Eu n-am avut bunic

Eu n-am avut bunic și prea mă doare.

Bunicii mei topitu-s-au mai iute

Eu nu am fost prin parcuri neștiute

Și nu m-am dat pe hinți mânat de soare.

Eu n-am avut bunic să-mi stea păvază

Pe umeri să mă poarte către mine

Și n-am crescut în brațe ca și tine

Sau cu bunici să mă adoarmă la amiază.

Eu n-am avut bunic să îmi citească

În seri cu întuneric singuratic

Eu n-am avut în mediul meu asmatic

O voce caldă-n plus să îmi vorbească.

Eu n-am avut bunic să mă atingă

Cu mâna lui să prindă a mea mână,

Și ochi plăpânzi cu care să îmi spună

Că-n viață nu e nimeni să mă- nvingă.

Eu n-am avut bunic și prea mă doare

Bunicii mei s-au prăpădit mai iute

Nu m-am pierdut pe drumuri neștiute.

Și n-am crescut ca toți, în basm și soare.

Eu n-am avut bunic. E soarta mea.

Nepotul nimănui și-al tuturor

Nepot fără bunic dar visător

Că poate-ntr-altă viață voi avea.