Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Revista Zip Nr. 12

    Încărcat de

    Craita Silvana Serbanescu
    89 vizualizări12 pagini

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    89 vizualizări12 pagini

    Revista Zip Nr. 12

    Încărcat de

    Craita Silvana Serbanescu

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 12
    ae We elt ee ee yw Le, 4 Kona Iinterferente Anul Ill, Nr. 12 / martie 2010 Publicatie culturala tiparité tn 4000 de ‘exemplare distribuite gratuit. PEST e Coat Pree ten ecco Pero Sunt sigur ed mulfi dintre dvs. cititori ai Revistei ZIP, afi avutnu ‘numai odatiacel surplus de enengic, acca stare bucuros- nevinovat-exaltatigenerati de 0 idee noua, de viziunea itimplirilor ce_vor preceda punerea in aplicare a unui plan pe catdeingenios pe atatde frumos. Fi bine, inacest purgatoriutolerabil am fost noi, Echipa Adsum, ‘end am sehifat prima dati, la inceputul luni februarie, ideea ‘Concursului de poezie in Limba Romani 'Ingerul Blond’. Discutam despre agenda evenimentului 'Frunzi verde de albastru' pe care il organizam in fiecare an pe data de 21 martie, cdnd de undeva a,asirit i inflorit Ideea: Hai si facem ‘un concurs de poevie! Doamne, ce frumos sund...$i, mai bine ‘deo ord din acel moment, toatd lumea a venit cu idei despre cum ‘i se numease’, cine si fie in juriu, pe eine mobilizim pentru promovare, de unde lum bani de premii, cite premii dim, cine si cum participa, cine si cum serie comunicatul de presi, ce ‘rebuie neaparat s8 cuprinda Regulamentul concursului dar mai ales de ce si toate, toate intr-o sarabandi, cum spuneam, ‘bucuros-nevinovat-exaltatd. de pared am fi fost 0 mand de adolescengi pregitind balul deabsolvire Siptiména imediat urmitoare echipa @ lucrat la structura proicctului in timp ce eu si sofia mea Adina am fugit pana in ‘Anglia casi pregatim detalile paticipari im luna octombrie a.. la Festivatul de fa Canterbury (alt proiect de anvergura al Asociafiei Culturale Adsum). Cand am revenitin ard Concursul nostru de poezie adusese deja primele roade: Jn data de 22 februarie aver. o discutie cu dl Ion Istrate directorul Revistei Luceafirul care oferé din partea revistei pe ‘care o conduce un Premiu Special pentru frafii nostri basarabeni ‘care vorparticipala concurs. re sporeste alarmant numérul si tipul greselilor care afecteazd grav acuratefea limbii romaine: diftongarea vocalei “o” (adic pronunfarea “oa”) in cuvinte compuse pe baza termenului logos. Acesta vine din neogreacd st are urmitoarele sensuri cuviint, cuvantare, diseurs, vorbd, din care deriva “logia”- stint. Radicina cuvantului, log, este purtitoarea sensului si intri in compunerea multor cuvinte in limba noastri, Compunerea este un alt mijloc intem de imbogifire a vocabularului, care cunoaste o diversitate de procedee. Unul dintre acestea este compunerea din elemente de compunere ridicinile unor cuvinte din alte limbi (greaca si latina, mai ales), care se combin’, fie intre ele, fie cu termeni romanesti dand astfel nastere wnor cuvinte noi Radicina “log” intra in aledtuirea_multor cuvinte: psiholog, biolog, filolog. Substantivele filolog, psiholog, biolog sunt de genul masculin. Pentra feminin se folosese formele filologa, psihologa, ci nu filoloagd, bioloaga. Oribil! Oripilant! "Am vazut titlul unei cart: ““Femei-pictore”. Ce forma de feminin plural este “pictore”?! Existd substantivul “o pictori”? Corect ar fi sunat “Femei- pictor”, precum “fernei-ministru”, nu ministri sau ministre! ® or soetic Fondatori: Adina Stoicescu lon Gabriel Pusca REVISTA WF. Sa ‘da, al tau Klee pe Sh Ca ee SVeCU ice eons Panera Tot ce inc de traifile populare reprezint, cu adevirat, spirtal specific al loculti, idemtitatea.sprituli neamului. Intr-un context european si mondial al interferentelor | cultarale, idenstateaeun oc, a unui gest, aunui at pare, pe7ice trece 0 realitate, daca nu absolut necesara, cel pufin una de luat | inconsiderate. In cadrl procesului complex si indelungat de formare a personaliti clevulu, cuoasteea obiciurilor sa waditilor popularelocale are o important deosbit,datortdcontautuli deidei gi de sentiment, afapteloreareoplindesc rectal bogat siplin de sperante al poporului nostru. Orice cetijean, iubind tradifiile farii sale, fiind patruns Acaspirailec, eva indi mereu la petecul de penn sinitde singel piringilor,almoslor3istimosiorlor. »Pofi si cutrierilumea toata gi site minunezi de rezultatele Civilizajei, dar nimie nui mai fermecstor deeStcileiul de pmant pe care te-a nscut "(Vasile Aleesandri) in zona Tutova, trecem cu indiferent pe lang’ frumusefi care ne sunt la indemana, in casele de la fara, mai ales in bucitiri, magazii si poduri, stau opere de arté mestegugireatcd pe care Ie diruim cu plicere sutnilr spe care, stainit Te primesc ou plicere. Exists pstati la noi tn citeva locurio civilizate athaid, ce poate f continuaté cu un rminimde efor. In acest scop s-a infiinfat la Liceul Teoretic,, Mihai Eminescu" din Bislad cu spriinul Asocifiei_ Astronomice Sirius" Chip UNESCO din Bérlad, condusa de dl. prof. Adam fone, cercul de tadii initulat : , PROMOVAREA TRADITIEI POPULARE DIN ZONA TUTOVA" coordonat de mesterul popular Dan Horgan care ig desfSgoarhacivtatea in fiecare sdmbata de la orele 09.00 pani la orele 12.00. Intention&m, ca in cadrul acestei activitéti extragcolare de la Liceul Teoretic “Mibai Eminescu” din Balad, si inducem clevilor dragostea fa de locul natal, fa de tradiile gi biceiileacestua, nvtind copii sl fureassd ou8incondsiate inmotive tadiionale, mis din erm, obiect de cult, ioana de vata jiicoand pe tic Proiectul urmireste sprijinirea mestesugurilor arhaice, pentru ea acestea sisi ecistige un loc gun rost in existenja noastr cotdiand. Mestesugurile a au apart din neant nu sunt 6 maniestare a ate de dragul ars, ci un rispans la ceintle cotidiene Asti, satu nu ma are nevoie de acest mesteRUgu Inschimb, ordsenii, le dorese mAcar ca obiecte decorative. ‘Mesterii populari au aparut gi s-au dezvoltat in urma cererii si a ofertei de pe piafd. Acum piaja satului a disparut, iar sansa pst tradifet vine de la oras. Arta popula a fost exclusi din bucdtiric sa lua loc in sufragerile noastrs, ca até devorativ loteria_ romana Vaurma, Motto: ,,Tu ma invatai/ Cum Se fac primii pasi de femeie! pe cearceaful rece,/Alb,/ perfect apretat.™( Melania Cue) ~Autoportret”-ul Melanie Cue (pocme, Editura Nico, 2010) vorbeste despre o poet, ce se ascunde i sentimente, se cauti in cuvinte, contrar modului de exprimare din arta plastica, unde o astfl de tehnicd reds, cu fidelitate, tun chip, luat drept-model. Fiind un autoporret stilizat, ca la Salvador Dali, cititorul este derutat in a vedea si infelege adevirata fafiia celui ce (se) prezinta Poemele Melaniei Cue mu sunt ca un strigit, nu sunt ca_un cdntec, sunt o incantaie peo scend in aer liber, cu partea de sus aproape de cer, cu partea de jos ‘ngropati adine in pimant, Fle si desprind propriul chip dintr-o materie amestecati »Metamorfoza/ Trupului/ De care se ‘bucuri pamantul/ Ca de o gheisé autentic&! Este universul meu lire”. Arta poetica a Melaniei Cue se eoneretizeaza in imagin de o expresivitate aparte: ,De 0 mie de ori plee/ Sirevin pe textul Regulamentului/ De ordine interioara a Vie” si, Sunt un soldat (afirmati din acelasiintervu). ‘Oare asa s fie ?Chiar si simplul fapt ‘vine liberd in Romania, firdrestricti, are posibilitatea, siv despre noi, despre fara noastr, care, oricum, nua fostniciodata sia ei, scuipandu-sivorbele pprintre buzele subjiri, arati ci aici este libertate, ba, as spune chiar permisivitate ! ee ed cexprime propriile pareri Herta Miller mai face afirmatia cd « am nascut din parinti germani, dar am fost socializata la Timisoara, intr-un medi roménese, Pind la urmi, m-am educat singura », Concluziaar fic, oricum, scoala, romineascd nu a contat, atita timp cat dumneaci este autodidact ! Jumalului National, la intrebarea « cat de romfnc’ se mai simte autoarea »,rispunde «lg spune e& nu poate fi vorba de eat de rominci sc mai simte (...) zi, casicums-ar i simgit vreodatd astfel, ea fiind, cum se stie, seriitoare germand, originari din rd si ca se po: cinci zile inimile in puful norilor ind vor purcede la ca dumnezeu »Da, Mic iubi tara La fel de mult (Chiar daca Singurul om bun din ea ‘Ar finumai mama, (Chiar daca Alexandru Sahighian, int-un interviu dat s Tee Laas oa ‘oamenii care se tubese au asa o lumina {nt in nopfile de primavard, cu hund plind sau subtire cand saledmii le zambese in ciorchini pe margini de strizi nici nu mai au nevoie de hainele de pe ei ‘oamenii care se iubese pierd trenurile pentru cd nu se mai pot dezlipi din sarut aasteaptd cdteodatd cinci mi de ani si se roaga in alb xi vreodata sperana, implini dupa milenii chiar se siruti pasional in orice colt pimantese al orasului fac dragoste si nu conteaza unde, pnd se topeste timpul ealeuleaza viitorul in “daca ne-am fi int@lnit cumva inainte li se potrivese trupurile unul in celilalt si gindurile mai ales, cain cel mai iscusit puzzle inventat de dumnezeu ‘oamenii acestia la care le recunostifericirea in lumina ochilor si-ar cheltui toi banii, doar ca si micsoreze distanjele ‘doar pentru a se implini RGEME Singurul lueru bun din ea ‘Ar fi numai Limba Romana” Romania ». Am mai avea ceva de comentat dinacestpunct de vedere? As vreasi fu bine injeleasi, Eunu aduc eritici operei Hertei Miller, Niei micar omului Herta Miller, care, in definitv,e nemfoaici si nuare de ce si simpatizeze in mod deosebit pe romani, Criticile sunt mai dograbé orientate spre noi, care ne simim bruse inNobelati sine ‘miindrim cuceea ce nueste al nostru Nu este nevoie de critica romaneased asupra Hertei Miller, cici este suficient ceca ce a ficut Harald Schmidt, care mu iarté penimeni, nici chiar pe proaspsta laureati a premiului Nobel pentru literaturd, Herta Miller. In ‘rup ry ‘emisiunea sa de joi noaptea, 15 octombrie, moderatorul celui mai acid show ai televiziunii publice germane a itonizat ultimul roman, coafura, originea si notorictatea scriiloarei germane nascute in Rominia, ‘Trecdnd in revistd unele dintre somitaile care ‘au avut reacfii la primirea premiului Nobel de tre Herta Miller, Harald Schmidt citeaza pe gurul criticilor literari germani, Marcel Reich-Ranicki: ,Nu zie nimic despre asta, eu vvorbese doar despre literatura", Tee CG ee ‘mi-artrebui un poet personal imbrdcat in haine cu dungi a un paj la curtea regal, si facd tot felul de scamatorii _sd meargi pe soar sh feel insusisfoara fac semn i scoati Miciri pe niri sf fic cdnd om, cand animal cu pene de vultur din cused s4 cdnte somnolenfa gi libertatea ei trunchiati pielea s se schimbe la fosnetul clopotului tras de mirese Si fie cand alb, cand negru, cand o tabla de sah ‘cand mort, ednd viu, end omul de grota globule albe, globule murdare si se arunee de la ctajin toate direcfile si fie cind apa si s imping barca prin el ‘cand nisip cu © mare cupola de mele ‘uneori stomacul si-i fie plin de mal Si bag mana in el ca-ntr-o palrie fermecat sii fie fratele meu, orasul cu limbile de viespe somnul inert, frigul, biciul si pisi si fie uterul gi locul de veci nesSpat animalul de prada si cerbul cu solzi aurii ‘mi-ar trebui un poet personal imbricat in haine de clovn Tingusitoare si stea intre gratiile rugdciunii de sear clocotind ca spuma de poezie dupa un Dumnezeu citadin si scrijeleasca peretii cu Luna de Ramadan sii numere zilele pani di de gustul femeii frumoase siinu bea api, si nu card nimic si mindnce doar sobolani ‘oamenil care se iubese se jar fntotdeauna dincolo de capricii sau oricat de greu le-ar veni se Vor reinearna neostenifi pani cand vor deveni un singurtrup ‘viajS dupa moarte $i inca o clip dupa vesnicie sisi procrearca iubirii din ceruri side pe pamant si paiele pe care adoarme si fie att de sArac ineat si- sii fie alfabetul amniotic, fotografia cu mama ire si moartea de pe franghie ‘i fumeze hagis ‘pand cind vede trenul de ora 9 cianozat am nevoie de un poet personal si fie vitrina ambulanti sd nu aiba unghii sisi stea la fereastra :muscdnd din oameni copiful cu un singur leagan peluza eu flori, amestecul de libeluld gi fiard ascunsi ‘fie demon gi si aiba vedeniit si-] umple furicile, sa stea prin bordeluri visind arbori negri cu plete de sticli si marunfeasca zei ca pe o felie de p ‘vierme de métase care lipdie foaia alba paianjenul de pe turnul lui babel din care si tes scoiei si macar un rai prematur fratele meu geamin si fi in jurul luis la ciderea cuvintelor s4 meargi in varful degetelor ‘limand si balbait roiasci multi licurici cea gi cdnd ar fi alta forma de viata Grigore Vieru - Limba Romana ca dumnezeu * ACEASTA PUBLICATIE POATE Fl SPONSORIZATA SI DE TINE! * * Asociafia ADSUM * Cont IBAN ROS7RNCBO722099169100001 * * BCR Agentia Tudor Viadimirescu, Bucuresti, Sector 6 * yee ed (n. 16 iulie 1872 la Cornesti, Iasi — d. 13 noiembrie 1914, Iasi) a fost un poet, prozator, reprezentant al simbolismului roman. Ex-voto Paseste-ncet, s& nu destepti ticerea, Coboari-ncet ca-ntr-un cavou pustiu Si-ascunde-fi bucuria ori durerea, Siite presimt abia, si nu te sti, Abia si te presimt ca pe-un parfum De floare scuturaté timpuriu ici pe-al tau suflet mandru, origicum, clipa-am fost stapan... Paseste-ncet [Nu tulbura nici praful de pe drum. Un clopot ¢ un suflet de poct. ‘Nici rochia-fi fosnind sa nu-l ating’, Sd nu se redestepte un regret. ‘Acum cand izbutise si se-nvingt Si gindurile vechi sa gi Ie-adune, ©, lasi-in ticere si se sting Paseste-ncet... nici un cuvant nu spune. Cici de-ai vorbi, ca de subt bolti profunde De pretutindeni, ca si ma rizbune, Eeouri mustritoare fi-ar rispunde, RPERME Ima ‘imparecheri ciudate de slove...o, cuvinte ! Ce farmec se desteaptd cind vi rosteste ura, De n-afifi fost voi oare, atunci eu ce ‘vesminte S-ar fi-mbrdcat pe lume si dragostea gi ura ? Coar i un suflet cu fot ce-adund-ntr- insul, Si oare braful volnic, i buza ce siruti, Siochii, luminosii, ce au cu dinsii plinsul, “Ar fi putut si spuie ce tace-o gurd muta ? Cuvinte, juvaere...voi singurele-amante Ce mi-atipistateredinf, din ce adinei Aji sisarit,casn urma, ca niste diamante, Din val in val s-ajungeri curate pin la noi ? Subt bolta cirei pester afi risunat voi oare, Ca dupa vremuri strinse, vers dupa vers, eu grew, anga unei strofe pe veei nemuritoare, Si risunati prin gura gi harfa lui Orfeu ? Cuvinte, juvaere, ecouri departate Al altor suferinte si bucurii - euvinte, Cu voi triese trecutul si clipa care bate, ‘Si viafa care-neepe dincolo de morminte. PRY e RoR Pe een Indrizmestc | Necesiti imibold extrapersonal | Atinge 0 Carte la valoarea prim asa sia dicionarului; nu la plural hegativ polisemantic. Mai clar ? Nos sea” iminenta sensibiltate latent. 3 “act a curajul dea citi, ai mare gi tai in expootativs pri, veche, Cine stic cefisepoateintimpla ‘Sinue nici biodegradabila. Sau o fi? Dar tu? Tu esti. Fetest-te, Nu citi Obosesti. Merit Cartea durerea ta de cap cauzaté de sacrificiu-fi? Pentru Carte. Si, de vei contempla si un Crochiu incereind al visa fnalizat in Culoare, pe fundalul Muzii, voi tree prin catharsis-ul pe care esti sau’ mu pregatt ae primi existnja-. Dai piept cu Arta! Renn la Somnul de frumusete sil conversatit ‘monoton-savurate, Nusavuroase! ‘Timpul ti, el al performantelor masini, eventual delux, va micsora in favoarea Arti. Incerci si dizlocui vor, asezand Adovaral, Framuse(ca si Armonia in loc? Cu echilibra va fi mai geeu, ci Athimede teva incurea. Vie ata? Ai deja doudspite ‘Acum pendulezi inte facil gi Ati simmsi c si Athimede asta, artist cei va reface echilibrul, ridicdndu Intre durerile nu mai ai, nu-fi mai trebuie,iar matasea nu te de cap ale rutinei, plictisului si catharsis-ul de vaincomoda nici vara, ccare-ji spuneam. De nu-] cunosti, nu-l poti aprecia, nu vei avea curajul de a depagi ? Metamorfoza Purgatoriul gi de a astepta, pe care Arta fico aruncd into minusé de ccatifea foarte fin, dulee-amat-provocator, Inceared! Dar, prudeaja rezistilainceput {hi spui ef i va fi cald fm var calds eu mfnusi important pentru tine- fra decapotabild, devenitd deja extra-vogi; caci, dei ridicat Manusa aceea in extra-vogd, vrei te situa cert, neinifiatule altidatatrufa, sfiditor. Dar acum si Manusa te provoacd, te chinuie, te derutea7d. Participi. Omul din tine nurezistécurioztaii, mondenul din tine nus 4 abjinut de la a tidica 0 minusa de 0 ‘eleganta,.. altfel decat cea pe careo gtiai tu. in Manusa e Ara ce te va salva

    S-ar putea să vă placă și