ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU”

SIBIU

Catedra: MANAGEMENT
Disciplina: TEORIA ŞI PRACTICA SITUAŢIILOR FINANCIARE

ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE

A S.C. OLTCHIM S.A. RÎMNICU VÎLCEA

ÎNDRUMĂTORI:
Prof. Univ. Dr.
Nicolae BALTEŞ
Cpt.
Daniel CĂTĂUŢĂ

ÎNTOCMIT:

CUPRINS:
1. CONSIDERAŢII GENERALE
 1.1. Importanţa analizei poziţiei financiare a unei entităţi economice
1.2. Date de identificare a S.C. OLTCHIM S.A.
2. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
2.1. Rate de structură ale activelor
2.2. Rate de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii
3. ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
3.1. Indicatori de lichiditate
3.2. Indicatori de solvabilitate
3.3. Indicatori de profitabilitate
3.4. Indicatorii de activitate
3.5. Gradul de îndatorare
4. STAREA DE ECHILIBRU A ÎNTREPRINDERII
4.1. Analiza echilibrului financiar pe baza corelaţiei fond de rulment-
necesar de fond de rulment-trezoreria netă
4.2. Analiza creanţelor şi datoriilor în sistemul echilibrului financiar
4.3. Analiza ratelor de echilibru financiar
5. DIAGNOSTICAREA RISCULUI SITUAŢIEI FINANCIARE
5.1. Riscul de faliment
6. CONCLUZII
7. BIBLIOGRAFIE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

2
1.1. Importanţa analizei poziţiei financiare a unei entităţi economice
Analiza poziţiei financiare a întreprinderii constă într-un ansamblu de
instrumente şi metodecare permit aprecierea situaţiei financiare şi a
performanţelor unei întreprinderi.
Scopul analizei poziţiei financiare este de a aprecia situaţia
financiară a întreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea
unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare în mediul specific economiei
locale. În sens general, finalitatea diagnosticului financiar constă în
oferirea de informaţii generale atât celor din interiorul întreprinderii, cât şi
celor interesaţi din afara acesteia.
Când problema analizei financiare este pusă din interiorul
întreprinderii utilizatorii pot fi conducătorii, acţionarii actuali sau salariaţii.
Obiectivul urmărit în acest caz este de a detecta eventualele situaţii de
dezechilibru financiar şi de a adopta noi decizii de gestionare a
întreprinderii. Eceste decizii se bazează pe identificarea originii şi cauzelor
dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe stabilirea măsurilor
de remediere a acestor dezechilibre.
Când problema este pusă din exteriorul întreprinderii utilizatorii pot fi
analiştii financiari, acţionarii potenţiali, organisme bancare şi financiare sau
chiar statul. Obiectivul urmărit este capacitatea ăntreprinderii de a genera
profit, capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt
sau lung, precum şi valoarea întreprinderii.
De cele mai multe ori, utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic
financiar fie pentru acordarea de credite întreprinderilor, fie pentru luarea
deciziei de pătrundere în capitalul unei firme.
Atât analiza pe plan intern, cât şi cea externă, au ca obiectiv
aprecierea performanţelor întreprinderii şi a riscurilor la care aceasta este
expusă, şi folosesc bilanţul şi contul de profit şi pierdere.

3
1.2. Date de identificare a S.C. OLTCHIM S.A.
S.C. OLTCHIM S.A. Rm. Vâlcea s-a înfiinţat ca societate pe acţiuni ,
prin Hotărârea Guvernului nr. 1213/20 noiembrie 1990, prin preluarea
integrală a patrimoniului Combinatului Chimic Rm. Valcea care a luat fiinţă
în anul 1966, cand încep primele investiţii . S.C. OLTCHIM S.A. Rm.
Vâlcea este una din cele mai mari unităţi din chimia românească.
Amplasarea în sudul oraşului Rm . Vâlcea , pe malul râului Olt, a avut în
vedere o serie de avantaje si anume :
-posibilitatea valorificării puternicului zacământ de sare din zona,
materia primă de baza, estimat la o rezervă de minim 100 ani ;
-accesul usor la transportul pe calea ferată şi auto ;
-posibilitatea cooperării cu unităţi situate la mică distanţă atât pentru
asigurarea unor materii prime importante cât şi a resurselor
energetice .
S.C.Oltchim S.A şi-a dezvoltat relaţiile de cooperare externă prin
crearea de societăţi mixte.
. Rolul înfiinţării de societăţi mixte în strategia S.C.Oltchim S.A. a
fost acela de a asigura desfacerea produselor Oltchim către clienţi cerţi cu
costuri scăzute , de a valorifica superior produsele sale , de a pătrunde pe
noi pieţe externe şi a găsi noi furnizori de materii prime, de a reduce
poluarea la minim prin asimilarea de tehnologii ale partenerilor .
Principalele produse realizate si comercializate de S.C.Oltchim S.A.
Rm. Vâlcea sunt :
1.Produse anorganice :
• clor lichid
• sodă caustică (lichidă, solidă, fulgi)
• acid clorhidric de sinteză
• hipoclorit de sodiu
• apa oxigenată

4
 2. Produse macromoleculare :
• policlorura de vinil si copolimeri
• polieteri, polioli pentru spume poliuretanice
3. Produse organice de sinteză :
• oxo – alcooli(octanol)
• dioctilftalat
• propilenoxid ,propilenglicol
• anhidrida ftalică
4.Solventi organici clorurati :
• percloretilenă
5. Materiale pentru constructii :
• profile din PVC pentru uşi si ferestre - RAMPLAST
• panouri celulare din PVC – PANPLAST
• panouri termoizolante tip sandwich cu inserţie de spumă poliuretanică–
OLTPAN
6.Produse agrochimice :
• erbicide ,insecticide , fungicide, acaricide
• produse pentru tratarea seminţelor
7.Produse agroalimentare :
• nutreţuri combinate
• furaje concentrate
• conserve din legume şi fructe
• băuturi răcoritoare
• carne de pasăre şi ouă
• carne de porc

5
 ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU”
SIBIU

2. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE

A ÎNTREPRINDERII

2.1. Rate de structură ale activelor

Analiza structurii financiare îşi propune comparaţia între resursele
financiare şi modul de utilizare a acestora, în scopul depistării eventualelor
mutaţii ce s-au produs în structura financiară a întreprinderii de la o
perioadă la alta.
Se realizează în dinamică pe baza informaţiilor furnizate de bilanţul
contabil(anexa1). Am luat în considerare trei ani.
Tabel 1 %
Nr. Indicatori Modalitate de calcul 2004 2005 2006
Crt.
1. Rata activelor Ri = (active imobilizate / active 50,31 40,82 56,62
imobilizate(Ri) totale) * 100
2. Rata activelor Rc=(active curente / active totale) 49,69 59,18 43,38
curente(Rc) *100
2.1 Rata stocurilor (Rs) Rs=(stocuri/active curente)*100 48,15 43,58 59,02
2.2 Rata creanţelor(Rcr) Rcr=(creanţe/active curente)*100 20,58 5,84 18,29
2.3 Rata inv. fin. pe Rd=( inv. fin. pe termen scurt +
termen scurt şi disp. băneşti / active 31,25 50,57 22,67
disp. băneşti(Rd) curente)*100

În perioada analizată se constată o reducere a gradului de

imobilizare a activelor, apoi o depăşire uşoară a ponderii. Astfel, ponderea
activelor imobilizate în total active s-a redus de la 50,31% în 2004 la
40,82% în 2005, pentru a creşte din nou în 2006 la 56,62%.
Din analiza structurii activelor circulante, se constată o pondere
relativ ridicată a stocurilor, pe seama diminuării ponderii creanţelor şi

2008
 disponibilităţilor băneşti, ceea ce înseamnă că întreprinderea deţine
importante stocuri ce nu au fost eliberate în consum sau valorificate.
Această situaţie are drept consecinţă scăderea gradului de lichiditate şi
implicit imposibilitatea de a-şi onora în întregime şi la termen obligaţiile de
plată faţă de terţi.

70.00%
59.02%
60.00%
50.57%
48.15%
50.00% 43.58%
40.00% rata stocurilor
31.25%
30.00% rata disp. băneşti
22.67%
20.00%

10.00%

0.00%
2004 2005 2006

fig.1 comparaţie între rata stocurilor şi rata disp. Băneşti

2.2. Rate de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii

Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare
a întreprinderii prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea
şi autonomia financiară a acesteia.
Tabel 2 %
Nr. Indicatori Modalitate de calcul 2004 2005 2006
Crt
1. Rata stabilităţii finaciare Rsf = (capital angajat / total 68,94 82,00 84,32
(Rsf) resurse) * 100
2. Rata datoriilor Rdc=(datorii curente / total 31,06 18,00 15,68
curente(Rdc) resurse) *100

7
3. Ponderea res.cur. în Pr=(resurse curente / capital 45,03 21,94 18,58
resurse stabile (Pr) angajat)*100
4 Rata autonomiei Raf=(capitaluri proprii /total 68,65 80,02 82,97
financiare(Raf) resurse)*100
5. Rata autonomiei Raft=( capitaluri proprii / capital
financiare la termen(Raft) angajat)*100 99,58 97,58 95,10
6. Rata capitalurilor proprii Rcp=(capitaluri proprii / datorii 219,01 400,64 405,03
(Rcp) totale)*100
7. Rata îndatorării(Rî) Rî=(datorii totale / resurse 31,34 19,97 19,80
totale) *100
8. Ponderea datoriilor totale Pdc=(datorii totale / capitaluri 45,64 24,95 24,69
în capitaluri proprii(Pdc) proprii)*100

Nivelul înregistrat de datorii şi capitalul propriu în perioada analizată,

este în general corespunzător. Astfel, constatăm că întreprinderea are o
stabilitate şi o autonomie financiară relativ ridicate, mai ales în anul 2006,
an în care capitalul angajat şi cel propriu al firmei finanţau utilizările în
proporţie de 84,32%, respectiv 82,97%. Creşterea substanţială a nivelului
celor doi indicatori între anii 2004-2005, şi menţinerea unui nivel apropiat
în 2006, a condus la micşorarea ponderii datoriilor curente în totalul
resurselor de finanţare. Această situaţie se reflectă în mod favorabil asupra
micşorării gradului de îndatorare şi a ponderii datoriilor în capitalurile
proprii.

8
35.00%
31.34%
31.06%
30.00%

25.00%
19.97% 19.80%
20.00% 18.00%
rata datoriilor curente
15.68%
15.00% rata îndatorării

10.00%

5.00%

0.00%
2004 2005 2006

fig.2 influenţa ratei datoriilor curente asupra ratei îndatorării

9
 3. ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE
A ÎNTREPRINDERII

Informaţiile necesare calculului se preiau din bilanţul contabil

(anexa1) şi contul de profit şi pierdere (anexa2), precum şi din următorul
tabel:
tabelul 3 RON
Nr. Crt. Indicatori 2004 2005 2006
1 Cifra de afaceri 42481352 3794075 36003345
5
2 Costul vânzărilor 32599160 3125473 35431222
1
3 Profit brut din vânzări 9882192 6686024 572123
4 Profit brut total 955194 1918896 0
5 Stocuri medii totale 6445606 8941822 9240419
6 Sold mediu clienţi 2124090 510971 1530699
7 Sold mediu furnizori 1873408 2779169 3471343
8 Cheltuieli cu dobânzile 373226 160016 0

3.1. Indicatori de lichiditate

Analiza lichidităţii societăţii urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi
achita obligaţiile curente din activele curente, cu diferite grade de
lichiditate, precum şi evaluarea riscului incapacităţii de plată.
Tabelul 4
Nr. Crt. Indicatori Modalitate de calcul 2004 2005 2006
1 Rata lichidităţii Rlc=active curente/datorii curente 1,64 3,38 2,77
curente
2 Rata lichidităţii Rli=(active curente-stocuri)/datorii 0,85 1,90 2,77
imediate curente

Analizând cei doi indicatori, putem spune că firma are o lichiditate

bună. Astfel, rata lichidităţii curente depăşeşte valoarea minimă

1
admisă(1,2), iar rata lichidităţii imediate, a cărei valoare minimă admisă
este de 1/3, arată că firma îşi poate plăti datoriile pe termen scurt din
disponibilităţile băneşti.

3.2. Indicatori de solvabilitate

Solvabilitatea reflectă capacitatea întreprinderii de a face faţă
obligaţiilor de plată îndeosebi din resurse proprii.
Tabelul 5 %
Nr. Crt. Indicatori Modalitate de calcul 2004 2005 2006
1 Rata solvabilităţii Rsp=(capitaluri proprii/total 68,65 80,02 80,19
patrimoniale resurse)*100
2 Rata generală a Rgs=(capital străin / capital 45,64 24,95 24,68
solvabilităţii propriu)*100

Solvabilitatea înregistrată în anul 2004poate fi apreciată ca fiind

corespunzătoare, întreprinderea având posibilitatea de a-şi finanţa în
proporţie de 68,65% obligaţiile de plată din resurse proprii. Indicatorul
înregistrează o evoluţie pozitivă în anii 2005 şi 2006, când asistăm la
creşterea cu aproximativ 11% a ponderii capitalului propriu în total resurse,
pe seama scăderii ponderii capitalului străin cu aproximativ 20%.

90.00%
80.02% 80.19%
80.00%
68.65%
70.00%
60.00%
rata solvabilităţii
50.00% 45.64% patrimoniale
40.00% rata generală a
24.95% 24.68% solvabilităţii
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
2004 2005 2006

1
 fig. 3 influenţa ratei solvabilităţi patrimoniale asupra ratei generale a solvabilităţii

3.3. Indicatori de profitabilitate

Indicatorii de profitabilitate reflectă eficienţa activităţii desfăşurată de
întreprindere în sensul capacităţii acesteia de a obţine profit din resursele
disponibile. Îmbracă următoarele forme:
Tabelul 6 %
Nr. Crt. Indicatori Modalitate de calcul 2004 2005 2006
1 Rata rentabilităţii Rcs=(profit brut / capital 17,56 14,50 0,00
capitalului social social)*100
2 Rata rentabilităţii Rcp=(profit brut / capital 5,16 7,11 0,00
capitalului propriu propriu)*100
3. Rata rentabilităţii Rca=(profit brut / capital 5,14 6,94 0,00
capitalului angajat angajat)*100
4. Marja brută din Mb=(profit brut din vânzări/ cifra 23,26 17,62 1,59
vânzări de afaceri)*100
5. Acoperirea Ad=(cheltuieli cu dobânzile / 39,07 8,34 0,00
dobânzii din profit profit brut)*100

Se observă că firma nu are o rentabilitate bună, mai ales în anul

2006, când înregistrează pierderi. Acest lucru se datorează şi faptului că
firma obţine profitul în special din vânzări. Firma nu îşi foloseşte eficient
capitalul, atât cel propriu cât şi cel angajat.

3.4. Indicatorii de activitate

Tabelul 7
Nr. Crt. Indicatori Modalitate de calcul 2004 2005 2006
1 Viteza de rotaţie a Nr. Rot.=costul vânzărilor/stoc 5,06 3,5 3,83
stocurilor mediu
2 Viteza de rotaţie a Vrc=(sold mediu clienţi / cifra de 18,25 4,91 15,51
debitelor-clienţi(zile) afaceri)*365
3. Viteza de rotaţie a Vrf=(sold mediu furnizori / cifra 16,09 26,73 35,19

1
 creditelor-furnizor(zile) de afaceri)*365
4. Viteza de rotaţie a Vra=cifra de afaceri / active 3,13 2,68 1,76
activelor imobilizate imobilizate
5. Viteza de rotaţie a Vrat=cifra de afaceri / total active 1,57 1,09 0,99
activelor totale

Analiza vitezei de rotaţie a stocurilor este foarte importantă,

deoarece un volum prea mare a acestora poate duce la un blocaj financiar.
Viteza de rotaţie în cei trei ani este foarte mică, ceea ce demonstrează o
imobilizare ridicată a banilor şi indică greutăţi în asigurarea lichidităţilor.
În ceea ce priveşte viteza de rotaţie a debitelor-clienţi şi creditelor-
furnizori, apreciem că este redusă, întreprinderea reuşind să-şi încaseze
clienţii în anul 2004în medie la 18,25 zile şi să achite furnizorii în 16,09
zile. În anul următor situaţia se îmbunătăţeşte considerabil, încasându-se
de la clienţi în 4,19 zile, dar achitându-se furnizorii în 26,73 zile. Însă în
anul 2006, situaţia se înrăutăţeşte, achitându-se furnizorii în 35,19 zile .
Se observă o scădere a rotaţiei activelor imobilizate, concomitent cu
scăderea vitezei de rotaţie a activelor totale.

3.5. Gradul de îndatorare

Gradul de îndatorare evidenţiază politica de finanţare a
înterprinderii, respectiv modul în care aceasta atrage resurse pentru a-şi
acoperi necesităţile. Se exprimă prin indicatorul grad de îndatorare care se
calculează astfel:
Gî=(capital împrumutat/capital propriu)*100
Valorile obţinute în cei trei ani sunt:
Tabelul 8 %
2004 2005 2006
45,66 24,96 24,69

1
 Gradul de îndatorare al întreprinderii este foarte scăzut în cei trei ani
analiăaţi, ceea ce demonstrează ponderea mică deţinută de datoriile pe
termen lung în resursele proprii. Se observă însă o tendinţă de creştere a
datoriilor pe termen lung.

trendul datoriilor pe termen lung

1600000
1400000
1200000
1000000 datorii pe termen lung

800000
Linear (datorii pe termen
600000 lung)
400000
200000
0
2004 2005 2006

Fig.4 trendul datoriilor pe termen lung

4. STAREA DE ECHILIBRU A ÎNTREPRINDERII

4.1. Analiza echilibrului financiar pe baza corelaţiei fond de rulment-

necesar de fond de rulment-trezoreria netă
În cadrul analizei echilibrului financiar una dintre corelaţiile
importante o constituie cea dintre fondul de rulment, necesarul de fond de
rulment şi trezoreria netă.
Fondul de rulment reprezintă un concept des utilizat de către analiştii
financiari întrucât permite aprecierea condiţiilor echilibrului financiar.
Echilibrul financiar rezultă din comparaţia între lichidităţi şi exigibilitatea
resurselor, respectiv, respectarea regulii tradiţionale a echilibrului financiar
potrivit căreia utilizările trebuie să fie finanţate din resursele rămase la
dispoziţia întreprinderii o perioadă de timp egală cu durata de viaţă a
acestor utilizări. Această regulă de prudenţă poate fi îndeplinită atunci

1
 când se constituie o marjă de siguranţă denumită fond de rulment,
reprezentat de excedentul capitalurilor permanente faţă de toatlul
imobilizărilor în sumă brută sau excedentul activelor circulante în raport cu
datoriile pe termen scurt.
Ciclul de exploatare a întreprinderii cuprinde operaţiuni de achiziţii,
producţie şi vânzări care crează două categorii de fluxuri:
• fluxuri reale: materii prime şi materiale, mărfuri etc
• fluxuri financiare: plăţi şi încasări
perioada între cumpărări, producţie şi vânzări antrenează
constituirea de stocuri iar decalajul în timp între fluxurile reale şi cele
financiare dă naştere datoriilor şi creanţelor. Necesarul de fond de rulment
reprezintă diferenţe dintre necesarul de finanţare aţ exploatării şi resursele
de finanţare existente.
Trezoreria netă sau trezoreria la un moment dat permite
determinarea echilibrului financiar între fondul de rulment şi necesarul de
fond de rulment, şi se calculează ca diferenţa dintre fondul de rulment şi
necesarul de fond de rulment.
Tabelul 9 RON
Nr. Indicatori Modalitate de calcul 2004 2005 2006
Crt.
1 Fondul de FR = resurse stabile - 4559449 1349707 9958208
rulment active imobilizate 6
2 Necesarul de NFR=active circulante(- 1044373 4073919 6454798
fond de rulment disp. băn.)- datorii
curente
3. Terzoreria netă TN=FR-NFR 3515076 9423157 3503410

Se constată că la finele fiecăruia dintre cei trei ani anlizaţi, FR este

superior NFR, ceea ce înseamnă că întreprinderea dispune de o trezorerie
pozitivă, adică dispune de lichidităţi care îi permit atât rambursarea

1
 datoriilor, cât şi acordarea de împrumuturi terţilor şi/sau efectuarea de
plasamente pe piaţa finaciar-monetară.

4.2. Analiza creanţelor şi datoriilor în sistemul echilibrului financiar

În vederea realizării echilibrului financiar întreprinderea trebuie să
urmărească evoluţia raportului creanţe-obligaţii şi modificările pe care
variaţia nivelului activităţii le aduce acestui raport.
Condiţiile actuale impun ca derularea contractelor economice să
implice ralaţii de credit comercial şi nu decontări imediate. Din acest
considerent, unul dintre obiectivele analizei financiare este de a urmări
evoluţia raportului creanţe-datorii în scopul de a constata în ce măsură
întreprinderea are posibilitatea ca din creanţele pe care le înregistrează să-
şi acopere datoriile pe termen scurt.
Pentru a reflecta influenţa nivelului activităţii asupra evoluţiei
raportului creanţe-datorii, analiza se face prin referire la cifra de afaceri:
Tabelul 10 RON
2005-2004 2006-2005
Abaterea(+ % Abaterea(+) %
Indicatori 2004 2005 2006
)

42481352 37940755 36003345 - 4540597 89,31 -1937410 94,89

Cifra de afaceri

2755752 1199750 2864425 - 1556002 43,53 1664675 238,75

Creanţe

8156985 6067653 5650046 - 2089332 74,38 -417607 93,11

Datorii curente

0,33 0,19 0,50 - 14 57,57 31 263,15

Creanţe/datorii

Se constată că în cei trei ani supuşi analizei, raportul creanţe-

obligaţii este subunitar, ceea ce atestă că întreprinderea şi-a acoperit

1
datoriile din creanţele pe care le avea de încasat decât într-o mică măsură
(33% în 2004, 19% în 2005 şi 50% în 2006). Chiar dacă nivelul datoriilor
s-a diminuat şi raportul creanţe-obligaţii s-a îmbunătăţit, situaţia rămâne
defavorabilă firmei, acest lucru datorându-se scăderii repetate a cifrei de
afaceri, precum şi fluctuaţiei creanţelor.
Corelaţia creanţe-datorii poate fi analizată şi prin prisma duratei de
recuperare(Di) a creanţelor, şi respectiv duratei de achitare a datoriilor prin
intermediul cifrei de afaceri(Df):
Di=(creanţe/cifra de afaceri)*365
Df=(datorii curente/cifra de afaceri)*365

Tabelul 11 zile
Diferenţe(+)
2005-2004 2006-2005
Indicatori 2004 2005 2006
Di 23,67 11,54 29,03 - 12,13 17,40
Df 70,08 58,37 57,27 - 11,71 - 1,10

Nivelul celor doi indicatori înregistrează scăderi de la anul 2005 la

2006, ceea ce înseamnă o accelerare a timpului de recuperare a
creanţelor în medie cu 12,13 zile, pe fondul scăderii perioadei de folosire a
resurselor atrase în medie cu 11,71 zile. Întrucât pe perioada analizată
durata de imobilizare a creanţelor este mult mai mică decât durata de
achitare a obligaţiilor, se constată un aspect favorabil asupra echilibrului
financiar al întreprinderii raelizat prin prisma raportului creanţe-datorii.
Chiar dacă perioada de recuperare a creanţelor înregistrează o
creştere medie de 17,49 zile în anul 2006 faţă de 2005, datorită perioadei
de folosire a resurselor atrase mai mari – 57,27 zile faţă de 29,03 zile în
2006 – acest lucru nu afectează echilibrul financiar al întreprinderii.

1
 5. DIAGNOSTICAREA RISCULUI SITUAŢIEI FINANCIARE

5.1. Riscul de faliment

Pentru determinarea riscului de faliment vom analiza prin două
metode.
A) Metoda Altman
Modelul Altman a fost elaborat în anul 1968 şi reprezintă una dintre
primele funcţii scor, fiind reprezentat de ecuaţia:
Z=3,3x1+1,4x2+1,2x3+1,0x4+0,6x5, unde:
• x1= profit înainte de impozitare/active totale
• x2=profit reinvestit/active totale
• x3=active curente/active totale
• x4=cifra de afaceri/active totale
• x5=capitaluri proprii/datorii totale
Scorul Z este interpretat astfel:
Z ≤ 1,8 => starea de faliment este iminentă

1
 1,8 < Z ≤ 3 => situaţia financiară a întreprinderii este deficitară, cu
performanţe vizibil diminuate, dar îşi poate relansa activitatea adoptând o
strategie corespunzătoare.
Z > 3 => situaţia financiară este bună şi întreprinderea solvabilă.
Tabelul 12
Rate utilizate 2004 2005 2006
3,3x1 0,11 0,18 0
1,4X2 0,12 0,05 0
1,2X3 0,59 0,71 0,52
1,0X4 1,57 1,09 0,99
0,6X5 1,31 2,40 2,43
Z 3,7 4,43 3,94

Se constată că Z înregistrează o valoare mai mare ca 3, ceea ce

atestă o situaţie financiară bună şi faptul că întreprinderea este solvabilă.
B) Metoda Canon şi Holder
Acest model calculează tot o variabilă Z pe baza următoarei ecuaţii:
Z=0,16x1+0,22x2-0,87x3-0,1x4+0,24x5, unde:
• x1= (creanţe+disp.băneşti)/datorii curente
• x2=capital angajat/total capitaluri
• x3=cheltuieli financiare/cifra de afaceri
• x4=cheltuieli cu personalul/valoare adăugată
• x5=excedent brut de exploatare/datorii totale
Riscul de faliment depinde de valoarea scorului obţinut asrfel:

Tabelul 13
Probabilitatea de
Valoarea scorului Situaţia întreprinderii faliment
Z > 0,16 Foarte bună Sub 10%
0,1 < Z < 0,16 Favorabilă 10% - 30%
0,04 < Z < 0,1 Incertă 30% - 65%

1
 -0,05 < Z < 0,04 Nefavorabilă 65% - 90%
Z < - 0,05 Eşec PeSte 90%

Situaţia firmei este următoarea:

Tabelul 14
Rate utilizate 2004 2005 2006
0,16x1 0,13 0,30 0,18
0.22X2 0,22 0,22 0,23
-0,87X3 -0,02 -0,01 -0,008
-0,1X4 -0,06 -0,06 -0,08
0,24X5 0,28 0,31 0,08
Z 0,55 0,76 0,40

Valoarea adăugată şi excedentul brut de exploatare se calculează

conform tabelului:
Tabelul 15
2004 2005 2006
Producţia PE=producţia
exarciţiului(PE) vândută+variaţia stocurilor 40621664 40172105 37877271
Marja comercială MC=venituri din vânzarea
(MC) mărfurilor – costul 138472 105874 88767
mărfurilor vândute
Consumuri CT=chelt. cu mat. prime şi
provenite de la mat. cons. +alte chelt. mat. 15298292 17268869 18415753
terţi (CT) + chelt. cu energia şi apa
Valoarea
adăugată (VA) VA= PE+MC-CT 25461844 23009110 19550285
Excedentul brut EBE=VA+subvenţii pt
de exploatare-impozite,taxe şi 9445286 8837024 2217108
exploatare(EBE) vărs. asim.-chelt. cu pers.

2
 Utilizând acest model constatăm stabilitatea financiară ridicată a
întreprinderii în fiecare dintre cei trei ani analizaţi, probabilitatea de faliment
fiind foarte scăzută(sub 10%).

6. CONCLUZII

PUNCTE TARI:
1) Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societăţii.
2) Existenţa unei trezorerii pozitive
3) Nivel corespunzător al structurii datoriilor şi capitalurilor proprii
4) Nivel bun al ratelor de lichiditate
5) Nivel corespunzător al solvabilităţii
6) Grad scăzut de îndatorare

PUNCTE SLABE:
1) Nivel scăzut al rentabilităţii
2) Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi şi creditelor-furnizor este
necorespunzătoare
3) Evoluţia stocurilor şi creanţelor nu se încadrează în limitele de
eficienţă
4) Susţinerea parţială a rentabilităţii activităţii desfăşurate prin subvenţii

RECOMANDĂRI:
1. valorificarea activelor de natura stocurilor (reducerea
stocurilor)
2. folosirea eficientă a capitalului, precum şi încercarea de a
obţine venituri şi din alte surse decât din vânzări.

2
 3. rotirea permanentă a stocurilor (stocurile nu trebuie
„imobilizate” prea mult timp)
4. reducerea datoriilor pe termen lung, prin obţinerea de
finanţare din surse proprii
5. creşterea cifrei de afaceri

7. BIBLIOGRAFIE
1) Bătrâncea, I., „analiza economico-financiară a societăţilor
comerciale”, ed. ETA, Cluj-Napoca, 1996
2) Işfănescu A., Stănescu C., Băicuşi A., „Analiza economico-
financiară”, ed. Economică, Bucureşti, 1999
3) Mandache R., Dobaz K., Dumitru Gh., „Diagnosticul economico-
financiar în întreprinderile agroalimentare”, ed. Leda&Muntenia,
Constanţa, 2000
4) Stark L., Pantea I. M., „Analiza situaţiei financiare a firmei”, ed.
Economică, Bucureşti, 2001.
5) www.oltchim.ro