CAPITOLUL 6

EVALUAREA VALORILOR MOBILIARE LICHIDE

 Evaluarea valorilor mobiliare are o importanţă deosebită pentru
investitori care, în funcţie de câştigul estimat, hotărăsc asupra
oportunităţii de a investi capital în acţiunile unei întreprinderi.

 Activele unei întreprinderi se prezintă în următoarele două grupe:

 - active materiale (fizice sau reale) reprezentate de clădiri,
construcţii speciale, utilaje, instalaţii, maşini, stocuri materiale
etc.;
 - active financiare reprezentate în principal de acţiuni, obligaţiuni,
efecte bancare şi alte valori mobiliare care de fapt reprezintă
drepturi asupra activelor fizice, materiale sau reale.
 Valoarea activelor materiale este determinată de:
 - valoarea de piaţă ca urmare a mărimii cererii şi a ofertei;
 - costul fiecărui activ în parte.
 Valoarea activelor financiare este şi ea stabilită pe piaţă.

 Valoarea de piaţă a unei întreprinderi în ansamblul ei este dată:

 - fie de valoarea de lichidare;

 - fie de valoarea în funcţiune a întreprinderii.

 Valoarea de lichidare este dată de valoarea unui activ, a unui grup de

active, sau de totalitatea activelor unei întreprinderi vândute separat
sau în grup, ca urmare a instituirii stării de faliment.

 Valoarea în funcţiune a unei întreprinderi este dată de valoarea ei ca o

entitate operaţională concretizată în suma pe care investitorii o plătesc
cumpărând acţiunile întreprinderii.
 6.1. Evaluarea obligaţiunilor
 Obligaţiunile sunt titluri reprezentate prin dreptul de creanţă ale
proprietarului asupra emitentului. Cel care cumpără obligaţiuni emise
de o întreprindere, practic împrumută întreprinderea respectivă,
beneficiind de o remuneraţie numită de obicei dobândă.

 Valoarea nominală a unei obligatiuni este valoarea la emisiune si

reprezintă suma pe care emitentul obligaţiunii promite să o plătească
la scadenţa înscrisă pe obligaţiune.

 Obligaţiunile sunt titluri transmisibile prin negociere, deci se pot vinde

pe o piaţă secundară la un pret care depinde de:
 - calitatea titlului;
 - conjunctura de pe piaţa financiară
 Ecuaţia de calcul a valorii unei obligaţiuni (V) se prezintă astfel:

t n
n
 1   1 
V   D   M  
t 1  1  rd   1  rd 

D = dobânda anuală plătită de emitent.

D = valoarea nominală a obligaţiunii (M) x rata dobânzii obligaţiunii
sau rata cuponului obligaţiunii (rd)
M = valoarea nominală (valoarea de maturitate) a obligaţiunii;
rd = rata adecvată (aplicabilă) a dobânzii plătită la obligaţiune
n = numărul de ani până la maturitatea obligaţiunii.
 6.1.1. Obligaţiuni cu perioadă de maturitate de un an

 În cazul obligaţiunilor cu perioadă de maturitate de un an (numite şi

obligaţiuni pe termen scurt), valoarea obligaţiunii se calculează astfel:

1 1
V  D M 
1  rd 1  rd
 6.1.2. Obligaţiuni pe termen lung

 Obligaţiunile pe termen lung presupun o perioadă de maturitate de

peste un an.

 Şi în acest caz câştigul cumpărătorului obligaţiunii va fi format din

valoarea actualizată a sumelor provenite ca dobândă plus valoarea
nominală a obligaţiunii primită la sfârşitul perioadei de maturitate.

t n
n
 1   1 
V   D   M  
t 1  1  rd   1  rd 
 6.1.3. Obligaţiuni perpetue

 Obligaţiunile perpetue sunt obligaţiunile emise fără termen de

rambursare; sunt foarte rare.

D D D D D
V    .... 
1  rd 1 1  rd  2 1  rd  3 1  rd  n rd
 6.1.4. Evaluarea obligaţiunilor cu plata semestrială a
dobânzii

 Evaluarea obligaţiunilor cu plata semestrială a dobânzii se face

pornind de la următoarele menţiuni:
1 – dobânda actuală (D) se împarte la 2 pentru a găsi dobânda plătibilă la
fiecare jumătate de an (semestrial);
2 – rata actuală a dobânzii (rd) se împarte la 2 pentru a găsi rata actuală
semestrială;
3 – numărul de ani prevăzuţi pentru maturizarea obligaţiunii (n) se
multiplică cu 2 pentru a găsi numărul de perioade semestriale
necesare pentru maturizarea obligaţiunii.

t 2n
   
2n
D 1   1 
V     M 
t 1 2 
rd   1  rd 
1   
 2   2 
 6.2. Evaluarea acţiunilor

6.2.1. Evaluarea acţiunilor preferenţiale

 Acţiunea preferenţială poate fi definită ca un instrument de finanţare
pe termen lung retribuit printr-un dividend în sumă fixă.

 Din acest punct de vedere acţiunile preferenţiale se aseamănă cu

obligaţiunile, deoarece primele generează plăţi în sumă fixă sub formă
de dividend, iar cele din a doua categorie generează plăţi fixe sub
forma dobânzilor.

 În acelaşi timp, acţiunile preferenţiale se aseamănă cu acţiunile

obişnuite deoarece la ambele tipuri, în anumite situaţii dividendul
poate fi emis fără ca din această cauză să se genereze procedura de
faliment a întreprinderii.

 În plus, unele acţiuni preferenţiale nu au termen de scadenţă şi deci,

nu pot fi răscumpărate, ceea ce face ca emisiunea unor astfel de
acţiuni să constituie perpetuităţi.
 DV p
Vp 
rp

Vp = valoarea de piaţă a acţiunii preferenţiale;

DVp = dividendul acţiunii preferenţiale în sumă fixă;
rp = rata rentabilităţii cerute, adecvate pentru gradul
de risc al investiţiei în acţiuni preferenţiale.
 6.2.2. Evaluarea acţiunilor obişnuite
 Acţiunile reprezintă titluri ale dreptului de proprietate asupra unei părţi
din capitalul social al unei întreprinderi.

 Alte drepturi ale deţinătorilor de acţiuni:

 - dreptul deţinătorilor de acţiuni de a primi dividende

 - dreptul proprietarilor de acţiuni de a le vinde în viitor (sperând astfel
un câştig de capital).

 Preţul acţiunilor de piaţă este influenţat de:

 – fluxurile de numerar estimate de investitor (potenţial cumpărător) că
ar fi posibil de încasat în viitor dacă achiziţionează astfel de titluri
mobiliare. Aceste fluxuri de numerar au două determinări :
- dividendul estimat pentru fiecare an;
- preţul pe care investitorul speră să îl obţină prin vânzarea în viitor a
acţiunilor.

 – gradul de risc al fluxurilor de numerar.

 6.2.2.1. Evaluarea acţiunilor obţinute pentru o singură
perioadă

DV1  P1
P0 
1  rs

P0 = preţul efectiv sau curent pe piaţă al unei acţiuni

DV1 = dividendul pe acţiune estimat pentru un an
P1 = preţul estimat al acţiunii la sfârşitul anului
rs = rata de rentabilitate a investiţiei cerută.

P1  P0 1  g 
Deoarece P1 - preţul final al acţiunii estimat a
se obţine la sfârşitul anului
P0 - preţul iniţial al acţiunii
g - rată de creştere , care
DV1 corespunde speranţei de creştere a
P0  preţului acţiunii pe parcursul anului
rs  g
6.2.2.2. Evaluarea acţiunilor pentru mai multe perioade
şi cu diferite tipuri de creştere

 În cazul acţiunilor obişnuite deţinute de un investitor pe o perioadă

mai lungă de timp (mai mulţi ani) preţul acestora este dat de:

 - valoarea fluxurilor de numerar constituită din dividendele anuale

estimate;
 - valoarea estimată a preţului de vânzare a acţiunii atunci când
investitorul va vinde valoarea mobiliară respectivă

DV1 DV2 DVn

P0    .....   P1
1  rs  1  rs 
1 2
1  rs  n

n
DVt
P0    P1
t 1 1  rs  t
 a) Estimarea valorii acţiunilor cu ritm de creştere zero

 Atunci când dividendele anuale ce se plătesc pentru o acţiune rămân

constante (acţiune cu ritm de creştere zero) D1 = D2 = ...Dn
avem de a face cu o perpetuitate.

DV1
P0 
rs
 b Estimarea valorii acţiunilor cu creştere constantă
sau normală a dividendului

 O creştere normală sau constantă a dividendului se apreciază ca atare

atunci când această creştere corespunde cu rata de creştere generală
din economie.

DVt  DV0 1  g 
t

g - rata de creştere a unei întreprinderi

D0 - dividendul plătit în ultimul an
DVt - valoarea viitoare a dividendului de plătit

DV0 1  g  Daca g - constant

 t
P0  
t 1  1  rs  t

DV1
P0 
rs  g
 c) Estimarea valorii acţiunilor cu creştere supranormala sau
neconstanta a dividendului

 In aceasta situatie dividendele cresc mult mai rapid decât rata generală de
creştere din economie.

 Pentru a afla valoarea actuală a unei acţiuni emise de o întreprindere care se

găseşte într-o perioadă de creştere supranormală, se vor parcurge următoarele
etape de calcul:

 1 – se va determina valoarea actualizată a dividendelor în perioada de

creştere supranormală;

 2 – se va determina preţul unei acţiuni la sfârşitul perioadei de creştere

supranormală şi se actualizează preţul acţiunii la momentul prezent;

 3 – se însumează valoarea actualizată a dividendelor şi valoarea actualizată a

preţului acţiunii.