CAPITOLUL 3

DOCUMENTE DE SINTEZĂ – SUPORT AL MANAGEMENTULUI

FINANCIAR

1. Bilanţul contabil

1.1 Abordarea juridică a bilanţului contabil

1.2 Abordarea financiară a bilanţului contabil

1.3 Abordarea economică a bilanţului

2. Contul de profit sau pierderi

3. Situaţia fluxurilor de trezorerie

4. Raportul anual
 Pentru efectuarea analizei financiare se utilizează o serie de situaţii şi
rapoarte:

bilanţul contabil;

contul de profit şi pierderi;

fluxul de trezorerie;

raportul anual.
 1. Bilanţul contabil

 Bilanţul contabil este o analiză a informaţiilor ce caracterizează la un

moment dat elementele constitutive ale patrimoniului fiecărei
întreprinderi.

 Funcţionarea contabilităţii şi întocmirea bilanţului contabil se

realizează în baza unor reglementări naţionale şi internaţionale.

 În România, sistemul contabil adoptat în anul 1994 permite

întreprinderilor mici şi mijlocii să întocmească un bilanţ simplificat
comparativ cu întreprinderile mari care întocmesc bilanţul contabil într-o
variantă mai dezvoltată.

 Sub aspectul formei de prezentare bilanţul poate fi redat sub formă de:

- cont (stânga activ, dreapta pasiv).

- listă (valabil în practica românească);
Activ
Pasiv Activ Pasiv

Prezentare în listă Prezentare în cont

Fig. Forme de prezentare a bilanţului

 Ordonarea elementelor de activ şi pasiv se face în funcţie de
lichiditatea crescătoare sau descrescătoare a componentelor activului,
respectiv în funcţie de exigibilitatea crescătoare sau descrescătoare a
elementelor de pasiv.

 În România, formatul bilanţului contabil cuprinde elementele de activ

în ordinea crescătoare a lichidităţilor, astfel:

- active imobilizate (imobilizările necorporale, imobilizările corporale

şi imobilizările financiare), care se presupune că nu se convertesc în
bani lichizi pe o perioadă de un an;

- active circulante structurate în aceeaşi ordine crescătoare a

lichidităţii (stocuri, creanţe cu termen de încasare sub un an, investiţiile
financiare pe termen scurt, casa şi conturile la bănci).

 Elementele de pasiv sunt preluate în ordinea descrescătoare a

exigibilităţii.

 Bilanţul contabil se remarcă prin dimensiunea sa temporală reflectând

poziţia financiară a întreprinderii la un moment dat, ceea ce face ca analiza
financiară pe bază de bilanţ să aibă un caracter static.
 DENUMIREA INDICATORULUI NR. SOLD LA:
CRT. ÎNCEPUTUL SFÂRŞITUL
ANULUI ABULUI
(T0) (T1)
ACTIV
A. ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 1 206 230
(2+3+4)
Din care: Imobilizări necorporale 2 10 5
Imobilizări corporale 3 185 210
BILANŢUL Imobilizări financiare 4 11 15
CONTABIL AL B. ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 5 371 426
(6+7+8+9)
S.C. „AGRO” Din care: Stocuri 6 220 304
S.A. Creanţe 7 110 100
Investiţii financiare pe termen 8 1 2
– formă scurt
simplificată cu Disponibilităţi băneşti 9 40 20
date ipotetice – TOTAL ACTIV (A + B) 10 577 656
PASIV
C. CAPITAL PROPRIU (12+13+14) 11 160 225
Din care: Capital social 12 60 60
Fonduri proprii constituite 13 100 100
Profit nerepartizat 14 - 65
D. ÎMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG 15 327 321
(16+17)
Din care: Credite pe termen lung 16 285 291
Datorii cu termen de plată pentru 17 42 30
un an
E. DATORII PE TERMEN SCURT (19+20) 18 90 110
Din care: Credite pe termen scurt 19 60 80
Alte obligaţii pe termen scurt 20 30 30
TOTAL PASIV (C + D + E) 21 577 656
 1.1 Abordarea juridică a bilanţului contabil

 Conform concepţiei juridice bilanţul contabil este definit ca o situaţie a

patrimoniului determinată de totalitatea drepturilor de proprietate şi a
drepturilor de creanţă care formează activul şi de totalitatea datoriilor faţă de
terţi şi a capitalului propriu care alcătuiesc pasivul.

BILANŢ
ACTIV PASIV

Drepturi de proprietate Capitaluri proprii

Drepturi de creanţă Datorii faţă de terţi

 Obligaţiile întreprinderii pot avea două semnificaţii în funcţie de care ele

sunt grupate în pasiv astfel:

- obligaţii faţă de acţionari – reprezentate de capitalurile proprii

(capitalul social + fondurile proprii + profitul nerepartizat);
- obligaţii faţă de terţi – reprezentate de operaţiuni de îndatorare.
 Angajamentele patrimoniale pot fi diferenţiate şi după originea lor în:
obligaţii voluntare – de exemplu: împrumuturile contractate cu un
creditor, efectele comerciale de plătit;
obligaţii rezultate dintr-o prelevare impusă – cum este cazul
datoriilor fiscale, obligativitatea fiind stabilită prin acte legislative.

Abordarea juridică
Patrimoniu

Drepturi Obligaţii

Obligaţii faţă Obligaţii

Dreptul de Dreptul de de acţionari faţă de terţi
proprietate creanţă Capital
Datorii
propriu

Activ Pasiv

Fig. Abordarea juridică a bilanţului contabil

 1.2 Abordarea financiară a bilanţului contabil

 Concepţia financiară defineşte activul ca un ansamblu de mijloace utile

pentru achitarea datoriilor la scadenţă, în timp ce pasivul reflectă totalitatea
datoriilor grupate prin prisma termenelor la care trebuie să fie achitate.

BILANŢ

ACTIV PASIV

Mijloace economice în ordinea Datorii în ordinea exigibilităţii

lichidităţii lor crescătoare sau lor crescătoare sau
descrescătoare descrescătoare
 Schematic, această modalitate de abordare a bilanţului poate fi
reprezentată astfel:

Abordarea financiară
Resurse economice

Destinaţia fondurilor Fonduri de finanţare

Utilizări Utilizări
Permanente Temporare
pe termen pe termen
mediu şi scurt Capital
(ciclice) Datorii
lung propriu

Activ Pasiv

Fig. Abordarea financiară a bilanţului contabil

 1.3 Abordarea economică a bilanţului

 Conform concepţiei economice, activul bilanţului este privit ca un

ansamblu de utilizări iar pasivul ca un ansamblu de resurse care acoperă
financiar utilizările.

BILANŢ

ACTIV PASIV

UTILIZĂRI RESURSE

Mijloace imobilizate Finanţarea mijloacelor imobilizate

Mijloace circulante Finanţarea mijloacelor circulante
 Abordarea
economica

Utilizari Resurse

Fondul Fondul
Mijloace Mijloace
mijloacelor mijloacelor
imobilizate circulante imobilizate circulante

Activ Pasiv

Fig. Abordarea economică a bilanţului

 2. Contul de profit şi pierderi

 Contul de profit şi pierderi oferă o imagine cuprinzătoare asupra

evoluţiei de ansamblu a întreprinderii, a modului cum au fost utilizate
resursele pentru realizarea profitului.

 Contul de profit şi pierderi se structurează pe trei activităţi distincte:

a) activitatea de exploatare;

b) activitatea financiară;

c) activitatea extraordinară.
 Schema venitului, a cheltuielilor şi a rezultatului
exerciţiului financiar al întreprinderii

CHELTUIELI DE EXPLOATARE
VENITURI DIN EXPLOATARE
- cu stocuri
- vânzări
- cu lucrări şi servicii
- producţie stocată
- cu impozite şi taxe
- prod. din imobilizări
- cu personalul
- alte (subvenţii, din aprovizionare,
- alte (amortizări, provizioane,
despăgubiri, active cedate etc.)
despăgubiri, amenzi, active cedate etc.)

+ -
REZULTATUL DIN EXPLOATARE
 VENITURI FINANCIARE
- din participaţii
- din alte imobile financiare
- din titluri de plasament
- din dobânzi
- alte (dif. de curs valutar,
provizioane, discounturi primite etc.)
CHELTUIELI FINANCIARE
- pierderi din participaţii
- pierderi din vânzarea de titluri
- dif. defavorabilă de curs valutar
- dobânzi
- alte (amortizări, provizioane, discounturi
acordate etc.)

+ -
REZULTATUL FINANCIAR

REZULTATUL CURENT
 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
VENITURI EXTRAORDINARE
- calamităţi
- subvenţii şi alte despăgubiri - exproprieri
pentru calamităţi sau alte pierderi - dif. defavorabilă de curs valutar
- alte similare

+ -
REZULTATUL EXTRAORDINAR

IMPOZIT
REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI PE PROFIT

REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

FINANCIAR (profit net sau pierdere)
 Efectul fiecărei activităţi este rezultatul obţinut (profit sau pierdere).
RE = VE – CE
RF = VF – CF
REX = VEX – CEX

Rc = RE + RF

RBE = RE + RF + REX

RBF = RBE + CNF – VDF

IP = RBF x % de impozitare

RNE = RBE – IP

VE – venituri din exploatare CE – cheltuieli din exploatare

RE – rezultatul din exploatare
CF – cheltuieli financiare
VEX – venituri extraordinare
REX – rezultate extraordinare
RBE – rezultatul brut al exerciţiului
IP – impozitul pe profit
VDF – venituri deductibile fiscal
VF – venituri financiare
RF – rezultatul financiar
CEX – cheltuieli extraordinare
Rc – rezultatul curent
RBF - rezultat brut fiscal
C NF – cheltuieli nedeductibile fiscal
RNE – rezultatul net al exerciţiului
 DENUMIREA INDICATORULUI NR. EXERCIŢIUL FINANCIAR
RÂND PRECEDENT ÎNCHEIAT
(T0) (T1)
A. VENITURI DIN EXPLOATARE (2+6+7+8+9) 1 1.000 1.200
Cifra de afaceri (3+4+5) 2 850 930
- Producţia vândută 3 770 820
- Venituri din vânzarea mărfurilor 4 50 70
- Venituri din subvenţii de exploatare 5 30 40
Variaţia stocurilor 6 20 30
Producţia imobilizată 7 120 230
Alte venituri din exploatare 8 10 10
B. CHELTUIELI DE EXPLOATARE (10 la 9 800 950
14+17+18)
CONTUL DE Materii prime şi materiale consumabile
Alte cheltuieli din afara întreprinderii (terţi)
10
11
230
80
290
80
PROFIT ŞI Cheltuieli privind mărfurile 12 40 60
Cheltuieli cu personalul 13 280 300
PIERDERI Amortizări şi provizioane (15-16) 14 130 160
- Cheltuieli 15 150 190
AL - Venituri 16 20 30
SC „AGRO” SA Cheltuieli cu impozite, taxe
Alte cheltuieli (despăgubiri, donaţii)
17
18
30
10
40
20
- formă C. REZULTATUL DIN EXPLOATARE (A-B) 19 200 250
D. VENITURI FINANCIARE (21+22+23) 20 100 200
simplificată cu Venituri din valorificarea activelor financiare 21 10 50
date ipotetice – Venituri din dobânzi
Alte venituri financiare
22
23
50
40
70
80
E. CHELTUIELI FINANCIARE (25+26+27) 24 73 140
Cheltuieli cu activele financiare 25 10 30
Cheltuieli privind dobânzile 26 60 70
Alte cheltuieli financiare 27 3 40
F. REZULTATE FINANCIARE (d-e) (+ -) 28 27 60
G. REZULTATUL CURENT (C + F) 29 227 310
H. VENITURI EXTRAORDINARE 30 20 25
I. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 31 22 27
J. REZULTAT EXTRAORDINAR (H – I) 32 -2 -2
K. REZULTATUL BRUT (G + J) 33 225 308
L. IMPOZITUL PE PROFIT 34 55 80
M. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI (K-L) 35 170 228
 În analiza financiară se operează şi cu tabloul soldurilor intermediare
de gestiune (S.I.G.) care este o altă variantă a contului de profit şi pierderi
în care se evidenţiază doi indicatori noi:

valoarea adăugată (VA);

excedentul brut din exploatare (EBE).

 Schema S.I.G.

Producţia exerciţiului (PE)

PE = PV + PS + PI = 1080 __ Costuri intermediare CI provenite de la terţi = 370
Prod. vândută PV = 820 Materii prime + materiale MPM = 290
Prod. stocată PS = 30 Cheltuieli cu terţii CT = 80
Producţia imobilizată PI = 230
+ +
Venituri din vânzarea Costul mărfurilor
mărfurilor VM = 70 aprovizionate CM = 60

Marja comercială
MC = 10
MC = VM - CM

VALOAREA ADĂUGATĂ
VA = 720
VA = (PE - CI) + MC
 VALOAREA ADĂUGATĂ _
+
VA = 720
VA = (PE - CI) + MC

Impozite, taxe Imp. = 40

Subvenţii pentru activităţi de explaoatare VS = 40
Cheltuieli de personal, ChP = 300
Alte activităţi legate de exploatare AV = 10
Alte cheltuieli (comenzi,
Ach despăgubiri etc.) = 20

+ EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE _

E.B.E. = 410
E.B.E. = VA + SE + AV - Imp - ChP - Ach

Venituri din provizioane VPR = 30 Cheltuieli cu amortizarea ChA = 150

Alte venituri nemonetare AVEN - Cheltuieli cu provizioanele ChPR = 40
din exploatare Alte cheltuieli nemonetare Ach EN din
exploatare

REZULTATUL EXPLOATĂRII (RE) = 250

RE = EBE + VPA + AVEM - ChPR - AChEN
 + _
REZULTATUL EXPLOATĂRII (RE) = 250
RE = EBE + VPA + AVEM - ChPR - AChEN

Venituri financiare VF = 200 Cheltuieli financiare CF = 140

Rezultatul financiar RF = 60
RF = VF - CF

+ REZULTATUL CURENT RC = 310 _

RC = RE + RF

Venituri extraordinare VE x 25 Cheltuieli extraordinare CE x 27

Rezultatul extraordinar REX = - 2

REX = VEX- CEX

_ Impozit pe profit
REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI, RBE = 308
RBE = RC + REX Ip = 80

REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

RNE = RBE - Ip = 228
 3. Situaţia fluxurilor de trezorerie
(Tabloul fluxurilor de numerar)

 Tabloul fluxurilor de numerar oferă informaţii referitoare la capacitatea

întreprinderii de a genera intrări de lichidităţi suficiente pentru a finanţa
activitatea curentă, precum şi achiziţionarea de noi active imobilizate.

 Este o situaţie ce se întocmeşte ca un document ataşat bilanţului anual

şi contului de profit şi pierdere.

 Tabloul fluxurilor de numerar cuprinde trei părţi distincte cu încasările

şi plăţile eferente fiecăreia:
activitatea de producţie;
activitatea de investiţii;
activitatea financiară.

 Soldul fluxurilor de încasări şi plăţi poate evidenţia excedentul sau

deficitul de resurse financiare lichide.

 Acest lucru obligă managementul financiar al întreprinderii la acţiuni în

consecinţă (pentru excedent găsirea unor plasamente profitabile, iar în
cazul deficitului găsirea de noi surse de acoperire).
 Indicatori Luna
1 2 ....... 12 TOTAL AN
I. ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE
Încasări din exploatare (+)
Plăţi pentru exploatare (-) d.c.
- furnizori
- personal
- alte cheltuieli
TOTAL I Tabloul
II. ACTIVITATEA DE INVESTIŢII fluxurilor de
Încasări din vânzări de active fixe (+) numerar
Alte încasări din activitatea de investiţii (+)
Plaţi pentru cumpărări de active fixe (-)
Alte plăţi pentru activitatea de investiţii (-)
TOTAL II
III. ACTIVITATEA FINANCIARĂ
Încasări din vânzarea de acţiuni (+)
Încasări din vânzarea de obligaţiuni (+)
Alte încasări financiare (+)
Plăţi pentru răscumpărarea de acţiuni (-)
Plăţi pentru retragerea unor obligaţiuni (-)
Alte plăţi financiare (-)
TOTAL III
TOTAL I + II + III
 4. Raportul anual

 Este un document prezentat de regulă, de către Preşedintele

Consiliului de Administraţie, în faţa acţionarilor întreprinderii, prin care
sunt descrise rezultatele acţiunilor întreprinse pe parcursul exerciţiului
financiar.

 Raportul anual este elaborat pe baza informaţiilor din:

- bilanţul contabil;
- contul de profit şi pierderi;
- fluxul de trezorerie;
- alte situaţii contabile sau tehnico-operative.

 În raportul anual sunt redate:

realizările exerciţiului financiar încheiat;

perspectivele întreprinderii.