesc freudianul "intelegere de sine" cu conceptele "implicare a Sinelui" §i "implinirea Sinelui",

in "Crezul psihoterapiei_~iste,::, formulat In "The Articles of the American Association tor Humanistic Psychology" (M. Lee Hodnett, 1973, apud L. Mitrofan, 1997, p. 334), sunt enumerate conceptele fU!_1daI?entale ale_l?l!.~logiei umaniste :

~t;e; creativitate ; Sine; Selfactualization; crestere si implinire ; valori superioare; fiintare : devenire; spontaneitate; joc; humor; naturalete : caldura ; transcenderea Ego-lui; autonomie; responsabilitate; sens; fair-play; experienta transcendentei : experienta de varf ("peak experience") etc.

Multe din aceste concepte pot fi regasite III programuf'tematic al psihologiei transpersonale.

~~.J2.~i!J...9.!2~.i,]!!~~nJ~t~ In privinta conditiei ornului, care va fi continuata §i aprofundata de transperson31i§ti. se bazeaza pe :

respectul pentru valoarea persoanei; respectul fala de Sine ~If - ~s.te.w) ;

22

/011 Manzat

respectul pentru @'e~ellle,ls, <J~l.b,g~ extinderea constiiiijei si trezirea mentalului ; 'interes pentru exploatarea personalitajii integrale.

A, Maslow si C,R, Rogers depasesc sfera psihologiei umaniste, an untand zorii celei ere a "patra forte" - forta transpersonala.

Prill extinderea perspectivei transpersonale din psihologie spre sociologic, antropologie, etnologie, educatie, stiintele comunicarii, s-a ajuns la infiintarea Asocialiei Transpersonale Internalionale (1971) care va organiza conferinte §i congrese in toate continentele lumii: I~lda(1972), Brazilia, Finlanda, SUA (1979), Australia, India (1982), Elvetia (1983), Japonia (1985), Cehia, SUA (1992), Irlanda (1994), Brazilia(I996).

Noua paradigms si-a facut aparitia §i in domenii conexe sau indepartate : medicina, stiinjele 'educatiei. fizica cuantica, matematica, arta etc.

Schimbarea paradigmei a fost favorizata §i de cunoasterea extensiva a practicilor §i metodelor orientale de transformare , multe dintre ele fUnd adaptall'

pentru melli.a.l.\.i.l..,Q,~\ilL -

Oficializarea transpersonalului in Europa s-a realizat in 1987. cand a luat fiinta Asociatia Transpersonala Europeana. Aceasta a organizat" congrese la Bruxelles (1984), Strasbourg (1990), Londra (1994), Varsovia (1997). Recunoasterea academica a psihologiei transpersonale in Europa a venit in 1987, prin infiintarea de catre Academia Regala din Marea Britanie a unei sectii de Psihologie Transpersoi1ai'li'il cadrul ~S12.~!li!i.;--~~~:'.rlI[<?1.~g~.

Dezvoltarea psihoterapiei transpersonale a fost sprijinita de infiintarea, in 1994,a Asocialiei Internationale de Psihiatrie SpirituaJa. Primul sau congres, desfasurat la Lyon, a avut ca tema "Meditatia si Psihoterapia" §i a constituit punctul de plecare pentru abordarea transpersonala §i spirituals in psihoterapie. Urrnatorul simpozion, organizat la Sorbona in 1995, a fost intitulat "Spiritualitate : pluralitate §i unitate".

In prezent, reprezentantii marcanti ai psihologiei §i psihoterapiei transpersonale sunt: Stanislav Grof, John Lilly, Ken Wilber, Charles Tart, Frances Vaughan, Daniel Goleman, Claudio Naranjo, Roger Walsh, Pierre Weil, Arthur Deikmann, J.F. Bugental, Elmer Green, Stanley Krippner, Lawrence LeShan, Michael Hutton, Laura Baggio Gilot, John Davies etc.

In Romania primul studiu referitor la orizontul ternatic §i la perspectiva PT a fost elaborat §i publicat de"' Ion Manzat in Revista "Academica" %llSuSt, 1,22;); acelasi autor a tinut primul curs universitar ,in perioada 1995 - 998 la Facultatea de Psihologie §i ~tiinle Cognitive a Universitatii Ecologice din Bucuresti, Inprezent, psihologia transpersonala se studiaza doar in cadrul Facultalii de Psihologie a Universitatii de Vest din Timisoara, prin cursul predat de Prof. Anca Munteanu §i la Facultatea de Psihologie §i Asistenta Sociala a Universita!ii "Petre Andrei" din Iasi (titular: Ion Manzat).

hl anul 200 1 s-a infiintat, pentru prima data in tara noastra, Asociatia Romana de Psihologie Transpersonala (ARPT), care si-a propus urmatoarele obiective :

a. initierea §i aplicarea unor metode specifice pentru promovarea psihologiei transpersonale, atat in sistemul educational §i de pregatire / forrnare profesionala, cat §i in toate componentele societatii romanesti ;

Psihologie transpersonala

23

b. dezvoltarea , §i ,. perfectionarea psihologiei transpersonale in lara noastra, atragerea §i utilizarea oricaror resurse benefice pentru sprijinirea acestui nou domeniu ;

c. promovarea, in viitor, pe plan international, a psihologiei transpersonale romanesti, precum si a altor studii care cerceteaza sisternatic interactiunea omului cu spiritualitatea.

ARPT are unele proiecte care 'se afla in curs de dezvoltare :

elaborarea unui "Jurnal de Psihologie transpersonala", doua numere pe an; realizarea uneiedituri a ARPT in 2002 ;

infiiruarea de filiale In lara; pana in prezent sunt inremeiate filiala din Iasi (condusa de prof. Mariana Caluschi) §i filiala din Timisoara (coordonata de catre prof. Anca Munteanu).

Organizarea primei conferinte nationale in cursu! anului 2002 ;

ARPT realizeaza in prezent demersurile necesare pentru acceptarea Asociatiei ca membru cu drepturi depline in Asociatia Europeana de Psihologie Transpersonala §i in Asociatia Internationala de Psihologie Transpersonala.

ARPT are un statut aprobat, Ull sediu in Bucuresti (str. Racari, nr .6, bl.38, ap.26, sector 3) are emblems si sigiliu-propriu,

Comitetul director are urmatoarea components :

Prof. univ. Ion Manzat - presed inte Acad. Alexandru Surdu - membru Prof. Irina Holdevici membru Prof. Anca Munteanu membru Prof. Mariana Caluschi - membru

Psiholog Ovidiu Brazdau - director executiv

In anul 2001 au avut loc mai multecongrese §i conferinte internationale

in SUA §i Europa:

Conferinta Internationala de~tiinta a Constiintei (Albuquerque, New Mexico - 20-25 aprilie) ;

Congresul de Psihoterapie Transpersonala (Grenoble - 4 noiembrie), organizat de Asociatia Pranceza de Psihologie Transpersonala (al Vlea Congres);

Conferinta Asociatiei Americane de Psihologie Transpersonala (San Francisco, 23 august) ;

Seminarul de hipnoterapie transpersonala ~i programare neurolingvistica (Seattle, 29 iunie - 15 iulie) ;

Conferinta de Psihologie Energetics (San Diego, California, 8·15 mai) ; Conferinta Internationals de Respiratie Holotropica (Wiscounsin, 22-29 iunie) ;

Conferinta Internationala a Asociatiei pentru Studiul Stiimific al Viselor (Universuatea California, Santa Cruz, 10 - 15iulie) etc.

24

Ion Manuu

4. Institutul de Psihologie Transpersanalii de ta Palo Alto $i Centrul de cercetare William James

(apud Laurentiu Mitrofan, 1997, pg. 345::- 347)

Institutul de Psihologie Transpersonala de la Palo Alto, din California, este eel ll1ai pre~~gi9s la~~L~.~~L~i ~.~r!llls.p.~ISQnaleJa ora actuala in domeniul PT. Eleste "inima" cercetarilor §i formarii profesionale in PT, sustinand prcgrame de masterat §i teze de doctorat.

Instirutul (ITP) a fost fondat in 1915 de catre prof. dr. Robert Frager, impreuna cu care l§i desfasoara studiile §i ~estiga!iile nume devenite deja celebre In lumea stiintei : Charles Tart, Arthur Hastings,. William Brand, Rosemarie Anderson, Kathleen Wall, Jill Mellick, Paul Roy, Robert Schmitt, Irene Lazarus, Michael Hutton, Arlene Mazak, Hillevi Ruumet.

Din perspectiva grupului de la Palo Alto, PT creeaza 0 conexiune intre domeniul stiintific al psihologiei §i spiritualitate, privind dincolo de individ §i avand un unghi de vedere mult mai larg asupra lui, 0 viziune holista, Bazandu-se initial pe contributiile cele rnai valoroase din psihanaliza, behaviorism §i psihologie umanista, domeniul transpersonal a incercat sa Ie extinda §i sa Ie depaseasca,

Dupa cum confirrna rezultatele cercetarilor de la Palo Alto, experientele transpersonale au avut un efect profund,transformator In vietile celor care Ie-au trail. aducand 0 noua intelegcre a iubirii, a comRa~lIn.\i, precum si 0 cunoastere de dincolo de obisnuit, supracU!10a§terea. Ei au devenit mai intelep\i, adica mai deplin con§tieIl\i de limitele §i disto~~.iunU~.Jor l!]_,cll_fl().?.~ter~.§.L~_C!!.llp.()x.t~lnlel1t. -

Obiectivele declarate ale transpersonalistilor de la Palo Alto sunt dialogul deschis si explorarea cu mintea treazll In scopul extinderii posibilitatilor de autocunoastere §i autotransformare. W. Hartman, presedintele Institutului de Stiinte Noetice, declara : "Ca unul dintre pionierii educatiei transpersonale, ITP si-a castigat un respect profund pentru calitatea sa academica. EI aduce 0 contributie majora 13 schimbarile din constiinta noastra care ne vor ghida in viitor".

Alte scopuri ale ITP sunt :

sa inveje cursantii sa incorporeze valorile transpersonale in fiecare aspect al vietii lor;

sa contribuie prin cursuri, strategii de masterat Si doctorat 13 forrnarea formatorilor in psihologia Si dezvoltarea transpersonala ;

sa contribuie la imbogatirea experientei cognitive ~i s11 lntampine nevoile lumii cu compasiune §i eficienta ;

sa i,ncura jeze d~!E!.r~.~p_~r~<?ll'!!L§L"!~Q)1§p.~J~q1.1.'!ILg£~l.ll1~,~HI~

expe~~:~;l:~!~_:.,.~~t?~b,~~"l!,\~~ jl l~l,![.g;~e~<:l1e cr.\!~uy.a,; .,

sft of ere atenfte §J SPflJ111 lI1~Ua'lzat, precum §J un mediu 111 care

sensu I comunitar sll fie In egala masura dezvoltat §i cultivat.

Intreaga activitate ~tiinlifidi a ITP se intemeiaza pe convingerea ca cercetarea riguroasa, academica, trebuie insotita de 0 implicare personals profunda, Principalele domenii pe care se axeaza programul educational §i evolutiv sunt : 1) domeniul intelectual : 2) domeniul expresiv creativ; 3) domeniul emotional - clinic; 4) domeniul

spiritual; 5) domeniul corporal; 6)domeniul comunitar §i organizational. '

Psihologie transpersonata

25

Exercitiile experientiale completeaza programul teoretic cu terapii psihocorporale §i transpersona\e, p£!"spective spirituale a~gQale, medi~lie traJ!.§£t;_c!~litillr. psihologia _2'@!ilor'~~Qlilliinlli modificata, psihologia sufismului, a samanismutuj si

ale misticism~~tin, c0!l}~.i£~t;_~r§9ll.!lli etc. , .. , ... ---- ,_ -"

Un alt grup de cercetatori, derivat din ITP - Palo Alto, este constituit sub numele de Centrul de cerecetare "William James", infiintar In 1994. Proiectele acestui centru se refera la :

~. experienjele uma~le ex~eptiona, Ie, spirituale §i mistice ;

- transformarea psiho-spirituala ;

- crestere §i stare de bine fizica §i psihica.

Centrul are in vedere cercetari aplicative ale psihologiei transpersonale in consiliere, terapie, ghidare spirituals. relatii umane §i afaceri.

5. Evolutia spirltualiitranspslhlcd: spirit, Sill;f0ll!itiintli extillsi"i $1 multidimensionalii

in mandala lui Jung (figurajexperienta transpersonala se realizeaza in doi 'timpi : I) Axa Eu - Sine (sineizare); 2)evadarea din cere §i intoarcerea, care este o imbogatire a Sinelui: apare posibilitatea edificarii Sinelui cosmizat sau cosmotic (LBlaga) sau a Sinelui transcendent (K. Wilber).

Conform datelor lui Jung, In ecuatia individuarii, sarcina primei jumatali a vietii include dezvoltarea Eului eu 0 separate progresiva intre Eu §i Sine. Sarcina celei de a doua jumatllti a vietii este relativizarea Eului ca experienta ~i cere relation area cu Sinele : respectiv reuniunea Eu - Sine.

C = complex

Incors tientul colectiv

AxaEului

A = arhetip

Cors tiirt a

Incors tientul -¥~'-+-II- personal

Mandala lui Jung

E.F.Edinger, In "Ego §i arhetip" (1972), realizeaza 0 analiza nuantata a relatiei Eu - Sine. EI considers cll ecuatia generala formulata de lung este corecra, dar observatiile empirice din psihologia copilului si a adolescentului §i

26

Ion Mtmza:

psihoterapia adultului 0 nuanteaza In sensul unei legaturi circulare :

Separare Eu - Sine

/ /

U n iu n e Eu - Sine

Aceasta ciclicitate indica 0 altern are lntre procesul de unificare ~i eel de separare care se repeta de-a lungul vietii, atat In copilarie cat si In viata adulta (apud. Mihaela Minulescu, lntroducere in analiza jungiana, 2001, p. 100 - 101). Realizarea Sinelui (lung) semnifica sim!z.9lic_Q...:J,tlc.ar.llat:e.:.:...a..S.iru:J,ui in via(a muritoaru_EuluLcon~tient. Oricat deii111ref§rd[~~U!.§.l\:_~inele, eI12I:!JlJ:_P"9_2..t£.re.aJ.iJ,g,..9$~.pJ:iu.:§JJ.,

Avansarea de la Eu la Sine echivaleaza cu procesul de seirituaJj;zar~ a omu.:. lui, este un "pelerinaj s re centrul ~ (1. Manzat, 2000). Sinele este'i'1ii'CleUl central al personalH tll, de natura spirituala, care realizeaza sinteza dintre existen[ialitate §i spiritualitate ~i dintre reate ipostazele (transformarile) constiintei : con§tiinla, preconstlent, subconstient, supraconstiinta. Spre deosebire de psihism, care este compus (din procese, trlisaturi, activitati etc.) ~i deci analizabil, Spiritul este necompus, el este sinteza. Sintetizatorul este ~, carecon}ine ~~teza. om - divinitate.

A§a ~ zisele "stari" sau, mai curand, transformari ale constiintei, nu sunt decat ipostaze ale 'aceleiasi constiinte, unitare ~i multidimensionale (1. Manzat si Ovidiu Brazdau, 2002). Toate cele 5 fa1ete ?ole c02~§.tl!ryJs!.l!!2~<;~) .. P...~~~~,!gi£Lc..C~ Pcs-Scs-Tcs J.!...S§..:_<;;,osmic!._,- vezi fig.cap.XXI) au un atrib~t .comun: complementaritatea dintre abisalitate (din subcon§tient) §i cOll§tieniIahtate sau luciditate, distributia proportiilor celor doua dimensiuni este diferita de la 0 ipostaza la alta. Toate cele 5 transformari ale Cs. multidimensionale actioneaza §i functioneaza sinergic (i1dica: impreuna si deodata ~i unele prin ~ .. .u.u.W1s1e dupa altele , d. 1. Ma __ 1999r-smergTzOrUi-e~fe~hosinergia este ~ecta). Aceasta viziune asupra constiintei §i asupra Sinelui este in deplina consonanta cu paradigmele psihologiei transpersonale.

6. Rezumat (concepte fundamentale)

• Psihologia transpersonala (PT) este a IV -a forta care provine din psihologia umanista, a III-a fOfia, pe care 0 amplifica §i 0 extinde accentuand preblematica Sinelui, a constiintei unitare §i a transcenderii / cosmizarii.

• 0111ul nu este doar 0 fiinti'i sociala, ci mai ales 0 Fiinti'i spirituala, capabila de transcendere §i cosmizare, este 0 fiinti'i care parcurge un chinuitor pelerinaj spre Centrul fiintei, adica spre Sine. Prin acest pelerinaj psihismul uman se spiritualizeaza §i astfel omul poate trece de la conditia A A VEA la cea a lui de A FI.

Psihologie transpersonala

27

PT are 0 sistematica conceptuala proprie §i originala. Dintre conceptele ei

fundamentale mentionam :

transpersonalul (Jung) ;

sistemele COEX (S. Grof) ; experienleps;i'iedelice (S. Grof) ;

"altered state of consciousness" (Ch. Tart) ; matricile perinatale(S. Grof) ;

"thedeep Self" (J . LiUy) ;

ipostazele transpersonale ale Sinelui : Sinele total (scoala lui Grot), Sinele adanc (1. Lilly), Sinele transcendent (Ken Wilber) ;

.......".,- ~_. __ .. '~ " -C::7,_.~""

spectrul constiintei (K. Wilber);

"emergenta spirituala" (Stanislav §i Christine Grof) ;

"No boundary" (Ken Wilber); psihologia integrala (Ken Wilber) ; psihosinteza (R. Assagioli) ;

psihiatrie spirituala (B.W. Scottonsi colab); respiratie holotropica (Scoala Grof) ;

visul lucld (Frederick van Eeden, 1913).

In PT se contureaza doua directii : PT a adanurilor (prornovata de S, Grof ~i John Lilly etc) .§i PT a inallimilor (dezvoltata de Ken Wilber).

Sa nu se confunde transpersonalulcu personal ~i pre-personal. :

PERSONAL - Cs. trupului §i a vietii psihice, les. prezent; PRE-PERSONAL - Ics. freudian, les. jungian, preconsneritul ; :l'RANS~PERSONAL - viata spirituala - spiritualizarea psihismului prin trans-con§ti~nt §ltranS::iil'con§tient.

Scurt istoric : _.-,,,.... .

A. Maslow, Toward a Psychology of Being (1968)

In 1969 A. Maslow fondeaza Asocialia Americana de Psihologie Transpersonalll (impreuna cu C .R.Rogers, V .Frankl, S .Grof etc).

In 1971 se tnfiinteaza Asocialia Transpersonala Internationala ;

in 1973 apare "crezul" psihoterapiei umaniste in "The Articles of the American Association for Humanistic Psychology" ;

In 1987 Stephen La Berge fondeaza la Palo Alto "Institutul Luciditatii" (visul1ucid);

In 1994 se tntemeiaza Asocialia Internationala de Psihiatrie Spirituala (congrese: Lyon. 1994; Sorbona, 1995);

In 2001 apare . Asociatia Romans de Psihologie Transpersonala (ARPT).

• Cele mai prestigioase institute de cercetare in domeniul PT functioneaza in SUA: Institutul de Psihologie Transpersonala de Palo Alto (1975) §i Centrul de cercetare "William lames" (1994).

• Existenta spirituala presupune: spiritua1izare, sineizare §i Cs. Extinsa, Spiritul este sinteza, fiind necompus, spre deosebire de psihism care este compus.

Sinteza dintre existentialitate §i spiritualitate §i dintre toate transformarile Constiintei unice (Cs., Scs .• Pcs., Supra cs) este realizata de catre Sine (Self),

•

•

•

•

28

Ion Manzat

Sinele este sintetizatorul care contine ~i sinteza om-divinitate.

Cs. Multidimensionall1 este unitara, dar are 5 fete (ipostaze) : Cs., Pcs., Scs., Tcs ~i Cs. Cosmica ; toate cele 5 transformari au un atribut comun: complementaritatea dintre abisalitate §i constientialitate ("Lumina se afla in intuneric''),

nIBLIOGRAFIE

Ion Manzat - "Psihologia transpersonala". Revista "Academica". august 1993:

Ion Manzat - "Psihologia transpersonala", in Ion Manzat, Istoria universals a psihologiei (curs), Univ."Titu Maiorescu", 1994. p. 133-134:

Ion Manzat - "Psihologia credintei religioase. Transconstiinta umana "(cap. Vlll, "Psihologia religiei in orizonturile transpersonalului, magicului ~i metapsihicii"). Editura Stiinlifica §i Tehnica, Bucuresti, 1997, p.193-212;

Ion Manzat - "Psihologia transei samanice" (cap. XVI, "Transa samanica §i psihologia trauspersouala"). Editura Aldomar, Bucurestl, 1999, p. 149-178;

Abraham Maslow - Toward a Psychology of Being (2'" ed), Princeton, Van Nostrand, 1968 (First ed, 1962):

Carl Ransom Rogers - A Way of Being, Boston, Haughton Mifflin, 1980; Stanislav Grof - Realms of Human Unconscious, New York, Viking. 1975:

John Lilly - TIle Deep Self. New York, Warner Books. 1977;

Ken Wilber - No Boundary. Eastern and Western Approaches to Personal Growth, Boston & London, Shambhala, 1985;

R.N. Walsh si Frances Vaughan - PaUlS Beyond Ego: TIle Tranpersonal Vision, New York, Putman, 1993; A.H. Almaas - Essence: TIle Diamond Approach to Inner Realization, York Beach, Weiser, 1986; Stanislav Grof si Christine Grof - Spiritual Emergency. Los Angeles, Tarcher, 1989;

Kelt Wilber -The Eye of Spirit. Boston. Shambhala. 1997;

Laurcntiu Mitrofan ~ "De la dezvoltarea personals la dezvoltarc transpersonala", cap. 12. in:

Iolanda Mitrofan (coord), Psihoterapia experieutiala. Bucuresti, Editura lnfomedica, 1997;

E.F. Edinger - Ego and Archetype: Individuation and the Religious Function of the Psyche. Boston. Shambhala. 197'2:

Mihaela Minulescu - "Introducere in analiza juugiana". Bucuresti. Editura TREI, 2001 ;

Ion Manzat (coord) - "Psihologia Sinelui. Un pelerinaj spre centrul Filntei" , Bucuresti, Ed. Eminescu. 2000;

Ion Manzat - "Psihologia sinergetica. in cautarea umanului pierdut", Bucuresti, Pro Humanitate, 1999;

Ion Manzat ~i Ovidiu Brazdau - "Constiinta multidimensionala din perspectiva psihosinergetica" (in curs de aparitie , 2002) ;

Roberto Assagioli - Transpersonal Development. TIle Dimension Beyond Psychosynthesis, New York, TIle Aquarian Press, 1991 ;

Laurentiu Mitrofan - "Problematica Sinelui in psihologia transpersonala", in Ion Manzat (coord), 2000. p.281-294 ;

Ovidiu Brazdau - "Procesul implinirii Sinelui. Cercetare teoretica ~i experimentala''. in Ion Miinzat (coord), 2000, p. 235-279 ;

Mariana Tanase - " Individuarea sau "a deveni propriul Sine", in Ion Miinzat (coord), 2000, p.l55-179; John Rowan -The Transpersonal, London & New York, Routlege, 1992.

Il IZVOARE SI iNAINTEMERGATORI

1. Cei patru evanghelisti tprevestitori) : elvetianul Carl Gustav Jung (1875- 1961), italianul Roberto Assagloli (1888-1974), americanul de origine rusa, Abraham Maslow (1908-1970) Ji evreul american, austriac la or;gine, Viktor Frankl (1905 - 1997).

2. AlJi premergiitori : Richard Maurice Bucke (canadian, scrie in 1901 - "Cosmic Counsciousness"), William James (1842-1910) Ji Constantin RMlIlescu-Motm (1868-1957 - "Personalismul energetic" - 1927).

3. Izvoare In psihologiile orientale,' Milarepa, Sri Aurobindo, Osho, Lama Anagarika Govinda

4. Rezumat

5. Bibliografie

Psihologie transpersonald

31

1. Cei patru evanghelisti (prevestitori): elvetianul Carl Gustav Jung (1875-1961), italianul Roberto Assagioli (188,8,-)974), americanul de ortgine rusa, Abraham Maslow (1908-1970) §i esreul american, austriac la origine;

Viktor Frankl (1905-1997)

a) Carl Gustav Jung se naste ill cantonul elvetian Kesswill , la 26 iulie 1875; tatal era pastor protestant (PaulAchilles Jung), mama Emilie Preiswerk. Intre 1895 §i 1900 s~9.mdU~I, intre 1900 §i 1909 lucreaza )a .~pitalul_~~ ~9.~Jllilli.tal~~~&~.2!~}i, din ~, ea asistent allui Eugen Bleuler. In 19(5T"T§1 sus tine doctoratul la U niversitatea din Zurich: eu dizertajia "Asupra

pSiholo&'!7i}i pa~?!~~!.~i ~~a:!:~!l}itu~~~~~~..s.eul.te". In 1903 se casatoreste eu Eiili1;a-Rausehenbaeh (rn~2'-193~, eu care are un mi§1 patru fiiee.

In 1906 Jung incepe corespondenta eu S. Freud. In 1907 11 viziteaza la Viena, . in 1909 l§i ~\1c1arg_insI~$.1}9.~!}1<l_§!li.1}lifiSLfi!:1Ld,~".Fr~w.d, in 1912 ar~ r.::etura eu Fr5!llif. Intre 1904)i 1914 lung este Qrimul pmediI!ttO ... ,!1 l.s.2£l~liei Internalionale de Psihanaliza, In 1912 el incepe cladirea refugiului sau stiintific ~ t;:nurdI;B0111n·gen.··""«··~·'

lung calatore§te in mai multe i1'iri: 1920 - in Algeria §i Tunisia; in 1924 - 1925 viziteaza In SUA: New York, New, Orleans, indienii Queblo din New . Mexico, intre 1925 §i 1926 face expeditii In Africa: Kenya, Uganda, Nilul, Muntele Elgon; in 1938 este invitat in. India la Universitatile din Calcutta, Benares, Allahabad.

In 1948 are loc inaugurarea Institunrlui C.G. Jung la Zurich .

. -

In 1952 publica impreuna cu fizicianul cuantist Wolfgang Pauli (premiul

Nobel), ." ~E!:2!.li~.a~..!!!lJ?Llllsj.Ejl!.~t~.£,QU~.lqr,!:.",il~l!~1 " . .

in 1961 Jung moare senin, dupa.o scurta boala, la Kusnacht, la 6 iunie, la aproape 86 de ani. Inscriptia de pe piatra de mormant a familiei : vocatus atgue non vocatus deus aderit. Jung I§i termina, cu 10 zile inaintea morjii, ultima lucrare "Abordarea in~j!!~l1tulJJi", care apare in "Omul §i simbolurile sale" (1964). in l?Ri4eSrernaugurata Clinica §i Centrul de Cercetare pentru psihologia jungiana la Zurich. Cu putin timp inainte de a muri (1961) lung i-a acordat lui John Freeman un interviu pentru BBC: intrebat daca ~~!l!.\1\:..~~.,J!ulgJaSm!1.tcj!i_:~JL. credo A£u~! "

.. . · .. ···Conceptele fundamentale ale psihologiei analitice jungiene au fost explicate §i interpretate de noi in amplul capitol IX. (88 .de pagini), intitulat "Marea ratare a lui Carl Gustav Jung", care este un omagiu adus acestui titan al psihologiei universale, din volumul "Psihologia simbolului arhetipal" de Ion Manzat §i M.P. Craiovan (1996). Mai recent, Mihaela Minulescu publica "Introducere In analiza jungiana" (2001, Editura TREI, p. 250). Sunt demne de semnalat §i volumullui A. Stevens, lung, publicat de Editura Humanitas in 1994, cartea lui G. Wehr, C.G.Jung, aparut in 1999 la Editur Teora din Bucuresti §i Introducere In psihologia lui C.G.Jung a lui F. Fordham (Editura IRI, Bucuresti).

32

Ion Manzat

Centrala pentru psihologi este conceptia despre individuare, Q!g£.t:~¥l:~l~" pr~~~~!,!1,~U!J,sIivigJ,!JlL i~i poat£_::!!D,[~,.EEPE~E~SJ>lritualizandl!se . In cadrul acestui proces de cautare a Sinelui (sineizare), care dureaza toata Viitla, lung subliniaza importanta functiei de transcendere, sau religioase, sau simbolice. Dupa cum arata Mariana Tanase (2000, p.160), devenirea ~me..l_!-.I.L!<st<:,,1~ ultim al procesului de, indiyi.('iJHlre: "Strabatand odiseea devenirii de sine omul se ~~i~ personalitate, adica devine capabil sa ~ specificul sau innascut, particular §i unic".

Tera ia jungiana, ca §i psihoterapiile transpersonale, nu se adreseaza bolii, ci capacitatilor P'~_,~!~!!~tJ,ui de a conlucra spre ~ impinge de.zvoltareacon§tiintei inspre

PE.~~~!::I,~~_!E~!~_~~~~_~L,iri£iiLC§:~Mihaela rVt iIlulescu:' 200 i :p: 26):'" . """"" ,"

Jung introduce conceptul de incon§tient colectiv ("min tea stramosilor nostri carun!i ") care, desi in mod riguros este pre-personal, este apelat uneori de catre autorul sau ca trans-personal. Continuturile sale sunt arhetipurile, forme inuascute. forme de comportament care au olarga gama de manifestare sub forma de vise sau imagini simbolice. Arhetipurile sunt semne transpsihice ale spiritualitatii strabunilor, care dernonstreaza realitatea unei "ereditati' psihice prin care se conserva identitatea personalitatii §i profilului spiritual al raselor, etniilor, natiilor etc. Arhetipul centralzreglator al persoanei este Sinele. Exista, arata Mihaela Minulescu (2001, pAl), trei sensuri congenere: a) Sinele reprezinta psihismul spiritualizat, ca totalitate functionala unitara ; b) Sinele ca arhetip central de ordine §i sens interior; c) Sinele ca baza arhetipala pentru Eul Individual,

Mai in profunzime, avem marturia unei rniscari de auto - innoire interioara in cadrul Sinelui, descrisa de Jung In opera sa Aion (1959): "Sinele nu este 0 cantitate statica sau 0 forma constanta, ci este un proces dinarnic. Transformarile reprezinta desfasurarea unui proces de restaurare sau reintinerire ca atare, in interioritatea Sinelui comparabil cu ciclul carbon-nitrogen in Soare ... " (lung, 1997). Dupa parerea noastra, Sinele este etern §i de aceea el traieste tineretea fara batranete ~i viata fara de moarte, un mare vis al omului dintotdeauna §i de peste tot (cat suflu transpersonal degaja basmul cules de Petre Ispirescu!).

La Jung, ~~ nu este Eul constient, cL,2_P,IT~'!l~5,lf~.,l!}.eL.~~~I2.~~~1_::. ~, 0 llE.!]Q.!li!!l!iilil.~~Ul!L transpe~~onala pe care 0 defineste ca intreg-sinteza. atar constient, cat ~i inconstient, atat sub- cat ~i supra-constient. Realizarea Sinelui semnifica simbolic ~~.La. . .2!!:!!Lt!jJ1.L.viala muritoare a Eului pentru ca numai Eul constient este capabil sa realizeze continuturile eterne ale

t Spiritului din Sine. ry1isterul sensu lui uman ,col1sta In faptul ca, indifel.e.nLc;lt de

I 1211iW, i divin e~,te ~i1?~le:].:nii s:e·~pl?1it~:r.~~Iii·a"~:~sa,t.ru:.l~.\1. Ace;;t~ este id~~'~

.. de realizare de ine din perspectiva jungiana (Mihaela Minulescu 2001, p.84).

~t:..~e!e.2..~lntez~_9.aJ!;LCJJPrinde,~\.tl. mull mai larga §i de neegalat, de nerecunoscut pentru eli transcende pEosibili.tll!ilLfu!)~~.~,~f,,!!1]g.'l§,t~t~. Psihologia transpersonala studiaza supracunoasterea. care-l conduce pe om pe drumul sineizarii. Trairea Sinelui are un caracter luminos (R. Otto, 1992 - sentimentul ~tll~ii. de cre~t~ra), ins?irator, educato~ de lumina §i sacralitate, fascinant pentru u:d I,V id .1;a.! t In e'PE2:.~'W'et~I}f!l!j,J,~t~amp,\O~~Qll~'L e~~"p.!.~.:!i,C: . .l~~posib) l.~.?_ <.lL~llDg~dg1S.!(! .. ,de."SC:~.~,~~?"l!}.!l10d !E~~!t:?:1.~,L::.s.t~.9::1llJll1itP~I1.m.~~~,I,!,:.

Psihologic transpersonala

33

In rezumat, ~~;.!!:. ca termen desemneaza in psihologia analitica, a lui lung, ~:l:r~l ,.;;.,~!.smQI §i de 0!'99.!2e.real~Q!s.u.!lJL~:U~~~~e_g!~le (al psihismului

care se spmtualizeaza) : '

~ - locul identitatii obiective ;

- autoritatea p~i~lic~ sup~em~ c,are i~i subordoneaza Eul ;

- zeuatea empirica interioara, identica cu Imago Dei.

Dupa cum remarca Mihaela Minulescu (200], p.27). odata cu descoperirile sale privind nivelul, arhaic al psihismului, lung stud~~~P.~E~~~J,!:),l~_jL .!.@!.~s.Q!.illle, 1~J?.!J~ilQUle .. p[ilL,! .. bord~~~.~~9."~ ... tip"S~~z..~~.\~!p~r!'.l.te., .. de" Albert Einstein) pe care le denumeste fenomene sincronistice, demonstrandrealitatea lega'tUri!';;':'

cauzale (aparate de Niels Bohr,-i927:in'fi'zicacuru1tica) care se stabileste inrre experie;l!a psihica §i evenimentul obiectiv care depa§e§te coordonatele spatio-remporale obisnuite. !~W ,§i W . .t>~l,.ln~, fO~l1u.leaza ptincipiul sincrollicitalii - ar.r.':~1!i~£~.5:.:!:~,~!~.PLi~. cOlllclden ~_§~,lJ.l!llfi9.\l.t!Y..'t.: Coincidentele lntre evenimente interioare §i un evenimeiii" o iectiv exterior, concret pot avea' loe In trecut sau In viitor, sau In prezentul intangibil, intre cele doua serii de evenimente nefiind 0 legatura de tip cauzal, dererminist (detalii ~i exemple privind sincronicitatea, puteti gasi In: Ion Manzat, PsiholQgia sin~etici'i,j12 cautarea umanului pierdut, Editura Pro Humanitate, 1999, p.51-52), Aceste fenomene sunt caracterizate prin existenta cunoasterii imediate, aparent preexistente In inconstient. Ele sunt conditionate de faptul ca inconstientul colectiv (transpersonal) este 0 transcendere a individului in contextul In care, paradoxal, la aceste manifestari, participarea viului intregeste virtualitatile, precum ~i participarea spatio-temporala In prezentul "aici §i acum" al uneia dintre aceste virtualitati.

"Marea ratare a llli lung" este .intuireavaga acelei de-apatUl,'>tari" de ~lvl!L(!~,~llscon~tiiil~l>. UneorDullg obi~~;as1i"ireacR'lilparal~t~z~, cand '~e ref~rea la inconstlentul colectiv, atributul transpersonal: acesta ar fI putut sa-l lndemne la descoperirea §i descrierea unui supranivel ala constiintei (supraconstiinta),

b) Italianul Roberto Asssagioli s-a nascut la Venetia In 1888, §i a murit In Capolna In 1974. EI este un alt pionier al psihologiei transpersonale. Este un inzestrat psihiatru §i psihoterapeut, autorul unor importante lucrari : "Psihosinteza - pentru armonia vietii" (Roma, Mediteranee, 1965), "Principii §i metcde ale psihosintezei terapeutice" (Roma, Astrolabio, 1977). in aceste volume §i Inca In multe altele, sisremul psihologic care a, fost elaborat §i dezvoltat de el sub numele de psiqosinteza este prezentat In toata amploarea sa (L. Mitrofan, 2000, p.282- 283). In volumul-sinteza publicat cu titlul "Transpersonal Development. The Dimension Beyond Psychosynthesis" (Aquarian/Thorsons, Harper Collins Publ., 1991) este valorizata intreaga conceptie a lui Assagioli,

De timpuriu, din 1909, cand a publicat articolul "Psihologia ideilor-forta ~i psihagogia" In Revista de psihologie aplicata, Assagioli aduce In prim plan 0 noua viziune asupra omului ~i a disciplinei psihologice, pe care el insus! 0 va recun.oa§te In. 1977, ca deja continand punctele cheie ale psihosintezei In forma sa embrionara. In cadrul volumului din 1991 autorul valorifica, intr-un mod coordonat §i sistematic, studiul §i investigajiile sale asupra experientelor supraconstientului, care l-au preocupat de-a lungul anilor §i asupra carora este focalizata intreaga psihologie §i terapie transpersonala.

34

Ion Manzat

Aproape toate scrierile lui Assagioli se ocupa de problematic a spiritului 1:l111~n care presupune "aventuri 1ll!.:g_L.~Li!.rt1E<:~raly.).. c~,JL.£llJ~12tiL.p0~~£&ill.e s~trateres~s." c,~r~.~d.s~s~ffii.t=ea~pi~HHf11~; El reniarca faptul'catermenul "irilli'spei'"sollal" a fost folosit de toti umanistii, In special de catre A. Maslow §i de cercetatori care pot fi incadrati intr-o scoala care poate fi numita "spirituala ". Stiintific vorbind, spirit este un concept mai bun, mai precis §i mai neutru, exprimand dar ceea ce se situeaza dincolo de abordarea curenta a personalitatii.

in conceptia lui Assagioli, f.'o,losirea. p. re.dile. c.f t~ a tenne.nului " .. s~ .. i\i.. r .. nu. se reduce doar la ~xperielU~_!:$.E~i~~~~W&J:<~include ~9jlj:.e...trjlusfQWlari~- 1'tiinlei, precum §i toate acele functii §i activitati care capata valoare normativa : valori etice §i estetice, eroice, umaniste §i altruiste. Dupa cum Insusi Assagioli a

I spus "dezvoltarea spirituala include toate experientele conectate cu trezirea

• continuturilor supraconstientului, care poate cuprinde sau nu experienta sinelui".

Sinele este cea mai autentica psihosinteza.

inca din 1939, savantul italian considera ca procesul de implinire a Sinelui ar trebui numit "psihosinteza", iar obiectivele care trebuie atinse in acest proces transformativ sunt: pacea, armonia §i foria (0. Brazdau, 2000, p.246- 247). Etapele procesului sunt:

Etapa I: Cunoasterea depllna a personalitatii noastre, atat a elementelor inferioare, cat §i a talentelor §i a calitatilor ignorate.

Etapa a II-a: Controlul diferitelor dimensiuni ale personalitatii, in momentul in care individul nu se mai identifica cu diverse "obiecte", el poate domina §i controla, Are loc §i 0 dezagregare a imaginilor §i complexelor negative, energia eliberata astfel fiind redirectionata.

Etapa a III-a: Descoperirea sau crearea unui centru de unificare a personalitatii, spre care sa se indrepte toate eforturile individului, Acest nou centru poate fi divers, lnsa el trebuie neaparat sa se formeze, pentru ca proiectul Sinelui sa continue. Eul i§i poate pierde treptat interesele egoiste, acesta fiind un prim pas al transcenderii Eului.

Etapa a IV -a: Psihosinteza:

Dupa stabilirea centrului, omul i§i construieste 0 noua personalitate in jurul acestuia. Se stabileste un "plan de actiune" interior pentru atingerea scopurilor. Unele persoane vad clar scopul, altele il intuiesc §i se bazeaza pe intentii, mai mult decat pe un plan bine stabilit, Assagioli precizeaza ca exista 0 psihosinteza personals §i una spirituals care Ieaga Eul de Eul spiritual. Crearea £entrului _yit'!lJ!Lp!!.§2l1atU,~lii este cea mai dificila sarcina, dar odata stabilita tinta, individul stie ce sa faca. Oamenii care ajung aproape de acest scop sunt foarte putini.

c) Abraham Maslow (1908 - 1970) s-a nascut la Brooklyn, New York, fiul unor emigranti evrei-rusi. EI si-a descris tineretea ca "izolata §i nefericita", crescand fara prieteni, in biblioteci, printre carti. A fost profesor de psihologie la Universitatea din Wiscounsin, la Brooklyn College §i la Brandeis University. In 1968 este ales presedinte al Asociatiei Psihologilor Americani. Moare in urma unui atac de cord in 1970.

Psihologie transpersonala

35

Unele din conceptele maslowiene au fost dezvoltate in psihologia transpersonala : metamotjY'll!i!.ia (metamotive: Selfa.ctualization (implinirea Sinelui),

• ~~~.~!«

nevoia de transcendere) §i "peak experience".' ,

Pe ifmga nevoile umane obisnuite, fiziologice §i psihice exista - dupa Maslow (1967) §i metanevoi de realizare a Sinelui, care reflecta un mod de viatl! care il irnbogatesc pe individ dincolo de viata cotidiana. adica are 0 mot iva tie pentru valori rnai inalte :f~!!!!!!:l:';J~J.:;!2LSU~.!t!~£1,l11t!~:£!:~!~9Jhme.,. t[iltt~9~nc!()r()~\ £!Q):Ullll d~_..JL...g:t;~,: Toate aceste metanevoi §i metavalori sunt corelate cu dezvoltarea nevoii de implinire a Sinelui (Selfactualization).

Maslow studiaza experienta de varf C'peak experience), care semnifica

!!:~.!E~~~.~2~!!~~)_!1!~~~.\£,e,., ,~.~.?,c,i~}~, .c,.~ __ ~e.!~,.W}~,~.gtJ;l~.n~m.arginit, a~~.~"E,~ELst~l?li!:e care _~~ 1?f,1l11 t~,~S~J?Dl!Jl!.~,[<:I.().!:£i!..~l!:!lly,111L9~JQ~ .. §i ,.1i.ll1l2 ..... _tra.lre .. " .. ~:de_.lll9!e extaz, veneralle'l1970). Spre sfar§itul vietii Maslow a semnalat §i ceea ce el a iliiil1Tt"Upiliteauexperience" , 2..J2£t;.~J;l!.!g$tr~J! •.• ~_J\,.ta.Wu.Ll(;ut.Ji1 "peak experience", Aceste experiente un ice QIQvin din d~agost~, dill credin(a religio<_!sa, d,!!2_~~~ii ale creativitatii §i uneori din fuziunea cu natura £cosmizare). Valorile transce'iiclei1Te'11c6Sl11izato..1're'iivailse-ai.a'-d1i1'C'ofo-cre·~~j~~rrf;;;b;§;~~ite ale constiintei, spre un "simt" al constiintei cosmice, al unitatii dintre Sine §i Univers, Omul are capacitatea de transcendere §i cosmizare, de a crea directii nOI, mai profund spirituale, ale evolutiei umane.

Alaturi de Maslow trebuie sa-l mentionam ca pioner al psihologiei transpersonale §i pe Ca_rl Ransom !lqfJe.C~ (1902-1987), care elaboreaza conceptele de Self actual §i Self ideal ce pot fi in relatii d~i!sn.1!lsau iIl£.Qng,[g~p,t<l. Rogers dezvolta !,!:or_ia imp!!!liliLSlg~!~i, intitulata "The Full Functioning Per~Ql_'C ,~~_£,l.l_.~~,~r~_E£~~~,Ql~£M, care pare a spune: "partea no.?,;:,t[~J)l!J1,aJ

rl~_~i iin~~l,Ills'lC~M,P. Craiovan, 2000, p.219-222). ---~-

i,' \

d) Viktor Emil Frankl (1905-1997) s-a nascut la Viena la 26 martie 1905.

Tatal sau a fost stenograf la parlament, avansat ulterior in functia de director al Ministerului Afacerilor Sociale. in timp ce frecventa liceul, fiind integrat intr-o asociatie-socialista de tine ret, el devine interesat de psihologie. in 1930 i§i ia doctoratul in medicina, ocupandu-se de tr.~tar.5!JLJ~m"j1.QL,C\,l,.,risc".suicidq,r. Cand nazistii au luat puterea in 1938, V. Frankl a fost nurnit in fruntea departamentului neurologic al spitalului Rotschild, singurul spital evreiesc al nazismului timpuriu.

Frankl a supraviejuirHolocaustului, desi s-a aflat in patru tabere de exterminare, inclusiv Auschwitz din 1942 pana in 1945, dar parin!ii §i aIte rude au murit in lagarele de concentrare. Fiind in lagar el a dezvoltat 0 abordare revolutionaraa psihoterapiei care va fi cunoscuta cu numele de logoterapie (de fapt, Logos-terapie),

EI s-a intors la Viena in 1945, devenind seful departamentului de neurologic al Spitalului Policlinic Viena, pozitie pe care a' detinut-o 25 de ani. A fost profesor de neurologie §i psihiatrie, Cele 32 de carti despre analiza existentiala §i despre logoterapie au fost traduse in 26 de limbi, Din 1961 Frankl a predat la universitatile Harvard ~i Stanford din SUA. Era pasionat de ca(ilrarile pe munte §i de zborul cu avionul. EI si-a luat Iicenja de pilot la varsta de 67 de ani. A predat la Universitates din Viena pana la varsta de 85 de

36

Ion Miinzat

ani. Viktor Frankl a murit in urma unui awe de cord pe 3 septembrie 1997. Fiica sa Dr. Gabriele Frankl-Vesely ii continua opera.

Editia americana a cafiii "Man's Search for Meaning", aparut3 In 1963, a iesi: lntr-un tiraj de un milion ~i jumatate de exemplare ; titlul original din 1959 era:

"From Death Camp to Exsistentialism''. Gordon Willard Allport (1897-1967), in prefata editiei din 1963, scria ca aceasta carte este "0 introducere in cea mai semnificativa miscare psihologica a zilelor noastre". Probabil ca el faces aluzie la psihologia transpersonala (din 1961, in SUA lncepea sa se dezvolte "a-IV-a forta"),

Teoria §i terapia lui Frankl au izvorat din experientele sale traite in lagarele naziste de exterminare. Studiind conditiile de supravietuire el a dezvoltat !..o_goterapia, terapia prin Logos (gr. sen§,~s.pirit, dar §i ra iune divina ; loan Alexandru obisnuia sa-l numeasca Logos pe lisu's Hristos r : osu este mai adanc decat logicul", spunea Frankl. Logo-terapia este metoda prin care omul este ajutat sa-~i gaseasca un sens al vie ii (un rost ar fi spus Noica!). Omul poate dcscteri acest sens al vie 11 111 trei moduri :

a) prin acjiune ; ,

b) prin experienta unei valori ;

c) prin suferinta (apropiat de conceptia crestina a lui F.M. Dostoievski), Omul trebuie sa fie constient §i sa fie sigur ca suferinta are un sens sau,

a I tfel s pus, 9l~l}lL.!!_e,l1_~ie s~_ ~!?~_~~Pll.c,i.!~~i!..de_~g"c,§.<;.2p!:!J_l!D§~11S" al,_~~§.tt;!.llti1!L suferinta sa (similar la NIcolae Steinhardt, "Jurnalul fericirii", 1992), -<~goterapia frankliana este transformata de discipolii sai in Christoterapie

- metoda de vindecare prin, ilumina.t:sJlnvatatura lui Hristos): descoperirea

senSu'iUTSii1'erlnfei§r'sacrTfiCluiUl{siicrum fiiCere5:Ca'-occiTe--ae purificare spirituala, prin care se inlatura medfOC'i1tat~p~c-;;till. Bernard Tyrell (in 1975) face trecerea la Christoterapie, cu acordullui V.Frankl.

Logoterapia, comparata cu psihanaliza, este 0 metoda mai putin retrospectiva si mai putin introspectiva, fiind rnai ales prospectiva, pentru ea se concentreaza asupra viitorului pacientului, care, prin transferuri ~i descoperiri ale sensului existential, are sansa salvarii §i implinirii sale in viitor. Logoterapia defocalizeaza toate cercurile vicioase ~i angoasele, inlatura vacuum-ul existentei, care favorizeaza dezvoltarea nevrozelor; sunt sparte toate autocentrarile tip ice in nevroze. Prin cultivarea setei de sens ("the will of meaning") vacuum-ul existential se umple cu sens, cu semnificatie inalta, cu rost. Sensul eel mai inalt al existentei umaneal unitatii dintre Sine ~i Univers. Omul are capacitatea de transcendere ~i cosmizare, de a crea directii noi, mai profund spirituale, ale evolutiei umane este Selftranscendece - concept inventat de Frankl (1963) ~i desemnand ascensiunea spirituala prin depa§irea Sinelui individual (conceptul va deveni Sine transcendent la Ken Wilber, in 1985). Omul este 0 fiinta selftranscendenta : daca nu l~i gaseste un sens in lume ~i nici in Sine trebuie sa-l caute §i sal descopere in afara sa, dincolo de Sine. Aceste este Suprasensul! Este 0 referire la Dumnezeu ~i la sensul spiritual al credintei religioase.

Conceptia psihologica a lui Viktor Emil Frankl este deschizatoare de orizonturi pentru teoria §i terapia transpersonala,

Psihologie transpersonald

37

2. Altt premergiitori: Richard Maurice Bucke

(1901 - "Cosmic Consciousness"), William James (1842- 1910) §i Constantin Riidulescu-Motru (1868 -1957)

a) Richard Maurice Bucke, psihiatru canadian, publica in 1901 profetica lucrare "Constiinta cosmica, Studiu privind evolutia mintiiumane", Dupa cum arats O.Brazdau (2000, p.247-254), studiul a fost primit cu entuziasm de catre cercetatorii celebri ai constiintei, ca William James §i P.D.Ouspensky. fiind primul tratat stiintific in care se analizeaza evolutia conttiintel umane, de la cea mai elementara forma de cOl1§tiinta §i pana la cea constiinta cosmica, faza finala a evolutiei constiintei, Bucke mentioneaza ca noua trasatura are mai multe nurne : orientalii 0 numesc "Tur~", Hristos 0 numea '~£!!:!W~~..!llti.l.\~r", apostolul Pavel vorbeste de "~' sau "Spiritulll;!,i DIJ~I<j.I",

Con§tiinta cosmica este astfel descrisa de Bucke (1901,p.2; apud.

WJames, 1998,p.285-286):

"Caracteristica esentiala a constiintel cosmice este 0 constlinta a cosmosului, adicd a vietii # ordinii universului. Odata cu constiinta cosmosului

\1 are loc 0 iluminare intelectuald cae tl situeazd pe individ intr-un nou plan de \

existenta - aproape ca II face membru al unei no; specii. La aceasta se adaugii () I, stare de inalfare morale, un sentiment de nedescris de ridicare, de enturiasm ,yi de bucurie, 0 activate a simtului moral, care este la fel de izbitor, dar mult mal important decat puterea intelectualii. Acestea determine ceea ce s-ar putea numi

1111 sentiment de. nemurire, 0 constiinta a vietii eterne, ins-a nu convingerea ca el 0

va avea, ci conttiinta ca el 0 are deja"

Trasaturile dupa care se poate ~Su~;:"_P!'~~<I].I~_"S2.!!~tii!1j~L.~9~.!~2!;.e sunt

urmatoarele (Bucke , 1969, p.79): '

a) Constientizarea legilor care guverneaza Universul ;

b) Elevarea morals ;

c) Iluminarea intelectuala - mintea devine apta de mari intuitii ;

d) Simtul nemuririi ;

e) Disparitia fricii de moarte ;

f) Depasirea notiunii de pacat -: 'prin unirea perechilor de contrarii.1

g) 0 crestere a £!:!,ll.l:a'll~il2.e..~§Q!!i!!~ ;

h) ~g~~~; aceasta transformare putand fi remarcata de ceilalti oameni ;

i) lnstantaneitatea iluminarii, provocata de interventia divinitatii,

Varsta iluminarii este, in medie, in ~5 de, ani, Ia unul din cateva milioane de oameni ~i este prezenta doar cateva minute(rareoli cateva ore). Bucke

a identificat !±":i!Jg~U.I.e._s.<?21~Eintei ~~~~e: Buddha, Hristos, Sf. Pavel, Sf. ii'

loan al Crucii, Mohamed, Plotin, Dante, Bartolomeu Las Casas, Francis Bacon, Jakob B6hme, William Blake, Honore de Balzac, Walt Whitman, Edward

Carpenter. Alte nurne de fiinte iluminate spiritual au fost: Moise, Lao Tse, I[;i

Socrate, Blaise Pascal, Baruch Spinoza, ~~J.a.

38

Ion Manzat

b) William James (1843-1910) a fost un mare psiholog ~i filosof american care face parte din categoria firilor rornantice, foarte impresionabile si cu 0 bogata viala interioara. Forrnatia sa intelectuala, inceputa in Europa, sub influenta francezului Henri Bergson (1859-1941, Nobel in 1928) se desavarseste In patria sa, alaturi de Charles Sanders Pierce (1839-1914), intemeietorul pragmatismului.

"The Varieties of Religious Experience: a Study in Human Nature" (1901- 1902, trad. In rom. cu titlul "Tipurile e~El~,~Lxl(ligjQll~~'" Ed. Dacia, 1998), este consid~rata ~n .mare masura drept ~_~ il!~E~::'~}ll~~J!:I.~r.'lI,e.~~c,;dsajl1._l\nlYri.Cq.'l,~Upra, f~ .~ ~a pentru W. James este_~~1<x!.5!~ .. yj~~.~§}lPr~ .. ~~)I:~t~~~lei. il~~iyict,~.?~ I~ avandu-§l-racf;lcll1ile in experienta religioasa, distincta §i prealabila celei cOgl1ltive, orientand omul in perspectiva credinjei mantuitoare §i nu a actiunii utile. In volumul citat (James, 1998, p.21O), el face un elogiu unui "simptom religios" pe care-l numeste Puritatea Vietii : "Persoana sfanta devine exagerat de sensibila la inconsecventa sau discordia interioara, iar amestecul §i confuzia devin intolerabile... Tot ce este nespiritual pangareste apa pura a sufletului §i este respingator".

{W)' Jamefs b(l99I. 8, p.272-273) propune F!}.:::J~~E!!:~!~~t~t~~_~lll~ll:.l!g.j~~~:

a me a I itatea ;

b) calitatea noetica :

c) perisabilitatea ;

d) pasivitatea.

James realizeaza descrieri §i prezentari ale extazului mistic la AIGhazzali, Sf. loan al Crucii, Sf. Tereza, Jakob Bohme, c~"cuprriid"a,;:,gvelalii ale unor adancimi ale adevarului" (p.293).El caracterizeaza (1998, p.303) astfel starea de cOI1§tiin\lI mistica : "Ea este In ansamblu panteista ~i optimists sau, eel putin , opusul pesimismului. Este antmaturalista ~i se arrnonizeaza mai bine cu cei

, nascu\i-de-doua-ori ~i eu asa-numitele stari de spirit ale altei lumi."

Pentru astfel de analize psihologice nu este de mirare ca rranspersonalistii contemporani 11 revendica drept pionier al psihologiei transpersonale.

c) Constantin Radulescu-Motru (1868-1957) lanseaza teoriapersonalismului ~~tic:._in _J2.E, conform careia unicul scop al ul1iversalisn1uiur"~~t~' i'Or111arc~i~; desavarsirea personalitatii umane, asupra careia guverneaza personalitatea divina, despre care omenirea a avut 0 presimtire odata cu primele ei aspiratii religioase, Constiinta omeneasca, sustine Motru, este rezulatul suntetic al evolutiei prin care a trecut intreg universul, evotutie neterminata, caci opera "corpului Alfa" (Dumnezeu) este vesnic in curs de realizare. Obiectivul actual al acestei ~L~e.twll:. este realizar~g}Jl)JlYi (diferit de eel allui Friedrich Nietzsche), care nu poate avea loc deCrrpnn implicarea vocatiei : "Omul care simte In el 0 vocatie este un transformator de energie. El este profetul personalismuiui energetic."

Nu atat energetismul se cade a fi elogiat, cat mai ales ideea lmplinirii personalitatii umane, ca evolutie : "Tulpina vietii, pe care se altoiesc diferitele momente ale Eului omenesc, este energia care se personalizeaza in mersul ei neincetat spre implinirea tuturor virtutilor sale genuine §i atingerea supremului, care este personalitatea divina, inteleasa ca 0 energie universala, perfect personalizata."

Prin aceasta teorie originala. gandirea lui Radulescu - Motru tradeaza clare tendinte transpersonaliste.

Psihologie transpersonala

39

3. Izvoare in psihologiUe orientale: Milarepa, Sri Aurobindo, Oslw, Lama Anagarika Govinda

, In Orient exista 0 mare varietate de psihologii, chiar dad ele nu sunt !nchegilte in sisteme stiintifice, academice, de tip occidental. Toate au' in comun Il1ce~carea de a descrie experienta imediata, recomandand meditalia (mal ales meditatia transcendentala) drept cea. mal buna cale de dezvoltare, a constiintei

!],lllti.d~men~jonale_~i ~~Plt1liI£~~E!§.9._!iru:mIiT:-.pslhojogiile-orie~taie-sepredau

aS~aZl tl~ ~l11versltaille amencane §l 111 cele din occidentul Europei. In Romania nu exists l11CI,Un fel de proiect in acest sens.

. ~ccidentalului Homo Sapiens sau 'Homo Faber i se opune orientalul Homo

~lerar?ICUS (cf. L. Dumont, 1979). Stau fata in fala, ezitand inca Sa se llnbratl§e~e ("~?r1d~onqueror" §i "World Renouncer" - S.J. Tambiah, 1974).

PSl~?logllle orientale pot fi generatoare de noi temesi concepte, chiar noi l1:etodologn pentrupsihologia occidentala ~t asimilate critic, selectiv, dQkil.t

.~l nuanl~t", rara. ~a s~ renunl~ ~? ra1!..0.!laJismu} vig!l.r.2L§l...!?\'!J}t<D.£:I;:;-"St~diul • Il1trodUC(IV (Spmtuahzarea vleIl! sau materializarea spiritului?) la tratatul Introducere in psihologia orientala (Ion Manzat, Radu AI. Lucian, 2002) aratam c~ este posibila conjugarea celor doua perspective psihologice, rara a pierde insa din vedere eli mentalul european este deosebit de eel oriental intrucat coniine arhetip1!!'i §iJ)!E!,I.s!\a~!!~..M'.£cifi£e. . '---- .- ..

. Fizicianul. §i ~1?sofu1. american Fritjof Capra, In Taofizica - 0 earalela intre

fiZlca mod~r~a §! mlsllca onentalll (1995), pledeaza pentru integrarea conceptului de sanatat~ spmtual~, .cu formele transpersonale ale perceptiei §i experimentului, Lui Capra. I se" pare ,lmlltata ,:ez.umare~ la "forma carteziana" a stiintificitatii. Omul de tip cartesian sta ll1 afara §I premisa sa, precum ratiunea sa de a fi, este "starea in afara", ek-sisten(a alienata.· Acest tip de om vadeste infirmitatea de a nu intelege decat ceea ce sta ~n Iegatura cu perceptia grosiera §i cu reprezentarea spatio - temporals. Pentru "rea.htatea de dupa realitate", pentru experienta transpersonala, pentru perceptia cx~rasenzonaili. el nu dispune de valen\cv comprehensive. ~holoJ£~_ ori~!.!!aJa .. ~~,~~_.2_ §tUl1ta a 0I~r. F. Capra crede ca adevarata sanatate psihica cere 0 echilibrare iiCeJor doua forme de cunoastere (rationals §i intuitiva), adoptarea unui nou "stil cognitiv" (Witkin, 1950) caracterizat prin daruire fata de clipa si profunda exploatare a dimensiunii spirituale a viejii,

.. Spi~itualiza~ea 'vietii . ~i.;,~"E!:!2~~n~!._':.~a.~:~.~21~....E!.in.£ip~J!:!L.~£SE}!P~il]P- ! 1,2.l?!.~l9.!._!?LI.~~.~~,!~: iar matenalIzarea spmtulUl este scopul psihologiei ~i al tuturor §tl~ntelo: oC~ldent~le. Noi cred~m .C1\ ?umai prin, c0111~ementa.nzar~:1~~a ' o~n, pSd1010gIa actuala mai poate mca spera 111 gasirea umamsmului pierdut §i in implinirea fiintei umane.

Conce~tele sau can~purile .. temati~e a~e psihologiilor orientale care i-au provocat cel mal mult pe psihologii amencam §i europeni se refera la: iluminarea inimii (intuitia); experientele extazului, concentrarea calma §i meditatia transcendentala, armornzarea Sinelui (pacea iuterioara), implinirea perscnalitatii prin dezvoltarea potentelor sale spirituale ~i prin eliminarea conditionarilor , doctrina

40

Ion Manzat

energiilor psihice, caile iluminarii ~i integrarii, constiinta multidimensionala, diversele ipostaze ale intelepciunii etc.

Tehnica extazului este numitorul comun al tuturor psihologiilor orientale, dar ea~serealizeaza la samani cu 0 ev;aent~ speCiJicrmre"$i'"'C'tl":iJrurlplOare' ct€tosebita. De a~eea, consideram c~ ~~2~!2!.~~~~_ este genera trice a (matricea generatoare) arhaica a tuturor tehnicilor orientale (Ion Manzat, 1999). Axioma psihologiilor orientale este urmatoarea : viata omului este 0 continull suferin\lI. Mircea Eliade (1991, vol.II, pg.48) scrie : "A te «elibera» de suferinta, acesta este £ scopul tuturor filosofiilor ~i tehnicilor de meditatio indiene. 'Nici.o ~tiinta nu are , valoare daca nu urmareste «salvareaomului-".

, a) Jetsun Milarepa a fost un mistic tibetan care a trait in secolul al XI lea. Invatatura Ma~a -. !v1udr,a sau Yoga Marelui Simbol cauta adevllruL~§..!!PIu,ealMtii ~~. Aceasta nu este 0 invlllllturll de colegiu, intru~dreseazll "celor aJ.W". $i Milarepa a fost unul dintre acestia, poate eel mai cunoscut YO~~lodel exemplar de spirit, urmat ~i ast1lzi de asceti apartinand multor scoli initiatice, neantrerupt de mai bfl:!e de noua secole (Rechung Dorje Tagpa, 1991). "Mila~Repa tnseamna : Mila-Cel-lmbracat-In-Bumbac." Virtutea meditajiei lui Milarepa ~i a credintei fiintelor celor Trei Loka sau Regiuni, a Dorintei (Karma), a Formei (Rupa) §i a Lipsei Formei (Arupa) se unesc i roduc '0 forta spirituala folositoare tuturor fiintelor, esenta acesteia fiin~~ Experimentarea Luminii Clare implica 0 stare extatica in care intunericul ignorantet (Avidya),care este "Intunericul Noptii", devine iluminat, intr-o strafulgerare supraconstienta. t1tlarepaS¥'~Qa~ltf}n(!'~Qg.flJ:!e,"i.l ajung~ laa Vacuita.~~ Cugetului, 0 stare transcendental a sau nirvanica a con§tii~ nemodificate sau primordiale. 'Nu este yorba de un vid al nimicniciei, ci de 0 stare supralumeasca a mintii, care poate insa sa fie cunoscuta - asa cum ne explica Milarepa - de catre Yoghinul Desavarsii. Este inefabila stare in care constiinta personals, limitatll, devine contopita, nu ins~ pierduta cu nelimitata Con~tiint~ Cosmica, "ca un strop de ploaie contopit cu oceanul infinit, sau ca lumina unei lampi, contopita cu lumina Soarelui".

Ca toti misticii tibetani, Milarepa _. care a fost maestrul spiritual al initiatului Constantin Brancusi (1. Manzat §i M.P Craiovan, 1996, pg.147-150)~-1!1t>,~~hn15g9!::,L~lH~~~!'!i: Astasi psihoterapia relnoarnarii este frecventa in terapeutica transpersonala (mai ales in Germania).

b) Sri Aurobindo s-a nascut in Calcutta, India, la 15 august, 1872. De la varsta de sapte §i panll la douazeci de ani ,studiazll in Anglia, revenindin India cu diploma Universitatii Cambridge sub brat. In 'paralel cu cautarea inierioara se avant1l §i in politics, pana in 1926, cand se retrage din viata publica pentru a se dedica cercetarii spiritului, la ashramul sau de la Pondichery. A scris peste 60 de lucrari, in domenii ca filosofie vechevtraditie indiana,. dar §iY21@, fiind intemeietorul sistemului "~a intfgral~", care reuneste ~i armonizeaza toate tipurile de yoga. .' .-

In conceptia integratoare ~i sintetista a lui Sri Aurobindo (1999, pg.III), trei tenneni - transcendental, induviduaI si cosmic - exprimatn mod fundamental totalitatea relatiei -reale--(finife Sfne§rCUll1e pe care trebuie s1l' 0 punem in locul

Psihologie transpersonald

41

relatiei false create de Ego-ul limitativ. Aceasta este noua viziune ~i noua pe~ceptie a,infi?itat~i ~e, A ~i. ~.s?~ ne indeamna la realizarea : "a vedea toate existentele m Sine §I Smele mtoate existentele",

In afara de constiinta Sinelui pur §i transcendent (pe care 11 va descrie Ken Wilber, in 1985) trebuie sa acceptam sll deosebim ~i con§tiinla cosmica, sa ne identificam Fiinta cu Infinitul.

,in~95~. i§i para~e§te coprul, lasand Mamei sarcina de a-i continua opera. In 1952 13 fnntll Institutul International de Educatie "Sri Aurobindo" de la Pondichery, iar in 1968 Mama interneiaza Centrul Auroville.

Prezentam, in continuare, 0 extraordinara descriere a manifestarii constiintei cosmice in fiinta umana, asa cum este exprimata de Sri Aurobindo (1999, pg. 160-163).

"Putem sa ajungem la constilnja cosmica, sa devenlm una cu aceasta ~on~t~inla in doua feluri:fn mod latent, spdrgtmd zidurile Ego-ului J'i identificandu-le cu toate existentele Unului, sau, de sus, privind realizarea Sinelui pur sau a Existentei absolute, in puterea sa deexteriorizare ~i de imanell/a, in puterea sa de cretqie # de cunoastere care fmbrali§eazi1 §i constituie fatui.

Fiinta mintala va pune eel mai usor bazele acestei constiinte costnice sub forma Sinelui tacut # imanent in toate lucrurile ; # aceasta, prin descoperirea Martorului pur ~i simplu omniprezent care serveste ca Suflet constient toata activitatea universutui, SatChitAnanda, pentru care Natura Universala tsi desfa~oara procesiunea vesnicd a lucrarilor sale.

. In sanul tuturor lucrurilor, de fapt deasupra lor, percepem 0 Prezenta pura

~l perfectd, 0 putere independentii # infinitii, prezenta in noi insine ~i in toate lucrurile, nedivizata de toate divizarile, neafectatii de tensiune si de lupta manifestdrii cosmice.

Nil mai suntem mintea, viata ~'i corpul, ci Sufletul tiicut, llnistit ,I'i vesnic care le stapane~te, le anima ~i Ie sustine ; descoperini astfel Sufletul peste tal, sustinttnd ~i animand toate vletile, toate galldurile, toate corpurile Ji incetdnd sa il mal considere ca 0 jiinJli separate # individuala in fiinta noastra,"

c) Bhagwan Shree ~ajnee~h (19~1-1990), cunoscut sub numele delos~:1 sa. n.ascut mtr-o mica .!ocahtate din India Centrals. La varsta de 1.:Umj are prima V1ZIune a~upra constiintei cosmice, iar la 21 de ?~i tr~i~§.te experienta iluminarii, Osho obtine diploma in filosofie la Universitatea din SagarTnT956--(i'~eni'[;,d ulterior profesor la Universitatea din Jabalpur. in 1966 dernisioneaza, pentru a se dedica in Intregime. initieJ.ti.-£ .. m\!L~.111~2':E!2~~~~!!!l~.J.11s:s1ge1!£i.

Osho organizeaza un centru spiritual la Poona, din 1974 acesta primind annual peste 25.000 oameni; prezinta acolo noua sa tehinica de meditatie - '~IE.~.9:!!:1I:!~'.I_~.L~iimjfl!= - care ,va fi ulterior adaptata de psihoterapeuji, medici ~i pr?~eson din mtreaga lume. In 1990 pleaca in SUA, unde intemeiaza 0 comunitate spirituala, dupa care revine in India. Apar cornunitati importante, coordonate de Osho, in majoritatea tarilor occidentale ~i in Japonia. Discursurile sale au fost grupate in circa 650 de volume ~i traduse in 34 de limbi.

. El consid~ra ~,~~:.!.~£~,~ ... ca fiind eternul ince~ut (Osho, 1998). lata cum descrie el propna sa viziune asupra iluminarii : "In ilutuinare III/ Sf intrd In

42

Ion Manzat

trepte. Odaui ce este prerentd, eo este pur Ji simplu acolo. Este co Ji cum fiinta or plonja intr-un ocean de sentimete. Face]i saltul Ji va unifi Cll acest ocean, ca 0

picatura deapa. Aceasta nu inseamna Cel veil cunoaste intregul ocean. .

Clipa este totalitatea : clipa tn care ne detasiun de Ego-ul, clipa de suprimarea Ego-ului, momentul tn care suntem lipsit! de Ego este totalitatea. Ea este tot ceea ce este ....

lnceputul ilumlndrii $i sfarsitul ignorantei este unul si acelasi pun ct. Ele sunt un singur punct, periculos, cu douii fete : una intoarsa ciure ignoranta jara sfarsit, cealaltd spre inceputul iluminarii jara sjar$it. Astfel ajunge~i !a iliminare ii, tn acelasi timp, nu 0 atingeti niciodaui. Ajunget: La eo, "~iJd~jl 111 l~teno~u~ ei ", va confundati cu ea. Totusi ea ramane 0 mare necunoscuta. Sl tocmat de mCI ville frumusetea $i tuistetul el ... " (Osho, 1998, pg.l 09-110).

d) Lama Anagarika Govinda (Anangavajra Khamsum-Wangchuk) s-a nascut in Germania in anul 1898. Membru al Ordinului Kargypta,qovinda a trait peste 20 de ani in manastirile tibetane, in preajma marilor mae~tri.. Ii placea s~ se autonumeasca "un indian autentic de sorginte europeans ~I credmta buddhists, increzator in fraternitatea oarnenilor".

Govinda (1999, pg.121-127) semnaleaza polaritatea Orient versus Occident, dar spera In integra rea celor doipoli: "Rasaritul §i Apusul sunt cele doua jumatafi ale consttiniei utnane, comparabile cu cei doi poli ai unui .magnet,. care se conduioneaza $i tsi corespund reciproc $i care nu pot fi separati. 'Y.!!.!!!::!

fnjelegand acest lU9J;!J?.Q/J...{j~ fii~~.q!!:.iJ.J;.g!~!pf~!f',.., ..

El ne invata ca lntelepciunea este superioara gandirii rationale, fund 0

imbinare intre "ilurninarea mlntii" (inteligenta) ~i "iluminarea inimii" (intuitia). Inte1epciunea suprarationala (prajfia) poate accepta ~i realiza intuitiv nemarginitul §i atemporalul, renuntand la explicatii §i traind rnisterul, adancit in tacere, care poate fi intuit, experimentat spiritual: :'Minfile, 1~larUne ,traiesc ,flur-o l,UlIl~ ,0 aspiratiilor $i dorintelor efemere, mintile man II! lIif!mtul Universului $1 III constiinta statomica a misterului insondabil"; spune Govinda (1999, pg.33).. .

Pe "calea launtrica" omul trebiue sa l§i orienteze mintea spre profunzimile ~i spre inaltimile constiintei. Govinda (1999, pg.322) sustine. cae:i care ~raiesc in timpul iluzoriu al constiintei lor periferice, al intelectului §I 111. cont1l1u~m-ul spatio-temporal al lumii externe, se identifica cu ceea ce este muntor : ce~ car~ traiesc in armonie cu "pulsul eternitatii" se identifies cu ceea ce este nemuntor §l

ei descopera ca intreaga eternitate se afia in spirit, in spirit~1 .Ior. .

in psihologia tibetana, constiinta avanseaza de la limitat la cuprinzator, de la 0 intensitate redusa la una mai mare, de la dimensiunile inferioare la cele superioare, iar fiecare dimensiune superioara Ie inc1ud~ pe c~le inferioar~, coordonandu-si elementele intr-o structuril mai extinsa §l mal complicata de relatii. Psihologii occidentali (Charles Tart, 1969) se refera la starile .. modificate .. de constiinta, In timp ce tibetanul Govinda considera consnmta ca fiind multidimensionala (I.Manzat §i Radu AI. Lucian, 2002).

Constiinta spirituals (manas) este un mediator intre ~on§tiinla universals §i cea mdividuala (vezi figura), participand la amandoua (Govinda , 1998, pg.77-79).

Psihologie transpersonala

43

Ea reprezinta elernentul stabilizator al mintii, punctul central al balantei, suslin,lnd coesenta §i 'consistenta conlinuturilor minrale prin faptul cit este centrul lor 'de referinta. Manas este "mentalul fundament.i!1" al alchimi§tilor, care se transforms In aur prin putere ma~':;"ca~b~~ele';;~~aresetransforma in diamant, este otrava care se transforma in elixirul vietii. Manas este principiul prin cat~e constiinta universala se experimenteaza In spiritul individual. de fapr se autocxperimenteaza.

Plenitudinea sau implinirea Sinelui ("Selfactualization" la Maslow), este citutata de buddhisti numai inlauntrul nostru prin transformarea deplina a personalitatii, adica printr-o inversare (paravrtti) a temeiurilor existentei intr-o stare deuniver~alitate, prin "desfacerea" crustei dure a Sinelui, Aceasta "transpersonalizare" ~!E~~lil_Jl~~iIiL f~£t,lJ,talilQL,U).v.:ninat:ii., .. iLJ1!Jl~i)'Uli.l9.r in teri2A~at:.:_!~~!~:~~~L!!.!?!::T~te, late~~.~l .. <?r.is.~.fi!llI~.}~m.i!!1a. Calea II urninari i este calea catre lmplinire, iar faptul cr 0 puiem strabate-asa cum au demonstrat-e Buddha, Milarepa, Dalai Lama, Sri Aurobindo etc.- dovedeste ca, In mod potential, fiecare om poseda. facultatea de a' converti dementele. trecatoare ale

·~~3"~T!;::f1;1~~~;:7~~15':;~\i:~~io"·.···-----"

I ' Iar pentru Iisus Hristos, imparatia nu era nici viitoare, nici In ceruri, ci . "tnlauntrul vostru", .;

4. Rezumat

1. Cei patru evangheli§ti ai PT au fost : Carl Gustav Jung, R. Assagioli,

Abraham Maslow, Viktor Frankl ..

Conceptele fundamentale ale psihologiei analitice junghienc, dezvoltate ulterior de PT, sunt: individuarea (proces de cautare a Sinelui), inconstientul colectiv (transpersonal). care cpntine arhetipurile, Sinele (arhetipul central care unifica ~i ordoneaza psihismul uman), principiul sincronicitatii-al Iegaturii acauzale prin coincidente semnificante ;

R. Assagioli inventeaza psihosinteza. care se opune psihanalizei ~i ajunge la spiritul uman (domeniul transpersonalului) ; psihosonteza

44

lon Mtmzat

este procesul de imp lin ire a sinelui, ale carui obiective sunt pacea, armenia ~i forta.

Abraham Maslow a elaborat 0 teorie a motivatiei, ca dimensiune a personalitatii, in care descrie metamotive ca "Selfactualization" ~i nevoia de transcendere; "peak experience" (experienta de varf, traire de mare extaz, uimire §i veneratie) §i "plateau experience" (expetienta de varf prelungita), "simtul" constiintei cosmice;

Viktor Frankl dezvolta logoterapia (care devine christoterapie) prin cultivarea setei de sens si suprasens (divin); Selftranscenderea este ascensiunea spirituals prin depasirea Sinelui individual.

2. Alti premergatori: R.M. Bucke (constiinta cosmica), William James (experienta §i constiinta mistica), C. Radulescu-Motru (personalismul energetic: divinitatea este 0 energie universala perfect personalizata),

3. Izvoare orientale: Milarepa (experienta Luminii Clare; starea transcendentala sau nirvanica a constiintei primordiale), Sri Aurobindo (constiinta cosmica duce la identificarea Fiintei cu Infinitul), Osho (iluminarea-etemul inceput). Lama Anagarika Govinda (constiinta spirituals - manas - este un mediator intre Cs. universala §i Cs, individuala). Personalitatea implinita ar fi complementarizarea dintre spirirualizarea vietii (Orient) §i materializarea spiritului (Occident).

InBLIOGRAFill

Carl Gustav lung - "Amintiri. Vise. Reflectii", Bucuresti, Ed. Humanitas, 1996;

Curl Gustav Jung .- "Imaginea ornului ~i imaginea Lui Dumnezeu", Bucuresti, Ed. Teora, 1997 (a); "Tipur i psihologice", Bucuresti, Humanitas, 1997 (b);

Ion Manzat - "Marea ratare a lui C.G. Jung". capitolul IX din volumul l.Manzat §i M.P. Craiovan"Psihologia simbolului arhetipal", Bucuresti, INI. 1996;

Mariana Tanase - "Individuarea sau "a deveni propriul Sine". cap. III din vol. l.Milnzat (coord.) "Psihologia Sinelui. Un peierinaj spre centrul Fiinjei". Bucuresti, Editura Erninescu, 2000;

Mihaela Minulescu - "Introducere in analiza junghiana", Bucuresti, Ed. TREI;2001 ;

Roberto Assagioli - Transpersonal Development. 111e Dimension Beyond Psychosynthesis, Aqarianl Thorson, 1991 ;

Ovidiu Brazdau - "Procesul implinirii Sinelui. Cercetare teoretica ,i experimentala". cap.Vl in vol. I. Mauzat (coord.), 1000;

Rudolf Otto - "Sacrul", Cluj. Edit. Dacia. 1992;

1011 M:in1.:H - "Psihologia sinergetlca. ill cautarea umanului pierdut", Bucuresti, Edit. Pro Humauitate, 1999;

Abraham Maslow - Toward a Psychology of Being, New York, Ed. David M.Clelland, 1961 ; Abraham Maslow - Motivation and Personality, New York, Harper&Row.1970;

c'R.Rogers - On Becoming a Person. Boston, Houghton Mifflin Co., 1961 ;

M.P.Craiovan - "Psihologia umanista, 0 calc a omului catre Sine", cap.V, in vol.I.Mi\nzat. (coord.), 2000; Ion Manzat (coord.) - "Psihologia Sinelui, Un pelerinaj spre centrul Fiintei", Bucuresti, Ed.Eminescu, 2000;

Viktor Frankl - From Death - Camp to Extistenualisru, Boston. Mass .• 1959; Viktor Frankl - Man's Search for Meaning. Boston, Mass. 1963;

Viktor Frankl -111e Unheard Cry for Meaning, New York, Simon&Schuster, 1978; R.M.Bucke - Cosmic Conscoiusness, New York, Dutton&Co. 1969 (prima ed., 1901);

William James - "Tipurile experientei religioase". Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1998 (prima ed.1902); Constantin Radulescu-Motru - "Personalismul energetic", Bucuresti, Ed. Casa Scoalelor, 1927;

Psihologie transpersonala

45

Fritjof Capra - "Taofizlca - 0 paralela intre fizica moderns ~i mistica orientala", Bucuresti, Ed. TehniCl1, 1995 ;

L.Dumont - Homo Hierarhicus, reed. Paris. Gallirnard, col. "Tell", 1979;

Ion Manzat ,i Radu Al.Lucian - "Introducere in psihologia orienta Ill" (in curs de aparitie) ; Ion Manzat - "Psihologia transei samanice", Bucurestl, Ed. Aldomar , 1999;

Mircea Eliade - "Yoga. Nemurire ,i libertate", Bucuresti, Ed. Aldomar, 1999;

Mircea Eliade - "Istoria credinjelor religioase", vol. 2. Bucuresti, Ed. Stiin\ilicl1, 1991 (sau Ed. Univesr Enciclopedic, 2000);

Lama Anagarika Govinda - "Bazele misticii tibetane", Bucuresti, Ed. Humanitas, 1998;

Lama Anagarika Govinda - "Meditatia creatoare §i constiinta multidimenslonala", Bucuresti, Ed. Herald, 1999;

Osho - "Iluminarea :eternul inceput", Bucuresti, Ed. Herald, 1998; S.J.Tambiah - World Conqueror and World Renouncer, Cambridge, 1974; Sri Aurobindo - "Bazele sistemului yoga", Cluj. Ed.Dacia, 1995;

Charles Tart - Altered States of Counsciousness, New Zork, John Wiley, 1969;

Ken Wilber - No Boundary. Eastern and Western Approaches to Personal Growth, Boston&London. Sharnbhala, '1985.

Ill. DELIMITARI Sl ANALOGII

1. Ce nu este psihologia transpersonald

(c! John Rowan, Alyce Green & Elmer Green)

2. Transpersonalul cotidian : vocile interioare, intuitia, creativitatea, star; de extaz; revelatii

3. Rezumat

4. Bibliografie

Psihologie transpersonald

49

1. Ce lUI este psilwlogia transpersonald

Uneori ne este de ajutor in stabilirea frontierelor unui concept daca putern sl! spunem ce nu este. Vom menjiona, in continuare, unele din aceste frontiere care ne ajutli sl! definim mai bine transpersonalul.

@ranspersonalul nu este extrapersonal

o distincjie a fost desernnata de Alyce Green §i Elmer Green (1986) lntre extra personal §i transpersonal. Aceasta seamlinl! cu deosebirea flkutli de Ken Wilber (1980) §i de catre Stanislav Grof (1989) intre Lower Subtle §i Higher Subtle. De asemenea, retinem diferenta stabilita de Marc - Alain Descarnps (1990) intre transpersonalul orizontal §i transpersonalul vertical.

EXTRAPERSONAL

John Rowan (1992, p. 10) realizeaza diferentele esentiale in tabelul urrnator :

TRANS PERSONAL

"Spoon bending" (lingura llldoitl!) Levitatie

Extra - sensory perception Dowsing (magie)

Working with crystals Clairvoyance

Telepathy

Radionics

Radiesthesia

Blindsight V-e..J e_re OOJt!;;..o Fire - walking

Bloodless skin - piercing Out - of - body experiences Paranormal generally Fakirism

Mind over matter The psychic

Higher Self (Sine superior) I

Deep Self (Sine adanc - J.Lilly)

Inner teacher (invl!tl!torul interior) Transpersonal Self (psychosynthesis) High archetypes (lung)

The Soul (Hillman)

The superconsciousness

(psychosynthesis)

Creativity (surrendered Self type) Some peak experiences

Intuition (surrendered Self type) Some healing

Some near death experiences Upper chakras

Subtle energy systems Guidance Self (Whitmont) The Self

Transfigured Self (Heron)

In trecut, aceasta distincue lntre extrapersonal §i transpersonal nu era realizata clar; astfel, notiunea defnconstient colectiv a lui Jung include ambele sensuri. Dar Stanislav Grof (1989) §i Ken Wilber (1985) considera eli distinctilf este necesara.

Emisfera dreapta este considerata mintea nevorbitoare sau emisfera tacerii (in Psihologia tacerii - 2002, I Manzat §i Mariana Tanase, se refera la Janus

50

Ion Mdnzat

Bifrons §i emisfera tacerii). Savantul Paul Broca (1824-1880) cerceteaza asimetria functionala a eelor doua emisfere ale creierului uman. Distributia asimetrica a functiilor intre eele doua emisfere confera eelei stangi statutul de ernisfera dominanta. Ea este specializata In analiza §i operatii logice , beneficiind de performanta lingvistica. Dupa Robert Ornstein (1973) emisfera "minora" este superioara In privinta aptitudinilor geometrice §i spatiale. Emisfera dreapta of era d.atele prezen lei unei constiinte de sine, eu singura 'limita ea nu poate comumca verbal aceasta, ei In propriile ei modalitati : intuitie, inspiratie, revelatie, extaz etc. Albert Einstein a numit-o genial: sylent zone!

Roger Sperry (1982) demonstreaza ea fieeare emisfera deeoneetat~ are propriile sale functii cognitive' §i rnodalitati proprii de raportare la realitate. Emisfera tacerii vorbeste ! Am avea multe de aflat daca am lnvata s-o ascultam.

Se pare ca adesea civilizatia noastra neglijeaza emisf~ra dreapta §~ sup:asolicita emisfera stanga. Eficienta activitati! psihice provine dill acnunea sinergica a eelor doua emisfere ale aceluiasi creier §i nu din disoeierea lor artificiala. Transpersonalul nu se confunda cu functia emisferei drepte,

£2frranspersonalul nu este NEW AGE

Miscarea New Age, supranumita §i "paradigma holista" sau "revrajirea varsatorului", apare in S.U.A catre sfarsitul anilor '70 ai secolului at XX-lea.

In 1985 apare lucrarea "The Aquarian Conspiracy" a lui Marylene

Ferguson, in care se dezvolta conceptul "constiintei New Age", caracterizat prin : _ principiul sintetic care inlesneste gandirea universului ;

_ constiinta de grup ca maturizare suprema a individului ;

_ un nou principiu caJauzitor, caracterizat prin "autoiluminare" §i

orientare dupa legitaii "spirituale" ;

_ transcendenta intemeiata numai pe experienta proprie ; _ constiinta globala care slsteaza distrugerea lumii.

New Age se dirijeaza lntr-o religie a automantuirii §i pretinde a-si trage seva din psihologia analities a lui lung §i din psihologia transpersOl~ala. ~r~pllrile New Age au caracteristicile sectelor religioase, intrucat se abat de la once religie fundamentals. incercfmd sa imbine ceva din crestinism §i ceva din religiile orientale. De fapt, New Age promoveaza 0 noua spiritualitate care "corecteaza" religia crestina.

Psihologia transpersonala nu este miscarea New Age.

fSillTranspersonalul nu este religie

Cu toate ca psihologia trauspersonala cerceteaza §i trairile mistice ale

subiectilor, cele doua domenii nu se suprapun. .

De exemplu, PT se refera la Sine le transcendent (Ken Wilber), ceea ce

religia crestina nu accepts. De asemenea, PT promoveaza psihoterapia reincarnarii ceea ce este respins de religia crestina.

, De§i exploreaza existents spirituala §i s.tarile de ext.az, ,de ~on~ti.inlll

extinsa sau condensata, PT nu se ocupa de studierea Duhului Sfant §l mCI de revelatiile mistice ale sfintilor.

Psihologie transpersonala

51

Asadar, psihologia transpersonala NU este: - extrapersonal; ,

- emisfera dreapta a creierului ;

- New Age;

- religie,

John Rowan (1992, p.13) spune ca PT este unul din "avanposturile" psihologiei sau, mal clar, avangarda psihologiei actuale. PT nu este sirnilara cu mistica, dar putem spune ca transpersonalul reprezinta "vadurile" de ~l.~.fu~,.e.l~ 2isticismul!:!l, care astfel devine accesibil pentru toti,

2. Transpersonalul cot/dian

a) Vocile interioare.

1; Rowan (1992, p.14) ne avertizeaza eli multi dintre noi am avut experienta auziru unei voci (venite parca din interior sau pares de undeva din exterior) prevenindu-ne, provocand aluzii sau pressnpri, dandu-ne 0 anumita informatie. Noi ne referim la asa-zisa "voce, tllcutll:2 con~ti_. Uneori ea ne poarta parea precum 0 voce actuala, alteori ne poate pli'rea ca un simt vag al unei comunicari din interior.

Mahatma Gandhi a relatat deseori despre vocea sa interioara, atilt In activitatea sa illterioajd'ra, cat §i in cea politica (Chatterjee, 1984). Este cunoscuta capacitatea Ioanei d'Arc (Fecioara din Orleans, 1412-1431, eanonizata In 1920) de a auzi voci care 0 inspirau si 0 indrumau.

Cercetari contemporane, ca de exempiu cele realizate de Myrtle Heery (1989),

au gasit ell relatarile despre experientele cu voci interioare pot fi divizate in trei categori :

t1) Vocea interioara ca 0 parte fragmentata a Sineiui ;

2) EXpe,riente cu voci ,i,nteriOare caracten,'zate prin dialoguri care furnizeaza indrurnari pentru dezvoltarea individuala ;

3) Experiente ale carer canale se deschid spre §i dincolo de un Sine superior. Prima categorie nu este in mod necesar transpersonala, ei mai curand

. tinde spre evidentierea unui manunchi de personalitati, Hal Stone §i Sidra Stone (1991) studiaza "dialogul interior" care vizeaza explorarea diverselor subpersonalitati (vezi, de ex. LManzat, 1999,p. 387). C.G.Jung considera ell aces tea fac parte din Umbra noastra.

A doua categorie este mai apropiata de transpersonal, mai ales ill forma arhetipului numit Sine transpersonal.

A treia categorie are in vedere oamenii care au practicat eu regularitate 0 anumita forma de meditatie (meditatia este calea regala de cercetare a transpersonalului).

b) Intuitia

Andre Lalande defineste intuitia ca "vedere direcJ!j,Lim~diata a unui obiect al" .. ~!ndirii; ~~~.~oa§t.:~<!i.l~1 di~.tr:9..,,9il~,t~r~co.l1.£~p·t;~:·A:-G~~e;;"'"irE-:--· llree'i1(TY86) folosesc pentru intuitie metafora "blindsight" (vedere oarba).

52

Ion Mantat

In studiul nostru "Intuitia ca psihologie" (1. Manzat, 1995,p.13-26) aratam cii tennenul vine de la latinescul intueor, care inseamna "a vedea", "a cunoaste rapid §i imediat". Psihologia a remarcat efectul, dar nu a putut elucida procesul, sau l-a expediat repede §i superficial in domeniul abisal al inconstientului. Tot ceeace se banuieste a line de incostient are un mare avantaj: nu mai trebuie explicat ~i justificat, pentru di incostientul a ramas inca abscons si abisal.

Dupa opinia noastra, din moment ce intuitia depaseste orice performanta a constiintei, izvorul sau trebuie cautat lntr-o. zona de de-asupra constiintei, In supranivelul transcon§tiinlei - 0 supraconstiinta transpersonala.

Transpersonalista Frances E. Vaughan (1979) a identificat patru niveluri

) -""

ale intuitiei :.4

(I) nivelul fizic, la care intuitia se manifests prin senzatii de tipul "simtului de alerta" in caz de pericol, dezvoltat la populatiile cu habitat natural (de ex. aborigeni sau amerindieni) ;

(2) nivelul emotional reprezinta sensibilitatea la vibratiile de energie ale altor oameni, care se traieste ca simpatie sau antipatie (de ex.mtuitia feminina) ; (3) nivelul mintal este asa-zisa viziune. interns sau clarviziune, traita ca iluminare (de ex. la mistici) ;

(4) nivelul spiritual presupune 0 inruitie total dependents de senzatii, sentimente si gandire : in forma sa pura, intuitia spirituala este 0 "experienta a Sinelui" focalizata pe transpersonal; in formele mistice, intuitia realizeaza "cunoasterea" Piintei divine (QJ:i). Intuitia este un proces ca~e se desfasoara cu mare rapiditate §i tara posibilitatea analizei sale rationale, Este 0 emergenta spirituals care se realizeaza ca 0 sinergizare brusca §i iluminatorie ; este "iluminarea inimii" care se afla in relatie complemenrara cu "iluminarea mintii" (inteligenta).

J. Rowan (1992, p.14-16) arata ca exista mai multe tipuri de intuitie legate de conceptul de Self: .

- Sinele copilului: acesta este un nivel al constiintei In care granita dintre fantezie §i realitate nu este clar delimitata (de ex. in jocurile copiilor); Sinele magic: la acest nivel folosim intuitia pentru anega izolarea si tristetea provocata de singuratatea noastra, Uneori, este folosita transa ca "participation mystique" (de ex. transa samanica, cf. I. Manzat, 1999) Sinele ca jocuri de rol: intuitia este un altfel de a invata, un alt rol de jucat (de ex. intuitia savantilor)

Sinele autonorn : intuitia Sinelui central, asociata adesea cu creativitatea. "The surrendered Self" (Sinele abandon at) : la acest nivel intuitia este vazuta ca venind dintr-o sursa dincolo de Sine. Sursa poate fi conceptualizata ca inspiratie, ca Muza, ca un arhetip sau ca 0 divinitate. Sinele intuitiv: in acest caz, subiectul este total asimilat cu Altcineva §i identificat cu acesta - prin meditatie sau rugaciune ; seamana cu iluminarea §i transcenderea. Este un nivel autentic transpersonal.

c) Creativitatea Inalta

Seamana cu intuitia transpersonala, pentru ca depaseste clar toate conditionarile §i toate conventiile personale. Creativitatea poate fi conceputa ca izvorand din supracon§tiinla (R. Assagioli) care favorizeaza experientele spirituale

Psihologie transpersonala

53

de inventie §i descoperire.

d) Experienlele de varf ("peak experiences")

Sunt trairile extatice sau revelatiile, "Peak experience" a lui A.Maslow. este un exemplu de experienta fulgeratoare ("the glimpse experience"). Maslow arata ca putem intelege acest gen de experiente prin comparatie : orgasmul compler, descarcarea totala, catharsis, culminajie, climax, finalizare etc. Ele sunt experiente relativ rare; au fost descrise de poeti ca momente de extaz, de religiosi ca experiente mistice. PentruMaslow (1970) cele mai inalte "varfuri" includ "sentimente nelimitate deschise spre viziune, sentimentul de mare extaz, de certitudine §i veneratie, dincolo de orice gran ita de loc ~i timp",

"Plateau experience" devine 0 atitudine stabila care conduce la 0 noua percepere a lumii §i a vietii,

3. Rezumat

• Transpersonalul nu este: extrapersonal, ernisfera dreapta a creierului ("emisfera tacerin, New Age spirituality, religie.

• Transpersonalul cotidian : vocile interioare (Ioana d'Arc, Gandhi), intuitia (nivelul spiritual F.E. Vaughan; Sinele intuitiv - J. Rowan), creativitatea (din supraconstiinta - R. Assagioli), experientele de varf ("peak experience", "plateau experience" - A. Maslow)

llIBLIOGRAI?IE

Alyce Green ~i Eitner Green - Biofeedback and States of Consciouness, in: B. Wolman ~i M Ullman. Handbook of States Consciouness, New York. Van Nostrand Reisholdlo, 1986;

Ken Wilber - TIle Atman Project. Wheaton, Quest, 1980;

Stanislav Grof si Christine Grof(Eds.) - Spiritual Emergency. Los Angeles. Tarcher , 1989; John Rowan -The Transpersonal, London & New York, Routhledge, 1992;

M.A. Descamps, M.Cazenave and M.A.Filiozat - Les psychoterapies transpersonelles, Lavaur , Ed. Trismegiste, 1990;

Ion. Manzat ~i Mariana Tanase - "Ps ihologia tacerii", (in curs de aparitie, 2002); Robert Ornstein - TIle Psychology of Consciousness. San Francisco. Freeman. 1973 ;

Roger W. Sperry - Some Effects of Disconnecting the Cerebral Hemispheres. "Science", 217,1982; Marylene Ferguson - 11Je Aquarian Conspiracy, New York. 1985;

M. Chatterjee - Gandhi's Religious Thought, Notre Dame. Notre Dame University Press; Hal Stone ~i Sidra Stone - Le dialogue interieur , Paris, Le Sawffle d'or, 1991 ;

Ion Manzat - "Intuitia ca psihosinergie". in vol : S. Chelcea ~i L.Mitr5nescu (coord.), Conexiuni, Bucuresti, Editura INI, 1995;

Frances E. Vaughan - Awaking Intuition, New York. Anchor Books, 1979;

Ion Manzat - "Psihologia transei samantice", Bucuresti, Editura Aldornar, 1999; Abraham Maslow - Religions, Values and Peak Experiences. New York. Viking. 1970.

PARTE A A II A

. PSIHOLOGIA TRANSPERSONALA

A ADANCURILOR - PARADIGMA GROFIANA ~I PARADIGM A LILLIANA - SINELE TOTAL ~I SINELE ADANC

IV. TARAMURILE INCONSTIENTULUI iN CERCETARILE LUI STANISLA V GROF

1. Psihologia transpersonalii a adancurilor (S. Groj) ,ri PT a ina/lillli/or (K.

Wilbe,) .. date biografice despre S.Grof;

2. Experiente psihodtnamice $i sistemele COEX ;

3. Extensia $i condensarea constiinte! prin: stiiri psihedelice provocate de LSD

(addu/lysergic) ;

4. Transformante proceselor fiziologice $i a celor psihice :

5. Rezumat :

6. Bibliografie.

Psihologie transpersonala

59

1. Psiilologia transpersonalii a adfincurilor (S.Groj) §i PT a mal(imilor (K. Wilber)

. In decursul istoriei scurte (incepe in anii '60 ai secolului XX) a psihoiogiei transpersonale s-au conturat doua directii de sens contrar :

a) PT abisala sau a adancurilor, care continua perspectiva arhietipala a lui C. G. Jung, promovata de catre psihiatrul ceh Stanislav Grof ~i scoala lui (paradigma grofiana).

b) PT a inl:!ltimilor, a Sinelui transcendent, imbrati§atl:l §i dezvoltata de americanul Ken Wilber (paradigma wilberiana).

Abordarile transpersonale abisale sunt, prin insa§i natura lor, asemanatoare unei spirale regresive, sau a unei scari care coboara, asa cum inaltimile sugereaza ideea de scara care urea progresiv §i aditiv.

Daca Wilber descrie procesul evolutiv - cronologic al dezvoltarii spirituale, S.Grof illsista pe cautarea spiritului in abisal cu psihoterapiile sale regresive. K.Wilber, care reprezinta "noul val" §i ultimul cuvant al PT, sustine ca pretentia psihoiogiei abisale (S.Freud, C.G.Jung, S.Grof), precum ca spiritul s-ar ascunde in adancurile inconstlentului, ar trebui sa fie reconsiderata de catre psihologia transpersonala,

Psihologia abisall! pare sa caute Soarele pe fundul marii doar pentru cl! acesta se vede reflectat pe suprafata apei, iar psihologia inaitimilor se uita la Soarele real de pe Cer.

Observatie : In continuarea cursului PSlHOLOGIE TRANSPERSONALA un numar de 7 lectii vor trata teme de psihologie transpersonala abisala din cercetarile lui S.Grof §i John Lilly, iar un numar de alte 4-5 lectii vor urma directia PT a inal{imilor dezvoltata de K. Wilber

Date biografice despre Stanislav Grof

Vedeta scenei transpersonale, liderul de necontestat al acestei mi§cllri este cehul Stanislav Grof (n.1931 la Praga), care of era nu numai un model cornplet al transformarilor constiintei, ci §i un nou tip de psihopterapie regresiva §i 0 metoda practica de crestere transpersonala, numita, "respiratie holotropica".

Dupa cum ne informeaza Laurentiu Mitrofan (1997, p .340), S. Grof a debutat ca cercetator al "starilor" de constiinta modificata in 1956, in cadrul Serviciului de psihiatrie al Scolii de Medicina a Universitatii Charles din Praga. sub indrumarea doctorului Roubicek care experimenta efectele LSD-ului in tratarnentul tulburarilor psihice ,

S. Grof a fost fascinat de spectacolul modificarilor fiziologice ~i psihice care apar sub adrninistrarea drogurilor psihedelice ~i a decis sa-§i consacre intreaga viata acestor studii. Va emigra §i i§i va continua cercetarile in laboratoare §i clinici din S. U .A., intiH ca psihanalist §i apoi ca terapeut transpersonalist. EI

60

Ion Manzat

intreprinde experimente stiintifice laborioase §i extensive in cadrul Fundatiei pentru cercetari psihiatrice din New Haven, Connecticut §i al Centrului de cercetari psihiatrice din Maryland, unde intra in contact cu personalitati ale psihologiei umaniste ca A. Maslow, Allan Watts, Anthony Sutich, s.a.

in evolutia sa profesionala sunt de retinut perioadele in care este profesor 1a Universitatea John Hopkins, seful cercetarii psihiatrice al Centrului de cercetari din Baltimore ~i rezident la celebrul institut Esalen, Big Sur, California.

S. Grof fondeaza in 1978 International Transpersonal Association (ITA), fiind primul presedinte al acestei asociatii, Fiind un psihiatru cu 40 de ani de experienta in cercetaresi psihoterapie, S. Grof a publicat peste 100 de studii §i 0 serie de cllqi cunoscute in toata lumea, cum ar fi : "Taramurile inconstientului uman" (Realms of the Human Unconscious, 1976), "Psihoterapia LSD" (1980), "Dincolo de Moarte : portile constiinjei" (in eolaborare cuChristine Grof, 1980), "Dincolo de creier: nastere, moarte §i transcendere in psihoterapie" (1985), "Aventura descoperirii Sinelui" (1987); _ "Emergenta Spiriruala" (eu Christine Grof, 1989); "Mintea holotrcpica : trei niveluri ale constiintei" (1992), "Cartile mortilor, manuale pentru a trai §i a muri",

2. Experlentele psih odin am ice ~i sistemele COEX

Experientele psihodinamice i§i au ca spatiu de desfasurare diferitele zone abisale ale inconstientului personal sau ale celui colectiv (transpersonal). Ele sunt legate de amintirea unor evenimente deosebite (experienje cruciale), conflicte nerezolvate sau teme oeu1te din trecut. Trairlle subiectilor se pot manifesta sub forma unor concretizari picturale de fantasme, a unor dramatizari a viselor intime sau a unor relatii ambigue intre fantasme ~i realitate.

FenomenoJogia experientelor psihodinamice este in mare masura conectata eu conceptele de baza ale psihanaJizei clasice freudiene §i ale psihologiei analitice jungiene. Sedintele psihodinamiee li permit subieetului sa traiasca transformari psihice care condenseaza fenomenele inconstiente. Pe aceasta baza experimentala S. Grof introduce un concept operational nou in lnjelegerea functionarii §i devenirea trans personal a - sistemul COEX, un sistem de experiente condensate. Sistemul COEX este 0 constelajie specifica de arnintiri formate din experienta condensata din diferite perioade ale vietii individului. Cele mai importante sisteme COEX sunt acelea care rezuma .~i condenseaza eonflictele, confruntarile cu situatiile care au periclitat viata, sallatatea sau integritatea fizicll ~i psihica (L. Mitrofan, 2000, p. 285). SistemeJe CO EX cuprind straturi ale inconstientului, straturi profunde care coboara regresiv pan a in copilarie §i straturi superficiale care conjin evenimente recente.

in timpul sedintei terapeutici, regresia psillica -sub doze infune de LSD §i sub controlul terapeutului- poate reactiva informajii provenite 'din etapele anterioare ale vietii §i chiar din stadiul intrauterin (alchimistii se refereau Ia experiente "regresum in utero" -vezi : 1. Manzat §i M.P. Craiovan, 1996, p. 342-346), incluse in sistemul COEX, care eonstituie un fel de "banca informationala a inconstientului", organizata in

Psihologie transpersonala

61

scheme-depozit polarizate de aceleasi tipuri de train §i experiente transpersonale. Reactivarea ~i patrunderea In profunzimile sig_~!l!ulul, __ <;:'O.EX ii oferJi.~t!Qie(;tyJ\li experieI}.@_<:~I}§.ti~ntizl1rii §i re~!£~~!!~L~~!l~ent~~_lI:,,!g!!l_~!jzJl}}le. sau ~e..legate de intrea~~.p~rjQgq\uU:;Quc.eptiei1.a dezv_9.ltarii ~~~!.:rine §i travaIiului din timpul~~.'l§!~r»_ (Otto Rank, 1924).

-"---1n urma rezultatelor adunate Grof a putut elabora 0 "cartografie" a inconstientului, 0 harts a fenomenelor psihice inconstiente incadrate in trei campuri :

a) campul experienlei psihodinamice, asociat cu evenimente din prezentul ~i treeutul persoanei ;

b) campul experientei perinatale, care este In legatura cu fenomene biologice ale partului ;

c) campul experientei transpersonale, care depaseste Iimitele individuale.

Campul transpersonal se refera, in esenta, la transcendere §i cosmizare, dar cu o ancorare continua in abisalitate. Cartografia lui Grof este confirmata de psihologia ~lui C.G.~D_g, de psihosinte~..!~L~~§MjQE, de experien ele aroxig~ ale lui A. ~, ca §i de §colireierigiOaSe §i mistice ale diverse or culturi.

3. Extensia ~i condensarea eanstiinte: prin stdri psihedelice pro vocate de LSD

In "psihologia transei samanice" (1. Manzat, 1999, p.179-195) in capitolul XVI. intitulat Transa §amanica §i psihologia transpersonala, aratam ca samanii din unele zone geografice folosesc substante halucinogene (din plante, mai ales ciuperci) pentru provocarea transei. In anul 1943, chimistul elvetian Albert Hoffmann a obtinut prin sinteza diethylamida aeidului lisergie, pe care I-a botezat LSD 25. EI a extras acidul lisergic din "Claviceps purpurea", un parazit al secarei (A. Hoffmann, 1979).

Experimentarea §tiinlifica a efectelor LSD-ului are implicatii importante In cele mai diverse domenii ale psihologiei: psihologia persoanei, psihologia imaginatiei, .£sihoEa~~ie, psihologia crealiei_!!rtis~!£e, psihologia reUgis;.L. Unele experunente -realizate de S.Grof, J. --Lilly etc. -au imbracat 10rma profundelor experiente religioase §i mistice, asemanatoare celor descrise In textele saere ale J~ellgiratf1umii care ne-au fost transmise de-a lungul secolelor. Posibilitatea declansarii unor astfel de experiente prin intermediul unui produs ehimic a provocat 0 dezbatere animata ~i interesanta, referitor la "misticismul installtaneu" sau "chimic" §i discutii tara sfar§it privind valoarea §i "onestitatea" aces tor fenomene. Exista diferite opinii ~i diverse puncte de vedere atar P.!:Q._cf\t §i contra.

Dupa unii teologi, ~§i alte s~t<lJH~ _ _Q$ihedelice au- fost <}.(ULa.fY.It:'L ;.ac~, ~~jm~).~_~:me.rjmelltale_rele.Yand __ f_'l!,a.£!.e_r_l;!L.!or_sa._c:r~~ din moment ce ele puneau subiectul In contact cu r.~~litl!,E!.e."_transss.Jl.cJf;!_U,!.e.,. (Jpinia opusj refuza recunoasterea caracterului sacru al fenomenelor religioase In experientele LSD: efectele observate ~e cu eele' referito~_:g_t:aJiLg!Yin,a.::., ~ca, abne~aJ~_:~~Y_~~~:. Facilitatea aparenta eu care aeeste experiente

62

Ion Manzat

au fost produse provoaca unele lndoieli referitoare la valoarea lor §tiin\ifica.

Intr-adevar fenomenele psihedelice provocate de LSD depasesc granitele stiintei §i' ale psihologiei stiintifice (vezi :K. Wilber, No Boundary, 1985). Cercetarile transpersonale sunt de avangarda side caracter pronuntat neconventional '; ele depasesc stiinja tara sa 0 respinga, LSD permite abordarea §i provocarea ~ hozei experimentale. Prin LSD se face terapie psihologica (Ronald A. Sandison, din scoala lui C.G. Jung) : radacina lusis desemneaza 0 disolutie §i 0 eliberare a tensiunilor psihice. Ulterior' Humphrey Osmond va experimenta terapia psihedelica ce tinte§te spiritul manifest revelator.

Timp de 17 ani (1957-1974) S.Grof a realizat experimente spectaculoase §i adesea socante folosind LSD§i alte sub stante psihedelice. in aceasta perioada el a condus circa 3.000 de sedinte psihedelice §i a studiat insemnarile din aceste sedinte a circa 2.000 de colegi (psihiatri §i psihologi) din Europa §i SUA. Mai tarziu, din cauza legislatiei restrictive din SUA, cu privire la LSD, Grof a fost nevoie sa renunte la terapia psihedelica §i a imbrali§at metode terapeutice care genereaza star! asemanaroare, tara substante chimice. Acele~L,~~st!;!.~"~.\tJ:.Q§l...Q£,Q.y.~.li prin

i;T~~eT;~j;1~i~;~1;~f~i~¥~~!~~~!'~ti~~~~a~!~llg~~~~~~~~~~~~5ti~~' a G::st~~

metode, pastrand un oarecare secret in jurul metodologiei transpersonale. Mai cunoscuta este actualmente tehnica respiratiei holotropice, realizata de discipolii lui.

Experienlele transpersonaie, constatate §i verificate experimental de S.Grof §i elevii sai, se refers la:

.,~ a) extensia (expansiunea ) temporala a con§tiintei: experienje embrionare §i foetale, experiente ancestrale, experiente colective si rasiale, experiente filogenetice, inearnari trecute, precognitie, "clairvoyance" §i "clair - audience", calatorii in timp ;

b) extensia spaliala a con§tiinlei: transcenderea Ego-ului in relajii interpersonale §i experienta unitatii duale, . constiinta materiei organice, constiinta plane tara §i extraplanetara, experiente In afara

corpuluirpremonitii, telepatie, etc. ; I

c) contraclia spatiala a con§tiinlei: constiinta organica, tisulara §i celulara, experiente mediumnice, intalniri. cu spirite omenesti §i supraomenesti, experiente arhetipale, intelegerea intuitiva a simbolurilor arhetipale, etc. ;

d) con§tiinta spiritului universal;

e) vidul supracosmic §i metacosmic.

4. Transformdrile proceselor, fiziologice # a celor psihice

Stanislav Grof (1976, 1980) demonstreaza ca LSD cste un amplificator nespecific de rocese min9Je.___ §i ... neurofiziologice care favorizeaza emergenta diverselor mam es n §Jstari care-izvorasCCIiilproful1zimile inconstientului. Hazardul a facut ca A.Hoffmann (1979) sa se intoxice cu 0 cantitate mica de LSD, constatand modificari profunde §i abateri de la function area normala :a mentalului sau : "calatoria" pe parcursul mai multor ore intr-un univers fantastic,

Psihologie transpersonala

63

calatorie presarata cu 0 gama larga de ernotii §i trairi intense, fiind inconjurat permanent de forme miscatoare pe fundalul unor culori vii §i stralucitoare. Impresionat de aceste trairi i le relateaza lui Dr. Stall, psihiatru la clinica din Zurich. Acesta manifesta un vadit in teres §i decide sa conduca 0 serie de studii stiintifice pe subiecti normali §i pe pacienti cu tulburari psihice.

Fenomenele psihedelice provocate de LSD sunt extrem de diversificate §i produc transformari nespecifice §i stranii aproape in toate categoriile de procese psihice §i neurofiziologice.

(1). In plan neurofiziologic (simptoJ11eJe somatice). LSD stimuleaza sistemul nervos vegetativ (simpatic sau parasimpatic). Efectele simpaticului pot fi: accelerarea pulsului, cresterea tensiunii arteriale, dilatarea pupilelor , tulburari de vedere §i de concentrare, transpiratie puternica, racirea extremitatilor , etc. Unele efecte parasimpatice: incetinirea pulsului, diminuarea presiunii arteriale, salivare excesiva, secretii lacrimale, verna, etc.

(2). Transformarile perceptive sunt cele mai frecvente. Sunt afectate mai ales perceptiile vizuale. Subiectul descrie lumini intermitente, figuri geometrice stranii §i variatii iluzorii ale mediului, viziuni sau c1arviziuni de 0 mare complexitate. Se constata hipersensibilitate la sunete, dificultate de a discrimina stimulii auditivi, apar iluzii §i halucinatiiacustice. Apar. de asemenea, iluzii olfactive §i gustative, cu caracter pseudohalucinatoriu, mai ales in timpul fazei dc regrcsie de v,irsta. Creste sau scade scnsibilitatea tactila : se deformeaza perceptia imaginii corporale.

(3). Alterari ale perceptiei timpului §i spatiului. In cazuri extreme, cateva minute dureaza secole sau invers. Natura secventiala a evenimentelor dispare : .trecut - prezent - viitor se confunda. Notiunea de spatiu cunoaste aceeasi deformare: distantele sunt supra - sau subestimabile; volumul obiectelor nu mai are legatura cu masa lor reala. Unii subiecti isi pierd simtul preciziei in evaluarea timpului sau au iluzia rarefierii sau condensarii aerului.

Modificarea perceptiei. timpului nu este atat cantitativa, cat dimensionala : "timpul I§i opreste zborul,. iar natura secventionala a evenimentelor dispare; trecutul,prezentul §i viitorul se intrepatrund.vpierzandu-si granitele" ,comenteaza S.Grof (1980). Regresia temporals (regresie de varsta si, mai inapoi, in vieti anterioare) este 0 categorie specials a modificarilor temporale.

In raport cu existenta continuurn-ului spatiu-timp perceput in mod obisnuit de oamenii normali, cei supusi efectului LSD i§i creeaza propriul spatiu, micro.cosmosuri personale, paralele §i independente ~i experimenteaza constiinta eternitatii si a infinitului. in acelasi context menta sa fie cunoscute experimentele naturale relatate de Dr. Carlos Castaneda, cu privire la efectele peyotei (ciuperca cu proprietati halucinogene), folosita de catre indienii Yaqui pe calea cunoasterii initiatice a "celeilalte realitati". lntregul periplu experiential initiat al cunoscutului antropolog, acceptat ca ucenic de Juan Matus - un "brujo" (vrajitor sau sarnan din Mexic) care li devine maestru - este secvential prezentat in celebrele sale carti, dintre careunele publicate §i in limba romana (de ex. "AI doilea cere de putere", Editura RAO, 1997; "Pocul launtric", Editura RAO, 1999).

(4). Modificari afective. Apare euforia, care se manifests ca 0 exaltare vie, Insotita de hohote de nis intempestiv, 0 bucurie exuberanta alternand cu sentimente de pace interioara §i seninatate, 0 relaxare profunda, un extaz orgiastic,

64

Ion Manza!

senzatie de voluptate sexuala. Subiectii depresivi simt 0 mare tristete, melancolie adanca, dezesperare impinsa uneori pana la tentative de sinucidere.

(5). Transformari· ale gandirii, inteligenlei sau memoriei. Procese de gandire (operatiile, intelegerea, 'conceptualizarea, rezolvarea de probleme) pot fi accelerate sau incetinite. Desi gandirea logica ~i abstracts este, In general, posibila, prevaleaza ganduri imagistice alogice ~i asociatii de idei de natura onirica. Exista !Ii cazuri de inspiratii ~i intuitii subite. Referitor la. memorie ~i inteligenta, testele psihologice releva 0 usoara scadere a performantelor normale.

(6). Modificllri psihometrice: unii subiecti ract tarll un motiv, altii au 0 tendinta difuza spre agresiune, se comports foarte teatral sau cedeaza diverselor impulsuri,

(7). Apar "stllri" de con§tiin\ll modificata, Nu se constata decat sporadic simptome care tradeaza somnolenta, stupoarea sau coma, Constiinja suferll 0 transformare esentiala de natura onirica, granitele dintre Cs. siIcs. disparand (asernanare izbitoare cu visul sarnanic, cf I. Manzat, 1999). Constiinta poate transcende limitele obisnuite ale Ego-ului ~i poate ingloba fenomene proprii subconstientului profund, inaccesibile In circumstante normale. S.Grof se refera la expansiunea §i la contractia constiintei. In unele cazuri subiectul poate sll urce panll la "constiinta spiritului universal" (exista 0 con§tiin(ll cosmica §i un inconstient cosmic, D. T. Suzuki).

(8). Sexualitatea este influentata In diferire moduri. Ea este deseori ori foarte inhibata, ori exacerbata (sedinte psihedelice lungi sunt dominate de ernotii, sentimente ~i fantasme sexuale). Uneori experienjele sexuale ajung pana la rnanifestari sad ice sau tendinte spre pervesiuni.

(9). Trairile artistice. Experienta artei reprezinta un aspect important al sedintei LSD. Percepjia unica a culorilor §i formelor, precum §i impactul submergent aJ muzicii, favorizeaza 0 noua modalitate de traire §i de creatie artistica, Unii subiecti conserva pentru totdeauna aceasta "aptitudine provocata". Potentia lui creativ este dinamizat In timpul §i put in dupll sedinta LSD. Unii psihiatri presupun ca unii artisti plastici modernisti au creat sub .influenta drogurilor: Salvador Dali, Ion '[uculescu, Vassily Kandinsky, Paul Klee, Arnold Schoenberg, Max Beckmann, Francis Picabia, etc.

(10). Experienlele religioase §i mistice reprezintll categoria cea mai specraculoasa §i stupefianta. Incidenja lor pare direct Iegata de nurnarul sedinjelor la care subiectul a participat deja §i de doza adrninistrata. in timpuljedmtelor LSD; subiectii traiesc experiente ale mortii §i renasterii §i ajung la sentimente de uniune cosmlca ; ei evolueaza in lumi in care domina aparitii divine sau demonice. Deseori relatarile lor corespund, in mod normal surprinzator, cu descrierile din c~rJile sfinte ale marilor religiisau din textele mistice ale civilizatiilor arhaice (dinainte de Hristos).

5. Rezutna:

A. Exista doua mari directii : PT a adancurilorts.Grof, J. Lilly) §i PT a inaljimiior (K. Wilber). Psihologia transpersonala abisalll cauta Soarele pe fundul marii doar pentru ca acesta se vede reflectat pe suprafata apei, iar psihologia inlillimilor se uitll la Soarele real de pe Cer.

Psihologie transpersonala

65

Stanislav Grof (n. 1931, Praga) debuteaza ca cercetator al starilor de Cs. modificata in 1956 la Universitatea Charles din Praga. EI parcurge drumul de la psihanaliza la psihologie transpersonala : ramane un adept al psihologiei jungiene. Preda la John Hopkins University din S.U.A.; In 1978 devine primul presedinte al Asocia1iei Internationale Transpersonale. Grof este intermediarul de drept al psihologiei transpersonale.

B. Experien!ele psihodinamice, realizate de S. Grof §i adeptii sai, Ii permit subiectului sli trlliascll transformari psihice care condenseaza fenomenele inconstiente. Grof introduce conceptul COEX - sistem de experiente condensate care cuprinde straturi profunde ale les.

Elaboreaza 0 cartografie a Ics, care cuprinde 3 campuri :

a) campul experientei psihodinamice ;

b) campul experientei perina tale ;

c) campul experientei transpersonale.

C. Metodologia PT - LSD 25 este sintetizat de Albert Hoffmann in 1943. LSD ajutll In psihoterapia transpersonala §i provoaca psihoza experimentala. Din cauza legislatiei americane care interzice folosirea LSD, Grof recurge la alte metode : meditatie, autohipnoza, zen, etc. Experientele transpersonale Grof se refera la :

1) extensia temporala a Cs ;

2) extensia spatialf a Cs ;

3) contractia spatiala a Cs ;

4) Cs spiritului universal;

5) Vidul supracosmic §i metacosmic.

D. Transformllrile fiziologice §i psihice (ca efect al LSD-ul): simptomele somatice, transformante perceptive, alterari ale perceptiei timpuJui §i spatiului : modlficari afective, transformari ale gandirii, inteligentei §i memoriei, modificari psihometrice, starile de Cs. modificata, sexualitatea, experienta artei, experientele religioase §i mistice.

BffiLIOGRAFIE

Laurentiu Mitrofan - "De la dezvoltarea personala la dezvoltarea transpersonala", cap. 12 in:

Iolanda Mitrofan (coord.j - Psihoterapia experientialn, Bucuresti, Editura Infomedica, 1997;

Stanislav Grof > Realms of the Human Unconscious. New York. Viking, 1975; LSD Psychotherapy. New York, 1980;

Laurentiu Mitrofan "Problematica Sinelui in psihologia transpersonala". Cap IV in: I. Manzat

(coord.) Pslhologia Sinelui. Un pelerinaj spre centrul Plintei, Bucuresti, Editura Eminescu, 2000:

I. Manzat ~i M.P. Craiovan - "Psihologia simbolului arhetipal" , Bucuresti, Editura IN!, 1996, p.342·346; Otto Rank > Le traumatisme de la naissance, Paris, Payot, 1928 ;

I. Miinzat - "Psihologia transei samantice ", Bucuresti, Editura Aldomar, 1999; ~

. Albert Hoffmann - LSD - Mein Sorgenkind, Stutgardt, 1979;

Ken Wilber » No Boundary. Eastern and Western Approaches to Personal Growth, Boston&London, Shambhala, 1985;

Carlos Castaneda - "AI doilea cere de putere", Bucuresti. Editura RAO, 1997; "Focul Iauntric". Bucuresti, Editura RAO, 1999;

I. Manzat - "Pslhologra transpersonala" (cap. XII, parA) in: I. Manzat. Istoria universals a psihologiei (1860· 1994), Bucuresti, Universitatea "Titu Malorescu", 1994.

V-VI-VII

MATRICILE LUI S.GROF

1. Experiente ahstracte sau estetice

2. Experiente psihodinamice (vezi IV, 2)

3. Experiente perinataie :

traumatismul nasterii (Otto R. Rank, 1924); similitudinea dintre nastere ~i moarte ;

4. Cele palm matrici perinatale si semnificatia lor (nastere biologica si renastere spirituatd) : matricea I tuniunea primara ell mall/a), matricea a Il-a (antagonismul cu mama] , tnatricea a lll-a (sinergia ell iuama) , matricea a IV-a (separarea de mall/a).

5. Experienta unitalii costnice

6. Rezumat

7. Bibliografie

Psihologie transpersonala

69

1. Experlente abstracte salt estetice

Retineti ca in modelul lui S. Grof, referitor la "taramurile inconstientului uman" (1975), sunt definite trei nivele (straturi): unul ~sonal care coniine material biografic; unul perinatal, mai adanc. cu memoria procesului nasterii §i eel mai adanc, nivelul transpersonal, mai mult sau mai putin asemanator cu Ics colectiv allui C.G.Jung.

Stratul personal ar fi domeniul lui Sigmund Freud, stratul perinatal ar fi domeniul lui Otto Rank §i Wilhelm Reich iar stratul transpersonal i-ar apartine lui_Jung: Stanislav Grof reuneste cele [rei straturi intr-o conceptie unitara si originala. EI se vede pe eI insusi ca pe un psiholog al abisalului care paseste pe un model in spirala, ce oate fi §i 0 harta a dezvoltarii spiritule.

S. Grof delimiteaza 4 tipuri principale de experiente LSD, cu zone

corespunzatoare in straturile inconstientului (cf. cartografiei Ics) :

1. Experiente abstracte sau estetice ; ,

2. Exper~ente psihodinamice ;-~V, 011 ~,' ,J~l': h, f .f rec, I,'

3. Experiente perinatale ic, -&fJ. eM ';/<1M.., Ih;,O'OO,' 0 oJ..t rlc.!,

4. Experiente transpersonale. - -J-ro.vl. a. r1 Q.os. ~ ,

ru, , , W, ~c·n::, C{;

Experienleabstracte sau estetice VV1.A.c,0'lC\J\..e, I If 1\( c" ~.t~.::'/C\~(!

Mediul sufera transformari care seamana izbitor cu tablouri celebre ale pietorilor cubisti : Pablo Picasso, Georges Braque , Fernand Leger, Marcel Duchamp, Wassily Kandinsky. Imaginatia se dezvolta lmpotriva controlului gandirii : supra fete inconsistente, textura obiectelor ~i petele/umbrele de pe sol sau de pe pereti reprezinta animate fantastice, fete grotesti sau scene exotice. Elementul optic al experientelor estetice este atat de impresionant, inclit anumiti subiecti 11 asimileaza cu 0 "orgie vizuala" de forme §i culori.

Muzica in timpul sedintelor LSD se asculta cu tot corpul: sunetele rezoneaza cu anumite parti ale corpului, generand emotii §i trair! extatice.

Viziunile geometrice §i decorative sau 'iluziile acustice au puternice efecte in sfera activitatii, lmaginile sunt calde, ademenitoare, alteori sunt dezgusratoare, agresive, senzuale sau lascive §i obscene.

lata ° iluzie optica interesanta, produsa eu ocazia unci sedinte de simbolism sexual, asa cum este relatata de S. Grof (1975):

Subiectul tsi observe palma mainii drepte intr-un grup "de femei goale (tradeaza tendinta spre masturbare). lata reknarite subiectului : "evoluani literalmente intr-un univers abstract. Forme geometrice ~i culori exuberante se tnvarteau mal stralucitoare si ilia; radioase decat tot ceea ce vazusem eu plilla atunci. Eram fascinat, hipnotizat de acest spectacol caleidoscopic de necrenu ... La 1111 moment dat, structurile geometrice s-au stabitizat .. ele S-Ol/ organizat si s-au

70

Ion Mtinzat

transfonnat ill forme ornamentate exeesiv tntr-un cadru de oglinda. Deeorul baroe reprezeuta 1111 lan] de ornainente impletite, de ramificatii (ramuri) ~i frunze sculptate intr-o padure fantasticii. Oglinda s-a divizat ill 5-6 "tablouri" separate de ramificatii. Spre suprinderea mea, dl/pa ee alii privit aceste tablouri ele s-au animat. -Personaiele erau foarte stilizate ~i se miscau ca niste , marionete. Atmosfera care se degaja era auuizanta. comica, dar era marcaui de lin fel de secret ~i llil fel de ipocrizie. Alii tnteies brusc ca asistatn la 0 satiri; simbolica dill copilaria 1I1ea, petrecuta intr-un mic sat La jara ... "

2. Experinte psihadinamice (vezi IV.2j

3. Experiente perinatale

• Se refera la fenomenele nasterii biologice, 'ale suferintei ~i angoasei de la nastere, ale imbatranirii, ale bolii ~i ale mortii.

Otto Rosenfeld Rank (austriac, neofreudist. 1884-1939), in "Traumatismul nasterii" (1924), a ararat cii uasterea aduce cu sine un pro fund traumatism care va influenta, pe tot parcursul vietii, dezvoltarea biologics ~i psihica a individului. Multe din complexele sau temerile persoanei i§i au originea in traumatismul nasterii.

Experientele perina tale releva similitudinea dintre nastere §i moarte §i provoaca revelatia sideranta ea debutul vielii seamana cu sfar§itul. Aeesta este principalul element filozofic al aces tor experinte. Aceasta intalnire socanta dezvaluie noi regiuni de experienta spirituals §i religioasa care fac parte din fondul persoanei.

Grof (1975) arata ca intalnirea cu moartea la nivel perinatal ia forma unei experinte profunde "de la sursa" asupra angoasei terminale. Bsenta acestei experiente este sentimentul real al crizei biologice finale pe care subiectul 0 asimileaza adesea cu moartea veritabila.

Experientele perina tale sunt 0 incrucisare intre psihologia persoanei §i psihologia transpersonala, intre psihologic §i psihopatologie, pe de 0 parte §i religie, pe de alta parte. Ele au 0 natura transpersonala, fiind insotite de identificari cu alte persoane sau cu umanitatea care lupta §i sufera : uneori apar §i arhetipuri jungiene.

4. Matricile perinatale fundamentale (MPF I-IV)

• Sunt sisteme directoare dinamice, care functicneaza in baza unor principii de organizare ales, avand doua componente: una biologics §i una spirituala.

Aspectul biologic este format din elemente §i realitati legate de fazele individuale ale nasterii biologice. Fiecare are un comportament spiritual specific:

Pslholagie transpersonala

71

a) Existenta intrauterina corespunde cu experienta unitalii cos mice ; premisele nasterii corespund sentimentului de fuziune cosmica ; in prima faza (fatui simte prima contractie uterina) corespunde experientei infernului, numita §i "fara scapare" ;

b) AI doilea stadiu al nasterii (inaintarea fatului) corespunde conflictului moarte vs. renastere :

c) Echivalentul merafizic al ultimei faze este experienta mortii ego-ului §i renasterea spirituala.

MATRICEA I : UNIUNEA PRIMARA CU MAMA (experienta intrauterina inainte de debutul travaliului)

Unii subiecti descriu amintiri compJexe ale vietii embrionare originare: ei au sentimentul ea sunt foartemiei, ca ar avea un cap disproportionat in raport eu trupul, ca plutesc intr-un mediu lichid §i cald, ei simt contactul eordonului ombilical. Aceste experinte sunt asociate cu 0 stare de con§tiinii1 traita ca fericire oceanica. Se va pierde Ego-ul, dar cunoasterea se Intinde pana [a lnjelegerea intregului univers; subiectul are certitudinea dimensiunii sale cosmice, deseori pana in punctul de identificare cu Dumnezeu. FormeJe obiectelor sunt goale, iar vidul este plin.

S. Grof se refera la trairile extatiee eliberate de oriee tensiune: extaz "oceanic", deosebit de extazul .vulcanic" (MPF II!). Sentimentele de uniune cosmica par a fi legate de experienjele transcendentale ale lui Abraham Maslow (1908 - 1970). S. Grof l-a intillnit pe Maslow in S. U.A ~i a avut tu el schimb de opinii,

Viziunile asupra zeitatilor §i a arhetipurilor jungiene sunt alte tipuri de experieute. S. Grof (1975) ilustreaza natura aeestor experiente prin extragerea unui raport consemnat de el insusi :

"In titnpul sedintei el oscila intre experientele pozitive ~i negative ale vie/if intrauterine. A vea sentltnentul ca ar ji castlgat 0 mai bun a capacitate de perceptie intuitiva a demonilor din diverse culturi : India, Tibet, Peru etc. A perceput brusc 0 relatie frapantii intre spiritul lui Buddha, asezat in pozitie de lotus ~i adancit intr-o meditatie profunda si aceea a unui embrion triiind a beatlficd experienta intrauterine.

Detnonii sangerosi, agresivi ~i feroci reprezinui perioadele nasterii biologice ~i traduc lnfluentele nocive ale vietii intrauterine. Pe IIIl alt plan, el traia siinultan episoade care piireau a ji amintlrile unei reincarna ri trecute. Dinamismul unei Karma Ii hotdraste viata actuald. Experientele de viapi intrauterine "negative" # "alaptarea precoce" reprezentau legatura Karmei cu lumea

fenomenala regizala de legi naturale. "

Mai departe S. Grof relateaza experienta LSD a unui psihiatru :

"Yitlunea mea se caracterizeaui printr-o masa incredibilii de lumina ~i energie care se raspandea sub forma unei vibratii subtile. Eram 1111 foetus care cunoaste perfeqiunea ultima # fericirea unei experiente intrauterine pozitive. Eu eram intregul univers : asistam La spectacolul macrocosmic cu un numar lncalcuiabll de galaxii vibrante. Aceste perspective cosmice radioase ~i stupefiante se amestecau Cit experiente dill microcosmos, tot asa de prodigioase : dansul atomilor st moleculelor, originile vietii, universul biochimic al ceiu le lor. Pentru

72

Ion Manzat

prima data in viata mea aminjeles lumea asa cum este tntr-adevar, un mister insondabil, lin joe divin de energie. Tonti in aces! univers piirea a fi constient. Dupa ce am acceptat existenta unei conitiinre foetale alii .fdcut 0 descoperire # mai uluitoare : constiinta impregneaza orice forma de existenpi ... Necesitatea de a giisi starea de satisfacjie tatala, cunoscuta aluulatt: 111 pantecele matern, parea a Ii inotivatia ultima a Fiintei umane. Am retinut in fine solutio la dilema fundatnentala a umaniuuii : nici 0 implinire, nici un succes in lumea materiala nu ar putea niciodatd satisface aceasta trebuinta insatiabila. Singura noastra sansa este de a gimdi acest lac fericit ~i de a-l gelsi in spiritul nostru, in propriul nostru incostient. Irueleg foarte dar mesajul maestrllor spiritual! : .singura revolutie apta de reusita este transformarea interioard a intregii Fiinte umane. "

MATRICEA A II ~A: ANT AGONISMllL Cll MAMA (contractiile intr-un sistem uterin inch is)

Activarea acestei matrici se exprirna deseori intr-o experienta spirituala caracteristica, "fara scapare" sau "infern ". Subiectul are impresia ca este Inch is 111tl"-0 cusca/inchisoare, prins in capcana unui univers carceral. Existenta 1111 are sens, este ruonstruoasa ~i absurda.

Sunrern azvarliti In aceasta lume ostila fara a avea putinta de a alege sau de a decide daca vrem sau I1U sa ne nastem, de ce §i cand. Singura noastra certitudine este ca viata are 0 durata limitata si ca intr-o zi ea se va sfar§i (Karen Horney ~ 1950 s-a refer it la anxietatea fundamentala ~ sentimentul de fiinla izolata §i neajutorata fala de 0 lume potential ostila.)

Noi suferim la nastere §i suferim cand murim; angoasa nasterii este similara cu angoasa mortii ... Am venit pe lume dezorientati, goi §i tara bunuri personale, parasim lumea In acelasi fel ...

Pentru indivizii cultivati care participa la acest gen. de experiente rezulta 0 noua intelegere ~i apreciere a fiIozofilor existentialisti : ,Soren Kierkegaard, Martin Heidegger, Albert Kamus, Jean Paul Sartre. Sentimente angoasante de separare, de alienate, de culpabilitate (pacatul originar sllvar§it de Adam §i Eva) sunt componente clasice ale MPF II. Se fac referiri Ia personaje mitoJogice:

Tantal, Prometeu, Sisif.

Temele biblice careapar frecvent In acest stadiu sunt : expulzarea lui Adam §i Eva din Paradis;

Iisus Hristos rugandu-se pe Muntele Maslinilor si, mai ales, umilirea sa ("Ecce Homo"), suferinjele sale urcand drumul Golgotei §i angoasa din timpul crucificarii ("Doamne, de ce m-ai parasit ? ") ;

Viata lui Buddha;

Infernul descris de Dante In "Divina comedie" ;

Viziuni apocaliptice a la Salvador Dali sau Hieronymus Bosch;

Psihologie transpersonala

73

MATRICEA A III-A: SINERGIA CO MAMA (traversarea traseului pelvi-genital)

Fatu! lupti1 pentru supravietuire : el simte dureros presiunile mecanice si ,0 sufocare intensa. Eforturile mamei §i ale copilului coopereaza sinergic. In momentul expulzarii fatul poate cunoaste un contact imediat cu unele substante biologice: sange, mucozitati, lichid amniotic, urina etc.

Aceasts matrice perinatala este traita ca 0 Inviorare §i are patru aspecte distincte : a) • titanescul ;

b) sadomasochistul;

c) sexual;

d) scatologic.

a) Caracteristica principals a acestei matrici este atmosfera conflictului titanesc. Intensitats;.L.JLlJ.[eriL atinge _'yJ1_gr.II~LcaIe~_dep~~r;:H(!._,JiI11}_tt;.1.e __ ,clf:. suportabilitate umal].t Fatul are sentimentul ca trupul este strabatut de puternici curenti de energie. Viziunile care insotesc aeeste exper iente sunt de diverse naturi: explozii vulcanice, cutremure de pamant, ploi de rneteoriti, cataclisme cosmice §i terestre, scufundarea Atlantidei, distrugerea Pompeiului, invazii de extraterestri, razboaie nucleare, reminisceute ale potopului biblic.

Suferintele se transforrna intr-un entuziasm salbatic, extatic, de proportii cosmice, un gen de "extaz vulcanic", deosebit "extazului oceanic" din prima matrice perinatala. Durerea intensa nu rnai este diferentiata de bucuria extrema, caldura de frig, agresivitatea criminals de pasiunea amoroasa, angoasa existentiala de extazul religios, chinurile mortii de bucuria nasterii.

b) Elementul sadomasochist este 0 caracteristicapredominanta §i constants a experienjelor asociate cu MPF III.

Scenele care insotesc descarcarile de energie distructive §i autodistructive sunt atat de puternice, Incat subiectii vorbesc de "orgii sadomasochiste". Ele presupun torturi si cruzimi de toate genurile: omoruri bestiale, genociduri, revolutii sangeroase, cruciade, mutilari sau automutilari ale fanaticilor religiosi (flagelanti sau skopzi ~ rusi, 0 secta In care membrii se mutilau prin autocastrare), kamikaze (cuvant japonez care inseamna "vantul divin "), sinucidere in masa, masacre ate animalelor, etc.

Subiectii au tendinta de a se identifica cu dictatori sau tirani celebri:

Nero, Caligula, Genghis Han, Hernando Cortez, Adolf Hitler, Stalin; sau cu personaje cunoscute prin perversiuni sad ice : Salorneea. Cezar Borgia, Vlad Tepes, Elisabeta Bathory (contesa maghiara din sec XVI care tortura si asasina fete virgine si apoi se scalda In sangele lor cald).

Subiectii confruntati cu MPF III au sentimentul empatie al intelegerii motivatiilor acestor monstri §i sunt convinsi de forta lor barbara inconstienta.

Daca cele doua aspecte ~ titanesc §i sadomasochist ~ din MPF III sunt traite simultan, rezulta viziuni infricosatoare : lupte cu serpi constrictori monstruosi, cu rechini flamanzi, lupte antice cu gladiatori, lupte cu conchistadori cruzi, explorari spatiale §i aventuri "science - fiction" etc.

\

74

Ion Manzat

c) Excitatia sexuala excesiva este un fen omen curent §'i important al nasterii (ne atrage atentia Stanislav Grof, 1975). Aceasta ipoteza a fosr confirrnata de multe cercetari transpersonale.

Subiectii LSD relateaza trairi care tin de prima parte a organismului, caracterizata printr-o crestere progresiva a tensiunii sexuale; ea pare a fi extinsa pe toata suprafata organismului ~i nu limitata la regiunea genitala. Viziunile subiectilor evoca tot felul de orgii salbatice, cu toate perversiunile sexuale posibile. Ei se idennfica empatic cu stapfmii haremurilor orientale, cu participanti la ritualuri de adoratie phalica, cu prostituate sau prostituati : ei joaca rolul unor personaje faimoase.ca : Don Juan, Giacomo Casanova, Rasputin, Maria Thereza ~i Popeea. Alii subiecti se imagineaza eli traiesc La Soho (Londra), Place Pigalle (Paris) sau ca participa la carnavalurile fastuoase de la Rio De Janeiro, Trinidad ~i New Orleance.

d) Aspectul scatologic (scatologia se refera la lucruri triviale §i seabroase; a nu se confunda cu escatologia) din MPF III corespunde fazei care precede experienta nasterii sau renasterii. Subiectii se imagineaza mancand excremente, sau band sange sau urina. Prima .reactie este negativa , de dezgust §i revolta , dupa care ei ajung la 0 acceptare pasiva §i 0 curioasa satisfactie primitiva.

Elementele scatologice se manifesta deseori sub 0 forma simbolica : tone de gunoi care degaja mirosuri respingstoare, maldare de deseuri, bucati de peste alterat, cadavre umane sau animale in descompunere, imagini de cocina de porci, etc.

De asemenea, este abundent si simbolismul religios: Adam §i Eva, potopul biblic, flagelele din Egipt, distrugerea Sodomei §i Gornorei, intanirea cu Moise (Vechiul Testament) sau simbolismul Cinei de Taina, aspectele transcendente ale crucificarii si invierii lui Hristos (Noul Testament). Unii subiecti descriu scene terifiante de adoratie a zeitatilor sangeroase semanand cu Kali, Molloch, Hecate, Astarte sau Lilith (V. Kernbach, 1995). Viziunile ceremoniilor religioase care implies senzualitate, trezire sexuala §i dansuri orgiastice (bacanalele Romei antice §i ritualurile triburilor aborigene) servesc adesea ca metafore ale conflictului renasterii.

MATRICEA A IV-A: SEPARAREA DE MAMA (sfarsitul uniunii simbiotice §i forma rea unui nou tip de relatie)

Aceasta matrice este legata de ultima faza a nasterii, Experientele cuhninant de angoasante, traversarea filierei pelvi-genitate atinge finalul, iar intensificarea ultima a tensiunii si suferlnjei este urmata de 0 usurare subita §i de 0 relaxare odata cu expulzarea. Copilul cunoaste 0 noua experienta : prima sa respiratie profunda este dureroasa, dar benefica, se deschid §i se degaja caile sale-respiratorii. Cordonul ombilical este sectionat §i sangele este dirijat spre regiunea pulmonara,

Acum se produce separarea fizidi a copilului de mama sa §i incepe existenta autonoma a nouluinascut. EI va mai fi mult timp relativ dependent de mama sa.

MPF IV are 0 faieta biologica ~i una spirituals, dupa exemplu celorlalte matrici anterioare. Relatarile subiectilor se refers adesea la anestezicile folosite, la sunetul instrumentelor chirugicale, la luminarea salii, la diverse evenimente §i

Psihologie transpersonala

75

cornplicatii care apar la nastere : iesirea cu fundul inainte, inf3§urarea cordonului omibilical in jurul gatuluicutilizarea forcepsului, manevre de reanimare, etc.

Pe un plan simbolic §i spiritual, manifestarea principala in MPF IV este experi~n,ta moarte - renastere, Suferinta si angoasa culminanta este 0 experienta de. anihilare totals a tuturor nivelelor i , fizic, emotional, intelectual, etic §i transcendental. Omul cunoa§te 0 violentare biologic~, un e§ec emotional. 0 prabu§ire intelectual~ §i 0 umilire morala. Aces! rezultat este ilustrat printr-o succesiune rapida de imagull despre evenimente ale viejii trecute §i prezente, s"u~iect~~.as~;~~.ll'.l!..!l§.,.g~U,:j!,UIf.r;:.a,,,~~ este un ratat pe toats;" nj'xl<lw;j.ie. Concep ra sa espre lume se prabuseste §i el trl't'ie§te distrugerea instantanee a sistemului sau de referinta anterior.

, Subiectul se refera la moartea Ego-ului (S.Grof, 1975). Dupa ce subiectul a atins fondul cosmic al anihilarii totale este asaltat de lumini reci §i orbitoare §i este simultan invadat de senzatii de decompresiune §i expansiune. El percepe universul intr-un mod nou §i extatic, Atmosfera generala este de eliberare, de mantuire, de dragoste §i de iertare. Subiectul se simte purificat §i in acelasi timp debarasat de povara sa de "murdarie", de vinovatie, de agresivitate §i angoasa. EI nu are decat sentimente de dragoste pentru ceilalti ("Iube§te-li aproapele ca pe tine lnsu]i"), apreciaza relajiile umane calde, solidaritatea §i amicitia,

In aceasta stare, ambitia nerationala §i exagerata, nevoia de bani, recunoasterea meritelor de catre altii, prestigiul si puterea par derizorii §i puerile. Subiectul nu poate inlelege cum de a acordat atata importanta acestor "valor!" (este ca in urma christoterapiei, practicata de discipolii lui Viktor Frankl, 1961 - 1973).

In MPF IV aceasta experienja de na§tere biologica §i rena$tere sQiritualli este adesea urmata de sentirnentul de uniune cosmica. In acest context, elementele transcendente se bazeaza pe experienje ale "vietii intrauterine" §i de "alaptare" (in alchimia sa spirituala C.G. Jung se refera deseori la operatia alchimica ~gressum in utero - I. Manzat §i M. P. Craiovan, 1996, p. 342 - 345).

Capacitatea subiectului de a aprecia frumusetile naturii creste §i noul sau ideal tinde spre un mod de viata simplu, in relatie directs cu natura (muntele, marea, padurea): Profunzimea §1 injelepciunea sistemelor de gandire care incurajeaza aceasta orientare sunt acum evidente §i incontestabile, ceea ce se releva in filozofia lui Jean Jacques Rousseau sau in invataturile Tao - ismului chinez sau ale buddhismului zen.

in acest stadiu, toate canalele senzoriale sunt receptori performanti : creste potentialul sensibilitatii §i placerii nuantelor perceptive ale lumii externe. Registrul senzorial pare total nou, proaspat, excitant §i stimulativ. Acest plan empiric ii releva subiectului valori pozitive: un simi al justitiei, aprecirea frumusetii, sentimente de dragoste §i respect fala de Sine §i fala de altii, Aceste experiente au frapante asemanari cu metamotivalia lui Abraham Maslow (1993).

76

Ion Manzat'

5. Experienta lInitiirii cosmice

~ . Simbolisn:.ul religios Isi mitologict'este bogat §i variat, pluricultural. Experienta m0rIU Ego-ului este asociata cu imagini ale zeitatilor terifiante: Kali, Molloch, Shiva, Thor (zeu nordic), (Y. Kernbach, 1995).

, . Cadrul de referinta cel mai frecvent este moartea lui Hristos pe cruce §i mvierea Sa; deseon apare Sf. Fecioara Maria cu Pruncul. Sunt foarte frecvente reprezentarile abstracte ale lui Dumnezeu, care e perceput d 0 energie spiritual a

pura sau un Soare transcendent. "

Relatarile unui pacient: "M-am simtit chinuit intr-un iad similar cu pictllr~le lui Jeronymus Bosch. Apoi alii participat la drama $i suferinta intregii tunaniuui. Am trait patitnile lui HRISTOS .. ell' eram Hristos, dar erdm totodata tott oamelli~ morti ~are se tndreptau spre Golgoia. Viziunile mete eraufoane clare, sufetinta $1 trtstejea mea erau intense: La lin moment dat un gust de sange murddrea chipul Domnului ; eu nil ii vedeam chipul, ci doar aceasiii lacrima care c~{rgea ~i care acoperea lllll~ea tntreaga atunci cand Domnul participa la moartea $1 sltfeml/~ tuturor oamenilor. Mergeam spre Golgota,'. ajuns acolo am fost crucificat lmp~ellna CII Hristos .$i CII tot! oamenii. Niciodatii durerea mea nil a fost mat de puternicd ; ell eram Hristos, ell eram crucificat, ell eram.mort.

Un cantec celest rdsuna in momentete in care noi tnuream ri:istigni{i pe cruce. Erp vocea ingerilor ; el cantau si noi he indltam lent spre cer. Semana cu 0 nastere. In fIl~mentul//lor/ii mele, vantut a suflatsi mi-a tmpins crucea spre 0 altd billie. Ascensiunea noastrii treptata era amorsaui. Erau marl presiuni in imense catedrale - lumanari intense, aur $i tiimaie - toate se inaltau. Eu nu tnai aveatn constiinta existentei mele persona/e. Eratn contopit CII toate procesiunile Ji toate procesiunile erau in mine .. eram fiecare 0111 ~i totul .se iniJIla.' Splendoarea acestei ascensiuni depasea orice descriere. Noi ne ituiltam spre lumina, tot mai sus, trecand peste cotoane de marmura imaculatii. Lasam tn urma noastra albastrul, verdele, rosul $I aurul catedralelor # imbracamintea regala a anumitor personaje. He tnaltam In alb. Muilca era pUna de vrajll, intreaga lume canta. in continuare o viziune mi s-a iIllPIIS: Giulgiul Domnului m-a atins. De fapt, nu eram sigur dacii Ill-a atins doar pe mine sail pe toti oamenii. Nu eraui ell (asadar) toti oanienii ? Mai multe fapte s-au produs simultan Cll acel. contact. Devenitn '.lIinuscllli,. de tal~a line.! celu le, a anui atom. Eu eratn pace, bucurie Ji dragoste.; iubeam dumnezeirea ~l III1J contopeam pi ea. Atingerea giulglului a avut asupra mea e!e.ctll/ atingerii CII IIIl cablu de fnalta tensiune : totul a explodat. Am fost d:p.I/~·1 111 IOCid cel mai tnalt posibil - loeul lutninii absolute. Linistea s-a asternut, flICI lin sunet, doar 0 lumina purii. A veam sentitnentul ca sunt in centrul sursei de energie. Eu eram Dumnezeu - eram in Dutnnezeu, participam la Dumnezeu. Aceasta vitlune a durat ptuin. Apoi coboriirea incepea sa se contureze. Nil em 0 coborare intr-a lume CIIIIOSCuta ~i familiara. ci intr-o lume de 0 mare # prodigioasa frumusete. Acoperind corurile, auzeam 0 voce de oracol: "Nu doresc nilllic, Ill/ doresc nimic. " Apoi alta voce: "nu caut nilllic, IlIt caut nilllic". Acolo am descoperit un secret: DUMHEZEU este venerat peste tot. Vedeal/l celule

Psihologie transpersonala

77

prinse in tesuturi, treceatn din una in alta, portile se deschideau ~i detinutii evadau pentru a se ruga lui DUMNEZEU. Am avut 0 alta viziune puternica, a 1I11l1i persanaj care calca pe apele unui fluviu majestuos care curgea intr-o vale adanca. Nuferi tnfloriti pluteau pe supra/ala apei. Valea era sugruinata de munti tnalti. Bruse, am auzit 0 voce: "fluviul vietii curge spre gura lui DUIlI11ezeu". Doream din toate puterile mete sa intru In acest fluviu, Mi-e imposibil sa precise: daca eu pluteam pe apa sail daca eram chiar fluviul. Hoarde de persoane Ji animate -intreaga creatie- coborau panta ~i se grabeau sa intre III curentul fluviului vietii.

Cand simfonia mea s-a tertninat, am simtit ca lila trezesc Ji In-am descoperit in sala de tratament, Teroarea Ji umilinta, pacea, fericirea Ji bucuria nil Ill-au parasit. Avealll foarte clar impresia de a-I fi intalnit pe Dumnzeu in centrul energiei universului.

Astazi pastrez convingerea fierbinte (profunda) ca toti oamenii sunt unul Ji ca fluviul vietii curge in Dumnezeu si co nu este nici 0 deosebire intre oameni - amici sau inamici, negri sau albi, bdrbat! sau femei - noi suntem unul" (S. Grof, 1975, p.170-172).

§enmificatia matricilor perinatale (apud S. Grof, 1975)

In timpul terapiei LSD ordinea cronologica a MPF-urilor nu este intotdeauna respectata. Configuratii polimorfe ~i multidimensionale se deruleaza In cursul procesului care depinde de un anum it numar de variabile ca :

personalitatea subiectului ;

aspecte specifice ale biografiei sale;

tipul de simptomatologie clinica (gradul de nevrotism) ; circumstantele actuale ale vietii subiectului ; personalitatea terapeutului ;

lmprejurarile ~i cadrul concret de experimentare.

Observatiile indica faptul ca anumite circumstante favorizeaza manifestarea experientelor de renastere ~i unitate cosmica : tehnici terapeutice speciale, utilizarea de doze puternice, astuparea urechilor cu 0 banda, ascultarea muzicii relaxante (Vanghelis, Klaus Schulze, Osho, etc).

Efectele psihoterapeutice sunt profunde §i ample. Subiectii care au trecut prin cele patru matrici, In final vor dobandi Ull comportal11ent nou §i vor avea 0 personalitate tnnoita : dispar vechile simptome psihopatologice §i se reduce intensitatea trairilor emotionale, Ei au sentimentul ca au inters spate Ie trecutului §i cii sunt preg~tili penrru un nou lnceput de vial~. Sunt respinse angoasele, depresiile, sentimentele §i complexele de vinovatie, de inferioritate sau superioritate; ei traiesc 0 profunda ~i placuta stare de relaxare §i au certitudinea armoniei fiziologice §i psihice, simt 0 pace lauutrica si 0 injelepciune superioara.vxubiectii descopera noi dimensiuni ale universului exterior §i interior, au convingerea intima ca fac parte din Creatia divina.

Experienta unit1itii cosmice (transcendere §i cosmizare) are un pozitiv efe~t t~rapeutic a.supra person~litatii ca intreg. Daca influenta este negativa, sublectll cunosc diverse grade §l forme de suferinla §i disperare care se exprima intr-un context metafizic, in termeni oculli. l11istici sau religio§i. Aspectul neplacut

78

Ion Manzat

al experientelor este atribuit fortelor adverse ale destinului, unei Karma rele, influentelor astrologice sau cosmobiologiei malefice.

6. Rezumat

• In inconstientul uman conceput de S.Grof sunt straturi (nivele): unul personal (S. Freud) care contine material biografic, unul perinatal (0. Rank ~i W. Reich) cu memoria procesului nasterii ~i unul transpersonal (C.G. lung).

Modelul grofian este ca 0 scars In spirals care coboara Inabisal. Grof delimiteza 4 tipuri principale de experinte LSD cu zone corespunzatoare In straturile ineoiisuennnut : -----"----------

) Experiente abstracte sau estetice ;

b) Experiente psihodinamice ;

c) Experiente perinatale :

d) Experiente trans persona le ;

a) Experienle stracte sau estetice. Mediul sufera transforrnari care

seaman a izbitor cu tablouri celebre ale pictorilor cubisti ; apare 0 "orgie" vizuala de forme ~i culori. Muzica se asculta cu tot corpul ~i genereaza trairi extatice.

• Experiente psihodinamice (descrise la IV.2)

• Experienle perina tale : se refera la traumatismul nasterii (0. Rank, 1924) ~i la asernanarea dintre nastere §i moarte.

• Matricile perinatalc fundamentale (MPF I - IV) sunt sisteme directoare dinamice, care functioneaza In baza unor principii de organizare ales. avand doua componente: una biologica ~i una spirituala.

MPF. I: Uniunea primara cu mama(experien!a intrauterina inainte de debutul travaliului) - apare extazul "oceanic" similar cu experientele lui A. Maslow.

MPF II: Antagonis11lul cu mama (contractiile intr-un sistem uterin inchis) - sunt confirmate temele filozofilor existentialist! §i temele biblice.

MPF III: Sinergia cu mama (traversarea traseului pelvi-genital). Aceasta matrice are patru aspecte distincte :

- titanescul :

- sadomasochist;

- sexual;

- scatologic;

Caracteristica principals a MPF III este extazul vulcanic.

MPF IV: separarea de mama (sfarsitu! uniunii simbiotice ~i fonnarea unui nou tip de relatie) : pe plan simbolic §i spiritual, manifestarea principala in MPF IV este experienta moarte- renastere (experienta mortii Ego-ului §i "regressum in utero ").

• Experienla uniunii cosmice (transcendere + cosmizare): experienta morjii Ego-ului este asociata cu imagini ale zeitatilor terifiante; un cadru de referinla frecvent este crucificarea lui Iisus Hristos.

Semnificajia matricilor perinatale(S. Grof, 1975): configuratii polimorfe ~i multidimensionale se deruleaza in cursul procesului care depinde de anumite variabile:

personalitatea subiectului ;

Psihologie transpersonala

79

biografia sa ;

tipul de simptomatologie clinica ; circumstante actuate ; personalitatea terapeutului ;

imprejurarile §i cadrul de experimentare.

Efectele psihoterapeutice sunt profunde ~i ample: subiectii dobandesc un comportament nou §i 0 personalitate lnnoita, ei descopera noi dimensiuni ale universului (interior §i exterior). Uneori influenta poate fi negativa (suferinja ~i disperarea se pot accentual.

BmLIOGRAFIE

Ouo Rank - Le traumatisme de la naissance, Paris. Payor, 1924;

Stanislav Grof - Realms of Human Unconscious. New York. Viking. 1975 (tradus in franccza Royaumes de l'Incouscient humain. Monaco. Ed. Du Rocher. 1983);

Carl Gustav Jung - Les racines de la conscience (Etudes sur l'archetype), Paris. Buchet-Chastel, 1971 ; Wilhelm Reich - Charakteranalyse. Berlin. 1933 (trad. eng!.: New York. Noonday Press. 1949); Abraham Maslow - Religions. Values. and Peak Experiences. New York. Viking. 1970;

Karen Horney - "Conflictele noastre inter ioare ", Bucuresti, Editura IRI. 1998;

Ion Manzat, "De la existentialism la psihologia existentiala" (apare in 2002);

Seren Kicrkegaard, "Conceptul de anxietate ", Timisoara. Editura Amarcord, 1998 ; Martin Heidegger , "Fiin\a ~i timp", Bucuresu. Editura Jurnalul Literal'. 1994;

*** TIle Life and works of Hironymus Bosch. London, Paragon. 1995;

Victor Kernbach - "Dictionar de mitologie generala", Bucuresti, Ed. Albatros. 1995; Viktor Frankl- Religion and Existential Psychotherapy, "Gordon Review", VI, 1961 ;

Viktor Frankl - TIle Doctor and the Soul. From Psychotherapy to Logotherapy, London. Penguin Ilooks. 1973 (I. 1955);

I.Manzat ~i M.P. Craiovan - Psihologia simbolului arhetipal, Bucuresti, Editura INI. 1996; Abraham Maslow -Tbe Further Reaches of Human Nature, (ed. IV). New York. Penguin Arkania, 1993.

VIII-IX EXPERIENTE TRANSPERSONALE

1. Caracterizare generala

2. Clasificarea experimentala a experienjelor transpersonale

3. Expansiunea temporald a constiituei - Experiente embrionare ~i foetale

- Experiente ancestrale

- Experiente colective # rasiale

Experiente filogenetice

- Experiente de tncamari trecute

- Prescience. clairvoyance. clairaudience $i cdldtorii tn timp

4. Expansiunea spaJiala a constlintei.

- Transcenderea Ego-ului in relatiile intetpersonale $i experienta unitd]! duale

- ldentifioarea cu alte persoane

- Identificarea §i Cs. de gntp

- ldentificare cu animale

- Identificarea vegetala

- Unitatea cu viata $i cu ansamblul Creatiei

- Cs. materiel anorganice

- Cs. planetara

- Cs. extraplanetarii

- Experiente In afara corpului, telepatie

5. Contractia spattala a constlintei

6. Extensia empirica din colo de cadrul realitaJii obiective - Experienje cu spirite $i experiente mediumnice

- inttllniri ell entiraJi spirituale supraumane

- Experiente cu alte universuri # lntdlniri cu locuitorli lor

- Experiente arhetipale $i mitologice

- Experienje des pre tntiilniri cu zeita!i

- lntelegerea intuifivCi a slmbolurilor universale

- Activarea chakrelor # trezirea puterii sarpelui Kundalini

- Cs. spiritului universal

- Vidlll supra §i metacosmic

7. Semnificatia experientelor transpersonale

8. Experientele transpersonale $i psihiatria contemporand

9. Natura multldimensionald a experienjetor LSD. Epilog

10. Rezumat

11. Bibliografie

Psihologie transpersonala

83

EXPERIENTE TRANSPERSONALE*

1. Caracterizare generalii

Experientele transpersonale se pro due rar in timpul primelor ~edinte ale unci terapii psiholitiee; dirnpotrlva, ele devin curente lntr-un stadiu mai avansat, dupa ce subiectul a asimilat integrand materialul planurilor psihodinamice ~i perinatale, Elementele transpersonale domina de rapt toate sedintele LSD urmand experienta finala a mortii! renasterii,

Experientele transpersonale constituie un concept relativ nou in psihologie ... Ele se lnscriu intr-un grup de fenomene foarte bogate ~i foarte variate, dar cu toate acestea ele au un denumil1ator comun : individul are sentimentul ca a sa Con§tiintli se lntinde dincolo de limitele obisnuite ale Ego-ului sau, ca §i ale timpului §i spatiului. In starile de constiinta naturala (normala), individul existll in li.mitele corpului sau fizic care ll separa foarte distinct de restul lumii. El are constiinta spatiului pe care ll ocupa, a entitatii sale fizice §i a punctelor sale de contact cu lumea externa, Esteceea ce se numeste, in general, imaginca corpului. Individul are o. perceptie a mediului sau limitat prin sensibilitatea sa exteroreceptiva. Perceptia sa intema (interoceptia) §i perceptia mediului exterior (exteroceptia) .sunt ambele supuse limitelor spatio - temporale specifice.

in principu, 0 persoana nu traieste decat evenimente survenind in momentul prezent §i in locul itl care se gaseste, i§i aminteste de evenimente prod use intr-un alt moment ~i in alt loc, i§i imagineaza sau anticipeaza evenimentele ulterioare.

Caracteristica fundamentals a experientelor transpersonale rezida in faptul ca una sau mai multe din aceste limite sunt transcendate. Subiectul cunoaste 0 slabire a mijloacelor de aparare ale Ego-ului sau : Constiinta sa pare a se largi pan a la inglobarea altor indivizi §i clemente ale lumii exterioare. i§i conserva propria sa identitate, dar sub 0 forma, tntr-un moment sau loc, intr-un context deosebit. Anumiti subiecti traiesc 0 pierdere cornpleta a proprici lor identitati §i 0 identificarc totala cu Constiinta unel alte persoane sau cu alta cntitate. in fine, intr-o categorie destul de reprezentativa pentru experientele transpersonale, Constiinta subicctului pare sa includa elemente care nu au nici un raport de continuitate cu entitatea Ego-ului sau obisnuit §i care nu pot fi considerate ca simple "derive" ale experientelor sale.

Se pot defini deci experientele transpersonale ca fiind expcrien\e care implica 0 expansiune §i 0 extensic a con§tiintei dincolo de limitelc obisnuite alc Ego-ului §i dincolo de limitelc spaliului §i timpului.

Experientele transpersonalc acopera 0 gama foarte vasta de fenomenc §i reprezinta fa tete atat de multiple, incat estc foarte dificil de gasit un principium divisionis adecvat ~i de a propune un sistern simplu §i complet, care sa permits clasificarea ~i descrierea lor sistematica. Gr~opteaza pcntru un sistern de clasificare bazat pe 0 precizie formal a : continurul. unci experiente transpersonalc

in continuare reproducem, aproape integral. finalul cartii lui S. Grof "Realms of the Human and Unconscious", New York. Viking, 1975, p. 185 ~i urm.)

84

Ion Manzat

particulare condeseaza elernenrele lumii fenomenale tridimensionale (sau "realitate obiectiva") asa cum Ie cunoastem In starile normale de constilnta.

In anumite experiente transpersonale trebuie sa intervina fenomene In care existenta (In general) a fostacceptata pe baza validarilor, a evindentelor empirice sau a cercetarilor stiintifice. Este yorba de experientele embrionare, amintiri ancestrale si filogenetice sau elemente ale Inconstientului colectiv .. Nu amt continutul experientei Insa~i (faptul dezvoltarii embrionare, continuitatea genenca avu~ cu stramosi umani sau animali sau apartenenta la un grup rasial §i cultural), cl ceea ce este marcabil §i surprinzator este existenta acestor elemente in constientul uman §i posibilitatea pe care o are individul de a trai constient. intr-un mod realist.

Exista §i un grup de fenomene ESP (perceptie extrasenzoriala) care pot fi calificate drept experientetranspersonale. In cazul preeognitiei, al fenomenelor clairvoyance §i clairaudience, al c~l~toriilor· in timp, al experientelor in ·afara corpurilor, al premonitiei, al cal~toriilor in spatiu §i al telepatiei; nu atat continutul experientelor este neobisnuit, cat mijlocul de a achizitiona 0 anumita inforrnatie sau de a percepe 0 anumita situatie care, conform paradigmelor stiintifice acceptate, sunt In afara unui sens.

In aceasta a doua categorie a experientelor transpersonale se vor integra fenomene apartinand "realitatii obiective" In sensul occidental al termenului. Se pune aici problema comunicarii cu spiritele mortilor sau cu entitati spirituale supraumane, de a se intalni sau identifica cu diverse zeitali, este yorba despre experientele arhetipale, etc.

2. Clasiflcarea experimentalii a experientelor transpersonale

este urmatoarea :

I. Extensia Empirica a Cadrului "Realitatii obiective"

A. Expansiunea temporara al Constiintei :

• Experienje embrionare §i fetaIe

• Experiente ancestrale

• Experiente colective §i rasiale

• Experiente (evolutive) filogenetice

• Experiente de incarnari trecute

• "Prescience", "Clairvoyance", '.'Clairaudience" §i c1l1atorii in timp.

B. Expansiunea spatiala a Constiintei

• Transcenderf!l},.Ego-ului in Relatiile Interpersonale

• Identificarea cu alte persoane

• Identificarea vegetala

• Identificarea ~i Constiinta de grup

• Identificarea animals

• Unitatea cu Viata ~i cu Ansamblul Creatiei

Psihologie transpersonala

85

• Constiinta materiei anorganice

• Constiin ta p lane tara

• Constiinta extra-planetara

• Experienjele extracorporale de premomne de clarauditie, telepatie, calatorii in ~pa\iu ~i "clairvoyance"

C. Contractia spatiala a Constiintei

Constiinta organics. tisulara si celulara

II. Extensia Empiric~ in afara Cadrului "Realitatii Obiective"

• Experiente cu Spirite ~i cele mediumnice

• Bxperiente de lntalnire cu entitati supraumane

• Experiente din alte Universuri ~i intalniri cu locuitorii lor

• Experiente arhetipale ~i succesiuni mitologice complexe

• Experiente de intalniri cu zeitati

• Intelegerea intuitiva a simbolurilor universale

• Activarea Chakrelor ~i activarea Kundalini

• Constiinta ~i spiritul universal

• Vidul supracosmic ~i metacosmic

Este bine s~ nu uitam ca experientele transpersonale, mai ales in timpul sedinjelor psihedelice, nu se manifesta niciodata sub 0 forma pura. Am semnalat deja ca fenomenele perina tale sunt insotite adesea de anumite experiente transpersonale tipice, asa cum ar fi identificarea cu alte persoane, cu un grup, experiente arhetipale sau lntalniri cu zeitati. La fel, experientele embrionare se produc uneori simultan cu amintiri filogenetice ~i cu 0 experienta de unitate cosmica. Aceste asocieri sunt relativ constante ~i reflecta interrelatii intrinseci profunde intre diverse tipuri de fenomene psihedelice.

3. Expansiunea temporalii a constiintei

Experiente embrionare si foetale

Primele fenomene transpersonaie care au fost observate sau recunoscute de la lnceputul terapiei psiholitice au fost experientele embrionare ~i foetale. Existenta lor reprezinta 0 serie care sfideaza paradigmele stiintifice in vigoare.

Indivizii care relateaza retrain ale viejii intrauterine sunt convinsi ca fatul este capabil de a experimenta subiectiv perturbarile brutale ale existentei sale (tentative de avert, zgomote patrunzatoare, vibratii intense §i comotii mecanice), ca §i an goa sa asociata Cli starea sornatica a mamei care este bolnava, epuitata sau intoxicata. Si chiar mai suprinzator : unii indivizi afirma ca fatul este constient de starile afective ale mamei sale, ~i coparticipa la crizele ei de angoasa, la socurile ei

86

Ion Manzat

cmotionale. la pornirile ei de agresivitate ~i rautate, la umorile depresive, la poftele ei sexuale, dar §i la sentimentele de relaxare, satisfactie, dragoste ~i bunatate.

Redarile transmisiei g{ll1durilor intre mama §i copil constituie un alt aspect interesant al acestei categorii de fenomene. Unii vorbesc literalmente de comullicare 'telepatica. In cazul gemenilor, partajul vietii intrauterine cu un "semen" §i un rival este 0 problema psihologica de 0 mare complexitate.

Episoadele asupra sentimentelor ocean ice pozitive §i de !lniune fericita cu mama sunt frecvente: ele sunt insotite de un schimb bogat de encrgii fizice, emotionale 1/i spiriruale ca si ganduri §i intuitii reconfortante de natura transcendentala.

Un alt aspect interesant al acestor experiente este acela ca subiectii demonstreaza 0 cunoastere §tiintifica a embriologiei §i fiziologiei gravidei, care nu provine in mod cert din pregatirea lor profesionala §i nici din studiu. Descrierile lor reflecta Constiinta proceselor care intervin la nivel fiziologic al tesutului, la nivelul schimburilor celulare §i al reactiilor biochimice. Este uimitoare autenticitatea §i precizia §tiiniifica ale acestor descrieri. Experientele de existents intrauterina corespund deseori cu prime Ie faze ale dezvoltarii embrionare.

Accentul nu este pus in acest caz pe interactiunea mama-fat sau pe reactia fatului la influente externe : individul se concentreaza asupra cresterii tesutului, asupra diferentierii organelor §i asupra proceselor biochimice care intervin in aceasta crestere rapida. Perceptiile care caracterizeaza acest nivel sunt legate de factori ereditari, spiriruali §i cosmici care determina dezvoltarea embrionului; ele fac sa intervina 0 Con§tiini3 a influentelor genetice, a' campurilor energetice cosmobiologice §i astrofizice, a unor forte metafizice, cons tela Iii arhetipale §i actiunea legii Karmice.

Experiente ancestrale

Acesta categorie de experiente transpersonale se caracterizeaza printr-un puternic sentiment de regresie in istorie, pana in perioade care percep conceperea subiectului §i dezvoltarea sa ernbrionara. Individul intelege ca memoria sa a transcendat limitele sale obisnuite §i eli ea provine in prezent dintr-o inforrnatie legata de viata stramosilor sai biologici. Unele amintiri vor fi legate de evenimente survenite pe parcursul a mai multor generatii din mai multe secole. Continutul aces tor fenomene este, in general, compatibil cu contextul rasial §i istoric al subiectului. Un individ evreu a trait episoade din viata tribala a Israelului, din epoca biblica ~i se va dezvolta in stransa legatura cu patrimoniul sau istoric, religios ~i cultural. Un scandinav va asista la diverse scene cu explorari aventuroase §i cuceriri ale vikingilor, cu 0 precizie care merge pana la cele mai mici detalii: imbracaminte, anne, bijuterii §i tehnica de navigatie. Un afroamerican va retrai secvente din viata stramosilor africani, cu ritualuri tribale.

Un exemplu: Nadja, psiholog in varsta de 50 de ani, a trait in cursul unei sedinte LSD 0 identificare foarte realists cu mama sa; scena relata un episod din copilaria sa. "Spre tnarea mea supriza, identitatea Ego-ului meu se tranforma. Eu eram mama mea La varsta de 3-4 ani (prin 1902). Eram tmbracata intr-un chip joarte bombastic ~i pretios # lila ascundeam sub scare. Ochii imi erau dilatati ca la un animal lngrotlt ; eram angoasata ~i singurii. lm! apasam gura cu mana, dureros constienta de faptul cil se va petrece ceva groaznic. Am fiicu: 0 remarca deplasatii. Am fast certatii $i cilleva mi-a pocnit 0 palma peste gurd. Din

Psihologie transpersonala

87

ascunzatoarea mea am observat nutnerosi metnbri ai familiei tnele aseuui pe vastul pridvor, unchi, lI!iltu~'i, in haine demodate, specifice epocii. Toata lumea triincanea, fara sa /ina seamii de mille. filii era TIIJ'ine J'i ma simteatn incopabila de a satisface exigentele adultilor-de a fi gentiia, de a te purta frumos, sa Ill' te murdaresti, sa vorbesti politicos, lila sinueam exclusd, respinsa ...

Nadja ~i-a interogat mama §i aceasta i-a confirmat autenticitatea scenei §i a trairilor.

Un alt exemplu stupefiant se refera la raportul dintre elementele experientei ancestr?le §i reincamari trecute. Este extras din tratamentul psiholitic al Renatei:

Intr-un stadiu avansat al terapiei psiholitice al Renatei, evenimentele neobisnuite $i curioase domina patru sedinte consecutive LSD. Aceste secvente se refers la 0 perioada istorica precisa : Praga secolului XVII, 0 epoca decisiva in istoria Cehoslovaciei. Dupa batalia pierduta de la Mont Blanc (1621), care a marcat inceputul Razboiului de 30 de ani in Europa, tara §i-a pierdut suveranitatea §i a trecut sub hegemonia dinastiei de Habsburg. Doritori sa inabuse elanul patriotic §i fortele de rezistenta, habsburgii au angajat mercenari pentru a captura principalii reprezentanti ai nobilimii cehe. Douazeci ~i sapte dintre ei au fost arestati ~i decapitati pe un esafod instalat in plata veehe a orasului din Praga.

Renata aperceput diverse imagini ~i intuitii extraordinare referioare la arhitectura, vesminte, anne §i alte obiecte ale epocii. Ea a descris cu mare precizie arnbiguitatea relatiilor dintre membrii familiei regale §i vasali. Renata nu a studiat niciodata aceasta perioada istorica §i a trebuit sa cerceteze carti rare pentru a-si confirms exactitatea informatiilor relatate.

Unele experiente erau legate de diverse perioade din viata unui nobil.

Acesta era unul dintre cei 27 care au fost decapitati. in cursul unei experiente dramatice, Renata a retrait cu mare emojie §i alte detalii referitoare la executie, Intelegand spaima §i agonia tanarulu}. Aceste secvente istoriee au lasat-o perplex: prin ce anume erau acestea legate de personalitatea actuala ?

in ciuda credintelor sale ea a dedus ca este yorba de retrairea un or evenimente dintr-una din vietile strabunilor sal.

"Doi ani mai tarziu cand l11a gaseam in S.U.A.(relateaza Grot), am primit 0 lunga scrisoare a Renatei care incepea asa : "Dragi: Dl-e. Grof veti crede despre mille ca sunt total nebutui cand va voi spline rezultatele cercetarilor mele recente ... Renata mi-a explicat cum s-a intalnit tatal sau cu care nu s-a mai intalnit de la varsta de 3ani. Dupa 0 scurta discutie el a invitat-o sa cineze la el, in compania celei de-a doua neveste §i a copiilor lor. El i-a vorbit cu aceasta ocazie de vremurile trecute, convins fiind ca nu va fi Iipsit de interes. in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, nazisti: cereau ca fiecare familie sa prezinte autoritatilor germane arborele genealogic pentru a dovedi absenta stramosilor evrei timp de 5 generatii anterioare. Intreprinzand aceasta munca, tatal Renatei, a pus pasiune; el a studiat istoria familiei sale, traversand secolele gratie aetelor de nastere pastrate in arhiva. Era foarte mandru sa prezinte fiicei sale rezultatul cercetarilor sale §i a reusit sa stabileasca filiatia parentela cu nobiliiexeoutati dupa batalia de la Mont Blanc. Renata a exprimat convingerea ca amintirile de 0 mare incarcatura emotionala s-ar fi putut i.mprima in codul genetic §i sa se transmita prin secole urmasilor. In cursul uneia din experientele "istorice" ea a retrait chinurile executiei nobilului ceh. Ori, este evident ca moartea fizica pune un "terminus" liniei

88

Ion Manzat ereditare (biologice); un defunct nu poate procrea, este imposibil ca el sa poata transmite genetic amintirea sfarsitului sau catre generatiile viitoare, " spune S. 'Grof.

Experiente colective ~i rasiale

. Aceasta categorie de fenomene este legata vde conceptul jungian al mCt:n~t~~ntului colectiv ~i rasia1. Emergenta spontana a acestor experientefa subiectii care n-au cunoscut ideile C.G.Jung constitue 0 proba §i 0 confirmare empiric~ ale unuia dintre celei mai controversate teoriipsihologice. Subiectii acordatl. la aceste planuri ale inconstientului traiesc scurte perioade sau, dinipotriva, sec vente lungi §i complexe care se deruleaza in regiuni sau in diverse seeole §i prin diverse culturi istorice,

Subiectul joaca deseori rolul de observator • dar, eel mal adesea el se identifica cu unul sau mal multiprotagonisti.i.Aceste experienje sunt insotite de ob~c~i de intuitii globale sau detaliate ale structurii sociale,ale cosmologiei religioase, ale cultelor, cadrului moral, artei, tehnicii, etc.

. Exp~rientele colective. ~l rasiale se refera la orice regiune, la orice perioada ~i

once traditie culturala. Continutul secventelor este independent de eontextul etnie al subiectului, de regiunea sa de origine, de traditia sa culturala, de pregatirea ~i educarea sa. Un anglo-saxon se va identifica, de exemplu, cu personaje din diverse perioade ale istoriei afro-americanilor sau amerindienilor siva avea 0 nouli sensibilitate fatli de aceste popoare ~i 0 nouli con§tiintli asupra problemelor lor rasiale, Un evreu va descoperi culturi din Extremul Orient §i. va retrai- episoade din istoria Chinei sau Japoniei antice, care va sfar§i cu inlelegerea si apreciera sa asupra filosofiei Tao-iste sau buddhiste, muzica japoneza, artele martiale, etc. 0 persoana de origine slava va participa la cuceririle asiatice ale hoardelor mongole eonduse de Genghis Han, se va identifica eu bosimanii sau eu aborigenii australieni.

Informatiile relevante din aceste experiente sunt adesea de 0 preeizie surpri.nzatoare §i verificabile prin eonsultarea surselor arheologiee si antropologice. Sunt relatate adesea detalii esoterice specifiee. Nivelul cunostintelor istoriee sau etnografiee depasesc eu mult cultura §i pregatirea subieetului.

Un subieet s-a vazut imbalsamat (mumificat) in Egiptul antic; el a descris talia §i calitatea bandeletelor care aeopereau mumiile, materialele utilizate ~i a explieat simbolismul eelor patru vase funerare ("vasele funerare" euprindeau organele defunctului). Fieeare era dedicat unuia dintre cele patru genii ale infernului egiptean, simbolurile celor patru puncte cardinale. Vasele au imaginea zeiti1(ii careia ii sunt dedicate.

" Vasul cu ~ap d.e om (S~d) continea stomacul ~i intestinul gros; cel cu ca'p ~callle (Nord) intestinul subtire ; cel cu cap de §acal (Est) pllimanii si inima : eel cu cap de §oim (Vest) ficatul si colecistul. Vasele sunt pictate in negru.

. Alti indivizi dobandesc 0 intelegere intuitiva a functiilor diferitilor zei egipteni, a simbolismului lor, a semnificatiei esoterice a piramidelor §i a Sfinxului. Un subiect care trliie~te secvente din viata vechilor Pars is (urmasi ai zoroastrienilor iranieni, emigrati candva in India) descrie nu numai natura religiei lor si practicile funerare, cat si detaliile tehnice despre dakmas zoroastrieni in care defuncti! erau livrati ulterior. Altii vor furniza percepti] intuitive ale hinduismului §i buddhismului ~i dovedesc 0 intelegere profunda a practicilor lor religioase.

Psihologie transpersonala

&9

Aceste experiente sunt insotite de gesturi simbolice, secvente complexe §i elaborate de activitate motrica. exprimand continutul lor. Subiectii descopera semnificatia diverselor gesturi simbolice (mudras), sau adopts posturile cu totul neobisnuite (asanas), pe care Ie releva Hatha Yoga.

Indivizii "plonjeaza" in atmosfera unei culturi, avand deseori nevoia irezistibila de a dansa. Fara a avea cunostinte anterioare despre aceste civilizatii , ei sunt capabil de a reproduce dansuri tribale traditionale : dansuri ale aborigenilor australieni sau ale triburilor africane care vizau intrarea in transa, dansuri foarte complexe ~i foarte expresive din Java ~i Bali.

Experientele colective §i rasiale, sunt asociate deseori cu alte fenomene transpersonale. Dupa cum am vazut, ele implies adesea 0 identificare totals cu protagonistii din diverse culturi, sau cu alte elemente ale unei constiinte de grup. In cazuri extreme ele integreaza constiinta grupurilor rasiale in asamblul lor, sau aceea a totalitatii rasei umane. 0 astfel de expansiune empirica a individului pana la constiinta umanitatii reproduce arhetipul jungian al omului cosmic. Unele din aceste fenomene se prezinta sub forma de clairvoyance, clariaudience, premonitie, calatorie in spatiu ~i tirnp. 0 caracteristica importanta a amintirilor colective sau rasiale . este faptul ca subiectul Ie traieste ca perceptii intuitive ale diversitatii grupunlor culturale in sanul rasei umane, ca ilustratii ale istoriei urnanitatii sau ca . manifestari ale dramei cosmice ale jocului divino

Experiente (evolutive) filogenetice

Acest tip de experiente implies identificarea cornpleta §i foarte realista cu a~1imale din diverse stad~i de evolutie filogenetica, Ele sunt insotite ca §i experientele ancestrale de G impresie de regresie in timp. Subiectul are sentimentul ~ute~n!c .~i convingator cli speciile de animale cu care el se identifica apartin tstonei filogenetice ~l cli el exploreaza evolutia speciilor in natura. Ideutificarea este eel mai adesea eu mamifere, pasari, reptile, amfibieni §i diverse specii de pesti. El respects talia, informatia fizica, diverse senzatii specifice, emotii ~i impulsuri instinctive, ca §i percepjii neobisnuite ale mediului, Amintirile evolutive poseda o. serie de caractere empirice specifiee. Spre deosebire de experientele un:a.ne, er tr.anscen? adesea panorama §i limitele fantasmelor ~i imaginatiei pro?nel omului. S~blectul a trait sentirnentul cunoasterii senzatiilor unui sarpe Il1fom~tat, a ~ne.l. pasari hrlinin~u-§i progenitur~' S~ll a unei balene respirand prin branhii, Subiectii au relatat ca au cunoscut instinctul care obliga anghila sau somonul sli inoate impotriva cursului fluviului sau procesele de metamorfoza ale unei larve in omida §i a unei crisaIide in fluture.

. Identificarea cu vertebratele suscita deseori reactii fizice specifice, dece-

labile de un observator extern. Astfel de experiente sunt insotite deseori de ine:v.alii .. neobisnuite ale muschilor, de modificari ale circuitului neurologic ~i a activitatii mot~lce, care nu se intalnesc la om in circumstante norma Ie . Aceste reactn par a fl legate de activitarea selectiva ~i de function area automata a sistemului extrapirarnidal ~i a altor circuite neuronale arhaice. Nu sunt rare cazurile in / ca~e subiectul relateaza experiente evolutive care tradeaza 0 cunoastere intima a anunalelor cu care se identifica, cunoastere care depaseste ceea ce a aflat sau a studiat pacientul in domeniul stiintelor naturale. EI deserie Cll precizie dansurile

90

Ion Manzat

amoroase, reflexele de agresiune §i aparare §i alte fapte zoologice §i ethologice. Pentru a ilustra aceasta categorie de experiente, iata relatarile unei subiecte pe nume Renata. Ea s-a identificat total cu 0 femela dintr-o specie de reptile uriase care au trait cu milioane de ani in urma. Se simtea indolenta si letargica, lungita pe nisip, pe malul unui lac, sub dulcea caldura a soarelui, Era fascinata de solzii pe care ii avea, ei aveau culoare §i forma irezistibila.

Expcriente de tncarnari trecute

lata categoria de fenomene transpersonale, poate cele mai interesante §i cele mai enigmatice. Experientele cu incarnari trecute sunt compuse din fragmente de scene din evenimentele individuale sau din succesiuni complete, clare §i logice, care se deruleaza in alte contexte istorice. Ele se raporteza intr-un anumit mod la elemente ale inconstientului colectiv §i rasial §i la anumite experieme ancestrale. Experientele sunt spectaculoase si sunt insotite de 0 incarcatura afectiva intensa de calitate pozitiva sau negativa. Caracteristica esentiala a acestor fenomene este ea s-ar putea apela la 0 "calitate empirica a incarnarii trecute". Subiectul conserva identitatea Ego-ului sau, dar el se vede sub 0 alta forma, intr-un alt loc §i intr-o alta epoca. EI traiesre sentimentul de a fi in esenta aceeasi entitate individuala ca §i in experienta sa actuala. Are impresia vie eli este confruntat cu 0 amintire, care traieste evenimente care deja le-a trait sau la care el deja a asistat. Aceasta nuanta de "deja vue" este foarte specifica. lndividul simte §i stie tara nici un dubiu ca aceasta experienta nu e Iegata sau derivata din ceva din viata sa actuala, ci esre yorba de 0 resurgenta a uncia din inca rna rile sale anterioare.

Unii subiecti nu cred in reincarnare si au convingerea stiintifica precum ca metempsihoza nu este posibila, sau sunt indivizi simpli §i tara educatie care nu cunosc religia tibetana san indiana. Un pacient era muncitor necalificat, care suferea de cancer in stadiu final . §i care a trait in cursul unei sedinte LSD evenimente complexe, care tradau 0 intuitie mecanica a reincamarii §i a actiunii legii Kannel. Dezvaluirea acestei regiuni transpersonale din lncostientul sau l-a ajutat sa infrunte sinistra realitate a eminentei mortii sale cu seninatate,

in experientele cu reincarnari este obisnuit sa intervina una s~u mai multe personale; precizam ca sunt rare cazurile in care intervin animale. In secventele In care figureaza, subiectul are sentimentul ca retraieste un episod in cursu I caruia el a fost ucis de un tigru, muscat de un sarpe veninos. Pacientul este deseori singurul protagonist al acestor scene apartinind trecutului. Nici 0 retraire a tristetii legate de vreo maladie penibila sau paralizanta sau de vreun accident gray care ar fi survenit intr-o reincarnare precendenta nu este prezenta, Resimte angoasa §i agonia asociate cu moartea accidentala sub 0 avalansa, intr-o maree sau in nisipuri miscatoare, din eauza unei existente vulcan ice, etc.

Experientele de tip Karma se impart in doua grupe, dupa calitatea emotiilor implicate. Prima reflects asocialiile afective pozitive cu alte persoane; eel mai adesea este yorba de 0 intelegere mutuala totals, de un liant amoros, de 0 prietenie profunda §i 0 comunicare spirituala. A doua grupa euprinde scene cu ineare1ttura emo\ionaia negativa. Subiectii traiesc situatii trecute caraeterizate printr-o durere fiziell intensa, 0 profunda tristete, 0 teroare si 0 angoasa inumane, 0 pasiune caruala, 0 gelozie feroce sau avaritie exagerata. Este 0 stare de stimulare

Psihologie transpersonala

91

emotionala §i biologics in care toate modalitatile afective converg in ansamblul incoerent de calitali empirice ale naturii inumane, un punct de la care bestialitatea inerenta naturii umane ia proportii metafizice. Eruditii atribuie acestei stari nediferentiate de transa setea de carne §i de sange din inv1tlatura buddhista. forte care perpetueaza ciclul mortii §i renasterii §i care sunt responsabile de toate suferintele. Aceasta experienta de activare nespecifica a afectivitatii se va imprima ca un gestalt nedeterminat inainte de a fi repetat §i rezolvat in cursu I vietilor urmatoare, Subiectul trebuie sa transceanda evenimentul pe plan emotional, etic §i spiritual, trebuie sa-l depaseasca. Legea Karmei este un factor esential de ordin cosmic, la care totul se supune. Unele studii de LSD vorbese de legile reincarnarii in termeni de ginecologie §i transfer genetic. Deseori Karma este realizata limp de secole prin serii de relncarnari.rprin vieti suceesive.

Pare prematur in stadiul actual sa discutam despre problema originii acestor experiente §i despre semnificajia lor ontologies. Nu este nici 0 tndoiaJa ca ele reprezinta aceleasi fenomene ca eele descrise in urma cu secole in diverse cadre religioase, filosofice §i mistice, cum ar fi: cosmologiile din anumite culturi africane sau arnerindiene, cultul orfie, filosofia lui Platon, gandirea crestina primitiva §i diversele religii ale Indiei, preeum hinduismul, buddhismul §i jainismul.

Prescience, clairvoyance, clairaudience fi "calatorii in timp"

Aspectul eel 111ai caracteristic al fenomenelor ESP este transcendenta limitelor obisnuite ale timpului §i extensia ternporala a constiintei, Subiectii supusi unor experiente LSD anticipa deseori evenimentul. Ei asista la scene complexe §i detalii ale evenimentelor viitoare sub forma de viziuni §i auzind sunete: zgomotele obisnuite ale vietii cotidiene, secvente rnuzicale, cuvinte separate sau fraze intregi, zgomote facute de automobile §i diverse alarme sonore. Aceste experienje au 0 asemanare variabila cu evenimentele reale ulterioare. 0 verificare obiectiva in acest eaz este foarte dificila.

Referitor la calatoriile in timp, subiectii sunt convinsi ca au transcens limitele temporare ~i c1t sunt in stare sa se deplaseze dupa voie in orice perioada din istorie, ca niste personaje S.P. care dispun de "masina timpului". (H.G. Wells).

4. Expansiunea spatialli a constiintei

Transcendenta Ego-ului ill relatiile interpersonale # ex peri ell/a unitotii duale Aceste fenomene transpersonale se caracterizeaza prin transcendenta limitelor obisnuite ale constiintei. Subiectul traieste experienta cand se desprinde de limitele Ego-ului sau ell. §i realizeaza 0 uniune §i 0 unitate perfecta cu alta persoana. Aceasta unitate duals traita cu terapeutul, asistentul , membrii familiei sau alji participanti se manifesta deseori In spatiul interior al individului, la un nivel pur subiectiv, total independent de persoanele prezente la sedintele LSD. Exemple tipice sunt simbioza intre mama §i copil, uniunea cu partenerul sexual §i sentimentul de contopire cu maestrul spiritual. Experienjele de unitate duala apeleaza la sentimente de amor profund §i la sensu I de saeru.

92

Ion Manzat

ldentificarea cu aile persoane

Contrar a ceea ce am observat in grupul transpersonal precedent. subiectul cunoaste aici 0 identificare totala cu alta .persoana ,~i pierde intr-o mare masura constiinta propriei sale identitati originale. Aceasta Jdentificare este totals ~i coinplexa, ea implica imaginea corpului, areactiilor §i a atitudinilor emotionale, caracteristici psihologice, expresia faciala, gesturi §i maniereuipice, aceeasi intonatie a vocii. Aceasta experienta Imbraca forme ,~i atinge nivele foarte diferite. Astfel, retrairea experientelor traumatizante din copilarie care irnplica mai .mult decat 0 persoana se caracterizeaza prin identificarea simultana sausuccesivacu toti protagonistii. Aceste detalii.i.dau 0 anumita coloratura uranspersonala experienjelor. Subiectul se identifica uneori cu copii sai. cu parintii sai sau, cu prieteni apropiati, cu profesori. In acest proces pot interveni.personalitati notorii: politicieni, savanti, artisti, sau diversi reprezentanti ai unor grupuri profesionale, etnice sau rasiale. Identificarea cu personaje istorice sau cu maestri spirituali este de asernenea foarte curenta,

Identificarea # constiinta de grup ,

Aceasta categorie se caracterizeaza printr-o expansiune spatia Ill. mai vasts a constiintei : individul nu se identifies numai cu indivizi, ci manifests 0 con§tiinla apartinand unui grup de persoane. Denorninatorul comun care reuneste membrii acestor grupuri vor fi. dupa caz, rasa lor. patrimoniul lor cultural. religia, profesia, ideologia sau destinul lor. Subiectul l§i asumarolul, tuturor evreilor persecutati in cursul secolelorr..a tuturor crestinilor torturati §i sacrificati de romani, a victimelor Inchizitiei sau a prizonierilor din lagarele, naziste de concentrare. EI va trai zelul religios al tuturor musulmanilor care s-au dus In pelerinaj la Mecca,. devotiunea indienilor in timpul purificarii prin Yoga, fanatismul sectelor religioase extremiste. Ei au sentimentul capotentialul expansiv al constiintei lor inglobeaza clase ~i popoare, sau chiar intreaga omenire.

Identificarea cu animate ".. Identificarea cu animale este legata pe plan psihodinamic de, inconstient, are 0 senntificatie simbolica §i 0 structura dinarnica, evocand imagini onirice, Individul recunoaste in ele un mesaj ocult privincl caracteristicile personalitatii sale sau ale situatiei sale actuale §i accepts 0 apropiere psihanalitica de aceste fenomene. 0 stilizare simbolica face sa intervina un, animal de prada, ceea ce corespunde exprimarii sentimentelor de intensa agresivitate, Maimu\!!. reprezinta tendintele perverse polimorfe ~i 0 predispozitie inhibata pentru placeri ~i jocuri se~uale. 0 pulsiune puternica libidlnala va fi sirnbolizata de un armasar sau centaur. Vanitatea masculina ~i exhibitionismul VOl' fi caracterizate printr-o reprezentare simbolica a subiecnilui lntr-un coco~, cank'ind pe 0 gramada de gunoi. Simbolul ga§tii sau al boului este asociat cu stupiditatea. iar porcul ilustra neglijenta ~i delasarea morala.

Identificarea vegetate

Experientele de identificare vegetala sunt mult mai frecventedecat cele de identificare animala, Un individ confruntat cu aceasta categorie de elemente are sentimentul unic de a asista §i de a participa constient la procese fiziologice

Psihologie transpersonala

93

fundamentale ale planetelor. EI va fi ca 0 graunta germinala, 0 frunza in activitate fotosintetica, sau 0 rlidacina care extrage hrana ~i apa, in alte imprejurari, el va fi 0 "dionee" sau alta plants carnivora din flora oceanica, va cunoaste polenizarea §i diviziunile celulare care se produc in timpul cresterii vegetale. Alti subiecti se vad participand Ja procesele botanice la nivel molecular. vor fi constienti de sinteza biologica ce guverneaza producerea de anexine, de pigmenti, de substante aromatice §i diverse alcaloide. Resurgentele constiintei vegetale sunt lnsotite adesea de indicatii §i intuitii filosofice §i spirituale. Multi subiecti au fost frapati de puritatea §i altruismul existenlei vegetale. pe care ei 11 considers ca un model de comportament uman ideal. Majoritatea plantelor nu ucid §i nu traiesc pe seama altor organisme, contrar animalelor §i oamenilor. Ele sunt in contact direct cu cele patru elemente (pamant, aero apa §i foe), capacitatea lor de a transforrna energia cosmica este indinspensabila vietii pe aceasta planets. Plantele nu se sinchisesc de viitor, nu sunt preocupate nici de scopuri nici de ambitii, Ele reprezinta fiinta pura in imprejurarea si locul actual. care este idealul multor scoli mistice ~i religioase. Plantele nu exploateaza §i nu ranesc alte organisme, In schimb ele ajuta la unirea §i la raspandirea vietii altora. Anumiti indivizi care au trait aceste experiente afirma ca apreciaza importanta ~tiintifica asupra sensibilitatii vegetale, de exemplu in lucrarile lui Sir Jagadise Chandra Bose din Calcutta, precum §i experiente mai recente ale lui Cleve Backster.

Marii arbori celebri pentru longevitatea lor, ca sequoia. au fost perceputi ca fiind ilustrarea ideala a unci con§tiinle infinite, la adapost fata de agitajia ~i frenezia vietii exterioare. Alte intuilii se refera la conotatii mistice §i la sernnificatia religioasa profunda a anumitor plante. Exemplele cele mai interesante din aceasta categorie de experiente sunt :simbolismul lotusului in buddhism. importanta graului in cosmologia indienilor din America de Nord. utilizarea vascului in ritualurile druidice, in religiile §i cultele formate pe plantele psihedelice, ca de exemplu peyotl, ciupercile mexicane sacre ~i ~ (C.Castane<ia. 1997).

Unitatea CII via/a si cu ansamblul creatiei

In foarte rare cazuri un subiect LSD are sentimentul ca a sa con~tiulta se intinde p:lnll la inglobarea lnlregii vieti a planetei, ansamblul florei 9i faunei, organismeJor monocelulare. Un individ se identifies cu evoliitia filogenetica a vietii In toalll complexitatea sa §i atinge 0 intelegere intuitiva a legilor biologice care 0 conduc. El exploreaza factorii care influenteaza originea noii specii sau extinderea celor vechi, vede in actiune fortele darwiniene care determina "supravietuirea celui mai tare". Alte intuitii se refera la interactiunea diferitelor forme ale vietii In toate mutatiile sinogiilor ~i antagonismului lor In cadrul ecologic. Aceasta constiinta unificatoare cu materia anorganica §i orgauica e insolira de explorarea contradictiilor §i conflictelor intrinseci ale vietii, de tentativele de a estima puterea relativa a fortelor conservatoare ale vietii fala de fortele autodistructive. Aceste experiente declanseaza deseori 0 con~tiinla asupra problemelor ecoJogice ~i 0 noua sensibilitate fata de dezvoltarea tehnologica ~i industralizarea rapida.

Constiinta materiei anorganicc

Extensiunile empirice ale constiintei in cursuJ sedintelor LSD nu se limiteaza la lumea geologiei. Ele includ deseori §i fenomene macroscopice ~i

94

ion Manzat

microscopice ale lumii organice. Nu sunt rare cazurile in care subiectul se raporteaza Ja experiente de identificare cu oceanul, care se caracterizeaza prin fluiditate, intensitate §i seninatate. Altii se identifies cu focul, tendinta de a crea §i a distruge, precum §i potentialul sau purificator. Sunt evocate adesea .fortele care genereaza catastrofe naturale, aspecte distructive §i creatoare, eruptiile vulcanice, seismele, puterea curentilor atmosferici §i uragane. Altii traiesc si se transpun in minerale : diamant, granit, aur sau fier. Experiente similare se refera la structura dinamica a atomilor, natura fortelor electromagnerice, universul legaturilor interatomice sau miscarea brauniana a moleculelor. In lumina acestor plan uri fenomenologice subiectii LSD .avanseaza pana la con§tiinta fenomenelor cosmice (R. Bucke, 1901), in esentalegata de organizarea energiei la scara universala. Constiinta umana nu va fi decat una din formele sale de expresie. Episoadele constiintei materiei anorganice sunt lnsotite adesea de diverse intuitii de nawra filosofica sau religioasa. Ele favorizeaza 0 noua iutelegere a aninismului §i panteismului, a paralelelor care exists intre startle spirituale §i substantele materiale asa cum sunt descrise in textele alchimice, doctrina lui Empedocle a celor patru elemente sau semuificatia apei in jnvatatura taoista, Indivizii care au fost "scufundati" in constiinta granitului sau a proceselor vulcanice inteleg fara dificultate cii indienii din Himalaya au 0 reprezentare a lui Shiva sau Hawaienii venereaza pe zeita Pelle, simbol al fortelor inerenteale eruptiilor vulcanice. Experientele constiintei substantelor stabile §i imuabile sunt percepute ca stilri spirituale elevate, incarcate de . un sens sacru. Auumiti subiecti au constiinta faptului ea Himalaya pentru indieni, sculpturile de gran it pentru egipteni sau statuile de aur pentru precolumbieni nu reprezinta decat metafore ale zeitanlor, ei erau zeitatile, Este caracterul etern ~i indiferent al materialelor care au fost adorate pentru ca difera radical de startle de constiinta versatile, limitate §i turbulente ale fiintelor umane. (1. Manzat, 1999).

Constiinta planetara

lata un fen omen rarisim care nu se produce decat lutr-un stadiu avansat de terapie LSD. in aceasta experienta constiinta subiectului integreaza .absclul toate aspectele planetei, intelegand atat materia organica, precum §i anorganica. Terra e conceputa ca un organism cosmic complex: diferitele aspecte ale evolutiei geologice, biologice, culturale §i tehnologice sunt considerate ea manifestare a unei tentative pentru a atinge un nivel superior de integrare 'Ii realizare a Sinelui (I. Manzat, 2000).

Constiinta extraplanetara

Subiectul cunoaste aici fenomene legate de corpuri ceresti, altele decat planeta noastra si de evenimentele astronomice care se produc atilt in interiorul sistemului nostru solar, cat §i in afara acestuia. Relatarile se refera la suprafata Lunii, procese termonuc1eare care se desfasoara 111 inima Soarelui, conditii particulate ale diferitelor planete, supernove, quasari, pulsari, explozii solare care provoaca gauri negre in univers. SUIH, de asernenea, experiente ale constiintei spatiului interstelar. Ele se caracterizeaza prin sentimente de eternitate, infinitate, liniste, seninatate, puritate §i unire a tuturor opuselor. Echivalentul spiritual poate fi experienla vidului descris mai inainte

Psihologie transpersonala

95

ill acest capitol. Subiectii LSD care au 0 solida pregatire in matematica §i fizica au confirmat ca nurneroase concepte ale acestor discipline (care transcend rationamentul rational) devin mai comprehensibile, sunt intelese mai profund si pot fi realmente traite in timpul starilor de con§tiini3 modificata. Relativitatea timpului §i spatiului, specificitatea spatiului, ideea unui univers infinit, dar inchis, imersanjabalitatea materiei §i energiei, diverse ordine §i grade de infinit. Toate acesteabstractii complexe ale fizicii §i matematicii moderne vor fi clarificate intr-un mod nouivazute din perspective).

Experiente in afara corpului, ciildtorii in timp ~i telcpatie

Acest tip de experiente LSD sunt de inteles in raport cu extinderea COl1- §tiintei dincolo de limitele spatioternporale obisnuite. Experientele in afara corpului sunt frecvente. Anumiti indivizi traiesc sentimentul ca sunt total detasati de corpul lor fizic, ca planeaza deasupra lor sau se observa dintr-un alt loc. Subiectul i§i pierde constienta situatiei fizice a experienjei §i constiinta penetreaza planurile empirice §i cele ale realitati] obiective, absolut independente de realitatile materiale. Apar perceptii extrasenzoriale evidente. in cazuri foarte rare experimentatorul este convins ca poate controla acest fen omen pentru a transcende in limitele interspatiale obisnuite §i a calator! dupa voie in alte lumi. lata un exemplu de calatorie in spatiu din raportul unui psihiatru care ilustreaza foarte bine natura acestor fenomene §i demonstreaza dificultatile pe care subiectul Ie intampina cand incearca sa "joace" pe doua planuri ale realitatii. "Prime ie trei ore ale sedintei tnele cu LSD constau tntr-o Mtalie fantastica dintre fortele Luminii $i Tenebrelor, era 0 minunaui ilustrare a peisajului antic at lui Zend-Avesta (person}, care descrie luptele dintre annatele dintre Ahura - Mazda ~i cele ale lui Ahriman. Actiunea se des/a~oara sub toate planurile imaginabile, in tesuturile ~i celulele organlsmului meu, 10 supra/ala planetei, traversand intreaga istorie .. Am avut convingerea ca aceasta lupu; La care asistam # participam era ca 0 legatura intre materie ~i spirit, sau, mai exact, ca tntemnitarea spiritului in materie. Ma voi descoperi in stare de spirit foarte curioasa in legiuurii CII acest razboi, voi ineerca o senzatie de seninatate # bucurie, existenta in credinta naiva st primitive a crestinilor. Evoluam tntr-o lume in care miracolele erau posibile, acceptate ~i intelese. Eram preocupat de problema spatiului ~i timpului $i de paradoxurlle insolubile ale 'infinitului # etemitiqii, care, tntr-o stare de constiinui normala, erau 0 sfidare a ratiunii. Nu stiu CUIII ill-alii lasat conditionat sa accept conceptul absurd al timpului unidimensional ~i al spatiului tridimensional. Limite pentru ciunpul spiritual nu exista. Timpui ~'i spatiul nu sum decat contructii arbitrare elaborate de om. E posibil de a crea ~i de a cunoaste deliberat spatiile avdnd diferite ordine de infinit. 0 secunda ~i 0 eternitate sunt notiuni intersanjabile.

Aveafll sentimentul ca nu tin seama de limitele temporale ; eram libel' sa cdldtoresc intr-un spatiu cotuinuu, /ara vreo restrictie. Caiatoream spre satul meu natal, pe 0 distanta de mal multe mii de kiiometri de saia de tratamente, visualizatn direqia ~i distanta ~i traversatu spatiu! zburand cu 0 vitezd impresionanta, dar, spre tnarea mea deceptie, nil ajungeam nicaieri. Imi era suficient ca locul de experienta era de fapt identic cu eel al destinatiei mele. Ma voi regasi tntr-un spa/ill incotnod, incarcat cu tuburi vide,. cab/uri, rezistell/e ~i condensatori. Dupa acest moment de conJuzie [nJe/eg di slim inghesuit [mr-11Il receptor TV situat ill apanalllentul in care !/Ii-am

96

Ion Manzat

petrecut copilaria. Mi: for/am sa utilize: difuzoarele pentru a auzi ~i tuburile catodice pentru a vedea. Aceasta parodie simbolica insemna ca lila atasam intotdeauna In intampinarea vechilor mele convingeri privind spatiul ~i timpul. Intelegeam C(1 s-ar putea evolua pe plan spirituai liber.fara contrtingere, peste viteza luminii, experierqa modifictmdu-se rapid. Traversam ecranul televizorului ~i ma plimbam prin apartamentul parintilor mei. in aces! stadiu nu resimteam nici un efect at drogului ~i totul parea real. Ma indreptamsprefereasttii ~i priveam orologiul striizii; arata 0 diferenJa de 0 jumdtate de ora, in raport cu momentul experientei, ceea ce corespundea decalajului orar intre cele doua orase. Treptat, lIl,am treiii intr-a lume imaginard ~i am inceput sa simt ca ma pandeste ceva riscant ~i 'periculos. Am sinuit subit 0 existenta tnisterioasd $i nelinistitoare, ca un fel de forte ale raului, un fel de tnagie neagrd. Am anaiizat imagini din cazlnouriiecelebre Monte Carlo, Lido din Venetia, Las Vegas, vedeam mici bile de fildes ale unei rulete care se tnvartea CII 0 viteza vertiginoasa, carli de joe care erau tnmanate jucatorilor, Posibiliuuea de a transcende timuele spatiotemporale imi aparea ca exaltanui ~i seducatoare. Nici un secret nuexista pentru controlul spatiului ~i timpului, aveatn acces la toate intitlnirile oficiale # cunosteam toate descoperirile stiintifice. Atitudinea mea fa/a de rezultatul acestei experienje era foarte ambiguu. Eram foarte incantat de capacitatea mea de a mii elibera de sclavia spatiului ~i timpului, dar eram constient de gravitatea actului ~i de consecintele sale. Aceusta experienpi nu putea fi considerate ca 0 tentative izolata de control voluntar al spatiului. Dad! voi obtine confirmarea posibilitaJii de tnanipulare a mediului fitlc pe distanjede mit de kilometri, tot universul tneu se va prabus! # ma voi regasi intr-a stare de profunda confuzie metafisica. "

Sunt frecvente experientele de telepatie. Subiectul esteconvins di poate citi in gandurile persoanelor prezente in sala de tratamente, sau ca sepune In legatura cu creierul unor indivizi care traiesc in alte puncte de pe glob. E yorba mai ales de oiluzie; decat de un fapt veritabil. Aceasta desigur nu este 0 regula absoluta. Anumite situatii confirma realitatea unor perceptii extrasenzoriale pure. Punctual, un subiect LSD va descriestarea de spirit §i ernotiile terapeutu!ui sau a asistentului, Doi indivizi asistand la aceeasi experienta si-au schimbat numeroase idei sau au trait experiente paralele, tara a comunica verbal. In astfel de cazuri cu totul exceptionale un subiect LSD va afirrna ca a avut contact telepatic cu 0 persoana care nu participa la experiente, dar a confirmat ulterior autenticitatea faptului, (Charles Tart, 1969)

5. Contractia spalialli a constitntet

In acest tip de experiente constiinta individului pare a se lnvecina cu zone mai mici decat imaginea obi§nuita a corpului. Este yorba de cunoa~terea anumitor organe interne sau procese fiziologice care sunt inaccesibile starii de con§tiinta obi§nuita. Subiectii au sentimentul de a se transpune in mod con§tient In alte organe sau tesuturi organ ice. Unii observa actiunea contractiilor musculare, cardiace, deschiderea §i inchiderea ventricolelor inimii. Altii se identifica cu resorblia intestinala sau cu functionarea altor' organe. Mai multi subiec\i au recunoscut ca s-au identificat cu neuronii propriului creier, cu globulele albe sau

Psihologie transpersonata

97

rosii, cu epiteliul uterin sau cu celulele germinale. Experientele de identificare Cll un ovul sau cu un spermatozoid in momentul conceperii apartin acestei categorii. Explorarea constienta a nucleului celular sau a genelor in cromozomi. sentimentul de descifrare a propriului cod genetic sunt alte experiente interesante. Aceste episoade ale constiinjei organ ice sunt insotite deseori de intuitii concrete. Subiectii mentioneaza informatii referitoare la anatomic. histologic. fiziologie ~i chimie , depasind multe cunostinte ale subiectului. lata un extras dintr-o ~edinta cu un psihiatru care ilustreaza foarte bine aceste categorii de fenomene :

"in acest stadiu nu mai traisem inca secvente mai stupefiante ; constiinta mea devenea din ce In ce mai nediferentiata ~i am inceput sa traiesc tntr-o stare de excitatie pe care nu am mai cunoscut-o. Avealll impresia ca sun! propulsat peste spatiu $I timp spre lin obiect necunoscut. Inteleg dupa lin anum it tlmp, spre marea mea supriza, ca eram lin sperlllatozoid ~i ca impulsurile explozive rezuitate erau produse de un mecanism biologic :ji transmise de-a lungul unui flagel deplasiindu-se cu miscari vibratorii. Am inteles ca obiectivul tneu nutnea ovulul. Eram incapabil sa ilia opun acestei curse, desi eratn convins de absurditatea situatiei. Flind un spermatozoid in cautarea ovulului, aveam constiinta tuturor proceselor implicate. Constatam chiar numeroase elemente suplimentare care avansau din colo de ceea ce spiritul putea sa-~i imagineze in stare normalii. Constiinta spermatozoidului era un microcosmos absolut autonoui, lin univers in sine. Alii participat la toate procesele biochimice care intervin in nucleul plasmei. Ma recunosteam tntr-o atmosfera nebuloasd a structurilor cromozomilor, 0 genelor individuale ~i erie moleculelor de AND. Genetica, biochimia, mitologia si istoria pareau intim legate si nu erau dedit diverse fatete ale aceluiasi fenotnen, Acest microcosmos al spennatozoidului era simultan influentat # guvernat de forte care modificau # determinau soarta rasei umane. Ele se prezentau ca forme ale ciunpului de forte Karmice, costnobiologice ~i astrologice. Excitatia :ji rittnul curse; crestea, astfel tncat ell atingeam 0 foarte mare viteza. Apoi atingeam apoteoza, care se traducea printr-o impiozie triumfdtoare si 0 fuziune extatica impreund Cll ovulul. in timpul cursei constiinta alterna intre constiinta spermatozoidului ~i aceea a ovulului In asteptarea vaga dar imperioasa 0 evenimentului capital. in tnomentul conceperii, cele doua unitiui de constiinta separate se reunesc ~i ell devin simultan ceie doua celule germinate. Cele doua entltdt! interpretau acelasi moment in tennent de succes individual ~i de triutnf comun. Ambele tnteiegeau misiunea lor, spermatozoidul a implozlei, iar ovulul a incorpordrii. Ajungeam la un model ideal nIL numai pentru compleinentaritatea principiilor masculin ~i feminin in planul relatillor sexuale ; dar si in situatiile interpersonale In general. Obiectivul esential este de a organiza instantele, In asa fel tncat toate par/ile implicate so considere rezultatul ca lin su;ces personal. Dupa fuziunea cellllelor germillale experiell/a continua In acela~i rilm infernal. Traiall1 ell1briogelleza fntr-I/Il 1II0d cOlldensat ~i accelerat. Eu lila bUCllrmll permanent de con~tiillja totald a proceselor biochilllice. a diviziUililor cellllare ~i cre~terii /esufurilor. Asistam la dijeren/ierea Jesllfului ~i ta formarea !Joilor organe. Avealll certitlldinea desavar~irii dezvoltarii fetale. Un nou sentiment de

98

Ion Mamat

succes individual §i de triumf al puterii ereatoare lila incerca. Eram convins ca in marea cursa la care au participat mii de spermatozoizi eram singurul invingdtor. "

6. Extensia empiricii din colo de cadrul realita,ii obiective

~

Experiente eu spirite si experientc mediumnice

Aceste experienje destul de rare se refera la aparitia unor spirite asa cum sunt descrise in literatura oculta. Unii subiecti LSD intra intr-o stare vecina cu transa mediunmica (similar cu transa samanica). Expresia fetei se modifica in mod frapan~ .. Atilt atitudinea, cat §igesturile par stranii ~i vocca se altereaza spectaculos. Unii vorbesc limbi straine, practica 0 serie automatica §i desene stranii, neinteligibile. ~llii traiesc inmlniri cu corpuri astrale §i cu persoane decedate §i lntretin cu ele comuIllca:l extrasenzoriale. in aceste experiente se descriu lucrari medievale §i de antropologie care se refera la practici §i credinte religioase din alte culte. Redam un extras din terapia Danei, 0 pacienta nevrozata. "Dana a trait un episod traunuuizant extrem de penibil din co pi/aria sa. Tatdl sal/a jost spitalizat tnai multi ani intr-un institut psihiatric, suferind de a psihoza grava. Ea avea 10 ani, cand acesta a .. avut a hemoragie cerebroid §i cand spitalul i-a autorizat intrarea la el, in pragul mortu. Dana a asistat La decaderea §i la agonia lui.

fn cursul unei sedltue a regresat pana in acea perioada a vietii sale .. ea se can centra lnainte de a vedea scena, se identifica cu tata! sail §i se confrunta cu suferintele care precedau tnoartea fizidi. Tatal §i fiica au transce~s limitel~ care separau viata de moarte, in aceasta unitate dualii cu totul deosebl~a. 0 CrlZa. de panicd absolut incontrolabilii a cuprins-o ; noi nu am putut comuntca cu ea tunp de doua ore. A relatat ca dupii ce a trecut pragul mortii a piitruns tntr-un univers strain §i Inspaimantawr. Un eter fluorescent, de natura macabre, plutea peste tot. fi era imposibil sa constate dacii aces! univers era finit sau infinit. 0 gloata de suflete pluteau in acest eter ~'i era 1111 dill/at tulburator de sujerinja $i excitatie. Defuncti! ii adresau uiesaje neverbale prin canale extrasenzoriale de ~ei~e~tijicat ', Atitudinea amenintatoare 0 ill jarilla ca ei cereau ceva de la ea. Obiectiviuuea §l realitatea situatiei depiiseau imaginatia ei. introducand-o ill stare de eroare metafizioi de nedescris. Tatiilei era prezent $i evolua in corpul sau astral. Era incapabilii de a comunica cu terapeutul, dar asta nu avea nici 0 itnportantd. Era. convinsii ca terapeutul nu ~tie mai tnulte deciu ea despre aceasta lume astrald ~I ca IlU 0 putea ajuta" (similar R. Moody, 1975).

illtiilniri eu entitali spirituale supraumane

Tema veche a inmlnirii cu conducatori, maestri §i protectori spirituali este una din experientele transpersonale. Subiectii percep aceste fiinte ca fiind entita.li supraomenesti care exista deasupra plan uri lor constiintei §i la nivele de energie superioara, Ghizii spirituali sunt adesea 0 radiants sau 0 sursa de energie cu sau fara vibratii concomitente de inalta frecventa ; individul nu face dedit sa simta. preze~ia lor §i sa Ie receptioneze mesajele §i explicatiile prin canale extrasenzonale dl~erse. Subiectul conserva identitatea sa §i disocierile entitalilor spirituale de propna lor personalitate. Uniiexperimenteaza gradul de fuziune pima la identificarea totala. Scopul

Psihologic transpersonala

99

interventiei acestor ghizi spirituali este foarte variabil in anumite cazuri in ceea ce se petrece, sau Ie dau diverse sfaturi. tl alte cazuri Ii ajuta sa parcurga experiente dificile, precum Virgile din Divina Comedie a lui Dante. Ei ii sustin intelectual §i spiritual §i Ie creaza ecrane de energie pozitiva pentru a-i proteja de influentele distructive ale unor entitali malefice. Ghizii nu se fac tntotdeauna cunoscuji, dar individul recunoaste adeseori in ei aspecte ale fiintei sale supreme sau manifestari ale unor figuri religioase des incarnate (Rama Krinshna, Sri Aurobindo, Ghandi sau Iisus Hristos). Fenomenologia acestor cateogorii de experiente au facut obiectul unei carli de John C.Lilly "The Center of the Cyclon", New York, The Julian Press, Inc. 1972.

Experiente eu aile universuri # intalniri eu locuitorii lor

Lurnile straine §i stranii pe care subiectii LSD Ie exploreaza au 0 realitate aparte, care depasesete cadrul cosmosului nostru. Indivizii intalnesc entita\i dotate cu forme fizice complexe §i procese metabolice §i fiziologice absolut diferite de ale noastre. Aceste creaturi sunt inteligente, dar caracteristicile lor ideatice §i emotionale nu seamana cu nimic din ceea ce cunoastem noi. Multi subiecti LSD mentioneaza contactesau intalnir] eu ozn-uri; altii afirma despre vizite in parti foarte indepartate ale universului nostru §i despre experienje siderale, in dimensiuni sau lumi paralele. .. Dupa ce au trait aceste aventuri cos mice extraordinare, subiectii au relatat cele mai ingenioase istorii S.F., niciodata scrise.

Experiente arhetipale ~i secvente mitologice complexc

Un grup important de experiente transpersonale reunesc fenomene pe care C.G. lung Ie codifica drept imagini primordiale, dominante ale inconstientului colectiv sau arhetipuri. Daca subiectul era sau nu familiarizat cu ideile lui lung nu influenteaza ideloc conjinutul . acestor experiente. in sensul sau eel mai largo termenul de arhetip este aplicat la toate configuratiile statice, ca ~i la evenimente dinamice din psyche, care prezinta un caracter transindividual ~i 0 calitate universals .. Un subiect LSD se identifies total cu urmatoarele arhetipuri : Martirul, Evadatul, Despotul Luminat, 'Titanul, Nebunul, Bunul Samaritean, Batranul lntelept, Avarul, Ascetul sau Sihastrul. Aceste experiente sunt foarte apropiate de acelea referitoare la constiinta de grup. Asimilarea la un grup li cere subiectului sa se identifice simultan cu toti membrii care 11 constituie. Aceste experiente care prezinta concepte personificate de roluri implicate reflecta diverse niveluri de abstractizare ~i diverse grade de generalizare. Unele din modele Ie cele mai universale II forteaza pe subiectsa se identifice cu roluri de Mama, Tata, Copil, Femeie. SOl sau Amant. Multi dintre ei sunt socializati, asa cum atesta arhetipurile jungiene, de Mama mare, Mama teribila, Mama pamantului, Mama natura, Marele hermafrodit sau Omul cosmic. Arhetipurile care reprezinta anumite aspecte ale personalitatii subiectului, precum Umbra, Sufletul,Persona. apar curent. Sunt menjionate ~iimagini despre Illgerul de Aur sau Ingerul Tenebrelor. / Subiectii traiesc secvente complexe sau teme legendare, mitologice sau miraculoase. Unelesunt simple: frumoasa mama cea rea, frumoasa fiica supusa, fratele bun §i fratele rau sau marea dragoste amen in lata de intrigi ~i imprejurari neferieite. AWi sunt mai originali : mitul domirratiunii eterne din relatarile lui Tantal, Sisif, Prometeu; tema nasterii sau morti] eroilor, legende despre ambitia

100

Ion Manzat

oamenilor ~i setea lor de cunoastere (Icar, Faust, etc.) sau mitul supereroilor condamnati la morti dificile, Indivizii putin cultivati traiesc secvente care se refers la teme mitologice din Mesopotamia, India, Egipt, America Centrala sau alte regiuni. Aceste observatii verifica descrierile lui C.G Jung, referitoare la aparitia temelor arhetipale relariv putin cunoscute decatre pacienti taril eruditie ~i la visele din copilarie, dar a carer simptomatologie tracteaza schizofrenia.

Experiente despre tntalnlrl ell diverse zeita[i

Intr-un sens strict jungian .Intalnirile.sau identificarile-cu diverse zeitali trebuie sa fie considerate ca experiente arhetipale. Profesionistii familiarizati cu teoriile lui Jung care participa la experientele LSD disting arhetipuri care se exprima sub forma de prototipuri universale care fac sa intervina zeitilli concrete, legate de civilizatii specifice. Subiectii cunosc deseori zeii saudemonii cu care se intalnesc, ei sunt in stare sil ii numeasca §i sa-i ataseze pefiecare la 0 alta traditie. Unii dau descrieri detaliate ale viziunilor lor; altii of era doar descrieri de identificare culturala. Terapeutul este atunci tentat saoblina maximum de informatie ~i sa evalueze gradul de precizie al., intuitiilor. in ciuda eforturilor combinate ale pacientului si terapeutului, nu este intotdeauna po sibil caacesta din urma sa identifice viziunile subiectului. Cea mai mare parte a zeitatilor care se arata in cursul sedintelor LSD intra. in doua.categorii distincte : prima categorie Ie cuprinde pe acelea care sunt asociate fortelor luminii §i binelui; a doua regrupeaza zeitatile tenebrelor ~i raului, Zeitatile binevoitoare sunt adesea reprezentate prin: Isis, §i Osiris, Ahura Mazda, Apollon, Boddisattva §i Crishna ; printre zeitatile malefice sunt: Set, Hades, Ahriman, Kali, Moloch, Astarte, Huitzilopochtli sau Satan. (V. Kernbach, 1995). Aceste divinitat! apar pentru prima oara in timpul fazei prenatale in timpul sedintelor LSD. Imaginile zeitatilor reprezentand forte Ie tenebrelor sunt asociate cuangoasa din MPFII §i III; divinitatile binevoitoare sunt lnsotite de trairi extatice din MPF I ~i IV. Aceste imagini se manifesta fie sub forma viziunilor sratice, fie sub forma de elemente ale unor secvente mitologice. Subiectii asista deseori la drame cosmologice, cum ar fi intalnirea intre foqele lui Ahriman §i Ahura Mazda, razboiul dintre zei §i titani, cadearea.lui Lucifer ~i a altor ingeri decazuti.-diverse versiuni ale creatiei lumii, Potopul biblic §i Judecata de Apoi. Subiectii confruntati cu divinitatile au reactii emotionale vii, mergand de laJncantarea extatica ~i bucuria divina pana la teroarea metafizica ~i la sentimente de nebunie. Majoritatea indivizilor nu au, cu toate acestea, sentimentul de a se afla in prezenta Fiintei Supremesau "Fortei Absolute" ale acestui univers.

lntclcgerea intuitive a simbolurilor univcrsale.

Viziunile asupra diverselor simboluri universale consuture 0 parte importanta.a continutului sedintelor LSD. Ele se manifests izolat sau in asociatie cu alte tipuride fenomene transpersonale, Experientele careil pun pe subiect in contact cu simbolistica universals ii acorda posibilitatea unei tntelegeri intuitive ale nivelurilor semnificatiei ezoterice ale acestora. Numerosi indivizi vor avea viziuni de compozitii geometrice complexe alternand in mod curioscu mandale orientale ;, unii vor fi in stare sa Ie reproduca ~i sa of ere explicatii foarte precise asupra

Psihologie transpersonala

101

desenului lor. Se intampla frecvent ca persoane ignorante in domeniul literaturii orientale sau mistice sa of ere interpretari verificabile ale textelor hermetice. Simbolurile recurente sunt: crucea, steaua lui David, zvastica indo-iraniana, crucea cu toarta din Egipt, floare de lotus, yin §i yang, simbolul falic sacru la indieni (Shiva), diarnantul ~i alte bijuterii, roata mortii ~i renasterea buddista ~i cercul (reprezentat adesea prin arhetipul sarpelui gigant Uroboros, care i§i musca propria coada). Am vazur deja cil sedintele LSD Ie permit deseori subiectilor sa inteleagil sistemele de gandire esoteriea. Indivizii care nu au auzit niciodata de Kabala au trait experienje descrise in Zohar ~i interpreteaza spontan simboluri cabalistice. Altii percep semnificatia transcendentala a numerelor §i ajung la concluzii care evoca algebra §i numerologia pitagoreica. Subiectii care privesc cu suspiciune astrologia §i afiseaza 0 atitudine transcendenta falil de alchimie au descris importanta semnificajiilor metafizice a acestor simboluri.

Aetivarea Chakrelor # trezirea Puterii $arpellli(Klilldalilli)

Chakras - termen sanskrit insemnand "roti", Marcheza centrele ipotetice ale radiatiei energiei primare sau suflul vital - hrana, corespund in parte anumitor niveluri ale coloanei vertebrale §i anumitor organe. Cele mai frecvente sunt urmatoarele 7 chakre :

I. Chakra radacina (Muladhara)

2. Chakra sacrala (Svadhisthana)

3. Chakra plexului solar (Manipura)

4. Chakra inimii (Anahata)

5. Chakra laringelui (Visuddha)

6. Chakra frontala (Ajna)

7. Chakra coronals (Sahasrara)

Fluxul-prana-este dirijat printr-un canal central (Sushumna) ~i doua canale laterale (Ida §i Pingala). Numeroase experiente transpersonale prezinta 0 asemanare frapanta cu fenomene descrise de diverse scoli Kundalini - Yoga, ca fiind semnele activarii §i deschiderii chakrelor individuale. Subiectii care poseda 0 anumita cunoastere a religiilor indiene fac deseori referiri la Puterea Sarpelui. a diverselor chakre ~i a anumitor practici tantrice. Cum am mai spus deja, aceste experiente sunt la fel traite de indivizii care nu au nici un fel de cunonstinte despre aceste probleme. Subiectii se referh la chrake, furnizand 0 cartografie a psihicului uman. 0 experienta extraordinara se produce in cursul sedintelor LSD mai avansate. Este yorba de trezirea lui Kundalini in partea sacra a coloanei vertebrale ~i a fluxului ascendent al energiei spirituale care este insotita de 0 activate seriala a chakrelor. Acest proces provoaca 0 experienta transcendentala profunda, de natura exotica §i imegranta, legata de chakra suprema: Lotusul cu mii de petale.

La prima conferinta internationala consacrata fenomenului Joga §tiinlific de la New Delphi (1971), Grof a facut 0 expunere asupra paralelelor dintre experientele LSD §i religiile indiene. In urma pasionantei dezbaterf care a urrnat, particlpantii au fost de acord asupra unui anumit punct: dintre toate sistemele yoga, sistemul Kundalini - Yoga ar avea cele rnai multe puncte comune cu terapia LSD. Aceste doua tehnici favorlzeaza 0 eliberare instantanee §i enorma de energie, producand trairi profunde ~i spectaculoase intr-un timp relativ scurt, In

102

Ion Mantar

acelasi timp ele implica §i cele mai mari riscuri. deoarece pot conduce la pericole daca nu sunt practicate alaturi de un ghid prudent, responsabil.

Constiinta Spiritului Universal

Identificandu-se cu Spirirul Universal individul are sentimental de a fi asimilat totalitatea existenjei, de a fi. atins . eunoasterea mai profunda §i de a se confrunta cu principiul suprem §i ultim: esenta intregii Fiinte. EI a transcens iluziile materiei, spatiului, timpului §i unei infmitati de alte realitati subiective §i le-a redus la acel mod unic al cunoasterii, care este sursa §i numitorul lor comun. Aceasta experienta este nelimitata, inconfundabila §i inefabila : este principiul aceleiasi existente. Comunicarea verbala §i structura simbolica a Iimbajului nostru cotidian par inadecvate pentru a traduce natura ~i calitatea sa. Experienta lumii fenomenologice §i a starilor obisnuite ale constiintei sunt aspecte foarte limitate, care. releva ideosinteza constiintei, aspiritului universal. Aceasta ideatie depaseste intreaga inlelegere rationala, Indivizii gasesc raspuns absolut la toate intrebarile. Pentru a Inlelege natura acestei experiente se cere sa ne raportam la conceptul de Sat-Chit-Ananda in textele filosofice §i religioase din India. Acest tennen sanskrit este COIllPliS din trei rMacini :snt-care inseamna fiin(iI sau existcnta, chit-con~tiintll sau intelect si ananda-beatitudine, Acest principiu pur §i absolut se caracterizeaza printr-o cUlloa§tere §i 0 bcatitudine infinita, Intreaga descriere se reduce, din nefericire, la arecurge la cuvinte pe care noi Ie asociem cu fenomenele lumii tridimensionale, pe care le cunoastem, deci ele sunt inapte pentru a traduce esenta acestui principiu transcendental. Subiectii care au trait aceste experiente au sugerat adesea eli limbajul poetilor, cu toate imperfectiunile sale, pare a fi mai adecvat pentru descrierea acestor experiente, Se intelege de ce inleleplii §i maestrii spirituali au utilizat poezia, parabolele ~i metaforele pentru a comunica viziunile lor transcendentale. Experienta constiintei Spiritului Universal se apropie de cea a unitatii cosmice descrisa anterior. Ea se singularizeaza prin pereeptiile intuitive ale procesului de creatie a lumii fenomenale asa cum 0 cunoastem prin conceptul buddist referitor la roata mortii §i renasterii, Subiectul este patruns de sentirnentul temporar sau durabil de a fi atins intelegerea globala, nonrationala §i trans-rationala a problemelor ontologice §i cosmologice fundamentale care 11 obsedeaza.

Vidul Supra- Cosmic ~i Metacosmic

Este yorba de experienta Vidului supra - cosmic §i metacosmic al neantului primordial al surselor §i leaganelor intregii existenje : "supremul necreat inefabil". Termenii de supra-cosmic ~i metacosmic se rcferliia faptul ca vidul pare a fi deodata supraordonat §i subdiacient rata de lumen noastra. EI se situeaza dincolo de limp §i spatiu, dincolo de forma §i de diferentiere, dincolo de dualitati ca bine §i rau, lumina §i intuneric, stabilitate §i miscare, angoasa §i extaz. Vidul implica, de asemenea, transcenderea conceptului ordinar de cauzalitate, Anumiti subiecti au confirmat ca au asistat la emergenta lui Sat - Chit - Ananda din Vid , iar altii, dimpotriva, au asistat la intoarcerea sau disparitia sa in Vid. Faptul ca "ceva" se produce tara cauza prealabila nu era niciodata repus in chestiune de subiectul care traia 0 astfel de experienta. Tot paradoxal, Vidul §i Spiritul Universal sunt percepute ca fiind asemanatoare §i intersanjabile, dupa voie; ele nu sunt decat doua aspecte ale aceluiasi fenomen. Vidul pare a umple formele subtile ale spatiului universal si, totusi, sunt resimtite ca absolut vide.

Psinologie transpcrsonala

103

7. Semnifieatia experientelor transpersonale in cadrul unor psihopati LSD

Experienja de incamare, in rrecut nerezolvata in cursul sedintei LSD, exercita un efect foarte puternic in perioada post-sedinta. Consultul specific al Karmei influenleaza perceptia persoanei insa§i a vietii sale actuale §i a mediului sau social; continutul experienjei propriu-zise modi fica subiectului comportamentul, Daca am rezolvat Karma in cursul experientei LSD, urmeaza .transformari beneficice, atilt pe plan personal cat §i relational. 0 astfel de inviorare procura subiectului 0 largire a orizontului sau §i 0 noua intelegere a problemelor sale interpersonale §i situationale, Aceste schimbari se refera la tmprejurar: in care individul nu a putut juca nici un rol §i pe care nu a putut sa Ie influenteze direct. Deseori viata lor corespunde perfect eu Karma evocata, aceste coincidente curioase se refera la experientele de incarnari trecute, ceea ce ne-a dus sa ne gandim la conceptul jungian de sincronicitate (Jung - 1952). lmpactul experienjei de unitate dualll eu alte persoane subzista deseori §i se exprima printr-o simpatie, empatie ~i dragoste profunda. Influente benefice se observa ~i in urma experientelor arhetipale : subiectul devine convins ca i~i poate controla gandurile, emotiile §i comportamentul propriu.· Numeroase experiente transcendentale 11 obliga pe subiect sa-§i modifice sistemul de valori, atitudinile §i interesele. Astfel, experientele constientului colectiv §i rasial.produc adesea 0 sensibilitate crescuta fala de problemele altui grup cultural, ceea ce favorizeaza 0 apreciere reala a religiei grupului, a artei §i filosofiei sale. Elementele constiintei animale §i vegetale trezesc in subiect 0 dragoste fata de natura §i constientizarea problemelor ecologice. Experientele transcendentale profunde (activarea Kundalini, constiinta spiritului universal sau al Vidului cosmic) au un efect benefic asupra sanatatii fizice §i psihice, dar Ii dezvolta totodata subiectului Wl interes acut pentru toate problemele religioase, mistice §i profunda dorinta de a Ie integra vietii sale intr-o dirnensiune spirituala.

8. Experienteie transpersonale st psihiatrta contemporanii

Nu este sigur la prima vedere ca stiintele comportamentului §i sanatatii mentale se gasesc eonfruntate cu experientele transpersonale. Terapia LSD nu este singurul cadru in care au fost observate, uncle din aceste experienje fiind cunoscute de secole. Textele sacre ale tuturor marilor rcligii ale lumii, documcnte, manuscrise ale numeroaselor secte §i miscari religioase Ie descriu. Ele au jucat un rol important in starile vizionare ale sfintilor, misticilor §i maestrilor religiosi. Etimologiile §i antropologiile le-au observat in ritualuri sacre ale aborigenilor din Australia, in misterele sacre, in difcritele practici de tamaduire ale vracilor indieni, in rituarile multor culturi. Psihiatrii §i psihologii au vazut fenomene transpersona Ie , tara a Ie identifica §i a Ie denumi, in cursu I practicii lor cotidiene cu numerosi pacienti psihotici, In particular schizofreni. Istoricii, teologii, antropologii §i psihologii experimentati cunosc existents unor serii de tehnici vechi §i moderne care favorlzeaza experientele transpersonale. Este surprinzator sa COI1- statam ca, in ciuda frecventei acestor fenomene §i a importanrei lor pentru nurne-

104

Ion Manuu

roase sectoare ale activitatii umane, purine tentative serioase au fost de a Ie incorpora In teoria ~i practica psihiatriei §i psihologiei contemporare. .Sunt fenomene rare, greu de controlat, nediferentiate.

Alii oameni de §tiintli sunt serios interesati de studiul anumitor aspecte ale planului transpersonal ~i se straduiesc sll dea explicatii §i conceptualizari teoretice. Ei au explicat experientele transpersonale in functie de paradigmele vechi. Au redus explicatiile la fenomenele psihodinamice determinate de biografia pacientului. Astfel, experientele intrauterine §i elementele lor perinatale care izvorasc din visele pacientilor sau in cursul asociatiilor libere au fost tratate ca singurele fantasme, sentimentele religioase au fost explicate in termeni de i conflicte nerezolvate de catre autoritatea parentala : experientele de unitate cosmica au fost interpretate ca indicii ale narcisismului infantil primar; anumite imagini arhetipale sunt lntelese ca reprezentari simbolice ale imaginii mamei sau tatalui, experientele de reincarnare ca 0 reactie fa«'i de frica de nepermanenta §i de moarte sau ca un fantasm compensator care reflects insrastisfactia individului cu privire la diverse aspecte ale vietii,

Doar cariva psihologi au recunoscut importanta §i interesul pentru experiente transpersonale care au fost considerate ca fenomene cu totul speciale. Ei au inteles valoarea §i semnificatia lor euristica pentru 0 noua intelegere ' a subconstientului, a potentialului uman §i a naturii omului. Citam printre altii : William James, Roberto Assagioli, Carl Gustav lung, §i Abraham Maslow. Acestia manifests nelncrederea in tehnicile §i explicatiile freudiene. Ei considers ca Iucrarile lui Carl Gustav lung sunt 0 sursll inepuizabila de informatie cu privire la cultura umaria.

9. Natura multidimensionala a experientelar LSD

Conpnutul sedintelor LSD este intotdeauna foarte specific pentru subiect si exprima printr-o dramatizare simbolica problemele sale psihofiziologice, emotionale, intelecruale, filosofice §i spirituale ale epocii In care se deruleaza §edin(a. Aceste observatii sunt evidente pentru sedintele psihodinamice dar personale, ca §i in structurile arhetipale sau reincarnari, Toate aceste clemente au 0 semnificatie imediata ' pentru subiect ca entitate psihologiea si sociala complexa ~i sunt legate de viata sa actuala,

LSD este un fel de radar interior care permite sll se sondeze inconstientul, sa identifice zonele de tensiune afectiva §i sll se scoata la suprafata. Fenomenologia experientelor LSD reflects problemele cheie ale subiectului §i expune originile, dificultatile sale emotionale pe planuri psihodinamice, prenatale §i transcendentale.

Reactia LSD este de 0 infinita complexitate ~i coniine 0 diversitate de varia bile §i determinante susceptibile de a avea 0 influenta (factori care modifica reactia LSD) :

• Stimuli din mediu §i elernentele cadrului de experimentare ;

• Conditia vietii actuale ;

• Istoricul vietii individului ;

• Prima copilarie §i copilaria :

• Nasterea biologics §i perinatala ;

• Existenta ernbrionara §i tetala ;

• Surse transindividuale, transpersonale ~i transumane,

Psihologie transpersonala

105

o pacienta reda in desen trairi care tradeaza 0 deformare monstruoasa §i blasfematorie a celor mai religiose §i sacre teme, pe care Ie contamineaza cu clemente biologice "obscene". Pacienta a fost asaltata de astfel de imagini in cursul unei sedinte LSD in care retraia experientele traumatizante din copilarie §i

elemente ale traumatismului nasterii, .

Elementul spiritual simbolizat de Iisus se tnaltll deasupra elementelor biologice (stomac, intestine, organe sexuale, embrioni umani, etc.) §i se separa de acestea. Mainile pacientei se intind spre Soarele Negru, realitatea interna situata in "Lumea de apoi" a lui Hristos .

Epilog

(La Realms of the Human Unconscious, 1975)

"Am transgresat limitele gandirii traditionale §i conventionale, fiind convins cll pot abandona vechile metode §i concepte care sunt incomplete, nesatisfacatoare §i nedefinite." (S. Grof, 1975)

Sernnificatia observatiilor LSD transcende cadrul pishiatriei §i psihologiei §i se extinde in alte discipline stiintifice. A preciza §i a evalua toate implicatiile §i consecintele descoperirilor in ansamblul lor depaseste capacitatea a unui singur individ, Studiul detaliat al fenomenelor psihedelice va necesita 0 munca sistematica si pe terrnen lung, realizata de 0 echipa care sll contina specialisti din diverse discipline: psihologie, psihiatrie, neurofiziologie, neurofarmacologie, fizica moderna, zoologie, etologie, genetica, medicina (obstetrics §i ginecologie), istoria artei, teologie, filosofie §i studiul comparativ al religiilor §i mitologiilor.

10. Rezumat

•

Caracterizare genera III : experientele transpersonale implica 0 extensie a Cs, dincolo de limitele obisnuite ale Ego-ului §i dincolo de granitele timpului §i spatiului.

Clasificarea experimentala a experienjelor tfanspersonale (cf. S. Orof, 1975):

I. Expansiunea Empirica a cadrului "Realitatii obiective" A) Expansiunea temporals a Cs.

• experiente embrionare ~i foetale ;

• experiente ancestrale ;

• experiente colective ~i rasiale ;

• experiente filogenetice ;

• experiente de incarnari trecute;

• presciente, clairvoyance, clairaudience §i calatorli in timp. B) Expansiunea spa\ialll a Cs.

• transcenderea Ego-ului §i experienta unitlltii duale ;

• identificarea cu alte persoane ;

• identificarea §i Cs. de grup ;

• identificarea cu animale ;

• identificarea vegetal~ ;

•

106

Ion Manuu

• unitatea cu viata §i eu ansamblul Creatiei ;

• Cs. materiei organ ice ;

• Cs. planetara ;

• Cs. extraplanetara ;

• experiente in afara corpului, telepatie; C) Contractia spatiala a Cs.

II. Expansiunea empirica dincolo de cadrul "realitatii obiective"

• experiente cu spirite §i experiente mediumnice ;

• intalniri cu entitllti spirituale supraumane ;

• experiente cu alte universuri §i intalniri cu locuitorii lor;

• experiente arhetipale §i mitologice ;

• experiente despre intalniri cu zeitati ;

• intelegerea intuitiva a simbolurilor universale ;

• activareachakrelor §i trezirea puterii sarpelui Kandalini;

• Cs. sprituiui universal;

• Vidul supra §i metacosmic.

• Semnifica(ia experientelor transpersonale (Apud S. Grof, 1975)

Experientele transpersonale produc asupra subiectilor 0 inviorare energetic a §i 0 largire a orizontului lor cognitiv, 0 noua intelegere a problemelor proprii sau a relatiilor interpersonale. Subiectii i§i modifica sistemul de valori, atitudinile §i interesele. Experientele profunde (activarea Kundalini sau Cs. Spiritului Universal) au un efect benefic asupra.sanatatii fizice §i psihice.

• Experientele transpersonale §i psihiatria contemporanll.

Unii psihiatri au explicat experientele transpersonale in functie de paradigmele vechi: experientele intrauterine au fost tratate ca fantasme, sentimentele religioase drept conflicte nerezoivate de autoritatea parentala ; experientele de unitate cosmica au fost interpretate ca indicii ale narcisismului infantil, anumite imagini arhetipale ca reprezentari simbolice ale imaginii mamei sau tatalui : experientele de reincarnare ca 0 reactie faia de frica de moarte sau ca un fantasm compensator. Exista neincredere in tehnicile §i explicatiile lui S. Freud. Mai plauzibile sunt lucrarile lui C.G. Jung.

• Natura multidimensionala a experientelor LSD

LSD este un radar interior al problemelor cheie. Reactia LSD este de 0

infinita complexitate §i contine 0 diversitate de variabile :

• Stimuli din mediu ;

• Conditia vietii actuale ;

• Prima copilarie ;

Psihologie transpersonala

107

• Nasterea biologic a ;

• Existenta embrionara §i foetala ;

• Surse transinviduale, transpersonale §i transumane.

Semnificatia experientelor transpersonale depaseste cadrul psihologiei ~i psihiatriei. Sunt necesare abordari pJuri §i transdisciplinare: neurofiziologie, fizica moderna, genetica, biologie, medicina, istoria artei, teologie , religie, mitologie, alchimie, etc.

BIBLIOGRAFIE

Stanislav Grof - Realms of Human Unconscious. New York. Viking. 1975:

D.T. Suzuki - Mysticism. Christianism and Buddhism, London, Allen & Unwin. 1988:

Carlos Castaneda - "AI doilea cerc de putere ", RAO International Publ. Co. 1997:

Richard M, Bucke - Cosmic Consciousness. New York. E.P. Dutton & Co. 1969:

I. Manzat - "Psihologia trausei samanice". Bucuresti, Editura Aldomar , 1999:

I. Manzat-coord -"Psihologia Sinelui. Un pelerinaj spre centrul Fiintei ", Bucuresti, Editura Eminescu, 2000 ;

Charles Tart - Altered States of Consciousness. New York, John Wiley, 1969; Raymond Moody- Life after life, Atlanta, Bantam, 1975;

John C. Lilly -The Center of the Cyclon, New York, TIle Julian Press, 1972:

Victor Kernbach - "Dictionar de mitologie generala", Bucuresti, Albatros, 1995; Carl Gustav Jung "In lumea arhetipurilor", Bucurcsti, Ed. Jurnalul literar , 1994 Carl Gustav Jung - Syucrouicity an Acausal Connecting Principle. London. 1987; William James - "Tipurile de experienta rellgioasa". Cluj, ed. Dacia, 1998;

Roberto Assagioli - Transpersonal Development. TIle Dimension Beyond Psychosynthesis, Aquarian/Thorsons, 1991 ;

Sri Aurobindo - "Bazele sistemului yoga", Cluj, Ed, Dacia, 1995:

Abraham Maslow - Toward a Psychology of Being. New York, D.M,Clelland, 1961.

X SINELE TOTAL (cf. Stanislav Groj)

1. Psihoterapia retncarndrii prin hipnozii regresiva - in Europa

2. Raymond Moody -bizarul profesor din Virginia

3. Psihotanatologia (S. Grof & Joan Hallifax Grof)

4. Selful total

5. Practica respiratiei holotropice

6. fn/elepciunea arhaica fi stiinta modemii (S. Grof. 1984)

7. Rezumat

8. Bibliografie

Psihologic transpersonala

111

1. Psihoterapia reincarnarii prin hipnoza regresivii

Hipnoza este 0 stare indusa, asemanatoare cu somnul dar, in acelasi timp , diferita de acesta din punct de vedere neurofiziologic, stare caracterizata prin sugestibilitate crescuta, provocand 0 serie de modificari senzoriale, perceptive, mnezice §i motorii. Exista §i autohipnoza, 111 cazulin care starea de sugestibilitate selectiva este produsa de subiectul insusi. S. Grof a folosit 0 specie de autohipnoza regresiva combinata cu tehnici zen, .in care este pastrata 0 anum ita luciditate selectiva care ii permite subiectului sa faca relatari verbale cu sens.

Cu unii subiecti. S. Grof a obtinut §i rezultate greu de explicat prin concepte §i metode §tiitifice, ca de pilda retrairea unor vieti anterioare, ceea ce vine sa confirme, pe baze experimentale, teoria reincarnarilor succesive pe care 0 cunoaste din filosofia §i mistica orientala, dar in favoarea careia argumenteaza §i alte experimente de regresie temporala efectuate sub hipnoza (B. Weiss, 1992).

Psihoterapia relncarnarii, care s-a dezvoltat In urma cercetarilor transpersonale ale lui S. 01'01', transpune pacienpi In mai multe planuri. in "planul 3" pacientul in transa trece Inca odara experiential, prin procesul nasterii sale, de la fecundarea ovulului p[ma Ia expulzarea din uter a fatului. EI este confruntat cu moartea §i traieste "eliberarea" in nasterea sa din nou. Aceasta "renastere" (vulgo: "reincarnare") este fenomenul eel mai controversat al psihologiei transpersonale. Pacientul In stare de hipnoza este condus regresiv palla dincolo de momentul nasterii sale, In existenta intrauterina, iar apoi intr-o existenta anterioara conceptiei. Metoda a fost aplicata pe sute de pacienti care sustin ca exista suferint1\ psihica cu etiologic prenatala §i eli aceasta suferinta poate fi vindecata numai prin anamneza, prin regresie de varsra, prin retraire explicita sau simbolizata §i prin reiutegrarea in constiita acruala a evenimentelor dramatice dill presupusa viata anterioara care a lasat sechele. La psihopatul vindecat cu metode transpersonale, sechelele experientei negative, provenind dintr-o viata anterioara sau din perioada perinatala, dispar. Culpabilitatea irationaia, angoasa, nu se mai manifesta ca factori patogeni. Alergiile, hiperponderabilitatea malad iva, epilepsia, alcoolismul sunt vindecate,

Reinhold Ruthe (1988) arata ca in Germania ar exista eel putin 0 mie de psihoterapeuti care practica vindecarea prin hipnoza, cu incursiuni biografice prenatale in scopul eliberari pacientilor de traume §i sechele traumatice dobandite in "existenje anterioare". "Noi constientizarn iacaruarile - declara Thorwald Dethlefsen (1988), eel care a introdus "terapia reincarnarii" in Gerrnania nu pentru ca am considera ca important sau captivant ce a fest pacientul in viata sa anterioara, ci folosim reincarnarile pentru ca la ora actuala nu cunoastern un mijloc mai bun pentru atingerea scopului terapiei". (I. Manzat, 1999).

Ca 0 dovada ca psihologia transpersonala este 0 constructie care are 'premise In psihologiile orientale (I. Manzat §i Radu AI.Lucian, 2002) este izbitoarea sa asernanare cu buddhismul. Dupa cum remarca M. Eliade (1993, p.160-163), problema lui Buddha era "iesirea din Timp", accesul la 'neconditionat. Calugarii buddhisti, ca §i brahmanii se straduiau sa-si rearnintesca existentele lor anterioare.

"Aceta al ciirui spirit este concentrat, purificat, limpetit, r~i intoarce

112

Ion Maniat

spiritul Cafre cunoastere prin aminurea resedintelor anterioare. El tsi aduce

aminte de diferitele resedinte precedente, de 0 existents. de doud existente, trei ,

patru ... .cinci ... cincizeci .... o sutii ... , 0 mie .... 0 sutii de mii de existente de

mal multe perioade de creatie ~i de distrugere. (Majhimanikaya, I, 22 ~i urlnat.)·:

Din cunoasterea vietilor anterioare, buddhistii desprind notiunea de etemitate. In rextele buddhiste scolastice ni se dau larnuriri mai precise asupra tehnicii utilizate.· Este yorba de a porni dintr-un moment precis, eel mai apropiat de clipa prezenta §i a strabate tirnpul de-a-ndoaselea, pentru a atinge ad originem, atunci cand prima existents "a izbucnit" III IW11e, declansand Timpul. Astfel se obtine adevarata {nalta $tiiI1!3, caci se reuseste nu doar reeunoasterea tuturor existentelor anterioare, ci se ajunge pana la "inoeputul lumii": cel care se inroarce in urma in raspar trebuie si'i regaseasca punctul de pornire care coincide cu Cosmogonia, cu prima manifestare cosmica. Buddha nu pretinde ca acesta este singurul mijloc. Dupa el, se poate depasi timpul, adica aboli conditia profana, profitand de 0 "clipa prielnica", obtinand "iluminare instantanee", care "starfuna timpul" si permite "iesirea" printr-o ruptura de niveI temporal. Dalai Lama este considerat de tibetani ca "0 reincarnare a lui Buddha". Lamaismul sustine ca fiecare 0111 are sansa lui de a atinge eliberarea in momenrul mortii : este de ajuns sa se recunoasca in Lumina pura pe care 0 vede in acel moment (Bardo Thodol - Cartea mortilor tibetani).

2. R. Moody - bizarul profesor din Virginia

Interesul doctorului american Raymond Moody fata de fenomenul mortii iminente dateaza din anul 1965, de pe vremea studiilor sale de filosofie de la Universitatea Virginia. La un seminar la care. avea ca tema nemurirea, un profesor, pe nume George Ritchie, Ie-a marturisit studentilor sai cli In timpul serviciului militar suferise un accident In urma caruia fusese declarat decedat, dar izbutise sa se inroarca In viala, nu inainte de a face 0 calatorie fantasticain lumea de dincolo. Impresionat de poveste, Moody a inchis-o intr-un sertar al memoriei, neputaudu-i veri fica autenticitatea. lata ca Insa peste doar 4 ani, cand a devenit el insusi profesor de filosofie la Universitatea din Carolina de Nord, la un seminar pe aceeasi tenia - imortalitatea sufletului in conceptia plaroniciana - unul dintre studentii sai a dat un exemplulegat de aceasta rema : bunica sa, moarta temporar in timpul unei operatii pe cord, li povestise, dupa ce fusese reanimata, 0 poveste halucinanra. Exact aceeasi poveste pe care Moody 0 auzise In premiera de la profesorul sau. "Simpla coincidenta". au exaclamat colegii sai de catedra, dar doua coincidente de aceeasi natura nu i se pareau deloc "simple" lui Raymond Moody. lncepand din ziua aceea, profesorul de filosofie a inc1us in programul sau studiul textelor referitoare la supravietuire. Mecanisn1U1 a functionat! Printre diferitele grupuri de studenti care ii frecventau cursul, exista intotdeauna eel putin unul care sa -i povesteasca 0 experienla similara, traita persoi1al sau de cineva apropiat. 1n curand, filosofia nu i-a mai ajuns lui Raymond· Moody. EI a. simi it dorinta imperioasa sa aprofundeze natura umana in alte doua direc!ii ale sale; cea biologica §i cea psihologica. Si astfel, in 1972, la varsta de 28 de ani, el s-a inscris la Facultatea de Medicina a Universitatii Augusta, in Georgia sa natala,

Pslhologie transpcrsonaia

113

unde n-a intarziat sa-~i comunice informatiile referitoare la moartea clinica, expunandu-si investigatiile in fata unei comisii de medici. lncet, a devenit un specialist £11 problernei. Fara exceptie, la sfarsitul fiecareiprelegeri, cineva - una sau mai multe persoane - li relatau alte calatorii In lumea de dincolo. In plus, avertizati despre interesul pe care il manifesta fata de acest fenomen, rnedicii ii trimiteau numerosi pacienti care dupa reanimate declarau ca traisera experiente identice. Moody dispunea de aproape 0 sutacincizeci de marturii elocvente , cand directorul unei mici case de editura i-a propus sa-si publice descoperirile. Life After Life ("Viata dupa viata") a aparut in 1975, pe cand Moody era student in anul IV de medicina. A fost un succes urias ~i neasteptat. Cartea s-a reeditat in viteza, iar cel de-al doilea tiraj nu a satisfacut cererea, A urmat editia a treia, a patra, a cincia ... Era un delir. Tirajele s-au epuizat din nou, urmate de alte ~i alte reeditari, Tradusa in strainatate, cartea se vindea ca painea calda. in 1990, cifra de vanzliri din lumea intreagf atinsese zece milioane de exemplare l 0 dovada certa ca "Viata dupa viata" nu fusese receptata ca 0 carte stiintifica, ci ca 0 opera documentara, scrisa !impede §i direct, tara prea multa teorie, Autorul prezenta marturii ale carer caracteristici Ie detalia sobru ~i exact, propunand un model 'II mortii iminente, usor de identificat ~i accesibil. Dar iata scenariul sintetizat de Raymond Moody, care cuprinde clemente comune tuturor experientelor de moarte temporara .inregistrate de el : "Un 01/1 tnoare ~i. in timp ce atinge paroxismul disperiirii.fizice, fl aude pe medic constattindu-i decesul. in clipa aceea incepe sa perceapa un zgotnot dezagreabil, ca laraitul strident al unei sonerii sau ca lin ZIIll/zait puternic, simtindu-se totodata purtat cu mare rapiditate ciitre lin tunel lung ~i intunecat. Dupa care se regaseste brusc in ajara corpului sou fizic, jara sa-# paraseasca totusi spatiul imediat. hi vede corpul de la distanta, ea 1If! spectator. Observe stradaniite medici lor de a-i reanima trupul, resimtind 0 stare emotionalii foarte putemica. Dupa cateva clipe lsi revine ~i se obisnuieste, treptat, CII stranietatea noii sale conditii. Realizeaza ca poseda III continuare 1111 corp. dar IIIl corp de 0 natura particulara. care beneficiaza de insusiri joarte diferite jala de cele ale relicvei pe care 0 abandoneaza. in curand, se petrec evenimente noi .niste fapturi ivite de undeva il intampina. parand ea vor sa-i vini: In ajutor. EI tntrezareste spiritele rudelor # ale prietenilor morti tnaintea lui. Si, dintr-odata, 0 entitate spirituala, de 0 specie necunoscuui, lin spirit de tandrete fierbinte, vibrand de iubire - 0 "japtllra de lumina "- i se arata. Aceasta japtura dezleaga in el un sir de tntrebari, care nil SUIlf pronuntate verbal # care tl obligi; sa-si facti bilantul vietii sale trecute. Entitatea it ajutii in aceasta sarcina. oferindu-i 0 vizlune panoromicii instantanee asupra tuturor evenimentelor care i-au marcat destinul. Apoi vine motnentul in care defunctul pare sa tntalneasca 1111 soi de barierii in cole, 0 frontierii, simbolizand ultillla limita dintre viola tereSlra ~i viala ce va sa vina. Dar atunci el constata ca trebuie sa se intoarca. ca titfipul !/IoT/ii fill a sosit pellfru el. Rezista 0 ciipa, pentrtl ca este subjllgar de jluxul de evenilllenle dill viola dedincolo ~i nil dore$te aceasta fntoarcere. Este illvadat de lin imens selltiment de bllcllrie $i pace. Cu toate acestea, el se relme$te Cll corpul fizic ~i se relntoarce la viala. Ca urmare. at/Illci cand vrea sa explice anturajului sail ceea ce a trait. se love$te de diferite obstacole. in primul rand. IlII gase$te cuvinte

114

Ion Manzat

omenesti, capabile sa ii descrie tntr-un mod adecvat acest episod supraterestru. in. pills. vede ca cei care it inconjoard nu-l iau ill serios, asa inctu renuntd sa .se mat confeseze ~i altora. TOUl,Ji, experienta fraila Ii marcheaza profund eXlSfen/a,. rasturnandu-i toate ideile pe care le avea pClluJ atunci despre moarte, precum ~'l raparturile sale cu via/a". Din fericire, la scurta vreme dupa aparitia, cartii, s-a dovedit ca mai multi medici americani ajunsesera la aceeasi concluzie ~l, 111m ales, Elisabeth Kubler Ross, care a publicat 0 carte de un interes capital, legata de acest

subiect: "Intre viata ~i moarte". ., ,

"Am fost foarte fericit sa constat ca evenimente recente contribuiau din plin la linistea mea. Mai multi doctori. dar mai ales Elisabeth ~ubler Ross, efectuasera aceleasi cercetari. inregistrand marturii identice. Nu mal eram singur pe pragul vietii de dincolo", spune Moody.

Re{lec{ii despre "Via(a dupa via(a"

In 1977, la doi ani de 13 aparitia primei sale lucriiri, Raymond Moody publica 0 revenire asupra temei initiale : Refl~c,tions on .Life af~er Life, rodul altor nenumarate marturisiri, pe care doctorul mCI nu 111m trebuia sa Ie cear~, ele venindu-i acasa, prin posta sau telefon. Cand sirul lor a inceput sa se pI~rda, nemaiputand fi contabilizate exact, autorul a simut di este ,momen~ul sa s~ntett~eze informatia, structurand aventura calatoriei in lumea de dincolo, I,n man capitole de-a dreptul tulburatoare, prin comentariile pasionante ale autorului.

3. Psihotanatologia

S. Grof pune in relatie experientele transpersonale cu tanatologia - punand bazele psihotanatologiei - intr-o carte pe care 0 scrie in 1977-The Human Encounter with Death-cu Joan Hallifax Grof (tradusa in 1982, La Rencontre de

I'Hol11me avec la Mort). .

Tanatoiogia este 0 discipllna medicala care se ocupa cu descnerea

experientelor traite de muribunzi, de reanimati din moarte clinic~ (dr. R.Moody - 1975; Rosalind Moss; P. Radin, 1945). Acentul cade pe analiza ~~ ~relucrarea relatarilor bolnavilor reanimati din "moarte clinics". Aceste relatan reproduc "experiente" traite cu mare intensitate de catre cei in cauza ~i prezinta toate trasaturile fenomenelor transpersonale care presupun 0 transformare a mentalulUl.

In linii mari, relatarile coincid: se fac referiri la experiente "extracorporale", In cursul carora se retraies,c l110l11::nte care se derul:aza cu .mare viteza. De fiecaredatllapare imaginea unui tunel mtunecos ~I lung, ll1g~st ~l umed, c~re 11 absoarbe pe individ cu 0 viteza ametitoare ; lacapatul tunelului se afla 0 lUl111l1a puternica de, culoare roz - violacee. Un~ori se ~ude ~i ~ muzica ~elesta, ca un cor de ingeri. In aceasta lumina §i muzica fe~nca sublectu,l trale§t: 0 stare de beatitudine, de. extaz §i bucurie imensa, A~Ol au loc r~a11lma~~a, ll1toarcere~,!,a viala, moment descris ca fiind dezagreabil, comparanv eu apo~eul mortn .' Dincolo de relatarile subiectilor , tanatologia nu poate aduce dovezi peremptorn pentru continuarea vietii constiente de dupa moartea clinica.

Psihologie transpersonala

115

4. Selful total

Laurenjiu Mitrofan (1997,p.336) sustine ca in viziunea lui S. Freud omul apare schilodit emotional, nevrotic, sfasia], intre confliete de natura abisala §i constrangeri exterioare, dar in opera psihologilor umanisti - transpersonalisti, mai ales A. Maslow ~i C.R.Rogers, nevoia de implinire a Sine-lui unifica §i salveaza, energizeaza ~i resrruetureaza, este 0 continua sursa autotransformativa, avand atributul adaptarii creative. Illtr-un anume fel, gandind In spiritul lui Maslow, L. Mitrofan afirma ca nevoia de adaptare §i de implinire a Sinelui este chiar nevoia de adaptare creativa perpetua, prin a carei satisfacere omul devine consonant cu lumea, cu mediul §i cu viata in sens largo

Conceptia fundamentals a P.T. este cii dincolo de individ exista ceva mai mult decat personalitatea acestuia. Personalitatea nu este decat una dintre fetele

_ lntregii identitati individuale, De aceea, unul dintre scopurile terapeutice ale abordarii trans persona Ie este de a Rune in corespondenta personalitatea cu Selful total. Aceasta presupune mai mult decat injelegerea personalitajii in termenii activitatii personale, cotidiene (L. Mitrofan, 2000,p.281).

Daca se ajunge la 0 astfel de lntelegere, Sinele total (evocat adesea mai ales de S. Grot) va iesi la iveala §i va dobandi o. pozitie dominanta. Astfel va exista 0 mai mare unitate intre rninte ~i trup, intrucat Sinele este eliberat de conditionarile restrictive ale personalitatii, Ca rezultat, individualitatea in intregul ei, Fiin\a umana, va fi capabila sa se bucure de .ceea ce of era lumea, tara sa fie ata§ata acesteia, conform principiului nonata§amentului din filosofia buddhista ~i practica spirituala Yoga - (V. Patanjali-Yoga Sutra, Bucuresti, Editura.lnformatie, 1993).

Psihologia transpersonala considers ca Sinele este centrul spiritual, sinteza totalizatoare a personalitatii. in experientele transpersonale ale lui S. Grof, subiectii care se identifica cu SpirituI universal au sentimentul de a fi asimilat totalitatea existentei, de afl atins realitatea cea mai inalta §i de a se uni cu Principiulsuprem §i ultim .; esenta intregii Fiinte, Subiectii gasesc raspunsurile la toate intrebarile., Accst principiu pur ~i absolut, trait ca filnd Spiritul Universal, se caracterizeaza printr-o existenta ~i 0 constiinta transpersonala, 0 cunoastere ~i 0 beatitudine infinita. Subiectul este patruns de sentimentul temporar sau durabil de a fi atins injelegerea globala, . nonrationala §i transrationala a problemelor ontologice ~i cosmologice, ea §i a celor spirituale.

5. Practica resplratiei holotropice

Fascinat de universul atM de bogat §i imprevizibil al inconstientului adanc, aflat ca un ocean dincolo de Iimitele constiintei, S. Grof a incercat inca din 1976 sa puna la puncto metoda de explorare a Sinelui, adica a tot ce se extinde dincolo de Ego, fiind fie ingorat, fie latent, fie scapand controlul acestuia (L. Mitrofan, 2000, p:286-287). Astfel, impreuna cu Christine Grof, el a creat practica respiratiei holotropice, ca 0 metoda de eplorare a Sinelui care integreaza elemente din cercetarile moderne ale constiintei. antropologiei, psihologiei

116

Ion Mfmzat

abisale, practicilor spirituale orientale ~i mistice (termenul holotropic vine din lirnba greaca - "holes" = intreg, tot; ~i "trepein" = a lnainta, a merge catre : insemnand respiratie totala, intreaga, completa).

Metoda se bazeza pe potentialul spontan de vindecare al psihicului care devine disponibil In startle neobisnuite ale constiintei. induse de respiratia accelerata, pe fond de muzica inductiva, intr-un ambient special amenajat. Focalizarea energiei §i desenarea mandalelor sunt de asemenea elemente importante in procesul holotropic.

Tehnica respiratiei holotropice mediaza accesul catre diferite niveluri ale experientei umane, incluzand amintirile relevante din copilarie, secvente ale mortii §i ale renasterii spirituale, 0 gama larga de experiente transpersonale .. Teoria §i practica acestei tehnici sunt prezentate In lucrarea Beyond the Brain (1985) a lui S. Grof.

Autorii practicii respiratiei holotropice au utilizat-o in sute de ateliere formative, In Nordul §i Sudul S.U.A, dar si in Europa, Australia, Asia. Ca raspuns la cere rea mare de pregatire in acest domeniu;' fondatorii au edificat G. T. T (Grof Transpersonal Training)- 0 societate cu scopuri formative, cu sediul in Mill Valley, California.

Programul teoretic §i experiential in "Holotropic Breathework", ... este fundamentat pe cunostintele de transpersonala, ca disciplina care integreaza §tiinta moderna cu marile traditii spirituale ale lumii. Cursurile suntaxate pe explorarea filosofiilor orientale (S.· Grof, 1984), noile paradigme ale stilnjei, psihologie arhetipala, astrologie, etc. Un program cornplet include 5 stadii, iar un !_!'aining are doua niveluri - un stagiu educational.vadresat unui mare numar de persoane interesate (antropologi, artisti, cercetatori, studenti §i tOii cei, interesati de introspectie, respiratie holotropica §i P.T, "stari" de constiinja modificata) §i un stagiu formativ numai pentru practicieni - terapeuti, transpersonalisti, (S. Grof, "Mintea holotropica - trei niveluri ale constiintei", 1992).Ace~tia din urma au nevoie pentru a obtine un certificat de atestare In domeniu, de a fi lucrat sub indrumarea unui practician acreditat care sa asigure supervizarea.

Training-ul de baza consta in 150 ore de experienta generals in practica respiratiei holotropice sub indrumarea sotilor Grof', sau a forrnatorilor lor ~i include sapte module ~i un seminar de doua saptamani, cu atesiat. Durata totals a

prograrnului este de minim doi ani. ,..

Prof. univ. dr. Anca Munteanu de la Universitatea de Vest Timisoara a prezentat 0 foarte interesanta comunicare §tiintificl! despre respiratia holotropica in cadrul "Simpozionului National PSIHOLOGIA - 0 STIINTA PENTRU MILENIUL III ". care a avut loc la Timisoara, in zilele de 4-5 Mai 2001 (Anca Munteanu este titularul cursului de, psihologie transpersonala).

6. lmelepctunea arhaica # Stiinta moderna (S.Grof, 1984)

In vO]UI11U editat deStanislav Grof, in 1924, Ancient Wisdom and Modern Science, sunt prezentate urmatoarele studii §i eseuri :

Psihologie transpersonala

117

Partea I - INTRODUCERE

1. Stanislav Grof: Est si West- lnjelepciunea arhaica §i §tiinla moderna

2. Frances Vaughan: Perspectiva transpersonala

Partea A II-a: TRADITII SPIRITUALE ARHAICE

3. Swami Muktanemda -Intelegerea propriei voastre minti

4. Mother Teresa -Iubirea pana la ranile sale

5. Dastoor Minocher Homji -Vacile sunt divers colorate, dar laptele

este acelasi

6. Father Bede Griffiths -Stiintaactuala §i noua creatie

7. Karan Singh -Evolutia constiintei §i supravetuirea umana

8. Swami Prajnananda -Misterul Karmei

9. Swami Kripananda: -Kundalini: energia transforrnarii

10. Jack Kornfield -Zambetul lui Buddha: paradigrne In perspectiva

11. Yashpal Jain -Sa cautam tmpreuna

12. Ajit Mookerjee -Kundalini: trezirea energiei cosmice interioare

Partea A III-a -NOI PARADIGME iN STIINTA OCCIDENTALA

13. Fritjof Capra- Noua viziune asupra realitatii : spre 0 sinteza a Intepciunii orientale §i a stiintei moderne

14. Rupert Shaldrake -Rezonanta morfica

15. Karl Pribram : Ipoteza holografica asupra functiei creierului: 0

intalnire a mintilor

16. Joseph Chilton, Pearce -Modele §i dezvoltarea umans

17. June Singer- Yoga §i androginia '

18. Cecil E. Burney- Imaginatia activa 1a Jung ; 0 tehnica occidentala de

rneditajie

19. Alyce M. Green- Psihofiziologia §i sanatatea: personal §i transpersonal

20. Elmer E. Green- Stiinla Si psihofiziologia, psihofizica §i mitologia

21. Claudio Naranjo- Atragerea meditajiei orientale in psihoterapia occidentala

22. Swami Sivananda Radha- Locul femeilor in lumea de .astazi

(volumul se afla In biblioteca profesorului 1. Manzat §i este dispus sa-l imprumute celor interesati ! )

7. Rezumat

• Psihoterapia relncarnarii prin hipnoza regresiva este actualmente foarte rll.spandita in Germania, intrucat s-a constatat ca multe suferfnte §i traume l§i au originea in vietile anterioare : astfel dispar sechelele experientei negative care provin din vieti anterioare sau din perioada perinatala, Se confirms astfel increderea.si realitatea reincaruarii din Invl!ii'iturile tibetale.

• Psihotanatologia este interpretarea psihologica a fenomenelor din preajma mortii : moarte clinica, anestezie, reanimare. De fiecare data apare faimosul

118

Ion Manzat

tunel al trecerii. Subiectii traiesc momente de extaz, beatitudine §i bucurie imensa (S.Grof ~i Joan Halifax Grof', 1982).

* Sineie total este Fiinta umana in totalitatea ei, acesta fiind cucerit in urma experientelor transpersonale: se realizeaza 0 mai mare unitate intre minte §i trup, Sinele fiind eliberat de conditionarile restrictive ale personalitatii ; subiectii se identified cu Spiritul universal.

" Practica respiraliei holotropic~ a fost pusa la punct de S.Grof, ~i Christine Grof ; se bazeaza pe potentialul spontan devindecare al psihicului, care se activeaza In starile neobisnuite ale constiintei, induse de acceleratia accelerata, pe fond de muzica inductiva, intr-un ambient special amenajat, cu focalizarea energiilor ~i desenarea mandatelor tibetane. Cunostinte sigure despre respiratia holotropica are in Romania, prof. univ.dr.Anca Munteanu (Universitatea de Vest- Timisoara),

" Din temele cup rinse in volumul Ancient Wisdom and Modern Science (editor S. Grof) reiese in evidenta ca psii101ogia transpersonaHl este 0 complementarizare §i 0 sinteza a paradigmelor §tiinlei moderne occidentale §i a tradi(iilor spirituale orientale.

nIBLIOGRAFIE

B.L. Weiss-Many Lives, Many Masters, New York, 1987 (tradus in romana, Editura Lotus, Bucurcsti. 1992);

S. Grof & Joan Halifax-The Human Encounter with Death, New York, E,P. Dutton, 1977; S. Grof & Christine Grot-Beyond Death, London, Thames and Hudson, 1980;

l. Manzat §i Radu AI. Lucian-r lntroducerc In psihologia orientala". (in curs de aparitie in 2002); Mircea Eliade-r Yoga. Nemurire §i libertate ", Bucuresti. Editura Humanitas, 1993;

Raymond Moody-Life after Life, Atlanta, Bantam, 1975;

Raymond Moody-Reflections on Life after Life, New York, 1977;

Rossalind Moss-The Life After Death in Oceania, London, 1925;

P, Radin-The Road of Life and Death, New York, 1945;

L. Mitrofan-"Problematica Sinelui in psihologia transpersonala". in vol. I.Miinzat (coord.)"Psihologia Sinclui. Un pelerinaj spre centrul Fiintei", Ed. Eminescu, 2000;

L. Mitrofan- "De la dezvoltarea personala la dezvoltarea transpcrsonala". in vol, lolanda Mitrofan (coord.)- "Psihoterapia experientiala". Bucuresti, Editura lnfomedica, 1997;

Y. Patanjali-t' Yoga Sutra'vBucuresri. Editura Informaua, 1993;

S. Grot-Beyond the Brain, New York, 1985;

S. Grof-Holotroplc Breathwork, .. , , ..

S. Grof-Ancicnt Wisdom and Modern Science, Albany, 1984;

Anca Munteanu-"Psihologie transpersonala", note de curs, Timisoara, 2001.

XI. SINELE ADANC DIN CENTRUL CICLONULUI (cf: John Lilly)

1. "The deep Self/ the center oj the cvclone n

2. Privarea senzoriald in. "flotation t~lIk n (bazlnut de imersie]

3, Par:ale.la Entre ~oncep!~a lui John Lilly # psihologiile orientale 4. Abisalitatea psihanatittca # "Sinele adinc"

5, Rezumat

6. Bibliografte

Psihotogie transpersonala

121

1. Tile deep Self! center of tile cylone

Americanul John Lilly scrie In 1972 volumul The Center of the Cyclone ("In centrul ciclonului"), In .care priveste Sinele ca pe 0 zona centrals a unui ciclon american, 0 sfera de liniste ~i -calrn In mijlocul unei furtuni. Este stiut ca cicloanele americane, pornite din Caraibe, distrug ~i matura tot ce intalnesc in cale; dar, fie ca ciclonul este pe ocean sau pe pamant, in centrul sau se forrneaza ozona sferica plina de liniste ~i pace, in care, daca nimereste 0 imbareatiune sau un vehicul care se mentin in aceasta bula de siguranta, este inlaturat orice pericol pe tot timpul desfasurarii furtunii din jur. Daca se para~ei?te centrul, pericolul devine iminent, Cu aceasta metafora relevatorie John Lilly vrea sa descrie spiritul uman din adancurile subconstientului In care subiectul poate afla pace, liniste §i armonie, cu toate cicloanele distrugatoare din viata sociala.

Doi ani mai tarziu, in 1977, John Lilly introduce conceptul "deep Self" (Sinele adanc) prin care, pe aceeasi coordonata teoretica a sotilor Grof in cadrele paradigmei grofiene, dezvolta un transpersonalism abisal. Comparat cu "centrul ciclonului", Sinele adanc este acea zona ascunsa ~i centrala, acel miez al Piintei din care emana 0 traire a unei stari deosebite de liniste ~i echilibru interior, care-l protejeaza pe subiect de uraganele din afara ~i dinauntru,

Pornind de la aceste deschideri teoretice, John Lilly realizeaza profunde cercetari experimentale §i dezvolta tehnici psihoterapeutice. Atfel, el realizeaza cercetari prin care Ii introduce pe subiecti in conditii de izolare ~i solitudine, un gen de isihasm modern, conditii care vor fi cunoscute sub denumiri ca: "Profound Isolation"(J. Lilly & LT. Shurley, 1961) sau "Lilly Conditions" (J. Lilly, 1956; Francis Jeffrey, 1986).

John Lilly realizeaza cercetari experimentale In scopuri psihoterapeutice po mind de la absenta "environment" -ului :

• 1956: efectele mentale ale reducerii niveleloror ordinare ale stimulilor fizici asupra persoanelor integral sanatoase ;

• 1961: experimente In solitudine, in conditii de maxima izolare cu suspen-

darea apei, cu persoane deplin sanatoase(ln colaborare cu J . T. Shurley) ;

• 1967: programarea §i metaprogramarea biocomputerului uman ;

• 1975: simularile lui Dumnezeu: stiinta despre credinta ;

• 1976; ciclonul diadic (in colaborare cu A.L.LilIy).

Experientele cu PI ("Profound isolation") extensiv au schimbat conceptia care vedea creierul ca pe 0 oglinda sau ca adaptare la un mediu interactiv $i se contureaza 0 alta concepjie, dupa care creierul este vazu; ca un sistem care operaza autonom: creierul se conformeaza propriului sau pattern, propriei sale stari ideale In care gran ita dintre constient §i inconstient nu exista. ~

Aparent, distinctia Cs.zlcs este un fapt neurologic, strans legata de distinctia interior/exterior §i distinctiile diversitate/multiplicitate. Baruch Spinoza gandea ca lntrega experinta §i toate fenomenele deriva dintr-o singura "substanta" cosmica, prin variatie ~i limitare. in 1967 Lilly a venit cu un sintagma spatiu multidimensional cognitiv-conativ. Intre minte ~i natura este 0 unitate necesara, universul este inteligent

122

Ion Manzat

§i de aceea este apt de autoorganizare. A.J.Mandel (1980), referindu-se la 0 psihologie a trenscenderii, spunea ca Dumnezeu este in creier.

2. Privarea senzoriali: III Flotation tank (bazinul de imersie)

"Bazinul de imersie" este 0 metoda simpla ~i foarte eficace de modlficare a constiintei prin eliminarea senzatiilor ~i perceptiilor externe. Imr-o camera izolata acustic este plasat un bazin cu apa panl1 la 0 adancime de 2,5 m. incl1perea este mentinuta in intuneric complet, jar temperatura apei este constanta : 360 C, care este si temperatura exterioara a corpului. Densitatea apei este modificata prin adaugarea de sulfat de magneziu (sare amara) ~i, astfel, corpul pluteste flirl1 nici un efort la suprafata apei. (Ovidiu Brazdau, "Metode ~i tehnici de transform are a Cs.", in vol.: I.Manzat ~i O. Brazdau, 2002)

Aceasta metoda este asemanatoare cu "camera tacuta" -0 incapere izolata fonic, tara lumina, in care analizatorii auditiv ~i vizual nu mai sunt stimulati, situatie care duce la crearea unei stari spontane de relaxare. Experimentele din "camera tacuta" sunt pe larg descrise de cosmonautii rusi, care au folosit aceasta metoda psihologica pentru antrenament in vederea zborului in spatiu, unde stimularea senzoriala este foarte redusa (vezi : I. Gagarin, V. Lebedev, 19 .. ).

John Lilly (1961) a fost primul cercetator care a studiat privarea senzoriala in "Flotation tank". Dar marele avantaj al bazinului de imersie 11 constituie eliminarea inca a unci stimulari : cea tactila, Densitatea apei este similara cu cea a corpului §i senzatia de separatie fata de mediu dispare, In plus, datorita aceleasi temperaturi, apa devine imposibil de perceput. Daca eliminarea celorlalte tipuri de senzatii exteroceptive (vaz, auz , gust, mires) este relativ usoara, suprimarea simtului tactil se poate realiza numai in bazinul de imersie. Astfel, creierul nu trebuie sa se mai ocupe cu echilibrarea corpului fata de actiunea gravitatiei §i devine disponibil pentru alte solicitari, Plutind in solutia apoasa, subiectul traieste 0 stare de disconfort ~i claustrofobie, trairea fiind similara cu cea de dinainte de nastere, din pantecul matern (matricele perinatale ale lui S. Grof). Subiectul putea sa-§i controleze mai usor unele stari particulate de con~tiinia In timpul plutirii (de exemplu, somnul).

Explorarea neurofiziologica a modificarilor care se produc in organism pe timpul imersiei §i plutirii explica de ce aceasta metoda este specials. Efectele bazinuluide imersie sunt de doua tipuri :

• reducerea activitatii glandei pituitare §i a praducerii andrenalinei, asociata cu cresterea nivelului endorfinei ;

• echilibrarea activitatii celor doua emisfere cerebrale (M. Hocking, 1993, pp. 78-90) §i stimularea producerii de unde lente: alpha, theta sau actiunea emisferei drepte,

Datorita acestor modificari neurovegetative, individul poate sa-~i men tina controlul constient chiar §i in stari de relaxare profunda, similare somnului. Daca unui calugar Zen ii va lua 20 de minute pentru a-si linisti mintea. in bazinul de imersie sunt suficiente cateva minute, tara nici un cfort voluntar. Unul dintre efectele remarcabile ale acestei metode este §i activarea emisferei drepte (senzitiva, intuitiva, emisfera tacerii) care, in general, este slab energizata, In defavoarea emisferei srangi (rationala,

Psihologie transpcrsonala

123

analitica, discursiva), Aceasta activare a emisferei drepte duce la amplificarea capacitatii de imaginare vizuala, ceea ce este mai dificil de realizat in starea obisnuita pentru persoaneie predominant rationale. Vizualizarea unui obiect -de ex., 0 lalea rosie- se realizeaza foarte usor in bazinul de imersie, iar aceasta reprezentare poate fi menlinut3_ ~i modificata continuu, tara intreruperi din partea mintii discursive.

In timpul plutirii se pot apJica diverse tehnici de rnodificare a constientei.

Meditatia este mai user de realizat, intrucat individul care pluteste intra spontan in stare de relaxare, simultan cu concentrarea atentiei pe propria-i fiinta. Relatand eperienta plutirii "in bazinul de imersie, un subiect declara : "fmi puteam auzi pleoapele tnchizandu-se ~i deschizandu-se. Era atat de intuneric in camera, incat nu exista nici 0 diferenfIJ viZllata la deschiderea ochitor. Orice imagine a~ fi avut In minte, ea continua # cand deschideam ochii. Respitxuia fiicea gaiagie incredibifli ... " (C. Pringle, 1995). Uneori experienta inreriorizarii era atat de intensa incat subiectii relatau, la revenire, ca i§i puteau auzi sangele curgand prin vene !

Cu aceasta metoda pot fi asociate 0 serie de tehnici respiratorii, in functie de pregatirea anterioara a subiectului care experimenteaza plutirea, cu efecte mult mai puternice decat in cazul practicarii lor in conditii obisnuite. Extinderea campului constiintei §i trairea unei stari euforice a facut ca aceasta metoda sa fie asimilata cu utilizarea substanjelor psihoactve. (E. Grof)

3. Paralela mire conceptia lui Lilly sipsihologiile oreintaie

Ca ~i psihologiile orinetale (huddhismul, lamaismul, zen) J. Lilly considera, tara sa insiste asupra acestui aspect, ca Sinele adanc este "spatiul" in care trebuie sa cautam spiritul. Numai eli la orientali Sinele este transcendent, deasupra constiintei, pe care 0 inglobeaza. K. Wilber va considera ca nu trebuie sa cautam spiritul in adancuri, ci in il1alli111i, el fiind astfel mai aproape de orienta1i.

Multidimensionalitatea constiintei, afirmata de 1. Lilly, este 0 idee-cheie in gandirea tibetana, Lama Anagarika Govinda se refera frecvent la constiinta multidimensionala §i unitara,

Orientarea conceptiei transpersonale a lui Lilly este evident indreptata spre gandirea orientala, printr-un efort de despindere de "canoanele" gandirii psihologice occidentale. L. Lilly cauta asiduu "rnarea alianta",

Dupa cum observa G. Popa (1997, p .17) "europeanul actioueaza in fragn:ente de Euri, de insi izolati, iar indianul in totalitati, in integralitati COSl111ce ... .< < Cunoaste-te pe tine insuti > >" al lui Socrate, inseamna pentru indian sa-1i cunosti adevaratul Sine, participand la Unul, fragment din Brahman Sinele Universal..;" .'

inva1atura din Upanisade considera eli nimic in afara Sinelui nu este real.

Cel care ajunge la cunoasterea lui va ajunge la Unitate §i din ace! moment nu mai exists diversitate (L. Trasa, 2000, p. 334).

Annan, spiritul individual, este considerat de hindusi ca fiind identic cu Brahman, spiritul universal §i ca fiind reflectarea acestuia in fiecare fiinla. Brahman anima constiinta, pe care 0 alimenteaza din sursele inepuizabile ale inconstientului, El

124

Ion Manzat

este eel care zace in strafundurile Fiintei noastre ~i reprezinta substratul adanc §i ultim al Piintei, Lltfi1nirea cu John Lilly este surprinzatoare §i evidenta.

Inainte de a muri, Buddha lasa acest mesaj: "Fiti cu Sinele drept lampa, Sinele drept unic refugiu, Legea drept lampa §i unic refugiu". (Coomaraswamy, Ananda Kali,1997, p. 96).

4. Abisalitatea psihanalitica st "Sinele adanc"

Atat fondatorul psihanalizei (S. Freud), cat ~i J. Lilly pot fi incadrati in orizontul psihologiei abisale, desi Lilly nu este psihanalist. Sunt destul de mari deosebirile dintre concpetia freudiana §i cea lilliana asupra Sinelui,

Sinele (sau ~-ul) este una dintre cele trei instante descrise de Freud in cea de-a doua teorie despre "aparatul psihic" (1920). Sinele freudian este polul J2lIlsionaI aI personalitatii; continuturile sale, expresii psihice ale pulsiuniIor, sunt inconstiente : unele mostenite §i innascute, altele refulate §i dobandite (J. Laplanche §i J.B. PontaIis, 1994, p.402404).

Psihanalistii actuali denumesc Sinele freudian prin Se (Matei Georgescu, 2000, p. 143-153). Regasim in tabloul Se-ului urmatoarele caracteristici ale Ics-ului :

• Conjlnuturile sunt manipulate prin mecanisme specifice proceselor primare (condensare §i deplasare) ;

• Se remarca intoarcerea continua a continuturilor (refulatului) in sistemul (pre) constient, in care nu pot avea acces decar deformate ;

• Continuturile sunt constituite din reprezentanti ai instinctelor.

Se-ul este prin excelenja inconstienr, pe cand Sinele adanc este multidimensional -inconstienr, constienr, preconstient §i chiar supraconstient, Seul este un depozit al instinctelor primare, mai ales al celor Iibldinale, Sinele adanc este spiritual. Se-ul este plin de conf1icte §i tensiuni, Sinele adanc este sediul arrnoniei §i pacii interioare.

5. Rezumat

"The deep Self" este comparat de John Lilly cu "centrul ciclonului" -0 zona de linste §i pace interioara, In mijlocul unei furtuni,

• 1. Lilly realizeaza cercetari experimentale prin care Ii introduce pe subiecti In conditii de izolare §i solitudine care vor fi denumite: "Profound Isolation" sau "Lilly Conditions". EI studiaza privarea senzoriala in "t1otation tank".

• In 1967 Lilly creeaza conceptul integrativ de "spatiu multidimensional cognitiv-conativ" .

" Psiholigia Sinelui adanc l§i poate avea izvorul in gandirea orientala, cu care are frapante asemanari. Sinele dill adancuri al lui Lilly este de natura spirituala, ca ~i Annan-Brahman.

• Comparand Sinele Freudian (Se) cu Sinele adanc, gasim atat asemanari, cat ~i deosebiri. Conceptia ·'ui Lilly este profund transpersonalista, desi ramane prizoniera in abisal.

Psihologic transpersonala

125

nmLIOGRAFIE

John Lilly -The Deep Self, New York, Simon & Schuster. 1977;

John Lilly -The Center of the Cyclone. New York. Julian Press. 1972;

John Lilly - Simulations of God: the Science of Belief. New York. Simon & Schuster. 1975; John Lilly ~i A.L. Lilly -TIle Dyadic Cyclone. New York. Simon & Schuster, 1976;

John Lilly ~i J. T. Shurley - Experiments in Solitude, in Maximum Achievable Psysical Isolation With Water Suspension, of Intact Healthy Persons (symposium at S.U.A. Force Aerospace Medical Center, San Antonio, Texas, 1960). ill Psychological Aspects of Space Flight, New York, Columbia Univesity Press, 1961, pp. 38-247;

Francis Jeffrey - Working in Isolation: States that Alter Consensus. in vol.: B. Wolman & M. Ullman (eds), Handback of States of Consciousness. New York. Van Nostrand Reinhold Co .. 1986, pp. 249-285 ;

Lucian Tra~~ - "Sinele in gandirea orientala". in vol.: I. Manzat (coord.), "Psihologia Sinelui, Un pelerinaj spre centrul Fiintei", Bucuresti, Ed. Eminescu, 2000;

G. Popa - "Cuvant lnainte" la "Hinduism ~i buddhism". Ananda K. Coomaraswamy. Iasi, Ed. Timpul. 1997;

S. Freud - Le Moi et Ie Ca (1923), in Essais de Psychanalyse, Paris. Payor. 1981 ;

J. Laplanche ~i J .B. Pontalis - "Vocabularul psihanalizei", Bucuresti, Humanitas, 1994;

Matei Georgescu - "Sinele de la Freud la Freud", in vol.l.Manzat (coord.), 2000, op. cit .. pp.143-153; M.G. Hocking - Exploring the Subconscious Usign New Technologies. Loudon, C.M.C. Ltd., 1993; Colijn Pringle - First Isolation Tank Trip. 1995. http:/www.haleyon.colll/colinp/arhives.htm.

PARTE A A TR'EIA

. PSIHOLOGIA TRANSPERSONALA A INALTIMILOR

- PARADIGM A WILBERIANA.: SPECTRUL CONSTIINTEI SI SINELE TRANSCENDENT -

XII CON$TIINTA MULTIDIMENSIONALA $1 PSIHOLOGIA INTEGRALA

1. Ken Wilber "Einstein {II constiintei"

2. Nivelurile constilntei

3. Liniile sail fluxurile (streams)

4. "Statile" neobisnuite de constiintd

5. Relatiile intre "starite" de constilnta si structurile constiintei. Evolutia constiintei

6. Rezumat.

7. Bibliografie.

Psihologic transpcrsonala

131

1. Ken Wilber - "Einstein al constiintei" (apud Ovidiu Brazdau - 2002)

Ken Wilber este poate eel mai mare cercetator stiintific contemporan al constiintei. Nascut in 1949, el scrie la varsta de 25 de ani "Spectrul constiinjei". in care prezinta un model integrator al dezvoltarii constiintei, lucrare care va avea un impact puternic asupra gandirii stiintifice, fiind urmata de alte zeci de lucrari in domeniu. Astfel ca in prezent, Ken Wilber este primul psiholog caruia i se publica o antologie a cercetarilor (in 8 volume). inca din timpul vietii.

Supranumit de lumea §tiinlifica americana "Einstein al constiintei", Wilber s-a afinnat fulgerator in cadrul psihologiei transpersonale, curent de care se va separa teoretic In 1983 (separarea a fost doar declarariva, pentru cii lumea stiintei il considers §i astazi ca fiind transpersonalist). precizand ca activitatea sa de cercetare este mai degraba psihologie integrallC care cuprinde toate elementele valoroase din diverse rarnuri ale psihologiei (comportamentala, psihanalitica, umanisra §i transpersonala), izvorul principal fiind insa psihologia analitica a lui C.G lung.

"Speranja mea este ea psihologia integra/a, extinzandu-se dincolo de psihologia transpersonala $i construind uiai multe legaturi elf lumea conventionala, va oferi 0 abordare complementara studiilor psihologiei. " (Ken Wilber, Outline of an Integral Psychology, 2002).

De fapt, inca din 1977, planul ambitios al lui Wilber a fost unirea §i reconcilierea psihologicului cu spiritualul.

Pentru a putea descrie §i explica integral fenomenologia constiintei, Ken Wilber a reaJizat un model care include toate abordarile posibile. Modelul, numit de autor AQAL (all-quadrant, an-level - toate nivelurile, toate dimensiunile) a fost construit dupa srudierea a peste 200 de abordari ale existentei umane, de la biologic moleculara §i fizica cuantica la antropologie, lingvistica, hermeneutica si religii orientale.

2. Nivelurile constiintei

Psihologia integrala - porneste de la premisa ca nu toate componentele pihismului se dezvolta, insa acelea care sunt supuse unor procese de schirnbare §i evolutie trebuie abordate din toate perspectivele.

Ken Wilber foloseste trei termeni pentru a descrie etapele §i formele dezvoltarii psihice :

• Structura indica existenta la nivelul fiecarui stadiu a unui pattern holistic. integrator, care grupeaza §i organizeaza elementele intr-un tot unirar ;

• Nivelul arata ca aceste pattern - uri tind sa se dezvolte intr-o sec venia relationala, fiecare etapa fiind 0 inchidere, dar §i 0 depasire a precedentei ;

• Unda (Val): subliniaza aspectul dinamic, fluid al dezvoltarii, Nivelurile cOIl§tiinlei sunt un element important in cadrul fiecarei traditii spirituale. in· opinia lui Wilber. in toate traditiile spectruJ con§tiin\ei se intinde

132

Ion Manzat

incepand de la PRE-PERSONAL ~i pana la TRANS-PERSONAL, dezvoltarea putand avea etape cu nume diferite, dar putin diferentiate ea esenta. Pentru exemplificare prezentam. in chip comparativ, spectrul constiintei In viziunea lui Wilber, corelat eu alte doua conceptii, cea a lui Plotin §i ce a lui Sri Aurobindo.

PLOTIN SRI AUROBINDO KEN WILBER
Nivelul Ultim, supra -
Absolutul Sat Chit Ananda - Dumnezeu
mental
Nous (mintea intuiriva) Supramintea Cauzal
Sufletul Mintea iluminata Subtil (arhetipuri)
Ratiune creativa Mentalul superior Psihic
Facultati logice Mintea logica Vizionar logic
Conceptc ~i opinii Mintea concreta M intea reflexiva
Imagini Mentalul inferior Mintea organizatoare (reguli)
Emotii, placere/durere Impulsuri, vital - emotional M intea reprezentarilor
Senzatii Perceptii Reprezentari
Functii vegetative Senzatii Emotional
~aterie Partea vegetativa a ogranismului Senzorial - fizic Wilber precizeaza ciI de fapt aceste spectre ale constiintei nu reprezinta decat varia{iuni ale clasificarii traditionale

materie - corp - minte - suflet - spirit,

impartire care este utilizata atat in Orient, cat ~i in Occident. Continutul constiintei pe fiecare nivel po ate varia, in functie de simbolurile §i conceptele culturii

respective, dar etapele transformarii sunt In esenta aceleasi. .

Evolutia nu este continua In cadrul etapelor, precizeaza Wilber, de la corp spre minte, suflet §i spirit. Acestea reprezinta potenlialitali pe care un om Ie poate obtine partial sau in intregime.

3. Liniile sail fluxurile (streams)

Explicarea evolutiei in cadrul nivelelor prezentate nu se realizeaza unitar la fiecare individ, In sensul ca 0 anumlta caracteristica se poate dezvolta mai mulr, iar 0 alta sa raman a chiar nedezvoltata, la un nivel patologic. Caracteristicile individuale (de exemplu : cognitia, morala, motivatia, vointa, afectivitatea) sunt numite de Wilber "fluxuri" - streams. Motivul pentru care pare sa existe 0 multitudine de trasee de dezvoltare umana este relativa independents a acestor caracteristici -fluxuri care se pot dezvolta separat (dar nu total necorelat), 0 persoana poate sa se dezvolte la un nivel superior 0 anumita caracteristica (de

Psihologie transpersonata

133

exemplu : cognitia - analiza ~i sinteza mintala), la un nivel mediu 0 alta (moralitarea) ~i sa fie intr-o etapa inferioara din perspectiva spiritualitatii, a '"qllturii "'1 Divinitatea. Astfel, BU exista nimic liniar in evolutia globala a fiintei UllldU':;, .u. ~. ulutia constiintei se supune acestei reguli.

Printre caracteristicile care se pot dezvolta relativ independent unele de altele sunt incluse: psihosexualitatea, Eul, competentele logico-matematice, capacitajile socio-emotionale, imaginea despre lume ~i viata, inteligenta chinestezica, valorile §i altele care ar putea fi numite "spirituale": credinta religioasa , aptidudinile meditative. De asemenea, se pot dezvolta relativ separat $i abilitstile muzicale, altruismul, cornpetentele de comunicare , creativitatea, perceptia spatio-temporala, empatia.

in procesul de dezvoltare, Eul incearca sa integreze dezvoltarea aces tor caracteristici, de aoeea vor aparea relationari foarte stranse lntre fiecare dintre trasatur],

4. "Startle" ne-obisnuite deconstiituil

Ken Wilber grupeaza aceste "stari" in patru categorii: psihice, subtile. cauzale $i non-duale (apud , O.Brazdau, 2002).

• "Starea" psihica se refera 13 un mistieism natural (0 legatura directs ell Divinitatea), in care indivizii redacteaza 0 uniunecu lumea narural - senzoriala ;

• "Starea" subtila este un tip de misticism divinatoriu (ca la Teresa de Avila), in care chiar se realizeaza uniunea cu esenta. lumii fizico-senzoriale ;

• "Starea" cauzala indica un misticism tara forma, in care este experimenrata partea nemanlfestata a Divinitatii, este 0 constiinta pura, tara forma;

• "Starea" non-duali:! reprezinta uniunea omului atilt cu partea manitestata, imanenta a Divinitatii (aspectele : fizic, material, energetic sau mental), cat §i cu elementele nernanifestate, transcendente ale Divinitati]. Wilber numeste acest tip de uniune ll1isticism integral, prin care se traieste ~erienta spirituala autentica.

lata deci cum cercetatorul Ken Wilber salveaza §i reabiliteaza conceptul de ll1istici~ reliefandu-i atributele spirituale pozitive; pozitivistii §i materialistii obtuzi considers misticismul ca obscurantism §i patologie.

in ccnceptia wilberiana. accesul temporar la una din aceste moduri de constiinta se poate realiza nu numai la un nivel superior de dezvoltare , ci In orice punet al-dezvolrarii.. sub forma unor "experiente de varf" (peak-experiences). Orieare individpoate experimenta oricare dintre acestemoduri neobisnuite ale Cs, considers Wilber, intrucat acestea au ca baza "stari" accesibile oricui: veghe , vis, somn profund. Desigur ca pentru majoritatea oamenilor stare; de vis este considerata mai putin reala decat cea de veghe, Insa important este ea orice om

are acces la aceste stari, tara nici 0 pregatire prealabila. '

Pentru a avea un accespermanent la cele patru tipuri de transformari ale Cs., prezentate mai sus, persoana respectiva trebuie sa se angajezetntr-un proces

134

Ion Manzat

de dezvoltare, pentru ca fLuxurile sa se perfectioneze §i sa poata "sustine" constiinta de nivel superior.

Aceste elemente explicative sunt preluate de Wilber din traditia Yoga, care precizeaza di fiecare mod de constientizare este sustinut de un "corp" energetic sabtil (de ex.: "starea'l.cauzala de corpul cauzal. "starea" non-duala de corpul spiritual).

5. Reltuia dintre "starile'tde cOIl~tiin(ii §i structurile constientel.

Evolutia eonstientei

Constiinta se prezinra astfel sub diferite forme sau ipostaze, In cadrul fiecarei "stari" de Cs, avand 0 structura specifica pentru fiecare "stare". Starile contin structuri. Acesta este un clement important al conceptiei lui Ken Wilber (care se mai regaseste de altfel §i la alii psihologi transpersonalisti, de exemplu: la Charles Tart - 1972, Jnsa aceasta denumestestructurile cu termenul "subsisteme ").

o "stare" este creata de diferite structuri elernentare, a carer manifestare fenomenala este observabila (de ex: bucurie, fericire. dorinta). Oarnenii experimenteaza direct intr-o "stare" de constiinta tocmai aceste manifestari concrete si nu structura In sine, structura este reala dar ea nu este traita ca atare. "Starea" este un nivel superior fata de structura, ea fiind aceea care se manifesta direct, perceptibil pentru simturile umane. Impartirea unei "stari" in "srructuri" ne permite sa injelegem de ce 0 persoana aflata la orice nivel de dezvoltare poate experimenta ternporar 0 experienta de varf (peak experience) - de exemplu in cazul unui crestin oviziune a lui Hristos - sau or ice alta traire transpersonala. Oricine poate avea acces la asrfel de ~ particulate de con~tiinla, intrucat are structurile necesare pentru a accede la ele. Ceea ce insa diferentiaza oamenii este interpretarea acestor trair] §i capacitatea de a Ie accesa la vointa, care se poate realiza numai daca structurile se transforma ~i iau un sens evolutiv.

Ken Wilber precizeaza ca un individ poate experimenta temporar oriee "stare" din domeniile psihic. subtil §i cauzal, Insa doar in mod exceptional 0 stare non-duala, Accesulla aceste stari se poate realiza doar daca individul isi dezvolta strueturile specifice, astfel ca 0 starecauzala, de ex., sa fie traita permanent nu doar in cadrul unor experiente de varf temporare. Uncle stadii de dezvoltaresunt obligatorii, peste ele nu se poate "sari" in peak experience.

Meritul psihologiei integrale it eonstituie separarea "structurilor" constiintei de "starile" de consrienta. Wilber subliniazf ca structurile psihice au 0 dezvoltare graduala, peetape, in timp ce "starile" de con§tienla nu au aceasta evolutie graduala. De exemplu, atunei cand starea non-duals a devenit usor accesibila , visuldevine constient, intrucat individul este permanent constient in orice "stare", inclusiv somnul eu vise, iar visul inconstient se transforms In vis lucid, controlabil de voinla.

Combinand modelul con§tiinlei multidimensionale, in care fiecare structura are 13 etape de dezvoltare, cu eele patru "stari" (fizice, subtile, cauzale §i non-duale), psihologia integrala wilberiana identifies 52 de transforrnari

Psihologic transpersonala

135

prineipale posibile ale constiintei. de la gradul eel mai scazut de dezvoltare ~i pana la nivelul ultim care poate fi atins de 0111, eliberarea definitiva de orice conditionare prin spiritualizarea psihisll1ului.

6. Rezumat

• Ken Wilber (11.1949) a fost supranumit de lumea §tiintifica moderns "Einstein al constiinjei", ea un eJogiu adus celui mai mare cercetator al constiinjei, In "Spectrul constiintei" este prezentat un model integrator al dezvoltarii constiintei. de la pre-personal la trans- personal.

• Afirmandu-se precoce ca un transpersonalist remarcabil "al inaltimilor", ulterior Wilber are ambitia de a construi un sistem de psihologie in(~rala care include psihologie comportamentala, psihanalitica, umanista §i transpersonala (toate cele patru mari forte ale psihologiei universale), cu izvoare in psihologia analities jungiana si psihologiile orientale.

• Dezvoltarea psihica se realizeaza in (rei forme (etape) :

a). Structura indica existenta, la nivelul fiecarui stadiu, a unui pattern holistic, integrator, care grupeaza elementele intr-un rot unitar.

b) Nivelul arata ea aceste pattern-uri tind sa se dezvolte intr-o secvenra relationala, fiecare etapa fiind 0 includere, dar ~i 0 depasire a celei precedente.

c) Unda(val) subliniaza aspectul dinamic, tluid al dezvoltarii,

Principalele etape ale dezvoltarii - intalnite ~i la antici (Plot in) ~i la orientali (Sri Aurobindo) sunt :

materie - corp - minte - suflet - spirit

• Fluxurile (streams) sau liniile de dezvoltare se refers la caracteristicile individuale: cognitia, moraia, motivatia, vointa, afectiviratea, Nu exista nimic !inial' In evolutia globala a fiintei umane.

• "Starile" neobi§l1uite de Cs. sunt patru: psihice, subtile, cauzale §i non-duale (toate sunt diverse tipuri de "misticism", in sensul spiritual, pozitiv).

• "Starile" con tin structuri: accesul la startle superioare (de ex. la starea 11011- dual a) este posibil doar daca ornul I§i dezvolta structurile specifice.

• Psihologia integrala wilberiana dernonstreaza ca structurile au 0 dezvoltare graduala, pe cand startle nu au 0 astfel de dezvoltare.

Ken Wilber construieste un model de Cs. multidemensionala cu 52 de transfonnari posibile ale Cs., scopul final fiind spiritualizarea psihisl11ului.

136

Ion Manzat

BIBLIOGRAFffi

Ken Wilber - No Boundary.Eastern and Western Approaches to Personal Growth. Boston & London, Sharnbhala, 1985;

Ken Wilber - Spectrum of Consciousness. Wheaton. Quest. 1977; Ken Wilber - Atman Project, Wheaton. Quest. 1980;

Ken Wilber - Up from Eden. New York. Anchor Books. 1983;

Ken Wilber - A Summary of My Psychological Model-Outline of An Integral Psychology, 2001 (internet); Ovidiu Brazdau - "Psihologla integrala (Ken Wilber)". capitol in vol.: l. Manzat ~i Ovidiu Brazdau, "Constiinta multidimensionala din perspectiva psihosiuergetica", 2002 (in curs de aparitie)

Sri Aurobindo - "Sinteza sistemelor Yoga. Yoga cunoasterii integrale", Bucuresti, Editura Herald, 1999; Charles Tart - Altered States of Consciousness, New York, Anchor Books, 1972, (I-a ed. 1969); Abraham Maslow - Toward a Psychology of Being, New York, Van Nostrand (Co .• 1968).

XlII

SPIRITUL ESTE ASCENSIONAL SI SUPRAMENTAL

1. Spectrul con~tiinJei - psihotogia perenis

2. Stadiile dezvoltarii constiinte! (K. Wilber - "Up From Eden ". 1983) §i

chakra din traditio hindusa

3. Cvadrantele Wilber (modetul AQAL)

4. Rezumat

5. Bibliografie

Psihologie transpersonala

139

1. Spectrul constiintei - "psihologia perenis"

Ken Wilber (1984), influentat de Thomas H. Huxley (1825-1895). care vorbea de psihologia perenis, filosofie eterna ~i universals asupra omului ~i cosmosului. considera ca poate exista ~i 0 psihologie perenis, psihologie eterna ~i universala asupra consriintei (apud. M. Ziate, p.343-345).

Pornind de la ideea ca personalitatea esteexpresia unor niveluri multiple ale constiintei unitare ("Unity Consciousness"), Wilber construieste un spectru al ~iinlei cuprinzand cinci niveluri (con~tiinxa pentadica), fiecare nivele caracterizandu-se printr-un sentiment diferit de identitate personals ~i traversand mai multe gradatii, de la identitatea suprema a constiintei cosmice la sentimentul personal de identitate asociat constiintei Egoului (vezi cele doua figuri originale din Ken Wilber, No boundary, 1985: prima figura reprezinta ivelele spectrului §i a doua terapiile corespunzaroare.fiecarui nivel).

ego

EGO LEVEL

total organtsm (or "centaur')

The Spectrum of Counsciuosness Figura I

bod)'

el11'I/,()l1mCI7f

TOTAL ORGANISM

TRANSPERSONAL BANDS ....

UNITY CONSCIOUSNESS

wlIverse (IIWJ1f/i.:S{ and unntamfest)

Simple Counseling Supportive Therapy

Psychoanalysis. Psychodrama Transactional Analysis, Reality Therapy. Ego Therapy

Bioenergetic Analysis. Rogerian Therapy. Gestalt Therapy. Existential Analysis. l.ogothcrapy, Humanistic Psychology

Vcndanta Hinduism, Mahayana and Vajrayana Buddhism. Taosim, Esoteric Islam. Esoteric Christianity. Esoteric

Therapies and the Levels of the Spectrum

shadow

EGO

ego

TOTAL

total organism "

Juug's Analytical ----...;------ TRANSPERSONAL

Psychology llANDS

Psychosynthesis .... __

Maslow. Proaroff

em/Ironment

UNIT

universe (as divine)

! l} nivelul cODi£iinrei unirare sau al spiriruJui divin, eel mal intim nivel al Cs., identic cu realiratea absoluta ~i ultima a universului, constiinta cosmica (R. M. Bucke, 190 I), nivelul suprem de identitate ;

(2) nivelul transpersonal, supraindividual: omul nu este deplin consrient . de unitatea sa cu universul. dar nici nu se confunda cu organismul individual (la acest nivel apar arhetipurile - Jung, 1994);

(3) nivelul existential: omul se identifica cu organismul sau psiho - fiziologic total, asa cum exista el in timp §i spatiu ; este nivelul la care linia de dernarcatie intre Sine §i Altul, intre organism ~i mediu este dar trasata ; Ia acest nivel incep sa se dezvolre procesele gandirii rationale ~i vointa ; lirnitele superioare ale nivelului existential contin factorii biosociali, materiali, culturali interiorizati, relatiile de familie.vconotatiile sociale, "institujiile" omniprezente (limba, logica, etica, lege);

(4) nivelul Ego-ului: omulnu se mai identifica cu organismul total, ci cu o reprezentare mintala a persoanei sale. eu propriul EU care contine, in adancime. imaginea de sine;

(5) nivelul "umbrei? : omul se identifica eu imaginea de sine saraeita ~i inexacta, in limp ee restul tendintelor psihice considerate indezirabile sunr lasate in "umbra".

Ken Wilber (1984, p. 145 - 148) precizeaza cli oricare dintre aceste niveluri se caracterizeaza prin modele specifice de constiinta, prin tipuri distincte de dualisme (subiect - obiect : Sine - nonSine, organism - mediu), prin clase d iferite de -- procese inconstiente asociate lor, ca ~i prin modaJita\i terapeutice proprii. Piecare nivel dispune de 0 organizare srructurala - functionala proprie, deoarece este format dintr-o structura profunda ~i dintr-o alta de suprafata.

mJSerVGJie: Din analiza celor doua figuri ale spectrului reiese ca prima (de sus) prezinta psihologia perenis, iar a doua (de jos) exprima psihologia integrala re integreaza toate genurile de psihoterapii, de la psihodrama ~i psihanaliza, ecand prin analiza existentiala ~i logoterapie, pan a la metodele esoterice orientale ~i crestine.

2. Stadlile dezvoltiirii constiintei (apud K. Wilber, Up from Eden, 1983,p.250 - 251) ~i cakra dintre tradltia hlndusii (apud.

M. Bliade, 1993, p. 208 - 211)

In lucrarea Up from Eden (New York, Anchor Books, 1983),Wilber propune Ull model explicativ bazat pe delimitarea a noua stadii de dezvoltare a constiintei, In acord cu dezvoltarea filogenetica ~i ontogenetica. Acest model a fost proiectat dupa spectru, tarli a-l conrrazice, dar detaliindu-l ~i arnplificandu-l. Prezentam In continuare cele noua sradii (explicate clar de L. Mitrofan, 2000, p.2S7 - 289) :

Psihotogie transpersonala

141

(1) MATERIE sau fuziune materiala - prima etapa a organizarii structurale, concretizata in matricea primordiala sau pleroma ;

(2) CORP - sau nivel arhaic, care se refera la dezvoltarea inteligentei senzo-motorii §i Ii impulsurilor sexual-emotion ale. Acest stadiu include constiinta corporala, senzatiile, perceptiile ~i emotiile primate. Este 0 etapa a dezvoltarii consrientei echivalenta cu stadiul inteligentei senzomotorii deschis de Jean Piaget (1965), precum §i cu nivelul trebuintelor bazale, fiziologice din piramida lui Abraham Maslow, ori cu stadiul simbolic teoretizat de Loevinger. EJ corespunde functional primei ~i celei de-a doua chakre (miiladhara Si svadhisthana), precum ~i conceptelor anamayakosa (hranirea corpului fizic) Si pranamayakosa (elan vital) ;

(3) MAGIC - prima modalitate cognitiv - simbolica, proces primar prin care se confunda partea cu tntregul, interiorul cu exteriorul, aparenta cu esenta, subiectul cu obiectul, lmaginarulcu realul, Acest stadiu include simple imagini, simboluri §i primele concepte rudimenrare, sau pri.mele productii mentale "magice" bazate pe condensare, deplasare Si "omnipotenta gandirii". Acestea corespund proceselor primare la S.Freud, stadiului paleologic, descris de Arieti Si gandirii preoperatorii ilustrata de J. Piaget. Magicul este asociat cu a treia chakra (rnanipura) §i consoneaza eu dezvoltarea "moralitatii preconventionale" in acceptia lui Lawrence Kohlberg, cu stadiul impulsiv §i autoprotecriv descris de Loevinger, precum ~i cu nivelul trebuintelor de securitate din piramida lui Maslow;

(4) MITIC - stadiu inca antropomorfic, 0 mixtura intre logic Si magic.

Acest nivel poate fi comparar eu stadiul inteligentei operational - concrete descris de J .Piaget. cu stadiul constiintei conforrniste a lui Loevinger, cu stadiul rnoralitatii conventionale a lui Kohleberg. Aceasta etapa corespunde ceJei de a patra chakre anahata (centrul inimii), precum ~i conceptului manomayakosha-ei (Vedanta) §i manovijnana - ei (Mahayana); este corelata cu trebuintele de apartenenta din piramida lui Maslow;

(5) RATIONAL - stadiul rationalitalii egotice, corespunzatoare operatiilor logice - propozitionale, al judecatilor Si rationarnentelor ipotetico - deductive (J .Piaget), .ln relatie cu a .cincea chakra (visuddha), punet culminant in constituirea corpului mental, Corespunde stadiului constient individualist, dup~ Loevinger, moralitatii postconventlonale, dupa L. Kohleberg, sau al trebuintelor de Selfesteem, dupa A.Maslow ;

(6) CORP - MINTE - integrarea mentalului verbal formal cu corpul emotional (ceea ce K. Wilber) numeste cu 0 metafora revelatoare: "centaurul"):

(7) PSIHIC - capacitatile psihice actualizate sau Inceputurile transpersonalizarii. Stadiul "psihic" care nu se refera neaparat la capacitlili paranormale, desi unele nu sunt excluse - se exprima printr-un inalt nivel de dezvoltare a mentalului rational. diIlcolo de inteligenta formala, 0 structura care poate fi numita "viziune" integratoare (de ex. Sri Aurobindo); corespunde celei de a sasea ehakra (OjnO), inceputului manas-ului (Mahayana) ~i vijnamakosa-ei (Vedanta); de asernenea,

142

1011 Mdnzat

corespunde stadiului integrarii ~i autonomiei dupa Loengiver, ca §i nevoilor de implinire a Sinelui ("Selfactualization" - A. Maslow);

(8)' SUBTIL sau ARHETIPAL - salasul arhetipurilor sau pattern-urilor transindividuale ale manifestarii, nivelul "iluminarii mintii", dupa Sri

... Aurobindo, Este punctul culminant al manas-ului §i vijna111ayako~-ei, o adevarata structura transrational1i (nu prerationala §i nici antirationala). pura intuitie in sensul ei eel mai inalt, neconfundandu-se cu ernotionalul sau cu trairea corporals. Concepte corespondente sunt "formele" lui Platon, "bijamantra", "vasanas", inceputul celei de a saptea chakre (sahasrara). Este inceputul trebuintelor de transcendere a Sinelui la A. Maslow :

(9) CAUZAL sau SPIRITUAL - nivelul final al dezvoltarii constientei, Spiritul in sensul cel mai inalt, corelat al conceptelor de "fundamental Fiintei", (Paul Tillich), "Substanta eterna" (Spinoza), "Geist" (Hegel), dincolo de a saptea chakra, anandamayakosa (corp sau stare beatifica in Vedanta), alayavijnana (Mahayana), kether (Kabbalah)

~tadiile dezvoltarii con§tiintei in viziunea integrativa a lui Wilber ar putea fi red use la trei :

prerationalul (corepunzator subconstientuiui) ; rationalul (constiinta de sine sau constientul) ; transrationalul (supraconsticn tul).

Pentru a reliefa orientalismul profund al gfmdirii wilberiene (pe care Wilber nu-l recunoaste intotdeauna deschis) vom prezenta, dupa M. Eliade (1993, p. 207 - 211) cele sapte cakre din traditia hindusa,

Corpul - corp fizic ~i "subtil" in acelasi timp - este alcatuit dintr-un numar de nadi (literal canale, vase, vene sau artere, dar §i"nervi") §i chakre (literal cercuri, discuri, tradus frecvent prin "centri"). M. Eliade (1993,p. 205) spune ca energia vitala, sub forma sulfurilor", circula prin nadi, iar energia cosmic1i §i divina se afla, latenta in chakre.

(1) MUladhara chakra (mOl a = radacina) este prima chakra, situata la baza eoloanei vertebrale, are forma unui lotus rosu cu patru petale, in mijlocul lotusului se afla un patrat galben, emblema a elementului Pamant. Aceasta chakra se afla in Iegatura cu forta coeziva a materiei, cu inertia, nasterea sunetului, sun lui olfactiv etc.; facultate trezita: C0I1§tiu1la fiinlei ;

(2) Svadhisthana ehakra este situata la baza organului generator masculin ; lotus cu sase petale rosii portocalii, in mijlocul lotusului se at1a 0 senuluna alba. Aceasta chakra se afla in relatie cu elementul Apa, culoarea alba, simtul gustului, mana, etc. ; facultate trezita: Memorie; (3) Manipura chakra (mani=bijuterie; pura = cerate), situata in regiunea ombilicului; lotus albastru eu zece petale, avand in mijloc un triunghi rosu.; se afla in legatura cu elementul Foe, Soarele, simjul vazului etc. ; facultate trezita = Senzaliea;

(4) Anahata chakra(sunetul mistic) regiune a inimii, culoare rosie, lotus cu 12 petale aurite : la mijloc doua triunghiuri dispuse sub forma "pecetei lui Solomon". AnDhata chakra este in legatura cu elementul Aer, cu

Psihologie transpersonala

143

simtul tactil, falusul, forta motrice, sistemul sangvin, etc.: facultate trezita :. Cunoa§tere; .

'(5) Visuddha chakra (chakra puritalii) - regiunea gatului, lotus cu 16 petalede culoare rosie - cenusie, avand la mijloc un cerc alb, inchizand un elefant. Se ana in legatura cu Eterul, culoarea alba, sunetul, pielea, etc.; facultate trezita: Calarauditie :

(6) Ajna chakra (ordin, porunca). situatIntre sprancene, lotus alb cu doua petale, in lotus este inserts un triunghi alb, cu varful in jos; sediul facultatilor cognitive, in modalitatea lor subtila ; . facultate trezita: Clarviziune;

(7) Sahasrara chakra (sahasra = a mie) - chakra suprema, deschiderea lui Brahma, in crestetul capului, inf3ti§ata sub forma unui lotus cu 0 mie de petale, In mijlocul lotusului se at1a luna plina care inch ide un triunghi; aici.ise experimenteaza unirea finall'i a lui Siva eu Sakti; aiel ajunge Kundalini dupa ce a traversat cele sase ehakre inferioare. SahasrOra nu mai apartine nivelului corpului, desemnand deja planul transcendent;

facultate trezita: permanenla cOIl§tiinlei. '

Caracterul "orientalist" algandirii lui Wilber nu micsoreaza cu nimic me-

ritele autorului, care realizeaza sinteza eornplementara dintre psihologia occidentala §i tradijiile spirituale orientale.

De astfel, John Rowan (1992, p.l00) incearca sa inleleaga analogiile dintre nivelurile spectrului wilberian §i cele 7 niveJe energetice ale chakrelor, in felul urmator :

• nivelul dc.baza (prima chakra) - 0 parte din ceea ce Wilber numeste

corpul timpuriu ;

• nivelul sexual (a II-a chakra) - 0 alta parte a corpului ;

• nivelul energiei active (a Ill-achakra) - a treia parte a corpului ;

• nivelul inimii (a IV-a chakra) - ceea ce Wilber numeste emotii :

• nivelul gatulu], al comunicarii (a V -a ehakra) - intelectul Cia Wilber) ;

• nivelul celui de-al treilea ochi (a VI-a chakra) - sufletul (Wilber) ;

• nivelul lotusului cu 0 mie de petale (a VII-a chakra) - ceea ce corespundecu spiritul (Wilber).

Cele 5 niveluri wilberiene sunt: corpul, emotiile + intelectul (=mintea), sut1etul §i spiritul. Reiese, in ambele' cazuri, aceeasi dezvoltare psihospirituala, care tinte§te spiritualizarea trupului si ' psihicului. Nivelul sufletului este inca multiplu §i campus, de aceea, muritor. Nivelul spiritului este unitartsinteza) §i necompus, de aceea - nemuritor,

Observatie : Ceeace Maslow numeste "peak experience", S. Grof numeste experiente transpersonale care il introduc pe subiect intr-o stare de armonie sau beautitudine, sau Sinele transcendent al lui Wilber seamanacu ceea ce In Vedanta se numeste Sat-Chit-Ananda (skrt.: "existenta, con§tiinia, fericire), adica ceea ce transpersonalistii numesc "existenta spirituala". Este 0 expresie creata plecand de la conceptele: '1. Sat: existenta §i fiinta absoluta, eterna, identica cu Brahman (la fel ca §i Chit ori Ananda); 2. Chit - constiinta absoluta care lnglobeaza §i cele patru stari de con§tiinta: starea de veghe, de vis, de somn profund §i Samadhi (Chit este Constiinta Suprema, identica cu Dumnezeu, este, dupa Vedanta, 0 "Lumina mai stralucltoare decal aceea produsa de 0 mie de

144

Ion Mimza:

SorO; 3. Ananda - beautitudine, fericire suprema.

In fara imposibilitatii de a traduce incuvinte Absolutul (Ultima Realitate, Brahman), este utilizata aceasta formulare verbala §i combinatie conceptuala, pentru a stimula intuitia adeptului care aspira la eliberare (Moksha).

3. Cvadrantele Wilber (modelul A QUAL)

Dupa cum relateaza Ovidiu Brazdau (2002). pentru a descrie si explica integral dezvoltarea constiintei multidimensionale, Ken Wilber realizeaza modelul AQUAL (all-quadrant, all-level = toate nivelurile sau toate dimensiunile) dupa cercetarea aprofundata a peste 200 de abordari aleexistentei umane.ide la biologie moleculara ~i fizica cuantica la antropologie, lingvistica, hermeneutics ~i religii orientale (vezi figura cu cele 4 cvadrante).

. Cvadrantul dreapta- sus (DS) este probabil eel mai familiarvincluzand

ierarhia reprezentata de §tiinta moderns a evolutiei : de la atomi la celule, molecule, organisme. Fiecare include ~i depaseste niveluI anterior, dar nu §i invers, aceasta fiind regula evolutiei. Fiecare partea a acestui "Ian]" evolutiv este numita de Wilber holon, pentru a arata ca exista atat individual, cat §i ca parte a unui intreg mai extins (de exemplu celula exista sifunctioneaza individual, dar ~i intr-un organ, avand funcjii specifice). Dezvoltarea de la atom la neocortexul complex, inclusa in acest cvadrant, s-a realizat simultan cu evolutia comunitatilor , colecrivitatilor prezentata in cvadrantul dreapta -jos: (DJ).dn acest cvadrant evolutia colectiva se desfasoara intr-un fel invers fata decvadrantul DS, intrucat entitatile devin mai mici, pe masura ce evolueaza (planetelesunt mai mici decat galaxiile, familiile sunt mai reduse decat planetele, etc.)"panll la momentulln care s-a produs organizarea in grupuri mai largi (natiuni), care au inversat sensul,

entitatile colective extinzandu-se pana la nivel planetar. ,

Partea dreapta a modelului include fenomene empirice, observabile, de aceea au fost denumite "exterioare", fiind realitllli obiective. Cealalta parte a modelului se refera la aspectul interior al dezvoltarii umane .. Cvadrantul stanga - sus (SS) se refera la evolutia proceselor psihice, senzoriale §i cognitive. Ultimile etape (operatii concrete-conop, operatii formale-formop §i ratiune sintetica - vision-logic) corespund structurilor cerebrale notate SFl, SF2 ~i SF3 in cvadrantul DS, care reprezinta structuri deorganizare superioara a cortexului.

Cvadrantul SS reprezinta, de fapt, partea interioara, individuals ~fiecar~i holofl-entita\i de Ia acelasi nivel de dezvoltare din celelalte cvadrante, care impreuna definesc aceeasi realitate.

Psihologie transpersonala

145

CONOP

re

IJ

UPPER LEFT INTERIOR·INmVIDUAL (INTENTJONAL)

UPPER RIGHT EXTERIOR·INDIVIOUAL (BEHAVIORAL)

n

VISION· LCKlt§'RMO

"

CONCEPTS

S'{MU INiPlJLSI!

PERCEPTION

JUiPTlLlAN URAIN SYSTEM NEUKAL CORD

NEURONAL OIWANISMS

SEN SAT!

IRRITi\BIU

MOLi;cUtES

PHYSICAL PLEROMATIC

PROTOPLASMIC

GAIA SYSTEM

VEGETATIVE

LOCOMOTIVE URoaORiC

TRIBES

LOWER LEFT ImERIOR·COLLECTIVE (CULTURAL)

LOWER RIGHT EX'1'ERIOR·cOLLEITIVE '(SOCIAL)

ATlONISTxr PLANETA!!. '

IJ

Cele patru directii ale Cosmosului. Aspectul multidimensional al constiintei (Wilber, 1997)

Dezvoltarea unui individ se realizeaza sub influenta altor indivizi (Sinele & Alter). De aceea, Wilber a adaugat cvadrantul stanga-jos (S.J). In cadrul acestei evolutii culturale se pot identifica diferite etape: uroboros se refera la nivelul creierului analitic, typhonic inseamna emotional - sexual. Se trece astfel de la nivelul locomotor spre arhaic, magic. mitic, rational ~i spre ultima etapa identificata, numita centauric prin care intelegem integrare - corp - minte §i 0 activitate mintala sintetica.

In rezumat, partea de sus a modelului se refera la entitatile - holoni individuale, iar partea de jos Ia forme Ie lor colective. Partea dreapta descrie aspectul lor exterior, obiectiv In timp ce partea stangll se refera 1a interior subiectiv. Astfel a luat nastere 0 retea fermata din exterior - individual (manifestabil), exterior - colectiv (sau social), interior colectiv (cultural) ~i interior .; individual (intentional).

Acest model integrator este folosit de Wilber pentru a explica ~i descrie manifestarea constiintei. Deoarece fiecare cvadrant are propriul sau- "adevar", orientarile stiintifice care se axeaza doar pe manifestarile dintr-un cvadrant, vor cuprinde doar "advarul" respectivului cvadrant, Tocmai de aceea,o ~tiinla a constiintei trebuie sll linll cont de toate ' aspectele precizate: intentionabil subiectiv, manifestational, cultural ~i social, Constiinta nu este localizata in nici un caz cvadrant, ea este prezenta in fiecare entitate -holon din fiecare cvadrant in grade diferite de expansiune. Constiintanu ponte fi lccalizata dour in individual

146

Ion Mtmza;

(partea de sus a modelului), intrucat este ancorata §i In contextul cultural. Fara acest fundal cultural. care include practici de transformare §i evolutie, intentiile individuale nu pot fi puse in aplicare.

Asadar, Con§tiinja HU este strict loealizata nici in creier sau organism~l fizic, nici in sistemul ecologic sau ill contextul cultural §i nici nu izvora§te din aceste domenii. Mai degraba, Con§tiinta este distributiva in toate aceste parti, la toate nivelele.

Ca raspuns la problema "dificila" ("hard problem"), cum a fost definita de David Chalmers explicarea aparitiei constiintei din creier, Wilber propune considerarea experientei constiente ca fiind trasatura fundameutala, ireductibila. In loc sa se ocupe de problema filosofica a constiintei extinse, Wilber le propune savantilor sa 0 traiasca, sa 0 experimenteze In direct.

Astfel, apare 0 Houa metodologie a studiului stiintific §i transstiintific al constiintei, care trebuie sa tina seama de doua aspecte :

a) Relationarea manifestarilor constiintei cu aspectele din fiecare cvadrant, lntr-o abordare integrala, din toate perspectivele.

b) Transformarea interioara a' cercetatorului insusi. (asemenea alehimistului - 1. Manzat, "Secretul alchimiei spirituale", 1975). Evolutia cercetatorului este esentiala, iutrucat studierea in special a aspectelor non-duale, transcendente, nu se mai poate realiza la nivel analitic. ci doar intr-un stadiu cognitiv sintetie.

4. Rezumat

• Psihologia perennis, prin transfer de la philosophia perennis (Th.Huxley), este psihologia eterna §i universala ;

• Ken Wilber construieste un speetru al con§liintei eu 5 niveluri: 1) nivelul constiintei unitare sau al spiritului divin; 2) nivelul transpersonal : 3) nivelul existential (organismul total); 4) nivelul Ego-ului ; 5) nivelul "umbrei" .

- fiecare nivel are 0 organizare structural functionala proprie, fiind format dintr-o structura de adancime §i una de suprafata ;

- fiecarui nivel li corespunde 0 anumita categorie de psihoterapii.

• Psihologia integrala este conceptia post - transpersonala a lui Wilber care incearca sinteza celor patru forte ale psihologiei isi a psihoterapiilor corespunzatoare.

• Dezvoltarea eon§tiintei se realizeaza in 9 stadii (Up from Eden, 1983):

Materie - Corp - Magic - Mitic - Rational - Corp + Minte PsihicSubtil sau arhetipal - Cauzal sau Spiritual.

Acestc stad ii pot fi red use la trei :

{ prerational (subconstientul) ; rationalul (constiinta de sine) ; transrationalul (supraconstientul).

• Aceasta stadialitate are unele asemanari cu cele sapte chakre din traditia

Psihologie transpersonala

147

hindusa(Yoga). Constiinta multidimensionala §i unitara a lui Ken Wilber seaman a eu Sat- Chit - Ananda (Vedanta).

• Explicatia Integrals a tuturor transforrnarilor constiinjei unitare este prezentata in modelul AQAL cu cele 4 cvadrante: I) Stanga - Sus: interior - individual (intentional); 2) Dreapta - Sus: exterior individual (eomportamental); 3) Stanga los: interior - colectiv (cultural); 4) Dreapta - los: exterior - colectiv (social).

Din acest model integrator reiese ca, in esenta, Cs. nu este strict localizata nici In creier sau organism, nici in sistemul ecologic sau in contextul cultural §i nici nu izvoraste din aceste domenii; Cs. este distributiva in toate aceste parti, la reate nivelurile.

• Reiese ea Wilber incearca sa elaboreze 0 noua metodo!ogie a cercetarii con§tiintei, caracterizata prin :

a) relationarea manifestarilor constiintei cu aspectele din fiecare cvadrant intr-o abordare integratoare ;

b) transformareainterioara a cercetatorului lnsusi (alchimie spirituals).

BmLIOGRAFIE

Ken Wilber - Spectrum of Consciousness, Wheaton, Quest. 1977; Ken Wilber - No Boundary. Boston & London. Shambhala, 1985; Ken Wilber - Up from Eden. New York. Anchor Books. 1983 :

Ken W ilber - TIle Eye of the Spirit, Boston. Shambhala, 1997:

Mielu Zlate - "Iutroducere in psihologie", Iasi, Polirorn, 2000. p.343 - 346:

Carl Gustav lung - "Ill lumea arhetipurilor". Bucuresti, Editura Jurnalul Literar , 1994:

Ovidiu Br~zd~u - "Psihologia integrala" (K. Wilber). in vol.: l. Manzat §i 0 Brazdau : "Constiinta multldhnenslonala din perspectlva psihosinergetica" (apare in 2002):

M. Eliade - "Yoga. Nemurire si libertate", Bucuresti, Ed. Humanitas, 1993. p. 208 - 212:

Laurentiu Mitrofan - .. Problematica Sinelui in psihologia transpersonala", Bucuresti, ill vol I. Manzat (cocrd), 2000, op. cit. ;

A. Maslow - Toward a Psychology of Being. New York. Van Nostrand Co .. 1968:

I. Manzat - "Secretul alchirniei spirituale". Rcvista "Univers Psiho". 1995.

XIV SINELE TRANSCENDEN (K. wm«. No Boundary)

1. Sinele sau martorul transpersonal

2. Intuitia transpersonaia - tntuttte a nemuririi

3. Sinele transcendent -0 razi1 a DivinitaJii

4. Unitatea constiintei sau Constitnta unitara

5. Rezumat

6. Bibliograjie

Psihologie transpersonala

151

1. Sinele este martorul trans personal

In volumul No Boundary (1985, pp. 123-138), Ken Wilber include un capitol (IX), intitulat Sinele in trascendenta, in cadrul acestei prelegeri, vom reda unele fragmente din acest capitol (in excelenta traducere a studentei, anul II, de la Universitatea "Titu Maiorescu", Doamna Anacaona Mandrila).

Wilber (1985, p. 125) mejioneza ca C. G. lung a fost primul mare psiholog european care a descoperit §i a explorat teritoriul transpersonal al Cs. umane. 1l1con~tientul colectiv ("minlea starnosilor nostri carunti") nu este individual nici personal - cum era inconstienml freudian - ci, supra-individual, transpersonal, transcendent (1. Manzat, 2000; L. Mitrofan, 2000). Adanc ingropata in fiinta fiecaruia dintre noi se afla mitologia transcenderii, "A trai mitologic inseamna sa incepl sa cuprinzi cu mintea transcendentul, sa-l vezi viu in tine, in viata ta, in munca ta, in prietenii ~i mediul tau de viata. Mitologia ne face sa ne deschidem exact in fata unei asemenea lumi a transcenderii". (K. Wilber, 1985, p. 126-127).

Wilber ne provoaca, in acest context al constiintei mitologice, sa examinant trecerea de la Sinele jungian, ca arhetip central al persoanei, la un Sine mai inalt, un Sinele transcendent. Wilber ne lndeamna sa schimbarn, sa inversam directia de orientare: din adancuri spre ina1!imi.

Pentru acest demers Wilber ne propune un cxercitiu, care poate deveni 0 metoda de transcendere (p. 128-129):

"Observe. In primul rand, semnele distincte ale Sinelui transcendent: el este un centrll ,$i In acelasi limp 0 lntindere vasta de con:jtiin{a (subl. ns.). detasat in mod creativ de tnintea, corpul, emotiile, gandurile :;i simtaminteie persona/e. Daca vrei sa tncerci sa instruesti acest Sine transcendent din adancul uiu, care merge dincole de tine, acel "tu" care nu esti tu, incearca asa :

Sa reciti in gand urmiitoarele, incercand sa intelegi, intr-un mod cat mai viu posibil, sensul fiecarei afinnatii :

.. Am un corp, dar eu nu sUIll corpul meu. hni pot vedea ,Ii simi! corpul, iar ceea ee poate fi vazut ~i simtit nu este adevdratul Vazator. Corpul tneu poate fi obosit sau surescitat, bolnav sau siuuitos, greu sou usor, dar nu are nimic comun ell interiorul meu. Am un corp. dar eu IlU sunt corpul meu.

.. Am dorinte, dar eu nu Sllnt derintele mele. 1m; pot cunoaste dorintele, iar ceea ee poate fi cunsocut nu este adevaratul Cunoscator. Dorituele vin ,/'i se due, plutind prin constiinta mea, dar nu imi afecteaza Eul interior. Alii dorinte dar eu nu sum dorintele mele.

.. Am emotii, dar ell nu sunt emotiile mele. Imi pot sinti $i percepe emotiile, iar ceea ce poate fi sinuu ~i perce put nu este adevdratul Simtitor. Emotiile tree prin mine, dar nu-mi afecteaza Eul interior. Am emotii. dar eu ,!11 sum emotiile mele.

• Am ganduri, dar eu nu sum giindurile mete. Imi pot cunoaste ~i intui gtindurile, iar ceea ce poat~ fi cunoscut nu este adevdratul Cunoscdtor. Giindurile ma vizitezii # pteaca, dar nu imi afecteazii Eul interior. Am ganduri, dar eu nil sum giindurile tnele." (Wilber, 1985, p. 128-129).

152

Ion Manzat

Facfmd acest exercitiu (de mai multe ori la rand), persoana in cauzl'i afirma cat mai concret cu putinja : Eu sunt Ceea ce rl'imane, un centru pur de con§tiinta, un MARTOR nedintit al tuturor acestor ganduri, emotii, simlaI11~i dorinte,

. lata ce ne tnvata mai departe Wilber (1985, p. 129-130):

"Daca perseverezi In efectuarea unui astfel de exercitiu, sensul ascuns in el va ic§i la suprafata mai repede §i vei incepe sa observi modificari fundamentale ale percepjiei tale despre Sine. De exemplu, ai putea sa incepi sa intuiesti un sin1!i.i.llland interior profund de libertate, despovarare, desprindere, stabilitate. Acest izvor, acest < < centru al ciclonului> > i§i va pastra nemiscarea lucida chiar §i in mijlocul vanturilor dezlantuite ale anxietatii ... Descoperirea acestui centru martor seamana foarte mult cu 0 scufundare dincolo de valurile amenintatoare de la suprafata unui ocean in furtuna, pill1a la adancimele Iinstite §i sigurc ale fundului marii, La Inceput, poate nu vei reusi sa cobori mai mult de cativa metri sub valurile agitate ale emotiilor, dar, cu perseverenta, poti dobandi capacitatea de a te scufunda la mad adancimi, in profunzimea calda a sufletului tau si, stand intins pe fundul acestei mari, vei putea privi in sus, alert, dar detasat, la framantarile care, candva, te-au tinut prizonier."

in acest citat, Ken Wilber se refera la Sinele sau martorul transpersonal. Insa In constiinta pura a unitatii, insa§i martorul transpersonal se naruie in toate cele la care este martor. Dar inainte sa se poau intftmpla asa ceva - spune Wilber (1985, p. 130)personalitatea trebuie sa descopere acest manor, care functioneaza apoi ca un "punct de lansare" mia propice pentru atingerea Constiintei Unitatii. Iar acest martor transpersonal ll gasim pe calea deta§arii de toate obiectele particulare, procesele metale, emotionale sau volitionale, pe care astfel le transcend.

2. Intuitia transpersonalii -intuuie a nemuririi

Din postura martorului transcendent, persoana lncepe sa I§i priveasca mintea-§i-trupul ill acelasi fel in care privesti or ice al obiect al constiintei, fie c~ e yorba de 0 masa, de un copac, un caine sau 0 masina. S-ar putea intelege prin aceasta ca vom ajunge sa ne tratam organismul cu acelasi dispret pe care II dovedim uneori fata de mediul tnconjurator. Dar lucrurile se petrec - dupa pare rea lui Wilber (1985, p. 134)- tocmai invers: incepem sa tratam obiectele din mediu ca §i cum ar face parte din noi inslne. Aceasta atitudine reprezinta rezultatul intuirii faptului ca lumea este intr-adevar trupul fiecaruia dintre noi §i trebuie considerata ca atare. Din acest tip de intuijie transpersonala izvoraste compasiunea universal a pe care misticii pun ata: de mult accent. Aceasta compasiune sau iluzie este diferita calitativ de iubirea care poate f gl'isita la nivelurile persona, ~ sau centaur (vezi: Spcctrul constiintei). La nivelul transpersonal incepem sa-i iubim pe ceilalti nu pentru ca ei ne iubesc, ne spijina, Be oglindesc sau ne intretin iluziile, ci pentru ca ei sunt 110i. Invatl'itura fundamentala a lui Hristos - spune Wilber (1985, p. 134)- nu insearnna "Iube§te-ti aproapele a§a cum te iube§te pe tine insuli", ci: "Iubeste-ti aproapele ca Sine al tau". Si BU doar aproapele, ci intregul mediu. Atfel ca incepi sa te ingrijesti de ceea te incojoara

Psihoiogie transpersonala

153

asa cum te lngrijesti de propriiJe tale brate si picoare. La acest nivel relatia cu mediul inconjurator este aceeasi cu relatia ta cu propriul organism, ne tndeamna Wilbersa ne amintim.

~La nivelul martorului transpersonal, al Sinelui arhetipal, se poate sa-Ii redobandesti 0 intuitie fundamentala, intuitie pe care, probabil, 0 aveai in copilarie. Adica : din moment ce constiinta transcende, In mod fundamental, organismul individual, atunci: I). este una singura §i 2). este nernuritoare (Wilber, 1985, p. 134).

Orice persoana care incepe sll intuiasca SINELE TRANSPERSONAL i§i va da seama ca nu exista decat un singur Sine care ia toate formele exterioare, cad fiecare persoana are inmitia indentica a aceleia§i sineita~ interioare care transcende trupul. Ba, mai mult, Sinele unic transcende mintea §i trupul §i realizeaza sinteza dezbrl'icara de forme, sinteza pur~ §i esentializata. Sinele unic este, prin urmare, esentialmente unul si acela§i in toate fiintele constiente (SriAurobindo : Sinele este principiul transcendent §i permanent).

in opinia lui Wilber (1985, pg.135), care urrneaza traditia hindusa, intuitia Sinelui este intuitia nemuriri : "Insight-ul referitor la faptul ca Sinele transcendent trece dincolo de organismul individual aduce dupa sine §i intuitia nemuririi. Majoritatea oamenilor nutresc simtarnantul intern c1i sunt nemuritori. Nu-si pot imagina propria non-existenta. Nimeni nu poate! (Wilber exagereaza, pentru ca filosofii §i psihologii existentialisti pun in relatie existenta cu neantul ; vezi de ex.: J .P.Sartre, "L. Etre et Ie Neant" 1943 -nota),

a) Dar pentru ca exista doar ca persoana, ~ sau centaur - continua Wilber - omul obisnuit l§i irnagineaza in mod fals ca Sinele sau individual va trai vesnic ~i-~i doreste cu ardoare acest lucru. Nu este adevarat ca mintea, ego-ul sau trupul sunt nemuritoare. Si ele, ca toate substantele compuse, vor muri. Mor cate putin chiar in clipa aceasta ~i nici una dintre ele nu va supravetui vesnic, Reincarnarea nu inseamna ca ego-ul tauva traversa existente succesive, ci ca Sinele trescendent este "unicul §i singurul transmigrator", dupa cum spunea Shankara",

Asadar, intr-un anumit sens, Sinele nostru este fals, separat (Sinela fals a fost studia de H. Kohut, 1971) trebuie sa "moara", pentru ca in noi s1l Se trezeasca la viala Sinele nostru nemuritor §i transcendent. De aid faimosul paradox oriental: "Daca mod inainte sa mori, nu vei mud," §i proverbul misticilor : "Nimeni nu este mai aproapre de Dumnezeu decat cel care este mort de-a binelea",

Aceasta este motivul pentru care atat de multi oameni care practica in mod serios 0 forma sau alta de terapie transpersonala afirma ca nu se mai tem de moarte.

3. Sinele transcendent este 0 raza a Dz'vz'nt'tli{z'i

Exista ceva In Sine - acel siml1imant profund de sineitate, care !!!:!_ este amintire, gaud, minte, trup, experienta, ambianta. sentimente, conflicte, senzatii sau dispozitii. Pentru ca toate acestea s-au schimabt §i se pot schimba fara sa afecteze in mod substantial acea sineitate interioara. Aceasta este ceea ce ramane neatins de trecerea timpului §i acesta este martorul §i Sinele transpersonaJ. Asadar, Sinele nu este amintire, ci martorul amintirii.

1S4

Ion Mtmtat

lata §i explicatia data de Ken Wilber (1985. p. 137): "Probabil ca nu-ti arnintesti niei macar ceea ce Ii s-a intarnplat acum 0 luna §i totusi esti Sine. Asadar, ce importanta este ca nu-ti amintesti ce s-a intamplat secolul trecut ? Esti transcendent, iar acel Sine - unul singur In intreg cosmosul- este acelasi Sine care se trezeste 1a viata in fiecare fiin!:! nou-nascuta, acelasi Sine care a privit asupra stramosilor nostri §i va privi asupra descendentilor nostri, unul §i acelasi Sine. Ni se pare ca este alt Sine in fiecare persoana numai pentru .ca facem greseala de a indentifica sineitatea interioara, transpersonala cu memoria, mintea si trupul exterioare §i individuaJe, care sunt intr-devar diferite de la 0 persoana la alta".

SineJe interior §i transcendent, dupa cum ne explica in continuare K.

Wilber, nu s-a nascut odata cu trupul nostru §i nici nu va inceta sa mai existe odata cu moartea. Nu recunoaste timpul §i nici nu se ingrijeste de suferintele personate. Este lipsit de culoare, de relief. de forma, de marime, §i totusi desfasoara intreaga maiestuozitate a lumii chiar in fata ochilor persoanei. Vede soarele, norii, stelele, §i luna, dar el insusi nu poate fi vazut, Aude pasarile, greierii, cantecul cascadei, dar el insusi nu poate fi auzit. Cuprinde in el frunza dizut1i. stanca aspra, ramura noduroasa, dar el insusi I1U poate fi cuprins.

Asadar, I1U trebuie s1i incercam sa. ne vedem Sinele transcendent, pentru di oricum nu poate fi vazut, "Ochiul (l1u poate s5 se vad5 pe sine?".

Sa-i dam din nou cuvantul lui Wilber Insusl (1985, p. 137-138):

"Ori de cate ori te identifici cu 0 problema, 0 anxietate, 0 stare mentala, o am intire, 0 dorinta, 0 senzatie sau emotie trupeasca, te oferi prada captivita/ii, Iimitiirii, fricii, constrangerii si, in ultima instanta, mortii. Toate acestea pot fi vdzute ~i asadar, nu sunt VazatoruL. Pe de aLta, a ramane mereu in postura Vazatorului, a Martorului, a Sinelui, inseamnd a te distan/q de limitdri # probleme :ji, tn fina l, a te elibera de ele.

Este un lucru simplu, dar care cere perseverentd, iar rezultatele lui cons tau in nimic mai ptqin dedit eliberarea in aceasta via/a, caci pretutindeni SineLe transcendent este recunoscllt ca 0 raza a Divinitalii.

Sinele tau transcendent este de natura divinii tindiferent cum il concept pe Dumnezeu). Caci, in ultima instanta, in profunzime, Dumnezeu # doar El este eel care priveste prin ochii tdi, asculta cu urechile tale si vorbeste cu gura ta. Cum altfel ar fi putut Sf CLement sa afinne ca aceLa care se cunoaite pe Sine il clinoaite pe Dumnezeu ? ..

in incheierea capitolului sau despre Sinele transcendent, Ken Wilber ne prezinta mesajul lui Jung, mesajul sfintilor, al inteleptilor §i misticilor, fie ei amerindieni, taoisti, hindusi, islamisti, buddhisti sau crestini :

"in. adfmcuL suf1etuLui tau se aail sufletul ulIlanita(ii insaii, un suflet divin, transcendent, care conduce de La captivitate ta eliberare, de La adormire in vraja La de~teptare, din tlllip in eternitate, de La lIloarte La nemurire. "

Psihoiogie transpersonata

ISS

4. Unitatea constiiniet sau Constitmn unitarii ("Unity Consciousness'?

. P~ntru Wilber, atingerea Sinelui reprezinta dobandirea cOll§tiintei

u11lversulUl, a ceea ce el numeste "Constiiinta unitatii". Conceprul depaseste cu mult sfera individului, capatand valentele nemuririi.

Cs. ullita:a e.ste rnornentul din afara timpului, ea este prezentul etern. Ea nu este. 0 stare dlfenta de aite start, ci "conditia §i natura adevarata a tuturor starilor", neavand granite. (No boundary). . . ---

. :,,-nalizand spect:ul lui Wilber. autorul ne lndeamna sl1 inleiegem ca

fiecare nivel al spectrului este asemanator cu 0 unda. "Constiinja unitarl1 nu mai este 0 unda particulara, ea este ~ insa§i. Si nu exista granite §i nici vreo deosebire intre apa §i oricare unda : adic1i apa este egal prezenta in reate undele in sensul cll nici 0 unda nu este mal uda decat celelalte". --,

. Ken Wilber (No Boundary, 1985, pg.144) spune c1i Buddhismul Zen are

o ~l.calll ::umoaslI.: hons~o-myoshu lnseamna :'.iluminarea originara este practica spirituala . Constiinta unitara nu este 0 stare vutoare care rezulta dintr-o anumita practica, intruca~ acea~~a ar, insemna ca. are uninceput in timp, ca ea nu exista acum, dar va exista maine. In fond, "the unity consciouness" este prezentul etem in care psihicul se spiritualizeaza.

~dic~ aceasta Cs. unitara este intctdeauna prezenta, este 11011Sho al nost~u, "l.lummrea originara" din noi, originara nu pentru ca apare in vremuri arhaice, ci pentru este origina §i solulacestei clipe. Iluminarea este origina fonnei prezente. Myoshu, practica spirituala, este miscarea sau activitatea acestei origini; este functia care corespunde iluminarii originare.

" . COl1.§~iil1Ia "unitara wilb~ri~na est~ atat. "ilum~narea originala", cat §i

practica spirituala spre desavarsire, umversahzare §l nemurire, este trecerea spiritului uman in spiritul universal §i in eternitate.

5. Rezumat

•

M.itolog.ia transcenderii este adancingropata in Piinta noastra ; a trai rnitologic inseamna sll cuprinzi in minte transcendentu!.

Sinele transcendent wilberian este un centru, dar §i 0 intindere vasta de Cs: el merge dincolo de tine, dincolo de Sine. este "acel tu care nu esu t~". ~n acest sens Wilber ne propune un exercitiu care poare deveni, pnn repetare, metoda de transcendere a Sinelui.

Sinele transcendent este un centru pur de Cs., un martor al tuturor

gandurilor, emotiilor, sentimentelor §i dorintelor. ---

Intuitia transpersonala este calea de patrundere in acest centru, Aceasta intuijie ne spune : 1) Cs. este una singura §i 2) este nemuritoare.

Prin i~~uitie afllln: ~11 e.xista. un si?gu~ ~ine, care este unul §i acelasi In toate fiintele, Intuitia Sinelui este mtuitia universalului §i a nemuririi.

•

•

•

•

156 Ion Mttnza:

" Sinele nu este arnintire, ci martorul amintirii.

• Pretutindeni Sinele transcendent este recunoscut ca 0 raza a Divinitatli: "acela care se cunoaste pe sine 11 cunoaste pe Dumnezeu".

• Prin Sinele transcendent se ajunge la "Unity Consciousness", ultimul stadiu al dezvoltarii constiintei din spectrul wilberian.

- Cs. unitara este prezentul etern ;

- Celelalte stadii din spectru, sunt unde, Cs. unitara este ~ egal

prezenta in toate undele;

- Cs. unitara (cf. Zen} este "iluminarea originara" ~i "practica spirituala" de universalizare ~i nemurire; acesta este ultimul nivel al spectrului il1 care psihismul se spiritualizeaza.

nffiIOGRAFm

TIle Self in Transcendence (cap. IX) §i TIle Ultimate State of Consciousness ( cap.X) din: Ken Wilber. No ~!,~Eastern and Western ApQ!:_oaches lO Personal growth, Boston&London, Shambhula, 1985;

Carl Gustav Jung - "in lumen arhetipurilor", Bucuresti, Editura Jutnalul Literar, 1994;

Sri Aurobindo - "Yoga cunoasterii integrale. Sinteza sisternelor yoga", Bucurestl, Ed. Herald, 1999; Jean Paul Sartre - L'Etre et Ie Neant, Paris, 1943;

I. Manzat "Procesul de sineizare §i starea de sinenate", in vol, I. Manzat (coord.), op. cit., 2000; L. Mltrofan - " Problematica Sinelui in psihologia transpersonala", in vol.Llvlanzat (coord.) op. cit., 2000; H. Kohut -}'he Analysis of the Self, New York, 1971 ;

R.M.Bucke - Cosmic Consciousness, New York, E.P. Dutton&Co. Inc., 1969 (I-a ed., 1901); D.T.Suzuki - Mysticism, Christianisl1l and Buddhism, London, Allen&Unwin, 1988 (l-a ed., 1957).

xv

PSIHOTERAPII TRANSPERSONALE

I. Yirtutile ~i limitele psihoterapiilor transpersonale (apud J, Rowan) 2. Consecirqe entice. Urmiirile teoriei transpersonale

3, Critica # viltorul psihologlei transpersonale

4. Ipostazele Sinelui din perspectiva transpersonala (recapitulare}

5. Rezumat,

6. Bibliografie

Psihologie transpersonala

159

1. Virtutile ~i limitele pslhoterapiilor transpersonale (apud. J. Rowan)

Cu spectrul cOI1§tiinlei, elaborat de Wilber, (eel initial, cu 5 niveluri, din No Boundary) in fata sa revedem spectrul pSlloterapiilor transpersonale §i personale in conceptia wilberiana, pentru a judeca gradul de adecvare al corespondentelor.

Sa inspectam tabelul THERAPIES AND THE LEVELS OF THE

SPECTRUM, pornind, de aceasta data, nu de jos, ci din partea de sus:

Pentru nivelul persona terapiile corespondente sunt doua : "Simple Counseling" (consiliere) §i terapie de suport ;

Pentru nivelul Ego terapiile corespunzatoare sunt cinci : psihanaliza, psihodrama, analiza tranzactionala, "Reality Therapy" si "Ego psychology" ; Nivelul "organism total" (sau centaur) are 6 terapii corespondente: analiza bioenergetica, terapie rogersiana, "Gestalt Therapy", analiza existentiala,

logoterapia (V, Frankl), psihologia umanista ; ,

Benzile transpersonale au 4 terapii corespondente: terapiile analitice jungiene, psihosintezaf.Assagioli), terapiile Maslow §i terapiile Pragroff. Nivelul ultim -Con§tiinta unitara- are ca terapii corespondente 6 tehniciinvataturi orientale: Hinduism Vedanta, buddhismul Mahayana, taoismul, islamul esoteric, crestinismul esoteric siiudaismul esoteric.

De ce nu figureaza samanismul §i buddhismul zen? Aceastea doua ni se par cele mai apropiate de.metodologia §i exercitiile recomandate de Wilber!

De ce doar ultimul nivel beneficiaza de terapii tradiponale orientale, in timp ce celelalte niveluri sunt corelatedoar cu terapii occidentale, mai mult sau mai putin convenjionale. Oare intentioneaza Wilber sa combine in viitor cele doua tipuri de terapii, foarte diferite, pentru a fi consecvent cu angajamentul lui de a promova 0 psihologie integrala, fara granite? lata doar cateva intrebari provocate de analiza critica a spectrelor wilberiene. Vom iucerca. intr-un viitor apropiat, sa' ne adresam cu aceste intrebari chiar autorului (probabil prin INTERNET! )

in psihoterapiile wilberiene este clarificatoare ideea de patrundere (breakthrough). Suntem invita]i la 0 metafora revelatorie: 0 clepsidra coniine in partea de sus nivelele spectrului, de la cele inferioare la cele superioare, astfel ca ultimul nivel (constiinta unita = spiritul divin) se atla la punctul de intalnire al celor doua conuri. In conul de jos al clepsidrei este teritoriul infinitului (al eternitatii).

In psihoterapiile transpersonale exista un rol comun cre§terii personale (se lucreaza in grup §i terapia este "unul la unul") §i dezvoltarii spirituale (se Iucreaza in meditatie, rugaciune si ritual).

Pentru a tnlatura orice confuzie privind tipurile de psihoterapii, John Rowan (1992, pp,128 - 129) face urmatoarea ierarhizare :

Exista trei categorii de psihoterapii. Unele terapii nu ating transpersonalul in intregime :

160

Ion Manzat

modificarea comportamentala §i terapia cornportamentala ; - terapia cognitiva ;

- terapia In familie ;

- analiza jungiana (Scoala londoneza) ;

- analiza Kleiniana ;

terapia constructelor personale ; psihanaliza (scoala clasica) ;

- terapia rational - ernotiva.

Alte terapii ating transpersonalul, dar nu intr-un mod sistematic:

- terapia adleriana ; terapiile bioenergetice ; psihoterapia existentiala ; terapie feminists ;

gestalt therapy;

terapie centrata pe client; neopsihanaliza; psihodrama ;

analiza tranzactionala etc.

Si, in fine, exists unele terapii recunoscute ca transpersonale: - biosinteza;

analiza jungiana (Scoala de la Zurich, Scoala Arhetipala) - psihosinteza (R. Assagioli) ;

- psihoterapiile transpersonale: Groff, Lilly, Wilber, Leskowitz etc.

Eric D. Leskowitz (2000) demonstreaza ca hipnoza transpersonal~ este 0 poarta de intrare in trup, minte §i spirit.

In psihoterapiile wilberiene s-au precizat urmatoarele noua puncte de sprijin (reazemuri): 1) Sinele senzorial §i constanta obiectului fizic; 2) Sinele fantasmatic - emotional §i constanta obiectului emotional; 3)Sinele' rep-mind ~i constanta obiectului conceptual; 4) Mintea cu reguli §i roluri §i constanta obiectului social; 5) Mintea reflexiv - formals ~i relatiile reale; 6) Sinele existential §i intalnirea cu lumea ; 7) Sinele psihic §i realuatea extrapersonala ; 8) Sinele transpersonal ~i formele arhetipale; 9) Sinele tar~ forma §i lumea formei. Toate psihorerapiile transpersonale au ca principiu obiectiv eliberarea spiritului (J. Wicker. 2000).

2. Consecinte critice: Urmdrile teoriel transpersonale

a) Spiritualitatea femeii este aparata de miscarile feministe.

(Multe secole 0 traditie feminists a fost suprimata §i negata de institutia b1irb~teasc~. Aceasta traditie venera Marea Zeila: era inaintea zeilor barbati).

Psihologie transpersonala

161

b) Polaritatea masculina

Dumnezeu eel incornonar ("'nle Horned God") este un consort. Ca fiu, ca iubit, uneori chiar ca sot el se afla In relatie cu Marea Zeiia (The Great Goddess).

Arthur Avalon (1978, pg.42) se refera la relatia dintre aspectul static si eel dinamic III ccnstiinta. apeland la tantrism :

"Realitatea implinitd are dOlld aspecte : [1fI1I1 numit S'jva.· aspectul static al Constiintei # 1/1/ altul numit Sak]i, aspectul sail kinetic (dinaniic). Kajj_.~aJsJ.i. tniunecat ca un nor care tun« ri jitlgera, este reprezentat sland $i miscandu-se pe carpal alb $i inert at lui Siva. El este alb ca lluminarea (Prakasa), EI este inert, tntrucat Cs. pura este inactive $i ill odihna, puterea care-l misca este Ea. "

A.Avalon arata c1i §i femeile pot fi ~l! sau mae§tr~_irituali.

Paganismul occidental mentioneaza ferm prioritatea Zeitatii §i relatia esentiala Cll Dumnezeul lncornorat. Femeia este poarta de intrare in vraja (magic), iar barbatul este gardianul ei.

Trei nivele de l11asculiniS~~(J, Rowan. 1992, pp. 189-191):

• Primul este modelul stand~lrd social al barbatului complet. lipsit de lasitare (un "macho");

• AI doilea poate fi numit modelul monistic. care este de obicei in crestere personals ;

• AI treilea este modelul transpersonal care transforms raul intr-un adevar mai adanc,

Primul este tipul conventional care se adapteaza §i i~i joaca bine rolul in societate.

AI doilea are ca scop autenticitatea si schimbarca reala ; poate fi numit nivelul centaur, nivelul Sinelui existential sau al Sinelui real.

Al treilea este transpersonal (nivelul subtil): el cauta mariajul sacru.

c) Trupul

In terapia transpersonala trupul nu este opus §i nici inferior intelectului sau mintii. Apare din nou problema frontierelor. Noi nu avem puterea sa Ie inch idem sau sa Ie deschidem.

Exist~ 0 relatie magica intre sufletele noastre §i trupurile noastre. Una dintre cele mai importante activitati corpora Ie este ~iratia, In mai multe limbi exista acelasi cuviint pentru respiratie si pentru spirit: QI.!f::UI1!£!, ruach, anima, animus, pram!. etc.

Respiratia lucreaza pe 4 niveluri :

1. Fizic schimb de gaze cu mediul ;

2. Emotional - nu ne putern schimba emotiile tar~ modificari ale

respiratiei ;

3. Intelectual - cand incepem sa giindim ni se opreste respirajia ;

4. Sp iritual.

Yoga demonstreaza ea respiratia este in corelatie cu toate nivelele fiintei noastre. Respiratia este legatura dintre constient §i subconsrient, dintre volitional §j nonvolitlonal.

162

Ion Manza:

d) Viziuni creative

La nivel transpersonal noi ne indreptam spre tipul de creativitate in care ceva pare ca vine din afara sut1etelor noastre, Viziunea este ceea ce ne inspira.

Putem evalua 0 viziune sau un insight-intuitie in anumite moduri :

I. A intai sa controlam daca §i 0 alta per soan a are vreo idee care deriva

dintr-o viziune. .

2. Viziunea depinde de 0 logics particulara care poate fi diferita de logica cotidiana, de logica §tiin!ei.

3. Sa reinterpretam teza in contextul social contemporan, prin

examinarea punctului de origine al viziunii.

4. Sa evaluam viziunea In termeni practici : la ce ne foloseste ?

5. Sa urmarim viziunea pana la capat, sa vedem unde ne conduce. Viziunile pot fi inspiratoare §i energizoare dar, uneori, ele pot fl periculoase.

e) Ritm §i dialectica

Jocelyn Chaplin (1988) a studiat constiinta cotidiana (ceea ce putem numi Cs. ego-ului mental) care alearga cu polaritati fixe care se exclud una pe cealalta. Constiinta Zeitei (0 parte din transpersonal) vcde lucrurile ca lntr-un ritm de dans, ca 0 transformare. Astfcl, in loc sa vcdem barbatul ca fiind opus femcii, vcdcm barbatul §i femeia dansand, intersectandu-se.

f) Politeism §i monoteism

Psihoterapia freudiana sustine ca exista un singur Ego, sau rebeli (precum) Karen Horney sau Wilhelm Reich SUSlil1 existenta doar a unui singur Self. Chiar Jung sustine existenta unui singur Sine, iar umanistii prin "Self actualization" demonstreaza ca doar un singur Self este implinit, in toate aceste conceptii inconstientul este devotat monoteismului. (Rowan, 1992,p. 198-199) .

Dar ce este poJiteismul ? Intai, se spune ca exista mai multi zei §i zeite, nu doar unul, Sau daca este doar unul, el ne parvine in multe forme §i cu multe nume. Si aceasta insearnna toleranta, ceea ce corespunde gandirii postmoderne, care are un evident caracter politeist, deschis spre multidimensionalitate.

Cs. transpersonala §i multiplele ipostaze ale Self-ului (total, adanc , transcendent) din psihologia transpersonala, orientare postmoderna, tradeaza 0 gandire politeista.

PoJiteismul se acorda foarte bine cu ideea subpersonalitatilor la care s-a referit John Rowan in 1990.

g) Emergenta spirituala

Christine si Stanislav Grof (1990) au subliniat dificultatile pe care Ie intampina oamenii care patrund prima data in aria experientelor transpersonale. Ei au evidentiat zece probleme specifice care pot emerge din astfel de trairi :

I. Peak experience;

2. Trezirea energiei sarpelui Kundalini ;

3. Experientele din preajma mortii (psihotanatologice) ;

4. Amintirea vietilor anterioare ;

5. Deschiderea spre miturile vii;

Psihologie transpcrsonala

163

6. Crizele samanice :

7. Deschiderea psihica spre paranormal (de ex. poltergeist);

8. Trecerea prin canalul de cornunicare cu spiritele ;

9. intalniri cu ozn-ur i (experiente UFO-Iogice) ; 10. Cazuri de posedare.

in toate aceste experiente, efectele psihoterapeutice sunt benefice. in majoritatea cazurilor; dar exista §i cazuri de subiecti, cu tendinte spre nevroze sau spre psihoze, asupra carora efectul este malefic (pot aparea tulburari remporare, sau se pot aecentua predispozitiile nevrotice).

11) Psihoza

Uneori emergente spirituals poate fi confundata eu psihoza. Clasic, psihoza este 0 maladie mental a grava, caracterizata prin pierderea contactului eu realul §i alterarea legaturii interumane ; contrar nevroticului , care este constient de dificultatile sale personale, psihoticul i§i ingora tulburarile : izolandu-se de lumea exterioara, el l§i creaza un univers privat pc care 11 modifica dupa plac §i in care el este atotputernic.

John Weir Perry, incepand cu 1950, are mari contributii in illtclegerea psihozei ca un proces de descoperire a SineJui. David Lukoff (1988) a scris despre distinctia dintre experienjele transpersonaie sau spiriruale §i psihoza, EI distinge experienje psihotice pure, experiente mistice pure §i trei sau patru mixturi ale acestora. EI serie :

"Avand In vedere perspectiva cross-culturala, ~i daca se acorda atentie experientelor neobisnuite $i daca existii atitudinea positivi: fa/a de sterile tnodificate de Cs. (S. Grof, 1985), psihologia transpersonala poate juca 1I11 rol important in revizuirea psihopatologiei psihozei maniaco-depresive ".

Lukoff arata, apeland la metoda metaforei revelatorii, ca psihoticul §i misticismul se afla in acelasi ocean: psihoticul se ineaca, in timp ce misticul inoata. Astfel Nelson (1990) intemeiaza psihiatria transpersonala sau psihiatria spirituala.

3. Critica # viitorul psiholagiei transpersonale

Behaviorismul §i materialismul : mintea este 0 funcue a creierului, de aceea fenomenele spirituale §i transpersonale nu pot fi aceptate de pe pozitii riguros §tiintifice ;

Psihologia cognitiva §i psihologia computalional~: se demonstreaza ca tot ceea ce este cognitiv poate fi restituit In software si hardware §i nu

mai ramane loc pentru spiritual; ---

Neurofiziologia creierului: teoria spune ca mintea este 0 functie a

. creierului, in general, §i a cortexului cerebral, In particular. Fi1ra creier nu exists minte. Aceasta este 0 simpla ecuatie, care nu este intotdeauna adevarata, Recent, cercetatori ca Mott Laing, Emerson, Chamberlain au scris despre "constiinta celulara" !

Critica cre§tina sustine caprin transpersonal oamenilor Ii s-a oferit un gen de spiritualitate substitut, care li conduce gresit §i ii indeparteaza de adevar Pericolele drumului spiritual (apud Charles Tart, 1975):

164

Ion Manzat

a) amagirea : responsabili sunt inflatia Eului si lipsa umilintei ;

b) hiperintrospectia ~i constilnta de Sine il lmpiedlca pe om sll se bucure de divinitate ;

c) quietism (autolinistire) : quietistul devine total pasiv, in contrast cu actiunea inteligenta ;

d) individualism §i orgoliu: subiectii cred ea pot face totul tara instructor §i

tara grupul de suport ;

e) fakirismul psihologic raceste §i diminueaza spiritul ;

f) dispretul pentru lumea reala ;

g) fixatie ~i fanatism ;

h) infumurarea ;

i) exists pericolul abaterii de la normalitate. • Viitorul psihologiei transpersonale

in ultimii zece ani termenul transpersonal a. cllplltat 0 mare frecventa §i a intrat in vocabularul psihologiei. Orientarea transpersonala nu mai poate fi ignorata nici de catre adversari, care la tnceput au respins-o, pentru ca ulterior s-o critice selectiv.

Aproape toti psihologii contemporani recunosc di PT este 0 prelungire , 0 aprofundare a psihologiei umaniste. Mai ales dad! avem in vedere cli A. Maslow este fondatorul psihologiei umaniste §i, deopotriva, al celei transpersonale.

REALIST IDEALIST
Umanist Transpersonal Umanist Transpersonal
~- Teisl Mislic Teist Mistic Ateist Teist Mistic Teist Mistic
~ .. Tao Maslow
Same May Zen Wilber Sf. loan (in final)
Mahrer Tillich James Jung Perls Rogers Al Crucii Shankara
Feuerbach Marcel Nietzche Ramanuja Eckhart - Relajia psihologiei transpersonale cu psihologia umanista (dupa criteriul realist lidealist) dupa Ken Wilber-

Criticata sau elogiata, psihologia transpersonala este considerata astazi ca a patra forta care se va dezvolta in viitor, Tot mai multi oameni, tot maimulti psihologi recunosc despiritualizarea fiintei umane in conditiile supraindustrializarii §i supraconsumului. De asemenea, metodologia cercetarilor psihologice stagnase la un moment dat. Ori, psihologia transpersonala este 0 speranta a renovarii metodologice in scopul studierii existeutei spirituale §i a omului integral. Ken Wilber spera in viitorul psihologiei integrale care va lncerca 'marea aventura a spiritualizarii psihismului uman.

4. Ipostazele Sinelui din perspeaiv« transpersonalii (recapitulare)

Sinele este unic, central ~i indivizibil. Nu este corect sll ne referim la mai multe Self-uri, ci doar la diverse ipostaze ale Self-ului unic.

Psihologia transpersonala a adancit, mai mult decat toate orientarile anterioare, problematica Sinelui,

Psihologie transpersonala

165

Sanislav Grof s-a referit la Sinele total;

John Lilly s-a referit la Sinele adanc din "centrul ciclonului" ;

A Ken Wilber studiaza Sinele transcendent, din inllltimile spiritului.

In toate aceste ipostaze Sinele este sinteza corp-minte-psihic, este ~lul nedivizat ~i necompus, infinit ~i etern.

5. Rezumat

• Pentru fiecare nivel din spectrul wilberian al constiinjei exista corespondente psihoterapii : ideea de patrundere este elasificata prin meta fora clepsidrei.

• J. Rowan ierarhizeaza psihoterapiile in trei categorii : a) care nu ating transpersonalul in intregime : b) care ating transpersonalul tangential; c) psihoterapii transpersonale.

• Sunt discutate consecintele critice si urmarile P.T.in diverse planuri : - spiritualitatea femeii ;

- polaritatea masculina ;

- trupul (respiratia) ;

- viziunile creative;

- emergenta spirituala ;

- psihoza intr-o noua perspective (psihiatria spirituala) etc.

• Psihologia transpersouala este criticata din diverse directii : behaviorism, psihologie, cognitiva, neurofiziologie, crestinism etc.

• Sun! prezentate 9 pericole ale experientelor spirituaJe (Ch. Tart).

• Psihologia transpersonala nu este 0 moda trecatoare, ci un domeniu al viitorului prin care se va renova metodologia psihologica si se va respiritualiza Fiinta umana.

BIBLIOGRAFIE

Ken Wilber - No Boundary. Boston & London. Shambhala. 1985;

Viktor E. Frankl - The Doctor and the Soul. Fran I Psychotherapy to Legotherapy. Penguin Books

ltd .. 1973; .

R. Assagioli - Transpersonal Development. The Dimension beyond Psychosynthesis. New York. TIle Aquarian Press. 1991 ;

Rene Guenon - "Omulsi devenirea sa dupa Vedanta". Bucuresti, Ed. Antet, 1995 ; John Rowan -The ranspersonal. London & New York. Routledge. 1992;

Arthur Avalon - Shakti and Shakta, New York, Dover, 1978;

M.A. Descamps, M. Cazenave A.M.Filliozat - Les Psychotherapies Transpersonelles Lavaur,

Editions Trismegiste, 1990; .

Charles Tart (ed.) - Transpersonal Psychologies, London, Routledge, 1975; "

Eric D. Leskowitz (ed.) - Transpersonal Hypnosis. Gateway to Body. Mind and Spirit. London & New York, ere Press. 2000;

Susana A. Hassan- Schwartz Galle - Hypnosis, Yoga and Psychotherapy, in Eric D. Leskowitz (ed.), :WOO; Joseph Wicker - Spirit Releasernent Therapy, in : Eric D. Leskowitz (ed.), 2000, op.cit.

PARTEA A IV-A

. - PERSPECTIV A ROMANEASCA -

XVI- XVl/- XVIII 0 posibilii viziune transpersonaiista asupra Spiritului Arhuic romiinesc

1. Trans-personalul din eele patru mituri esentiale roinanesti - Balada Miorita ..

- Mesterul Manole ;

- Baba Dochia ..

- Zburdtorul.

2. Marea treeere: riturile mortilor

3. De la Zalmoxis la .. Cimltiru! vesel" de la Sapdn/a

4. Ursita $i preursita (Mihal Eminescu}; ursitoarele

5. Taramut celdlalt, Apa Satnbetei. Yalea pliingerii (P. Ispirescu)

6. Rezumat .

7. Bibliografie

Psihologie transpersonala

171

1. Transpersonalul din cele patru mituri esentiale romitnesti

a) Motivul mioritic: madul transpersonal romanesc de raportare Iii FiiQ.@

Miorita sau Oaia nazdravana este animal oracular In mitologia romsneasca, Atributele transpersonale ale baladei sunt intrevazute in :

- cosmizarea §i transcenderea ciobanului asasinat : suntem introdusi intr-un

cosmos liturgic, plin de taine ; .

- seninatatca daclca in fatn mortii : Moartca este 0 (,lnara mlreasa §l nu 0

baba neagra cu coasa ill lIulna ;

- visul lucid al Paradisului: "Pc un pieior de plai/Pe-o gura de rai" ;

- solidaritatea mistica intre om §i natura (M. Eliade) ;

- comunicarea oii nazdravane nu este 0 simpla instiintare , ci 0 revela\i!:

oraculara, dupa care pastorul i§i preface nenorocul intr-un mister sacramental feeric care "Ii perrnite sa triumfe asupra propriului destin" (M. Eliade.1995,pp.233-265);

- este implicit un "cre§tinism cosmic" §i un arhetip al religiei daco-getice ;

- spatial concreto profan este convertit intr-un timp abstract, cosmic;

asistam la absorbtia spatiului de catre timp ("eternul prezent" - in psihologia transpersonala) ;

- Lucian Blaga descifreaza in Miorita 0 transfigurare a rnortii §i considera "dragostea de moarte" 0 caracteristica a spiritualitatii romanesti ;

- post-existenta, casatorie postuma, "nunta mioritica" prin care ernul este reintegrat Naturii;

- "oaia" simbolizeaza trupul, iar .. ciobanul" - suflet omenese (Adrian Foehi, 1964);

- H. Sanielevici (1931) credea ca ciobanul amenintat sa fie ucis l-ar intruchipa pe Zalmoxis, In cadrul unei "ueideri rituale" anuale.

b) Me§terul Manole - rostul sacru al mortii creatoare

Trasaturile transpersonale ale mitului Mesterului Manole sunt mai evidente decat in mitul Mioritei nazdravane. Ele au fost reliefate eel mai pregnant de catre Mircea Eliade in lucrarile : "Me§terul Manole" (Iasi, 1992) !ii "De la Zalmoxis la Genghis - Han" In cap. V intitulat "Mesterul Manole §i Manastirea Argesului".

- Mitul romanesc ia nastere din zbuciumul nostru spiritual si din sinteza rece a legilor destinului (V. Kernbach, 1995,p.359);

- Sut1etul romanesc se recunoaste in mitul sacrificiului suprem care face sa dureze 0 opera construits de mana omeneasca. fie ea 0 catedrala, ° lara sau ° coliba (M. Eliade, 1992,p. 44);

- in "Me§terul Manole" exista 0 conceptie arhaica asupra mortii ; valorificarea mortii rituale, singura moarte creatoare, este un mit central al spiritului romanesc ;

172

Ion Manzat

- Balada este reductibila la un arhetip: nirnic nu poate dura pana cand nu se sacrifica un suflet (zidirea de vie a Anei) ;

- Este impresionanta si transpersonala moartea Mesterului din final: zborul de lear al Mesterului era singurul sau mijloc de a-si regasi sotia. Nu pentru ca a murit ~i el. ci pentru ca si-a intalnir 0 .rnoarte violenta" care i-a ingaduit, fie ~i sub forma izvorului care a inceput sa curga pe locul unde s-a pravalit el, Sa ramana aproape de sotia sa, mai precis, sa existe pe acelasi nivel cosmic in care exista ~i consoarta lui. Nu orice fel de moarte l-ar fi apropiat de sotia jertfita ; daca, de pildll, Mesterul ar fi murit banal, de moarte buna ~i ar fi fost inmorrnantat chiar in cripta manastirii nu este deloc sigur ca si-ar fi regasit sotia (M. Eliade. 1992,p. 110);

- "insuflelirea" unci cladiri prin jertfirea unei fiinte dragi presupune un transpersonalisrn superior ~i neconventional, pentru ca se refers la trecerea sut1etului §i spiritului acelei fiinte din corpul.sau de came In corpul de piatra al c1actir}i. Cu aceste cuvinte, fiind jertfit. prin moartea sa rituala i~i schimba corpul. In aceasta transformare consta creativitatea mortii Anei. Ea nu vine sa .Jocuiasca" in cladire, ci se .,1ntrupeaza" in ea. Viata de dupa moarte va continua intr-un nou corp, arhitectonic. Astfel, s-a putut vorbi de Biserica crestina ca despre un corp mitic allui Iisus Hristos ;

- Moartea eroica, a lui Manole si a consoartei sale, ca moarte rituals este creatoare deoarece continua viaja, chiar 0 sporeste, in limp ce 0 moarte naturala incheie ceea ce era deja consumat ;

- Soarta sotiei Mesterului este in perfecta concordanta cu mitul ~i etica reintegrarii. Este 0 cosmizare mioritica. de unde deriva §i iurudirea celor doua balade. Abandonandu-si trupul omenesc §i dobandind un corp arhitectonic, ea ramane in orizontul spiritual al miturilor cosmogonice §i a metafizicii care 0 implica acestea ;

- Dad; 0 casa l11tali~eaza 0 imago mundi ~i este construita dupa modelul cosmic. atunci suflerul care vine sa 0 locuiasca, sa 0 faca vie .§i durabila se insereaza In icoana lumii. ..Insuflelirea" constructiei prin jertfirea rituala este in acelasi tirnp, 0 reintegrare In Cosmos. Departe de a fi "izolatl1", sotia Mesterului i~i continua existenta pe un nivel cosmic in care integrarea este mai usoara, acest nivel corp arhitectonic - ingaduind 0 certa omologare intre microcosmos §i macrocosm. Legaturile atar de organice intre casa, om §i Cosmos se explica prin credinte care au derivar, direct sau lateral, din mitul cosmogenic, din anthropocosl1los (M. Eliade, 1992,p.126-127);

- Conceptia aceasta a "moqii crearoare", cu toate implicatiile ei stravechi, a fost acceptata §i transfigurata de crestinism. Cea mai creatoare rnoarte din istorie a fost moartea lui Iisus Hristos, al carui rost era mantuirea lumii, M.Eliade (1992,p. 133) ne avertizeaza ca, chiar daca am fi ispititi sa consideram mitul cosmogonic ca una din multiplele transfigurari ale crestinismului, deosebirea intre patimile Mantuitorului §i jertfirea rituala a "Anthropocosmosului" este evidenta. in timp ce toate fiintele jertfite mor ca sa traiasca glorios in altceva, mai semnificativ §i mai putin

Psihologie transpersonala

173

efemer, Mantuitorul reinvie, adica renaste in EI insusi. Autonomia aceasta absurda este inca 0 dovada a dumnezeirii lui Hristos, care reinvie in eternitate §i totusi in "forma" umana, Ideea de moarte creatoare se incadreaza viziunii care 0 aduce cu sine crestinismul,

- Mitul Mesterului Manole contine un adevar esential, din perspectiva psihologiei transpersonale: sOlia sacrificata este existenta terestra a constructorului, opera fiind existenta lui cosmica si transcendenta, In lupta dintre om §i destin, destinul nu izbuteste sll distruga decat factorul terestru (trupul), nereusind sa lmpiedice realizarea scopului sacru spiritual (opera).

M. Eliade (1992,p. 130; 1995, p.200) intreprinde 0 interesanta analiza comparativa a celor doua balade. Aceste doua creatii ale geniului poetic romanesc au ca motiv dramatic 0 .moarte violenta" cu seninatate acceptata. Aceasta conceptie metafizica (si profund transpersonala) deriva din faimoasa bucurie de a mud a getodaciJor. Ambele mituri poarta In miezul lor 0 valorizare transpersonala a mortii, In nici una prezenta mortii nu este negativa ~i nu este un sfi\r~it. Moartea din Miorita este 0 calma intoarcere "langa ai sai". Moartea din Me§terul Manole este creatoare ca orice moarte rituala care este Intampinat;l cu bucurie.

c) Baba Dochia este 0 semidivinitate meteorologica, purtatoare a prognozelor populare asupra schimbarilor vremii, pe pragul de trecere de la iama la primavara. Dupa mitul romanesc, Baba Dochia era 0 batranica plecata cu oile Ja munte, imbracata Cll 9 cojoace ; vremea a inceput sa se incalzeasca si, plouand zilnic, Baba si-a lepadat in fiecare zi care un cojoc pan a cand, in ultima zi, un lnghet brusc a degerat-o, lasand-o in chip de stlna de piatra pe munte, impreuna cu turma sa de 20 de oi. Dimitrie Cantemir descrie 0 "stltuie" de pe Ceahlau, din varful caruia, numit ~i azi Dochia, un pisc "ce se ridica foarte mult in ina Iii me ca un turn, porneste la vale un parau cu apa foarte limpede §i, rostogolindu-se cu mare vuiet printre stanci, se arunca in raul Tazlau." ("Descriptio Moldaviae", cap IV).

Literatura secolului al XIX - lea inventeaza un pseudomit al fiicei imparatului Traian care incearca sa se identifice, in numele popular Dochia (de origine slava crestina : Evdokia), sirnbolul Daciei stramoseseti (Dakia),

Din conceptia populara, cele 9 zile sunt intre I si 9 martie ale fiecarui an, fiind numite zilele Babei sau Babele (sotii sau iubitii femeilor i§i aleg care 0 zi din acest interval: daca este 0 zi frumoasa inseamna ca femeia are suflet sen in §i bun, plin de dragoste, in caz contrar, sufletul este intunecat ca vrernea).

Din perspectiva transpersonala sunt evidente transcenderea §i cosmizarea Babei Dochia. Trupul §i sufletul Babei se eternizeaza, transformandu-se in standi' ori, psihologia transpersonala este 0 pledoarie pentru spiritualizarea, si de;i eternizarea psihismului uman.

d) Zburatorul este 0 tigura erotica din mitologia romaneasca (gresit confundata uneori cu Zmeul), inchipuita ca un tanar, frumos §i infocat barbat brun care vine in zbor noaptea, intrand pe fereastra sau pe horn la fecioare §i chinuindu-le cu sarutarile §i cu dragostea lui. 0 buna caracterizare face Dimitrie Canternir ("Descriptio

174

10/1 Mdnzat

Moldaviae"): "Zburlitorul este 0 naluca, un tfll1ar foarte frumos, care patrunde noaptea Ia fete, dar mai ales la neveste de curand maritate, tara a putea fi vazur de altii, chiar daca II pandesc, §i le spurca toata noaptea cu iubiri neingaduite". Zburatorul are 0 imensa fortii de seductie §i abuzeaza de partenera adesea peste limita suportabilitajii, omorand-o (vezi poezia lui Ion Heliade Radulescu),

Incercand din nou 0 interpretare transpersonalista §i psihanalitica totodata, mentionam 0 interesanta explicatie populara ; intuind caracterul oniric al mitului, arata di Zburatorul se intrupeaza din dorul sau din visul de dragoste, anume in formele fizionomice stricte ale omului dorit, erosul insusi decurgand din SOl11n. De structura evident onirica, mitul Zburatorul este un produs al imaginatiei fetelor. Aparitiile de Zburator pirimorf (vapaie eu cap uman) sunt mentionate rar. Vindecarea de Zburator se face prin descantece §i fumigatii cu anumite ierburi (vezi: Incubus §i Succubus. Ef V. Kernaback, 1995,p. 263).

2. Marea trecere: riturile monitor

Ion H. Ciubotaru in "Marea trecere. Repere etnologice in ceremonialul fUJ1ebru din Moldova" (Bucuresti, 1999) arata ca in mentalitatea arhaica, moartea nu este privita ca un sfar§it, ca 0 disparitie in necunoseut, ci ca 0 treapta care asigura trecerea intr-o alta stare. Se regaseste aici viziunea populara romaneasca asupra neamului, socotit ca un intreg din care prima jumatate se afla In lumea pal11antului, .Jumea alba" sau .Jumea cu dor", in vreme ce a doua jumatate I§i continua existenta pe plan mitic, in misterioasa lume "de dincolo" a mosilor §i stramosilor.

Eveniment crucial in existenta omului, moartea este numita de etnologi marea trecere, un mit fundamental aflat in stransa conexiune cu psihotanatalogia transpersonala (R. Moody, S. Grof&Christine Grot).

Riturile funebre pastreaza pima astiizi in compozitia lor conceptii stravechi asupra interrelatiilor trup-suflet §i decedat-Ol11 viu. Practicile funerare sunt incadrate (cf. Arnold van Gennep, 1909) in trei categorii : de separate, de trecere §i de integrare.

in categoria riturilor de separajie sunt cuprinse toate practicile §i gesturile pe care satul traditional Ie infapruieste, incepand cu agonia suferindului - etapa dominata de semnele prevestitoare de moarte - §i terminand cu momentul in care convoiul funebru se pregateste de ultimul drum. Este, poate, cea mai importanta etapa a intregului ceremonial funerar, pentru ca in acest interval de timp, dupa cum atesta mentalitatea arhaica, defunctul poate deveni foarte primejdios. Aflat lntre cele doua lumi, defunctul se gaseste acum in ipostaza "mortului-viu". EI soar putea reintoarce in chip de strigoi, pricinuind tot felul de neplaceri familiei §i prietenilor.

Ion H. Ciubotaru (1999,pg.21-35) se refera detaliat la simbolistica viselor funeste in care apar vedenii §i presimtiri. Unele vise sunt teorernatice : ele reproduc 0 secventa a ceremonialului funerar traditional: lurnanari aprinse (PrajaBacau), prapuri, steaguri de inmormantare (Ulma-Suceava), femei despletite (Brosteni), icoane §i cruci (Iorcani-Iasi), facutul colacilor pentru 1110rt (GladuSuceava), biserica "in care intri §i nu mai poti iesi" (Maseurei-Vaslui), "alghie de scaldat mortii" (Pruntiseni- Vaslui) etc.

Psihologie transpersonala

175

$i mai importante sunt visele alegoricecare vehiculeaza simboluri

arhet~p~le des crise. de C. G. lung (vezi: 1. Manzat §i M. P. Craiovan, 1996). Imaginile cele 11131 frectvente sunt cele legate de mutarea in casa - mormant sugerata in vis prin casa noua (Bogza-Vrancea) , calcatul lutului pentru faCU; chirpici (Agafton-Borosani), casa proaspar varuita (Buciumi, Deleni-Bacau).

Un trecut mort, stins din amintire, reinvie in vis readucand din· valurile vremii eresuri stravechi. De la inceputurile comunitatilor agrare, moartea a fost asimilata cu secera~ul granelor, cositul fanului (Moartea are 0 coasa in mana) §i cu pregatirea ogorului pentru un nou semanat. De aici s-a iscat visul prevestitor de moarte legat de muncile ogorului: araturi proaspete in fata casei (Agaftoni, Esanca, DUJ:l~l1i-Bot~,?ani), prasitul porumbului (Ciohorani-Iasi), "care poloage semanate, alarm 1110rtl (Sendresti-Bacau) etc.

In vis apar constant anima le care odinioara erau considerate a avea rolul de a conduce sufletele mortilor pe cealalta lume : vaca neagra, boul negru, ursii etc.

.. ~in vi:c §i vedenii sau prevestiri reiese 0 trasatura arhetipala §i transpersonala a spIrl~IUJ rom~nesc, pentru care nu exista ruptura existentiala intre lumea de aici si cea de .dU1col~, CI numai "0 punte si-c varna", Mircea Vulcanescu (1991, p.109-110) scna:" DIl1col0 nu inseanuta propriu-zis in afara, ci altfel. Cei de aici tree uneori dincolo)n vis ori In trezie. Cei de dincolo staruie pe aici.-"-

In categoria riturilor de trecere sunt importante: constituirea convoiului fun.e?ru, ultin:ul drum §i reflexele traseului mitic, Insemnarlle rituale din care cea mal interesanta este "nunta mortului".

Multe din practicile infaptuite in perioada "desprinderii" defunctuJui de lumea celor vii au §i rostul de a pregati etapa urmatoare - de trecere - care ?ebutea~~ cu momentul scoaterii sicriului din casa §i se incheie odata eu savar§irea lI1humarn. Decedatul are acum statutul de mesager intre cele doua lumi. Prin int~rmediul. sau, li se transmit celor ce au raposat anterior vesti ~i chiar unele oblecte. (scrisori, unelte, imbracaminte etc.).

. In fin~.: in riturile de integrare sunt importaute : demcnologia mortii §i ri-

tunle de ~unfIcare a spatiului contagiat, cercurile temperate §i spatiale (intervalul celor 40 zile), cultul stramosilor,

Indeplinirea eu grija a tuturor riturilor necesare la inmormantari arc ca rost §i evitarea aparitiei sutletului ratacitor §i nociv pentru comunitatea celor vii. Taranul rOI1:an pastreaza l.n .subcol1§tient teamade intruparile demon ice pe care lear ~rovo~a lncalcarea ~~tlllllor funerare. In fond, este yorba de persistenta celei mal veclu forme de religie, reprezentata de cultul mortilor,

~ormele contemporane a credintelor in stafii, noroi §i strigoi nu fac decat sa ~o.n~JI1ue acea ~resimlire arhaica a existentei "vaga §i indecisa a fiinjei umane ~nVlzlbI1a, dar BU imateriala " pe care 0 are sufletul dupa moarte. Papturile strand :scate d.e ~nele anomalii in derularea coreeta a 'ceremoniei mortuare sau de l~calca.n e~lce grave sunt "srimele mortii", moroii §i strigoii, In conceptia crestll:a: sm~clga§ul este condamnat sa rataceasca intre cele doua luni pana la imphl1l~ea timpului pe car~ l-ar fi trait In mod normal . Sufletele copiilor se crede ca su.n~ 111 forma de fluturi. Poate de aceea.in Moldova, mai multe feluri de fluturi Il1ICI de noapte poarta numele generic de strigoa§i.

176

Ion Manzat

La iumormantarile romanilor se boce§te: bocitoare specializate plang recitand, cantand texte consacrate. Bocetul a fost initial 0 incantatie Impotriva contagiunii mortii ~i. implicit a cadavrului, 0 actiune rituala circumscrisa unui orizont mitlc, un mijloc de protectie a comunitatii lovite de disparitia .unuia dintre mernbrii sai. in acelasi timp, bocetul a preluat unul din momentele de varf ale crizei psihice, provocand sentimentul suferinjei, determinandu-l sa se disciplineze in matca sa structurala. Valoarea cathartica a bocirii esteresimtita cu acuitate ~i astaziin spatiul etnocultural romanesc,

3. De la Zamolxis la "Cimitirul vesel" de la Saplinfa

Zalmoxis inaugureaza 0 noua epoca de tip escatologic in lumea geto-dacilor.

"Revelatia " pe care el le-o aduce este comunicata prin intermediul unui scenariu mitico ritual al "mortii" (ascultarea) ~i al "reintoarcerii" pe parnant" (epifania) ; este stiut ca el a stat 4 ani ascuns Intr-o greta, dupa care a reaparut la suprafata cu mesajul imortalitatii sufletului ~i a postexistenjei fericite. Dupa moarte numai sufletul, principiul spiritual, II lntalneste pe Zamolxis, care li asigura 0 postexistenta fericita intr-o lume de dincolo, de tip paradisiac (M Eliade, 1995, pp32~60).

Herodot (N, 94-96) scrie: "La fiecare patru ani arunca sortii ~i intotdeauna pe acela dintre ei pe care cade sortul it trimit cu solie la Zamolxis, incredinjandu-i de fiecare data toate nevoile lor. Trimiterea solului se face astfel: cativa dintre ei, asezandu-se la rand, tin cu varful in sus trei sulite, iar altii, apucandu-l de main! ~i de picioare pe eel trimis la Zamolxis, 11 leagl:lnl:l de cateva ori ~i apoi, flkandu-i vant, 11 arunca In sus peste varfurile sulitelor. Daca in cadere trimisul moan! strspuns, rl:lman incredintati ca zeul Ie este binevoitor; dad nu moare, atunci 11 invinuesc pe sol, hulindu-! ca este un om rau ; dupa ce arunca vina pe el , trimit pe altul. Tot ce au de cerut li spun solului cit mai e in viata "(M. Eliade, 1995, p 57).

Dacii se bucurau in fata mortii, fiind incredintati cii sufletul lor se duce la Zamolxis,ln lumea ferieirii. Cand murea un dac, prietenii ~i rudele lui se bucurau jucand hora, Soldatii care mureau in razboi lnainte de a-si da duhul luau un pumn de pamant pe care-I puneau pe piept si apoi mureau razand, cu ochii larg deschisi privind la bolta cerului. Dacii radeau in clipa mortii, lata un arhetip care le era specific.

Acest arhetip dacic, al bucuriei in faja mortii, nu a disparut cu totul in neamul romanesc, pe parcusul celor doua mii de ani. Arhetipul a supravietuit ~i se manifests $i astazt cu vigoare in Oas, ill "Cimitirul vesel" de la Sl:Ipanta, singurul cimitir vesel din istorie , 0 geniala inventie a spiritului romanesc, Taranii din Sapiin(a au construit un cirnitir nemaiintalnit, in care. daca intri ~i vizionezi crucile pictate in culori foarte vii ~i citesti versurile de pe cruce, foarte hazlii, te starneste rasul : uneori rasul te tnsoteste si dupa iesirea din cimitir. Aceasta veselie §i bucurie intr-un cirnitir tradeaza lipsa fricii de moarte, 0 acceptare sen ina ~i optimista a.acesteia, 0 incredere dacica in fericirea vietii de apoi:

Psihologie transpersonala

177

4. Ursita # preursita (Mihai Eminescu); ursltoarele

Ursire lnseamna a meni, a hotl:lrfl dinainte soarta cuiva. Preusrire esie ceva din spatele acestui destin, ceva ce seamana cu Moira la romani, careia §i zeii i se supun . Nu este lipsit de interes sa revenim la Miorita, un fel de "moira" autohtona. Oaia nazdravana stie pre-ursita ciobanului moldovan, stie intamplarile, inainte ca acestea sa fie puse la cale. Ciobanii cei doi hotarasc acum ca sa faca omorul azi pe la apus de soare. B.P. Hasdeu observa ca numai limba rornana are terrnenul asfintit pentru soare, venind din latineste (ad sanctos - la sfinti ). Soarele lnsusi, fiind un zeu (Helios), merge sa se odihneasca "ad sanctos", la sfinti (asflntit). in acest context sacrificarea ciobanului "pe la apus de scare" ar veni sa intl:lreasca intrarea lui in lumea zeilor-sfintilor. Mioara pre-urseste pentru di are cunostinta de aceasta intamplare a intamplani cu trei zile inainte.

Acest sens al preursirii se regaseste la Mihai Eminescu, in Scrisoarea a V-a (Dalila) §i in poemul Te duci, partie de exersare pentru Dalila. Pygmalion §i Orfeu, spune Scrisoarea a V-a, se straduiesc sa dea viala statuii de marmura ; si ei vor reusi, statuia prinde viata, dar niei unul nu-i poate control a ursita; de cum se incalzeste marmura, de cum prinde duh omenese, ea "se duce", este sup usa Jegilor interne. Pygmalion nu-si invie eonsoarta • ci da numai viall:l, trezeste piatra la simtire dar nu-i poate confisca simtirile. Putem fi stapani pe destin, ne spune Eminescu, putem "lua destinul in propriile maini", dar nu avem nici un fel de control asupra preursitei, asupra destinului din spatele destinului (N. Georgescu, 1998, pg.90 -91). intrevedem aid un gen de transpersonalism la puterea a doua. care penetreaza taramul magicului.

Ursitoarele sunt zane ale destinului, in numar de trei - rar sapte sau noua - toate fecioare stabilind ursita pruncilor (in prima noapte sau in primele trei nOPIi. mai rar in a cincea sau a saptea noapte) pentru toata viata : au atribuite diferentiate : una toarce, alta deapana, a treia taie firul viejii omenesti (V. Kernbach 1995. p648).

Dupa 0 traditie, in epoea arhaica oricine putea sa vada ursitoarele, apoi nu le-au mai putut privi decat moasele. "Procedeul" de ursire, asa cum s-a transmis din "mintea stramosilor nostri carunti", este aeesta: ursitoarele se sfatuiesc , apoi una (de obicei, cea mai batrana) rostesre soarta pruncului . Intrucat se crede ca ele coboara in casa pe horn, Ii se lasa decusara pe masa daruri (panza. paine. sare, lana. apa, untdelemn, bani, uneori oglinda §i pieptene, rareori yin §i neaparat lumanari §i busuioc) pe care a doua zi Ie ia moasa, La nastere, moasa recita 0 invocatie : "Sfintelor/Bunelor/Sa va aduca Dumnezeu curate/ Luminate/ Bune ca painea/ Dulci ca mierea/ Si line ca apa". Oamenii nu au dreptul sa asculte cuvintele ursitei, existand, ca amenintare pentru indiscreti, credinta lntr-un blestem cu care a treia ursitoare incheie actul ursirii: "Cine ne-a ascultat lntru furis, de mana pruncului sl:l moara".

Uneori, cele trei ursitoare se numesc : Ursitoarea, Soartea, Moartea (cf.

Numelui celor trei Parce romane : . Nona, Decuma, Morta). Deczia lor este socotita definitiva. neputand fi modificata nici de sfinti. in unele zone folclorice romanesti se

178

1011 Mtmzat

face referire §i la Cartea Ursitelor (Cartea Vietii sau Carlea Zilclor), al carci text il canta sau 11 citesc in fata pruncului, prevestirea neputand fi auzita decat de na§a.

in miturile romanesti ale destinului ursirea nu are caraeter de predestinare absoluta, infailibila, deoarece ea ofera adesea §i alternativa rnenirii ; astfel , Voinicul - eel - cu cartea - in - mana - nascut (col. Petre Ispirescu ) trebuie sa fie rapit cand implineste 12 ani, dar "daca va scapa", va ajunge imparat; prin urmare, judecand din perspectiva transpersonala, destinul este ursit In structura lui larga, nunajele componente depinzand totusi de "liberul arbitru" sau de "sprijinul local". persoanei ursite lasandu-i-se un coefieient de autonomic §i unul de hazard.

Ursitoarele sunt inchipuite de obicei ca fecioare batrane, taciturne §i incoruptibile, cu privirea grava, -cu parul lung §i carunt, despletit.

5. Tiiriimul ceiiilatt; Apa Siimbetei; Valea Pllingerii (Petre lspirescu)

Tarfltllul ccl1l1alt este 0 notiune folclorica, indicand - ill conceptia despre lunule duble sau universurile paralele - universul transuman sau transpersonal, mai rar lumea infernala. In sens larg, este intotdeauna 0 nojiune htonica (subpamantesc, subteran), nu este niciodata ceru!. In sens special (mai ales In basmele fantastice, poate din izvor dacic) , taramul celalalt ar putea sa fie §i interiorul muntelui ascuns in care se retragea Zalmoxis.

in basmul roman esc "Tinerete fara batranete §i viala fara de moarte" (Petre Ispirescu) este un tarfllll fabulos, accesibil prin translatia in timp "relativist" (V. Kernbach, 1995, pp 608-609).

De regula, pe taramul celalalt nu se trece simplu, ca de pe un teritoriu geografic pc altul, nici prin ascensiune mistica ori mecanica, asa ca de pe pamant in eer, ci aproape intotdeauna prin transgregare magica, printr-un efort de transpersonalizare.

In mitologia romaneasca exists locuri anonime (considerate conventional drept tararnul celalalt) unde stapanesc animale fabuloase, uneori un Zmeu, alteori Pasarea Maiastra, sau sunt teritorii paraterestre cu atribute specifiee: Ionica Fi!tFrumos, dupa ce a ajuns pe un pise de munte, unde doar la amiaza mai soseau putine raze de soare, fiind "capatul lumii acesteia", patrunde in "gura unui vartej de vale neguros" §i dupa un pelerinaj indelungat, zariad "adanc sub dan sui 0 mica raza de lumina" (ar putea simboliza "Sinele adanc"), se apropie de sursa luminii: "0 masa cu 0 singura roata care se invartea grozav" (basmul Ileana Cosanzeana,din cosita floarea-i canta, noua Imparatii asculta, col. Miron Pompiliu, 1872); alte taramuri sunt fie suspendate cvasiaerian ("manastirea CaluGastru, inrr-un pai reazema §i intr-un par spanzura "), fie terestre, dar strict initiatice (Manastirea Alba, din "al marii negre prund", construita de Sfantul Soare, cu aceste repere; "uici de larga nu-i prea largat Far-cuprinde lumeantreaga/ Nici de nalta nu-i prea nalta;' Far-cu turnul sus la nori ").

in genere, pe Celalalt Taram locuieste tot ce nu este omen esc : zanele, zmeii, balaurii, spiritele , fapturile teratologice (animale sau vegetale).

Psihologie transpersonntn

179

:\pa S;lml]£t_e_l este "Apa Mortilor", un Rau infernal care se revarsa in lad, prezent in mitofolclorul romanesc, patronat de Sfanta Sambara. Apa Sambetei -;-e cateva insule, numite OstroaveJe Albe. pe care traiesc Blajinii (oameni primordiali).

Apa Sambetei izvoraste din radacinile Bradului Lumii, ca apa curata ~i iuconjoara Pamantu] de noua sau de sapte ori , iar dupa ce a ajuns In lad, se transforma intr-un rau de t1acari. Elena N iculita- Voronea in Datinile qi credintele poporului 1'0111<111 (Cernauti, 1903. p.1002) ne spune: "La capatul lumei se ~t1a Apa Sarnbetei. de aceea necontenit fierbe si nu mai are stare, pentru ca e matca tuturor apelor ( ... ) ea imprejura pamantul ca un gard ".

Valea Plangerii este un teritoriu anihilant, 0 zona tabu, care desparte lumea umana de lumea realists a zane lor ; acest tllram este dominat ~i controlat de zana aternporala, numita Tinerele fara batrane\e §i viala tara de moarte, al carei nume coincide cu denumirea teritoriului ei paradoxa I : Tinerele tara batrfmete.

Strllbatand Valea Plsngerii, contrar recomandarilor date de zane, antrenat in aventuri vanatoresti, eroul din basmul lui Petre Ispirescu simte Indepartandu-se de el bucuria Gi fericirea dobandita in afara timpuluisi i sc trezcsre memoria lumii umane, dorul de casa ~i de parinti. Asadar, Valea Plangerii recheama pc muritor spre habitatul original' ~i spre tradiiia stramoseasca, acestea intrand ireversibil in obsesia irationala a intoarcerii (eterna intoarcere, Mircea Eliade, 1949), ceea ce provoaca anularca spontana a paradoxului temporal de care se bucurase la palarul zanelor.

6. Rezumat

• in cele patru mituri esentiale ale Romanilor este evident un transpersonalism magic ~i tanatologic.

• 11 balada Miorila (Oaia nazdravana) atributele transpersonale sunt intrevazure In : - cosmizarea §i transcenderea ciobanului moldovan ;

- seninatatea dacica in fata mortii ;

- visul lucid al Raiului :

solidaritatea mistica dintre om §i natura;

- este implicat un .crestinism cosmic" §i un arhetip al religiei dacice;

- post - exisrenta, casatorie postuma, "llunta mioritica" prin care omul este

reintegrat Naturii ;

- "oaia" simbolizeaza trupul , iar .ciobauul" - sufletul omcnesc'

- H. Sanielevici (1931) credea ca ciobanul amenin\at sa fie ucis I-ar

intruchipa pe Zalmoxis. In cadrul unei .ucideri rituale" anuale.

• Mesterul Manole - rostul sacru al mortii creatoare. Trasaturile transpersona Ie ale mitului sunt reliefate de Mircea Eliade :

- sufletul romanesc se recunoaste in mitul sacrificiului suprem ;

- este 0 conceptie arhaica asupra mortii : valorizarea mortii rituale ca moarte

creatoare;

- moartea violenta a mesterului, in final, .i-a ingaduit sa existe pe acelasi nivel cosmic eu consoarta lui;

- "insutletirea" unei cladir! prin jertfirea unei fiinte dragi presupune un

180

Ion Mtmzat

transpersonalism superior si neconventional, pentru ca se refers la trecerea sufletului ~i spiritului acelei fiinte din corpul sau de carne in corpul de piatra al manastirii ;

- daca 0 casa intati~eaza 0 imago mundi ~i este construita dupa modelul cosmic, atunci sufletul care vine sa 0 locuiasca, sa 0 faca vie ~i durabila se insereaza in icoana lumii ;

- soria sacrificata a mesterului este existents terestra a constructorului, opera fiind existenta lui cosmica ~i transcendenta .

• M.Eliade intreprinde 0 analiza comperativa a Mioritei sau a Me§terului Jv1anole: ambele poarta in miezul lor 0 valorizare transpersonala a mortii.

• Baba Dochia demonstreaza, iatr-un chip poetic, transcenderea ~i cosmizarea (Dimitrie Cantemir, "Descrierea Moldovei"); trupul ~i sufletul se eremizeaza prin transformare in "stfmca".

• Zburatorul se intrupeaza din dorul sau din visul de dragoste (mit oniric).

• Marea trecere simbolizeaza riturile mortilorla romani (Ion H. Ciubotaru) ; In toate aceste rituri regasim problematica psihotauatologica din psihologia transpersonala, intr-un chip original roruanesc : relatiile trup-sut1et ~i mortom viu (credinta in moroi ~i strigoi).

• Cimitirul vesel de la Sapanla este 0 intruchipare actuala aunui arhetip dacic : bucuria In fata mortii, prin trecerea pe t:'lramul etern allui Zalmoxis,

• Vrsirea este. stabilirea destinului asupra vietii ~i asupra rnortii. Preursirea (Mihai Eminescu) este destinul din spatele acestei destin.

• Ursitoarele sunt 3 zane ale destinului: . una toarce, alta deapana cursul vietii, a treia taie firul vietii omenesti,

• Jaramul Celalalt semnifica universul transuman sau transpersonal (cf. Petre Ispirescu), poate fi ~i un spatiu al Initierii.

.• Apa Sal11betei este un rau infernal care transforms personalitatea celui care ii calca teritoriul.

• Valea Plangerii este un taram anihilant al bucuriei ~i fericirii, dominat de zana atemporala "Tinerele tara blitranele ~i viata tara de moarte" ,

BIBLIOGRAFIE

1. Mircea Eliade . "Mioara uazdravana". cap. VIII din .. De la Zalmoxis la Genghis . Ilan". Bucuresti, Editura Humanitas, 1995;

2. Adrian Fochi "Miorita. Tlpologie. circulatie, geneza, texte", Bucuresti, 1964;

3. H. Sanielevici, "Miorita sau patimile unui Zalmoxis ?", in .Adevarul lherar ~i artistic", Bucuresti, 1931.

4. Victor Kernbach - "Dictionar de mitologie generals". Bucuresti, Editura Albatros, 1995;

5. Mircea Eliade "Mesterul Manole", Iasi, Ed. Junimea, 1992;

6. Ion H. Ciubotaru - "Marea trecere. Repere etnologice in ceremonia1ul funebru din Moldova". Bucuresti, Editura .. Grai §i suflet", 1999;

7. Arnold Van Gelmep· Les Rites de Passage, Paris, Nourry , 1909;

8. Liviu Mitranescu • "Miturile istoriografiei romanesu", in vol : S. Chelcea (coord.), "Mernorie sociala ~i identitate natlonala", Bucuresti, Editura IN I, 1998;

9. Nicolae Georgescu- "Cuvintele limbii tale", in: S. Chelcea (coord.), Bucurestl, Editura INI, 1998;

10. Ion Manzat 'ii M.P. Craiovan· Psihologia simbolului arhetipal, Bucuresti, Editura IN!, 1996;

11. Mircea Vulcarescu - "Dimensiunea romaneasca a existentel", Bucuresti; Editura Fundatiel Culturale Romane, 1991.

XIX

ORTODOXlA $1 SPIRITUL ROMANESC

1. Transcendere - indumnezeire (L. Blaga)

2. Despre vise ~i vedenii (We Cleopa)

3. Smerenie ~i isihasm (; rugiiciunea initnii "). D. Suinlloae

4. Rezumat

5. Bibliografie

Psihologie transpersonala

183

1. Transcendere - indumnezeire (L. Blaga)

Biserica ortodoxa este pastratoarea dreptei credintei sau a dreptei slaviri a lui Dumnezeu, de origine apostolica ~i de inspiratie evanghelica nealterata.

Ortodoxia a pastrat in duhul ei Taina religiei crestine care, din perspectiva dogmatica, nu se poate reda decat prin anrinomii care sfideaza ratiunea rece, silind-o a se lasa condusa de elanul credintei. Supra-esenta dumnezeiasca este absolut transcendenta fata de om. Dumnezeu este suprarational, dar El i se dezvaluie omului prin harul credintei, prin care sfintii isihasti 0 aseaza nu in agitatia necurmata a rnintii. ci In lini§tea receptivaa inimii. Dumnezeu se dezvaluie pe ealea unirii omului cu El , pe calea Indumnezeirii (V. Lossky, 1993).

in 1934, Mircea Vulcanescu aprecia ca, in filosofia romaneascs, au formulat idei importante §i originale despre specificul ortodoxiei trei ganditori :

Lucian Blaga, Nae Ionescu §i Nichifor Crainic. Astazi, dupa cum apreciaza Dan Craciun (1998, pg.183-184), in aceasta enumerare mai trebuie adaugat; Mircea Vulcanescu, Emil Cioran, Constantin Noica ~i Mireea Eliade.

in cadrul categorial al matricii stilistice, Blaga cauta sa dezvaluie un < < apriorism romanesc > > . abisal §i atemporal, imun fata de orice cauzabilitate empirica, EI priveste religia ca pe 0 modalitate specifica de dezvaluire a Absolutului, prin mijloace credintei,

Crestinismul este, spune Blaga, 0 spiritualitate bipolara :

a) primul pol focalizeaza orientarea spiritului catre absolutul transcendent;

b) atractia §i interesul spiritului fala de concret §i temporaIitate (Dan Craciun, 1998, pg.191-194). Blaga a§eaza intregul spatiu spiritual al ortodoxiei sub semnul organicului, adica a intregului insufletit in care paf\ile se con top esc ill armenia totalitatti, incluzand §i cosmosul (intrevedem aici atributele Selfului total a lui S. Grof sau ale Selfulul transcendent wilberian ! ).

"Ondulalia mioritica" tntareste sufletul romanesc prin trecerea prin "vaile" nenorocului §i suferintei, prin asreptarea plina de credinta a urcusului spre zari mai luminoase. Lasandu-se in voia destinului. romanul IlU este foarte chibzuit in pregatirea viitorului sau, dar nu este nici sperios §i niei pesimist. Dimpotriva, "nu exista nici 0 situatie care sa duca pe roman la disperare anihilanta. Nu este yorba asadar de un fatalism cu accent tragic. In sentimentul destinului, propriu sufletului romanesc, alterneaza ursita §i gratia divina, ca §i valea §i dealul. Rornanul nu incearca prea mult sa schimbe cursul vintamplarilor : el va modifica, dar nu va forta configuraua pamantului", (L. Blaga "Spatiul micritic", in "Opere", vol.9, < < Trilogiaculturii > >, Bucuresti, pp. 265-266).

184

Ion Manzat

2. Despre vise §i vedenii (llie Cleapa)

o posibila interpretare transpersonala se intrevede in mai multe din invataturile credintei ortodoxe axate pe spiritualizarea sutletului, pe duhovnicire crestina. Parintele Cleopa ne invatll tainele rugaciunii duhovnicesti, cea mai inalta treapta a rugaciunii (Cleopa, 19 ... ).

Arhimandritul Cleopa consemneaza pentru noi, in 1993,0 carte de convorbiri despre vise §i vedenii. El arata ca multi crestini se ratacesc luand visurile cele mai simple drept vedenii ~i vedeniile socotindu-le descoperiri dumnezeiesti.

Pentru deslusire el recurge la un citat din Prea Cuviosul Nichita Stitatul :

"Din eele ee se 'nalueese in somn unele sunt visuri, altele vedenii si alteori deseoperiri. Yisurile SUIlt acelea care nu rameln in niilucirea mintii neschimbate $i netulburate, ci se schimba din una In alta. Din eele ee se nalucesc astfel nu vine nici lin folos $i Insa~i nalucirea piere -dupii desteptarea din sotnn. De aeeea ~i trebuie so le trecem cu vederea. Vederile SOli vedeniile sunt cele ee ramtm neschiutbate Ji TIll tree din una In alta. ci petree tnchipulte III mime # neuitate multo vreme. Si din inchipuirile lucrurilor se arata cele ce vor sa fie. pricinuiesc folosul sufletului prin lumina, tnfricoseaza ~i cutremurii pe eel ee vede, # din aeestea. desavarsesc pe eel ce vede.

Iar descoperirUe sunt acelea care se fac mal presus de toata simtirea prea cuviosului J'i lutninatului suflet, care dau puterea spre cugetare ... ~i tainica invaJatura a eelor ascunse ale lui Dumnezeu ... "(Cleopa, 1993, pp. 141-141).

Desi psihologia transpersonala au se confunda cu religia, fiind "inarmali" cu cunostinte din aces! domeniu §i parcurgand cu atentie prelegerile acestui curs, putem intelege mai in profunzime ideile caIauzitoare din citatul de mai sus, avand in vedere ca visul din somn, visul lucid, halucinatiile ~i c1arviziunea sunt toate teme proprii psihologiei transpersonale. .Deecopeririie" sunt mal presus de sutlet, adica sunt de natura spirituala, transpsihica, La fel, .vedentile" sunt §i ele experiente de natura transpersonala.

Dupa cum ne talmaceste simplu si cu lntelepciune duhovniceasca Ilie Cleopa, visele sunt .. chipuri ale gandurilor ~i simple miscari ale mintii, care nalucesc felurit si nestatornic in vremea somnului ... " si "aduc tulburari in minte" dupa trezire. Y._edeniile "i se arata omului in vremea somnului, uneori lntre somn ~i trezire , sau in vreme de uimire". Ele nu se schimba repede, ci "raman in memorie vreme de mai multi ani ~i adesea Ii arata omului inchipuiri ale lucruriJor viitoare, care folosesc sufletului prin aratarea lor ... " Iar descoperile sunt .veder: pe care le arata Dumnezeu sufletului celui desavarsit in smerenie", purtand in ele "mari taine ale lui Dumnezeu" (Cleopa, 1993, p. 142).

Cand darul Sfantului Duh vine peste om, nu-i arata lui cele obisnuite, nici cele simtite ale acestei lumi, ci "il arata lui ceea ce niciodata nu a vazut sau a auzit", Din perspectiva psihologiei transpersonale putem intelege mai bine duhovl!i!;irea ca spiritualizare sacra a trupului ~i psihismului omenesc, ca 0 cautare ~i descoperire a faramei de duh dumnezeiesc din spiritul nostru.

Psihologie transpersonala

185

3. Smerenle si isihasm ("rugiiciunea inimii") - D. Stiiniloae

Isihasmul sau hesihasmul este doctrina crestina. aparuta in secolul al XIV - lea in Bizan], care predica ascetismul §i extazul mistic, prin care omul poate recepta lumina de gratie (energia ernanata de Dumnezeu). In acest scop. omul trebuie sa atinga extazul integral prin tacere (1. Manznt si Mariana Tanase, 2002). nerniscare ~i desprindere totala de mediu, spre a zari lumina gratiei divine ~i stabilind astfel contact direct cu Dumnezeu, spre a obtine mantuirea.

. .Initia,t de. Grigore Sinaitul, isihasmul a fost elaborat doctrinar de teologul

bizantin Grigorie Palama (1296-1359), egumen de manastire pe muntele Athos, canonizat de Biserica ortodoxa in 1368. Pentru Palama, esenta lui Dumnezeu este inacces~bil1i simturilor omenesri §i nu poate fi perceputa decat ca ernanatie energetica, Dar, totodata, nedispretuind trupul uman, pe care-I considera participant la viata spirituala (ceea ce ne duce cu gandul la conceptul centaur din spectrul lui Wiber), Palama acorda importanta autocontrolului in asceza, pe baza concentrarii taciturne ~i cu sprijinul unei disciplinari riguroase a respiratiei (ne aminteste de metoda respiratiei holotropice a lui S. Grot), cu scopul trairii rugaciunii inimii sau rugaciunii lui Iisus,("Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiste-ma pe mine pacarosu! ! ").

tn Psihologia credinlei reJigioase. Transcon~tiinla umana (1997) am incercat sa realizam 0 analiza psihologica a rugaciunii inimii, din dubla perspectiva a transconstiintei (un concept transpersonal) ~i a psihologiei sinergetice. Aratam ca in acest tip de rugaciune se realizeaza sinergia dintre minte §i inima, sinergia dintre speranta, iubire §i credinta ~i sinergia dintre om ~i Dumnezeu.

Dumitru Staniloae (1992, pg.lll) ne inval1i ca lumina iubirii divine se co.munic1l minti! ca unui organ spiritual cunoscator. Inima iubeste, inima (cu nuntea coborata in inim~ §i unith cu inima) primeste iubirea lui Dumnezeu. Dar 0 inima avand in ea intelegerea minlii. Iubirea lui Dumnezeu este lumina : inim; "vede" iubirea divina ca lumina plina de sens. Caci in inima~ase~te 0 deschide.re spre nes.far$itul iubirii $i mintea ca$tiga §i ea aceasta nesfarsire, dar aduce din partea ei 0 constiinla extinsa a acestei nesfarsiri (s~ ne amintim de "con§tiinla unitara" a lui Ken Wilber).

Rugaciunea inirnii dernonstreaza marea putere a experientelor mistice transpersonale: prin sinergia inimii spirituale cu min tea $i trupul trairile de tip transpersonal se desavarsesc, Rugaciunea inimii este yoga cre§tina (M. Eliade).

Conditia psihologica fundamentala pentru a reusi sa traim rugaciunea inimii este, dupa cum subliniaza Staniloae, smerenia :

.. .. "Sme::enia este constiinta ~i trairea supremo a infiniuuii divine Ji a lI~lem:ll pr~pru: ~a "" totodaui constiinta co infinitatea divino striibate prin toate fl prtn tOjl .cel din jurul nostru. De aceea ea. este un urias spor de cunoastere. 0111111 sment se pleaca inaintea semenului ca inaintea lui Dumnezeu. Daca mimdria acopera pentru ochii nostri infinitul realitatii lui Duinnezeu, smerenia if descopera" (D. Staniloae, 1993, p.185). Iubirea izvoraste din inima si este integra to are : in ima este Unitatea Absoluta (Ghelasie Gh., 1991).

186

Ion Manzai

4. Rezumat

• Crestinismul este, dupa L. Blaga, 0 spiritualitate bipolara : a) orienta rea spiritului catre absolutul transcendent; b) atractia spiritului fata de concret §i temporalitate , Prin credinta ortodoxa, crestinul ajunge la transcendere §i indumnezeire.

• Ilie Cleopa intreprinde 0 analiza mistica-ortodoxa a viselor, vedeniilor §i descoperirilor care pot fi deplin intelese din perspectiva psihologiei transpersonale. Trairea duhovniceasca este autentica spiritualizare sacra.

• Isihasl11ul este doctrina crestirra care predica asceza §i extazul mistic care favorizeaza receptarea luminii divine (initiatorii : Grigorie Sinaitul §i Grigorie Palama),

• Rugaciunea inimii ("Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul ") se explica din perspectiva transpersonala prin transconstiinta (constiinta transcenderii) §i prin sinergia dintre om si Dumnezeu. Inima este considerata centrul spiritual £II Fiintei : inima are in ea iutelegerea mintii. In inim~ se all~ 0 deschidere sprc nesfarsitu] iubirii ; ori, prin rugaciunea inimii mintea ca§tiga §i ea aceasta nesfarsire. Conditia psihologica necesara este smerenia (D. Staniloae) §i iubirea. Iubirea este integratoare de Unitatea Absoluta (Ghelasie Gheorghe).

BIBLIOGRAFIE

Vladimir Lossky - "Introducere in teologia ortodoxa", Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1993 ; Mircea Vulcanescu - "Dimensiunea romaneasca a existentei", Bucuresti, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1991 ;

Dan Craciun - "Ortodoxia ~i etnicul romanesc". in vol. S. Ghelcea (coord.), Memorie Socials ~i identitatc natiouala, Bucuresti, Editura INI. 1998;

Lucian Blaga - "Spatiul miorltlc", ill Opere. vol. 9, .. Trilogia culturii", Bucuresti, Minerva. 1995; llie Cleopa - "Despre vise ~i vedeuii", Bucuresti, Editura Anastasia. 1993;

Ilie Clcopa - "Cal~uzl\ in credinta ortodoxa", Editura Episcopiei Romanulul. 2000;

Ion Manzat - "Psihologia credintei religioase. Transconstiinta umana". Bucuresti. Editura Stiinlifid & Tchnic5. 1997;

Dumitru Stauiloae - "Din istoria isihasmului in ortodoxia romana". Bucuresti, Scripta. 1992; J. Meycndorff - "Biserica ortodoxa ieri ~i azi", Bucuresti, Editura Anastacia, 1996; P.EvdokilllOV - "Ortodoxia". Bucuresu, Editura Inst. Biblic, 1996;

Dumitru Stauiloae - "Viata ~i inv1tIMura Sfantului Grigorie Palama", Bucuresti, Scripta. 1993; Ghelasie Gheorghe - "Mernoriile unui isihast", Bucuresti. Editura Arhetip, 1991.

xx PSIHOLOGIA TA~CERII (Ion Mlinzat §i Mariana Tiinase)

1. Tacerea misticti transpersonaia

2. Rugaciunea duhovniceasca

3. Inima ~i tacerea spiritului

4. Resumat

5. Bibllografie

Psihologie transpersonalii

189

1. Tiicerea mtsticd transpersonalii

In cadrul unui volum consacrat psihologiei tacerii, In curs de publicare, (I. Manzat ~i Mariana Tanase) am elaborat trei capitole despre tacerea mistica. Problematica tacerii ~i mai ales a tacerii mistice are multiple tangente cu psihologia transpersonala, dad! avem in vedere ca tacerea este dincolo de cuvant ~i uneori dincolo de persoana,

Referindu-ne la misterele din campul tacut al Misticii (tacerea sacra), araram ca misterul este tacere. De aceea este mister sau taina pentru ca este tacere, iar tacerea este invaluira in mister. Lucian Blaga a considerat misteru! ca 0 conditie a existentei umane definind cultura ca pe 0 existenl<'1lntru mister §i pentru revelare.

Mistica este domeniul de cercetare a misterelor care arata posibilitatea unirii sufletului individual cu divinitatea inca din timpul existentei terestre prin intoarcerea de la lumea exterioara catre cea launtrica prin meditatie.vasceza, rugaciune (adica prin metode transpersonale).

Rudolf Otto (1993, pg.148) ne invalii ca Dumnezeu insusieste "mistic". adica misterios, iar experienja omului despre Dumnezeu esre misterioasa, deci mistica. Mistica se refera la Dumnezeu ca "fiinla mistica", dar mistica poate exista chiar ~i acolo unde nu se afla nici 0 idee despre Dumnezeu. De exernplu, yoghinul indian. Yoga este cu adevarat 0 mistica, dar ea nu este 0 "l11istica a lui Dumnezeu" ci 0 pura mistica a sufletului. Sa ne amintim ca transpersonalistul Ken Wilber se considera singur ca mistic.

Germanul Johannes Eckhart (zis Meister, 1260-1327) §i indianul Akalya (inseamna tot Meister), Sankara (a fost in floarea varstei in jurul anului 800 d. Hr.), sunt considerati de catre R. Otto' (1993) cei doi giganti ai misticii mondiale. Telul unic spre care se indreapta amandoi este mantuirea lnteleasa ca eliberare de multiplicitate spatio-temporala §i unificarea cu Unul. Toata aventura mistica insearnna cautarea intalnirii cu Unul situat dincolo de fiinta, nu deasupra naturii (supranatural), ci deasupra firii (transpersonal).

Unul nu poate fi cunoscut pe caile obisnuite (experienta senzoriala sau cunoastere rationals). ci doar prin intuitia mistica a unitatii, 0 cunoastere suprarationala ~i suprasenzoriala, incornunicabila prin cuvinte. Intuitia mistica (a fost metoda de explorare a adancurilor din spirit la F. M. Dostoievski : vezi 1. Manzat, 1999) este 0 traire afectiva ~cuta care izvoraste din abisal §i care erupe in transconstiinta (I. Manzat, 1997). Intuitia esre 0 "iluminare a min Iii ". intuitia este 0 "iluminare a inimii".

190

Ion Manza:

2. Rugiiciunea duhovniceascii

a metoda transpersonal-rnistica, rara, greu de realizat este rugaciunea duhovniceasca, practicata de Ilie Cleopa (1999). In-rugaciunea duhovniceasca sau "vederea duhovniceasca" spiritul trece dincolo de cuvant ~i de aceea este 0 rugaciune a tacerii, dincolo de imaginatie §i dincolo de ratiune ~i de aceea este suprarationala ~i supracognitiva. Mintea ~i inima sunt unite ~i din aceasta unire este eliberat duhul, spiritul divin din 0111. Pentru a se uni mintea cu inima, omul aflat in rugaciune trebuie sa tread prin doua "vami": varna inchipuirii (imagini necurate, ispititoare, tulburatoare) §i vama ratiunii de la poarta inimii, Asadar, rugaciunea duhovniceasca trebuie neaparat sa se debaraseze de tnchipuiri, de analize §i discutii mintale, pentru a face loc duhului pur, nealterat. Astfel, intre spiritul omenesc (in care exists un fragment din duhul dumnezeiesc) ~i Sfantul Duh I1U este doar 0 comunicare ci un contact direct. 0 contopire, 0 sinergie suprema. Se realizeazh astfel 0 duhovnicire a spiritului omenesc : adica dincolo de spiritualizarea psihismului - realizata si in unele experiente transpersonale - se infaptuie§te, se traieste 0 indumnezeire a spiritului omenesc,

Cararea prin care trece omul ca sa ajunga la starea de sfintenie, de

indumnezeire , are in conceptia lui Nichifor Crainic (1993) trei etape: rugaciunea unirii;

rugaciunea extatica ;

nunta sau casatoria duhovniceasca.

Rugaciunea unirii este prima forma desavar§ita a induhovnicirii, in care toate facultatile omului sunt pasive, lasand activ harul dumnezeiesc, care pogoara peste suflet "ca intr-o ploaie torentiala, tara ca omul sa puna vreo osteneala" (Sf. Teresa d' Avila). Caracteristicile acestei uniri sunt:

a. puterile sufletului sunt adancite total In rugaciune ;

b. orice activitate psihica tnceteaza, pasivitatea e desavar§ita ;

c. adancul sut1etului simte prezenta lui Dumnezeu;

d. sufletul este constient ca s-a unit cu Dumnezeu ;

e. dupa incheierea unirii are siguranta ca a fost in Dumnezeu.

8Qg_ii_ciunea extatica ("in extaz" sau ..in uimire" cum 0 numeste I1ieCleopa) este 0 totala iesire din Sine. pentru a trai rapit in divinitate. Revelatia launtrica a atingerii lui Dumnezeu, a cufundarii in Lumina Lui este mai puternica decat in unire. Extazul este de durata mai lunga decat unirea. iar semnele lui psihofiziologice sunr acelea ale unei morti aparente, "Simturile reate dispar cu totul, Sufletul este smuls parca din el §i ridicat in vartejul Luminii divine. Trupul lncremeneste in starea in care a fost surprins", scrie Nichifor Crainic (1993. p. 194).

"Nunta" sau ,.casatoria" duhovniceasca este 0 culme a rugaciunii extatice: se produce 0 convertire totala a vietii omenesti la viata dumnezeiasca. "Centrul sufletului" , cum spune Sf. Teresa de Avila. ramane continuu in foeul iubirii dumnezeiesti. Omul indumnezeit nu mai simte, nu mai cugeta §i nu mai lucreaza acum dupa modul omenesc, ci dupa modul dumnezeiesc, Fenomenele fiziologice §i psihologice din rugaciunea extatica nu mai apar.

Psihologic transpersonala

19!

In aceasta stare de negra ita fericire,el a devenit Inger in trup, o~rin natura §i Dumnezeu prin har, cum zice Simion Noul Teolog, sau fluviul prin care curg ape Ie Duhului Sfant" (N. Crainic, 1993, p. 195).

3. Inima !Ii tiicerea spiritului

La Institutul pitagoreic (Pythagora din Sames, 582-500 1. Hr.) se initiau novicii-delfici sau ascultatorii (akoustikoi) care WIU supusi, in timpul lectiilor. la regula absoluta a tacerii. Ei nu aveau dreptul nici sa faca vreo obiectie maestrilor. nici sa comenteze lectiile. Datoria lor era sa le primeasca eu respect §i apoi sa mediteze indelung supra lor. Ca sa intipareasca aceasta regula in min tea lor, li se arata 0 statuie care reprezenta 0 femeie, acoperita cu un val lung, cu un deget pus peste buze, Muza tacerii. Pythagora se gandea sa dezvolte la elevii sai. inainre de toate, facultatea prirnordiala a ornului : intuilia ... iluminarea inimii".

Inima ,.vorbe§te"in tacere ! Am vazut mai inainte ca isihastul calatoresre launtric in propria-iinima, ca harul tacut lucreaza in incaperea inimii. lnima estc mult mai legata de spirit decat de suflet. Oare nu spunea Blaise Pascal, in 1670, ea ..ideile mari Yin din inima"?

Inima este centrul vital §i spiritual al functiilor intelectuale §i afectivmotivationale. In religia crestina se considers ca in inima se afla imparatia lui Dumnezeu. Inima este loeul, templul actului d~i\1.

Inima este altarul brahmanic ~i tacut al fot'ului sacru. In psihologiile orientale, Centrul din inuna -dupa cum ne explica Lama Anagarika Govinda (2000) -devine .organul" intuitiei, al senti-mentului tacur si spiritualizat, al proeesului meditatiei in care armonia cosmica este absorbita ~i transformata Inexperienta a omului,

.Dunmezcu este inima care rnentine creatia ... " sta ascuns in Cabala. lar Blaise Pascal gandea : "lata ce este credinta : Dumnezeu vadit inimii, nu ratiunii." Tanarul matematician genial Evariste Galois (1811-1832), care a murit lntr-un duel, spunea despre el insusi : < < Le coeur chez moi s'est revolte contre la tete> >. Raliunea inimii ·(B. Pascal) se exprima prin tacere. Aceasta operativitate transversala, este intr-un mod inedit §i transpersonala.

4. Rezumat

• Mistica tacerii : misterul este tacerea iar tacerea este invaluita in mister.

• "Cultura este existenta intru mister si pentru revelare" (L. Blaga).

• R. Otto: Dumnezeu insus: este "mistic", adica misterios, iar experienta omului despre Dumnezeu esre misterioasa, deci mistica.

• Johannes Eckhart (Meister) §i Sankara sunt cei doi maestri mondiali ai misticii : aventura mistica se constituie in cautarea intalnirij cu Unul situat dincolo de fiU1ta ~i dincolo de persoana, Unul poate fi cunoscut prin intuitla mistica a unitatii, care este 0 experienta transpersonala (Ken Wilber).

• Rugaciunea duhovniceasca (Ilie Cleopa) este 0 rugaciune a tacerii mistice prin care se realizeaza 0 duhovnicire a spiritului, adica 0 spiritualizare sacra a sufletului.

192

Ion Manzat

.. Cararea pe care trece omul pentru a ajunge la starea de sfintenie. de iudumnezeire, are 3 etape (Nichifor Crainic)

- rugaciunea unirii ;

- rugaciunea extatica ;

- nunta sau casatoria duhovniceasca .

• Inima .vorbesre" In tlicere : harul tacut lucreaza in incaperea inimii .

• Inima este mult mai legata de spirit decat de' suflet, Inima adaposteste "lmplirlitia lui Dumnezeu", Inima este altarul brahamanic al focului sacru .

.. Raliunea inimii (B. Pascal) se exprima prin tacere transpersonala.'

BIBLLOGRAFIE

Ion Mauzat ~i Mariana Tanase - "Psihologia tacerii " (va apare in 2002) ; Lucian Blaga - "Orizont ~i stil", Bucuresti, Editura Humanitas, 1994;

Rudolf Otto - "Mistica Orientului ~i mistlca Occidentului", Bucuresti, Editura Septentrion, 1993

1011 Manzat - .. Psihologia crestina a adancurilor. Dotoievski contra Freud", Bucuresti. Editura Univers enciclopedic, 1999 ;

1011 Manzat - "Psihologia credintei religioase. Transconstilnta umana ", Bucuresti, Editura Stiinta & Tehnica. 1997 ;

Ken Wilber - No Boundary, Boston & London, Shambhala, 1985;

llie Cleopa - "Valoarea sufletului", Bacau, Editura Bunavestire, 1999;

Nichifor Crainic - "Sfintenia. implinirea umanului" (Curs de teologie mistica), Iasi. Editura Mitropoliei Moldovei sl Bucovinei, 1993 ;

Sf. Tereza din Avila - "Cartea vietii mele", Iasi, Institutul European. 1994 ; Blaise pascal - "Cugetari" (I -a editie, 1670). Oradea, Editura Aion, 1998 ; P5rinlii isihasti - "Iubirea de linste", Bucuresti, Saeculum, 200 I ;

Lama Anagarika Govinda - "Meditatie creatoare ~i con~tiinl~ multidimensionala". Bucuresti, Editura Herald, 2000.

XXI - XXII PSIIIOLOGIA SINERGETICA

(I. Mallzat) 0 COMPLEMENTARIZARE A TRASNPERSONALULUI ABISAL !jl A CELUI .4SCENSJONAL

1, Transconstiinta : eruptie abisala (metafora vulcanului)

2. Sinele - sinergizorul suprem a tuturor transformarilor constiintei

3. Constiinta multidimensionata pentadica

4, Transcenderea, cosmtzarea. revell1Jia ~i ntgi1ciuflea din perspectiva psihosinergeticc 5, Rezumat

6, Bibliografie

7. Recapitulate generald

Psihologie transpcrsonala

195

1. Transconstiinta: eruptie abisalii (metafora vulcanului)

lntre paradigms grofiana - lilliana si paradigma wil~erian8 exista 0 diferenta care uneori imbraca haina unci opozitii contradictorii. In timp ce prima cauta spiritul in psihologia transpersonala a adancurilor ("the deep ScW'-Jolln Lilly), a doua 11 cauta in psiholog ia rranspcrsonala it inal(imilor (Sincle transcendent -Ken Wilber). Cele doua orientar i opuse pot fi vazute ~i ca 0 ~£~L<l_\it:: compleme!!tarJ ("Colltraria non contradictoria sed compleruenta sunt" principiul complementaritatii al lui Niels Bohr, 1927): opozitia se poate trausforma in complementaritate, adica in conlucrare acriva : astfel. cornplernentaritatea este rna: implinita decat oricarc din laturile opuse, considerara separat.

Dar, cooperarea opuselor capata 0 eficienta in plus prin §.illcrgizil.l:~: opera rca impreuna §i deodata §i una prin cealalta a celor douil orientari. Se realizeaza nu doar o interactiune. ci 0 transpatrundere care conduce 18 0 reciprocitate operationala ~i dinamica ; organizarea se transforma in organizare organizatoare ~i autoorganizare sinergica (cf. principiilor psihologiei sinergeticc -I. Manzar, 1999).

in continuare, vom prezentaunele argumente in favoarea unei posibile sinergizar! a celor doua paradigme operationale.

Pentru a explica din perspectiva psihosinergetica experienta credintei religioasa am elaborat conceptul de transcol1~tiinla -constiinta transcenderii ~i cosmizarii, Transconstiinta este atat premisa, cat ~i rezultanta credintei, este atat izvorul ei cat ~i taramul ei de manifestare §i de experimentare.

Desi transconstiinta este 0 transformare supraconstienta, ea opereaza ca psihosinergie a abisalita(ii (din subconstient) §i luciditalli (constientialitatii). Dinamismul si puterea transconstientei provin din aceasta dubla calitare sinergica.

Pentru a intelege mai plastic modul de operate dinamica a transconstiintei am recurs la metafora revelatorie a vulcallului In eruPiie care ne apare mai adecvara dedit metafora, "icebergului" (S. Freud) sau a mandalei (e.G. lung).

in timp ce constiinta este un camp, transconstiinta este evadare din C<lIllQ, adica 0 extindere a carnpului psihic dincolo de marginile lui, 0 dezl1lr~lire a potentialului constiintei multidimensionale pan a in tiir<"lmul spiritului rranspersonal. Trans-constiinta este 0 eruPlie abisala pentru ca «I§lle§te din subconstienr §! de aceea ea coniine §i nostalgia dupa ce a trecut §i s-a transformat in rezervoarele arhaice ale inconstientului transpersonal, Atat inconstienrul una: ales eel transpersonal, cf. C.O. lung) cat §i transconstientul vizeaza extazul creator ~i transa samanica (I.Manzat, 1999) care se caracterizeaza prin lipsa de luciditate constienta §i de rationalitate rece, carteziana. Pe Ifll1ga trasaturile diferenriatoare ele au §i trasaturi comune. Transconstiinta este 0 supraconsriinta care seaman!i mai mult cu inconstientul din care izvoraste decat cu constiinta pe care 0 traverseaza.

In limp ce transcon§lientul este inconstientul cu sens inversat, adica inallat deasupra constiimei, incon§tien'tul este transconstiinta coborata sub nivelul constiintei, Transconstiinta este lava care erupe dill incol1§tient, de aceea este ERUPTIE ABISALA.! , (vezi figura). '

196

Ion Mfinzat

crater exterior

crater interior

TRANSCONSTIINTA - ERUPTIE ABISALA

Este 0 lava ne-distrugatoare, care este mai curand purificatoare ~i innoitoare, 0 kiva care arde pentru a crea, a renaste.

ron§tiinla este unitara. dar multidimensionala (I. Manzat, J 997. pg.2300234) .: inconstienrul, preconsrientul, constiinta, transconstlinta §i constiinta cosmica, sunt doar ipostaze sau rransformari ale potentialului constient. Teate aceste transformarl (nu star i) exprima po:enlialik'i!i §i functii ale constiintei umane, care coopereaza In chip sinergic. Transconstiinta ,este transformarea supraconstienra In care toate rransformarile constiente functioneaza ca 0 cooperare sinergetica. Superioritatea transconstiintei provine din aceasta sinergizare care echivaleaza cu 0 spiritualizare (transpersonala), Transccnstiinta este capacitatea umana de autorotalizare §i autodepasire a Piintei umane in corelatie ideals cu intreaga existenta, este incercarea §i indrazneala omului de a bate la portile zavorate ale Absolutului.

Asrfel, conceptul transconstiinta ne incurajeaza in a complementariza si chiar a sinergiza cele doua orientari intr-o unica, paradigma : psihologia transpersonala adancurilor a lui S. Grof §i 1. Lilly §i psihologia .transpersonala a lui Ken Wilber. Ele sunt doua fatete, doua ipostaze ale aceluiasi unic SPIRIT.

Psihologic transpersonala

esentialmente transpersonal. Spiritul exista si fiinteaza arat in ad fll1 c , cat §i 1n inaltimi : el este totodata trans-descendent cat §i trans-ascendent. este transcendenta cu cele doua sensuri de miscare.

2. Sinele- sinergizorul suprem {II tuturor transformiirilor constiintei

Sinergizarea tuturor transformarilor constiintei multidimensionale trebuie sa fie realizata de ,.energizor" interior, de un "operator" integrator, de un "celltru" de ordine si sens, de un ,.armonizator" capabil sa realizeze sinteza creatoare prin care intregul estemai mult decat simpla SUl11a a partilor. Aceasta omnipotenlil-;];lificatoare

~i atotsinergizoare nu 0 poseda decat Sinele (1. Manzat, 2000). .

Sinele a fost conceput ca 0 sinteza si ca un nucleu centralizator al spiritului de catre filosofia indiana veche (In "Upani~ade"), filosofia crestina a Sfantului Augustin, psihologia existentiala a lui Soren Kierkegaard ~i psihologia analitica a lui Carl Gustav lung.

In 'conceptia noastra psihosinergetica, Sinele este tnsusi spiritul uman. ascuns §i activ. care l§i indeplineste perpetuu functia de sinergizor al co-operarilor dintre constiinta §i transforrnarile sale cunoscute (preconstient, inconstient personal, inconstient colectiv-transpersonal, supraconstiinta sau transconstiinta. con~riinla cosinica, manas, etc. ) §i al celor necunoscute inca. dar care poate vor fi descoperite in viitor. Sinele este miezul ascuns al totalitatii-univers care este Persoana umana.

Prin indlviduare/sineizare.cunoasterea Sinelui nu este () operatie didacrica sau 0 explicare strict rationala, ci 0 experienta care este traita ca () cre~~ __ ~ill interior, care poate deveni 0 experienta transpersonala in cazul ipostazei Sinelui transcendent (Ken Wilber, 1985). -----

Sfintii Parin(i au propovaduit eu ardoare antrenarea spiritului omenesc intr-o experienta unifieatoare. Unificatorul este Sinele.

Pentru S. Kierkegaard (1998, pg.15) Sinele este "raportul eu sine insusi", este 0 sinteza care urmeaza a fi realizata, un proces neincetat §i lncheiat de sintetizare; Sinele esre sinteza tuturor sintezelor, este sinteza sintetizandu-se.

Sinteza sporeste spiritualizarea, In conceptia kierkegaardiana sineizarea este procesul perpetuu de cautare a Sinelui, care consta in a se indeparra (inaltiindu-se) indefinit de sine iususi, printr-o "infinit-izare" a Sinelui, pentru a reveni inapoi la mates printr-o miscare contrara de coborare in infinit (Madalin» Diaconu. 1996. pg.133-134). Siueizarea nu' este insa posibila fara rraire mistica in acest punct Kierkegaard se iuralneste cu F.M. Dostoievski (1. Manzat, 1999).

Sinele §i suferinta l§i indreapta calea pe un drum mistic. Trebuie sa fim atinsi, dar nu consumati de suferinta (Gurdjeff).

Tr£1nsform£1rea suferintei este pi£1tra de temelie a trezirii Sinelui.

Asadar, Sinele este un nod adanc al Fiintei in care rezida unitatea. Sinele, 1£1 crestini, 11 contine pe Iisus Hristos ca arhetip unificator (isihasti: se refera adesea la .Hrlstos Unificatorul", de ex. : Ghelasie Gh., vol.2, 1991, pg.40). S;1 nu uitam ca pe nimbul lui Hristos scrie ON, adica Fiinja.

198

Ion Manza:

Sinele sinergizeaza toate energiile neuropsihice pornite atilt de la creier, cat §i de la inima: creierul este "regele", iar inima este "regina". Sinele nu este sistern, nici sistcmatizat : el este sinergizorul eare nu ajunge niciodata ill stadiul de sinergizat, este sinergia sinergizandu-se. Sine Ie este generatrieea (matricea generatoare)- §i sinergatricea (rnatricea sinergizatoare) a tuturor transforrnarilor constiintei multidimensionale, Sinele este spiritul prin excelenta, Acesta contine in unitate omenescul §i dumnezeiescul. Sinele este~, in timp ce Eu-I este Multiplul.

A-Ii cunoaste stne-le inseamna A FI INTRU (C. Noica) , adica sa te converte§ti din situatia de obiect in care esti pus, in cea de Subiect in care te pui tu insuti, inseamna sa schimbi pe , < < a fi in> > cu < < a fi tntru > > .

Cele trei ipostaze ale Sinelui transpersonal -Sinele total la S. Grof, Sinele adanc la J. Lilly §i Sinele transcendent la Ken Wilber- reprezinta acelasi unic §i necompus, privit din trei perspective.

3. Constiinta m ultidimension alii pentadicii

Dupa neoplatonicul crestin loan Damaschin, perihoreza este un anum it mod de existenta a persoanelor care alcatuiesc Sfanta Treime. lata cum ne explica perihoreza loan Damaschin: ,,lpostasurile locuiesc §i stau unele In unele, caci ele sunt nedepartate §i nedespartite unele de altele §i au neamestecata intrepatrunderea uneia in alta, nu in sensul ca ele sunt unite intre ele : Fiul este in Tatal §i Duhul , Duhul in Tatal §i Fiul, iar Tatal in Fiul §i Duhul, tara ca sa se contraga, sa se confunde sau sa se amestece" (loan Damaschin, "Dogmatica", I.14, Bucuresti, 1943, pg.73). Acest eitat tradeaza 0 spontana gandire psihosinergetica. Ideea perihorczei ni se Inta(i§eaza ca un exemplu de psihosinergie suprema §i sacra.

Aceasta logica perihoretica ar purea fi transferata la relatiile dintre componentele constiintei multidimensionale, numai .ca acestea sunt cinci §i nu trei: subconstieut preconstient constiinja vtransconstiinta - con§tiillta cosmica. Constiinta multidimensionala nu este triadica ci pentadica. Din aceasta incurcatura ne scoate filosoful Alexandru Surdu care in .Pentamorfoza artei" (1993) schileaza un proiect de dialectica pentadica •. adica in cinci timpi, fata de cea triadica a lui Hegel, dar §i fata de cea tetradica a lui C. Noica. Dialeetiea pentadica este dialectiea maximala, sustine AI. Surdu (1993, pg.39). El arata ea arta infrale§te atilt de firese adevarul §i binele, dreptatea, §i libertatea, care lmpreuna cu frumosul constituie realitatea. Aceasta este pentada de aur a dreptei filosofan.

Dialectica pentadica este perfect aplicabila in expliearea devenirii §i intrepatrunderii eelor cinci transformari fundamentale ale constiintei (vezi figura).

Psihologie transpcrsonald

199

Legenda:

Cs - constlinta : Scs - subconsrientul ; Pes - preconstieruul : Tcs ... transconst iinta; Cs.c constiinta cosnuca

- Constllnta pentadlmensionala -

Dupa cum reiese din aceasta schema, eele cinci transforrnari ale con§tiinlei se aflil toate in conexiune cu toate sau fiecare cu toate celelalte: conexiunile sunt interactiuni vearacterizare prin reversibilitate (inversiune + reciprocitate) §i complementaritate (cate doua sageli, cu dublu sens, "dus §i inters") ; §i reiese ea subconstientul (Scs.) este "radacina" tuturor transformarilor con§tiil11a avand 0 pozitie centrals. Din aceasta perspectiva pentadica se v~de ca aceasta constelatie are 0 baza comuns de pornire, din subcon§tiel1tul abisal (inconstient personal, colectiv §i cosmic), de unde energiile abisale §i arhaice urea spre con§tiinla trecand prin precol1§tient ("statie tranzit"), ca taram de tranzitie spre cOI1§tiinla dar §i lnapoi spre subconstient ; din Cs. se inalta doua transformari supraconstiente : transcon§tiinla §i con§tiinla cosmica. Direct sau indirect toate pornesc din subconstient §i toate tree prin constiintf , Sagelile eu sens dublu (inililare si intoarcere) sugereaza "feedback", .feedbefore" §i "feed-within". Cea

200

1011 M(im:.ar

mai adanca rransformare este inconstientul cosmic (cf. D.T. Suzuki) iar cea mai inaltii transforrnare este ccnstiinta cosrnica.

in esenta, intre toate cele cinci transformari ale constiintei pentadice exista relatii de co-ope rare sinergetica : fiecare transformare contine in diverse proportii. atat abisalitate cat ~i constientialitate (luciditate). Ceea ce este evident in schema este functionarea dinarnica a unei dialectici pentadice care intretine si dezvolta 0 consriinta eu cinei ipostaze, cu cinci transforrnari, adica 0 con~tiinia pentadica sau, mai exact. 0 con§tiin!;! pentadilllensionala.

Toate cele cinci transformari, cunoscute de om pana in prezent, coopereaza sinergic in cadrul unificator al constiintei datorita relatiei complementare intre doua caracteristici opuse §i comune : abisalitatea §i luciditatea.

Abisalitatea este trasatura fundamentala a subconstientului uman, care este o .. arl1-;;ologie" a spiritului din istoria individului (complexele inconstientului personal) §i din istoria speciei (arhetipurile inconsrientului transpersonal). Actiunea subconstientului este §i benefica, nu doar malefica, avand un potential constructiv care se manifesta in vis, reverie, intuitie, extaz, §i revelatie. Abisalitatea si arhetipalitatea pornesc din subconstieut §i apoi invadeaza toate celelalte transformari ale constiintei pentadice. Influenta sa este permanenta, dar nu cu aceeasi intensitate, este 0 influenta dinaruizatoare, dar fluctuanta.

Lucidiratea este trasatura fundamentala a constiintei care semnifica trezie (veghe)§i utenlia concentrata, Atentia este conditia obligatorie a con§tienlialitalii,care rnai presupune : orientare spre un scop (tendentialitatea vointei), concentrare asupra unui camp. coerenta perceptiilor , autoreflecrare §i auroorganizare (constiinta de sine). plasarea precisa a subiectului intr-un anumit spatiu §i timp. Luciditatea devenita constientialirare porneste din constiinta propriu-zisa si apoi iradi~za, cu lumina ei solara, in toate celelalte transformari. inclusiv in subconstient. Intre abisalirate §i luciditate se realizeaza 0 perpetua complementizare t1uida.

Desi sunt opuse, ca ziua §i noaptea, totusi intre abisalitate si luciditate se realizeaza, de carre Sinele-sinergizor, 0 pozitiva relatie de complementaritate: avantajele §i virtutile subconstientului §i ale constiintei devin complernentare, adica ele conlucreaza, in asa fel incat impreuna sunt mai energice §i mai eficiente decat fiecare separat. Abisalitatea ~i luciditatea devin convergente, iar gradul sau accentul acestei convergente se schimba in funcjie de evenimente §i circumstante. Insa, de sunt cele doua fatete, cu tendinta de a deveni una singurs, ale coustiintei mulridimensiouale. Ne amintim de con§tiinla unitar~ din spectrul lui Ken Wilber, a carei procesualitate intern a avea alta constitutie §i 0 alta dinarnica.

Complementizarea §i sinergizarea luciditatii cu abisalitatea ne permite, prin extindere , sa concepem ca fiind convergente §i nu divergente, .sinergice §i nu despartite. complemeniare §i nu opuse orientarea descendents a psihologiei transpersona le a adancurilor (S. Grof & J. Lilly) si orientarea ascendenta (spre inal!imi) a lui Ken Wilber. Prima este preponderent abisala §i arhetipala, a doua este preponderent transcendenta : cele doua directii pot sa fie concepute impreuna §i deodata ca un camp -unificat §i unitar. din perspectiva psihologiei sinergetice. Spiritul este atat abisal, cat §i transcendent. Spiritul nu poate fiimplinit decat prin sinergizarea celor doua tendinle.

Psihologie transpersonaia

201

4. Transcenderea, cosmizarea, revelatia ~i rugiiciunea din perspectiva psihosinergeticii (spirit vs. antispirit)

Transcenderea §i cosrnizarea sunt principalele atribute , operatii 0i performante ale transconstiintei, ca ~i ale coustiintei cosmice : ele coopereaza sinergic, succesiv sau simultan. Transcenderea IlU este doa~ obiectul oricnrarii wilberiene; ea preocupa in tens §i orientarea grofiana-lilliana. In limp ce la Wilber este trans-ascendere (urcare spre ipaltimile spiritului), la Grof&LiIly este tnll}~

descendere, linta cO~l1una fiind SPJRITUL .

In .Psihologia crestina a adancurilor, Dostoievski contra Freud" (1999. pg.271-273), pe 0 pozitie fecund dialectica §i accentuat psihosinergetica, ne-am referit la anti~irit ca 0 contrafata, 0 contraipostaza a spirituluj. Carl Gustav lung ("Putere:\ sufletulu~ vol. 1,1994, pg.176) aminteste, in treacat, de un "antispirit" care coniine: aroganta, isterie, confuzie, amoralitate criminala ~i indarjire doctrinara nefiltrata, producatoare de rebuturi spirituale (kitsch artistic, stiintific, tehnologic, filosofic, etc.), de surogate de arta, balbftieli filosofice §i excrocherii imbracate in utopie, nU111ai bune sa indopi cu ele omul "omul maselor" de astazi. Asa arata, dupa lung, spiritul postcre§tin (necrestin sau anticrestin).

Provocati de ideea lui lung facem un "transfer nespecific" la spiri~12gie (§tiinla spiritului), dezvoltata in opera Iiterar-psihologica a lui F. M. Dostoievski (1821-1881). Geniul psiholog §i spirito log rus a pus deseori spiritul in conflict cu sine insusi, astfel ca se intrevede §i un antispirit care se opune complementa r lucrarilor spiritului.

Relatia tensionata sau conflictuala dintre spirit §i antispirir este similara cu relatia materie-antimaterie a fizicianului Paul Adrian Maurice Dirac (1902-1984. Nobel 1933): antiparticula nu este 0 entitate spirituala, ci este tot materia Iii; anriparticula este 0 particula elementara avand aceeasi masa §i aceeasi viala medic cu 0 alta particula elementara, de care difera insa prin semnul sarcinii electr ice ~i prin alte proprietati (exemple: proton vs. antiproton, electron vs. pozitron, etc.). La fel, antispiritul IlU este material, el este tot de natura spirituala, dar este opus ca sens de orientate, ca tendentialitate. Anstispiritul este un altfel de spirit.

Spiritul §i antispiritul nu sunt doua laturi contradictorii ~i ireductibile, ci douil infati§ari spirituale concomitente, care uneori pot fi complementare. Spiritul nu este pur §i nici perfect (are impuritati ale inconstientului) ~i de aceea el nu poate ajunge Iii 0 annonie sau la 0 pace launtrica desavar§ira: armonia ~i pacea sunt posibilita\i care pot deveni §i realitati, In opera lui Dostoievski, suferinta §i dramatismul spiritual nu au nici un moment un sfarsit, ele lntretin viata §i iubirea. Spiritul §i antispiritul asigura rrairea plina de viala l1iuntrica a "ol11ului dill subterana". Deseori, la Dostoievski, domina antispiritul : in cazul suferintelor pline de tragism ale omului din subterana (subomul). antispritul este 'umbra spiritului.

Dialectica spirit vs. antispirit fereste ornul de stagnare, asigurandu-i transformare rapida, coborare sau inaltare. Antispiritul, plin de umbre, complexe ancestrale ~i arl1etipuri tenebroase, este dominator in universul spiritual al "demonilor", al "Karamazovilor", al "idiolilor" §i al oClu\§ilor cu sutlet de copil.