Teorii ale orientării vocaţionale

Consilierea carierei
2010-2011
1. Teoria lui Ginzberg
2. Teoria lui Super
3. Teoria lui Holland
1. Teoria lui Ginzberg şi colab.

Preocuparea centrală: elucidarea unor secvenţe din stadiile de
dezvoltare care îşi pun amprenta asupra profesiei.

Modelul lor s-a bazat pe trei postulate pe care le-au considerat
condiţii de bază în procesul alegerii vocaţionale:

alegerea profesiei este un proces de dezvoltare,

este un proces ireversibil : (Cu cât mai mult ne angajăm în pregătirea
sau dezvoltarea unei cariere, cu atât mai greu e să vedem calea de a o
schimba. Devine dificil să schimbi investiţia în timp şi efort. Psihologic,
sentimentul de eşec poate avea un efect devastator asupra self-esteem-
ului.)

se caracterizează printr-o serie de compromisuri pe care individul le face
în legătură cu dorinţele sale, cu nivelul său de aspiraţie şi posibilităţile
sale reale
Alegerea vocaţională este influenţată de patru
factori:

realitatea înconjurătoare,

procesul educaţional/nivelul de instruire,

factorii emoţionali,

valorile individuale.
Alegerea profesiei ca proces evolutiv conţine
trei perioade:

perioada alegerilor fanteziste ( 6-11 ani)

perioada alegerilor experimentale (11-17 ani)

perioada alegerilor realiste (17- 20 ani)

Perioada alegerilor fanteziste (6-11 ani)

Copiii sunt foarte preocupaţi cu satisfacerea

unor nevoi specifice pe care le pot
experimenta într-o ocupaţie

Caracteristica esenţială - o completă
indiferenţă faţă de aptitudinile ori calificările
necesare unei profesiuni.
Perioada alegerilor experimentale/
tentative (11-17 ani)

Coincide în linii mari cu adolescenţa. Este caracterizată de
incertitudine, explorare şi introspecţie.

4 subetape (interes, capacitate, valori şi tranziţie):

11- 12 ani – alegeri bazate pe interese şi hobby.

13-14 – şi aptitudini

15-16 - şi valori.

tranziţia – înţeleg că trebuie să-şi asume responsabilitatea
consecinţelor propriilor decizii.

Etapele sunt cumulative şi nu exclusive, se realizează o
construcţie treptată.
Perioada alegerilor realiste (17- 20
ani)
Trei subetape:

Explorarea - orizonturilor ocupaţionale deschise.

Cristalizare - persoana consideră că are suficiente
informaţii pentru a lua o decizie asupra alegerii
unei direcţii

Specificare - se selectează o ocupaţie specifică.

Aceste perioade şi etape nu sunt rigide, sunt posibile

diferite variaţii şi omisiuni.
Există patru aspecte care contribuie la procesul
alegerii ocupaţionale încă din perioada
adolescenţei:

testarea realităţii;

aprecierea adecvată a timpului văzut în
perspectivă;

abilitatea de a-şi oferi recompense;

abilitatea de a accepta compromisuri în
elaborarea planurilor vocaţionale.
2. Teoria lui Super
Modelul lui Super include 5 etape în calea vieţii:

creştere,

explorare,

stabilire,

menţinere şi

declin
al alegerii ocupaţionale, fiecare prezentând
următoarele caracteristici:
Creştere 0-14 ani

Copilul conştientizează individualitatea sa şi
realizează parţial care sunt interesele şi
capacităţile sale.

La început îşi proiectează viitorul în mod
fantezist, gândindu-se la ceea ce i-ar place
să fie.

Spre sfârşit imaginile cuprind mai multe
evaluări realiste.
Explorare 15-24 ani

Este o perioadă intensă de autodescoperire pe diferite planuri,
adesea însoţită de momente de critică şi îndoială privind propria
persoană.

În ciuda afirmării unei dorinţe deosebite de independenţă, este
evidentă adesea nevoia de aprobare din partea acelor persoane
care prezintă o anumită semnificaţie pentru tânăr.

În ceea ce priveşte alegerea ocupaţională, individul este expus
unor surse informaţionale reale şi impresionante privind cariera.

Prin experimentarea alegerilor în carieră, individul încearcă să se
apropie de un concept realist în ceea ce priveşte rolul
ocupaţional preferat, putând intra în conflict cu ceea ce de fapt
este posibil.
Stabilire 25-44 ani

Acest stadiu este asociat cu un proces de
continuare a testării locurilor de muncă
potrivite urmat de

o perioadă lungă de stabilizare, timp în care
este utilizată experienţa câştigată de individ
din ocupaţiile desfăşurate anterior.
Menţinere 45-64 ani

stadiu de "fructificare şi autoîmplinire" pentru cei
care şi-au atins scopurile propuse sau

stadiu de frustrare pentru cei care n-au obţinut în
faza anterioară o identitate vocaţională
saisfăcătoare.

Spre sfârşitul acestei faze, individul începe să se
gândească la pensionare, abordând o atitudine
pozitivă sau negativă.
Declin peste 65 ani

Oamenii reacţionează diferit în această fază.

Unii consideră pensionarea un moment bine venit
în care vor avea timpul necesar să desfăşoare
activităţile care îi interesează.

Alţii consideră acest moment un preludiu al
decăderii şi „ofilirii", fiind incapabili să-şi modifice
concepţia despre sine în concordanţă cu alte
valori din viaţa lor.
Aserţiuni centrale:
1. Diferenţele individuale sunt date de aptitudini, interese şi
personalitate.
2. În fiecare din noi există o “multipotenţialitate”.
3. Structurile aptitudinilor ocupaţionale sunt prezente în noi toţi. O
structură caracteristică de abilităţi, interese şi personalitate
este mai potrivită pentru unele ocupaţii decât pentru altele.
4. Preferinţele şi competenţele vocaţionale se schimbă în timp şi
prin experienţă; ajustarea şi alegerea este un proces continuu.
5. Acest proces poate fi exprimat ca o serie de etape de viaţă.
6. Cariera este determinată de factori externi (baza socio-
economică, oportunităţile de muncă) şi factori interni (abilităţi
mentale, realizări, personalitate).
7. Consilierii trebuie să încurajeze cunoaşterea de sine, a
abilităţilor şi intereselor, a expectanţelor privind cariera.
8. Procesul dezvoltării vocaţionale este esenţial pentru
dezvoltarea şi implementarea conceptului de sine.
9. Se realizează un compromis între conceptul de sine şi
realitatea factorilor sociali externi.
10. Opţiunea vocaţională este adecvată când atât natura muncii
cât şi felul de viaţă ce o însoţeşte sunt înrudite cu aptitudinile,
interesele şi valorile unui individ.
3. Teoria lui Holland
“În perioada alegerii vocaţionale persoana este
produsul interacţiunii dintre ereditatea
particulară cu o varietate de forţe culturale şi
personale incluzând parteneri, părinţi şi adulţi
semnificanţi, clasa sa socială, cultura şi
mediul fizic înconjurător.”

Alegerea ocupaţiei reprezintă o expresie a personalităţii,

inventarele de interese sunt inventare ale personalităţii,

membrii aceluiaşi domeniu de activitate au personalităţi similare,
precum şi istorii similare ale dezvoltării personalităţii, astfel vor
răspunde similar la multe situaţii, probleme, punându-şi
amprenta asupra mediului de muncă,

satisfacţia vocaţională, stabilitatea şi realizarea în profesie
depind de congruenţa dintre propria personalitate şi mediul în
care individul lucrează.
Tipul de personalitate
realist/ motor
Descriere: este agresiv, are o organizare motorie
bună, nu are deprinderi verbale şi de relaţionare,
rezolvă probleme concrete nu abstracte, nu este
sociabil
Preferinţe: activităţi care nu solicită manipularea
ordonată şi sistemică a obiectelor, instrumentelor,
maşinilor
Competenţe achiziţionate: manuale în domeniul
mecanic, agricol, tehnic
Ceea ce-i displace: activităţile sociale şi educaţionale
Tipul de personalitate intelectual/
investigativ
Descriere: orientat către sarcină, gândeşte
problemele, încearcă să înţeleagă şi să organizeze
lumea, îi plac sarcinile ambigue, orientat spre
abstract
Preferinţe: activităţi care implică investigaţii creative
asupra fenomenelor fizice, biologice şi culturale
Competenţe achiziţionate: ştiinţifice şi matematice
Ceea ce-i displace: activităţile persuasive, sociale,
repetitive
Tipul de personalitate
artistic/ estetic
Descriere: relaţionează indirect printr-o autoexprimare
proprie mediului artistic
Preferinţe: activităţi nestructurate care presupun
manipularea materialelor pentru a crea forme
artistice noi
Competenţe achiziţionate: artistice în domeniul
muzical, lingvistic, al artelor plastice, literar
Ceea ce-i displace: activităţi ordonate, sistematizate,
administrative, de afaceri
Tipul de personalitate
social / de susţinere
Descriere: alege activităţi de predare şi terapeutice, îi
plac lucrurile sigure, are deprinderi verbale şi de
relaţionare, este orientat social
Preferinţe: activităţi care implică informarea ,
pregătirea, dezvoltarea, grija pentru alte persoane
Competenţe achiziţionate: în stabilirea unei bune
relaţionări cu alte persoane
Ceea ce-i displace: activităţi manuale şi tehnice care
presupun utilizarea de materiale şi maşini / unelte
Tipul de personalitate
întreprinzător/ persuasiv
Descriere: utilizează deprinderile sale verbale în
situaţii care-i furnizează ocazii de vânzare, de
dominare, de a conduce pe alţii
Preferinţe: activităţi în care solicită alte persoane
pentru atingerea scopurilor sale organizatorice sau
financiare
Competenţe achiziţionate: de lider, de persuasiune,
de relaţionare interpersonală
Ceea ce-i displace: activităţile care implică
investigaţii creative
Tipul de personalitate:
convenţional/ conformist
Descriere: are o structură verbală formală, utilizează
cifrele, alege rolurile de subordonat, îşi realizează
scopurile prin conformism, este loial puterii
Preferinţe: activităţi care solicită manipulări ordonate
şii sistematizate a datelor, organizând informaţiile
scrise şi pe cele numerice
Competenţe achiziţionate: de organizare, de
sistematizare
Ceea ce-i displace: activităţile nestructurate,
nesistematice şi artistice
Mediul ocupaţional - Ocupaţii
ilustrative
Realist / Motoric

arhitect, antrenor de atletism, operator mecanic, şofer, electrician, inginer, pădurar,
ofiţer în poliţie, medic veterinar
Intelectual

fizician, antropolog, biolog, farmacist, programator, geolog, matematician, manager de
cercetare - dezvoltare, sociolog, analist de sistem
Social

profesor, psiholog, asistent social, portar, consilier al consumatorului, avocat în
probleme de mediu, manager resurse umane, agent de voiaj
Convenţional

secretar, bibliotecar, funcţionar, contabil, bancher, manager de credit, asistent
stomatolog, agent fiscal, personal civil în armată, dietetician
Întreprinzător

vânzător, politician, bucătar şef, avocat, agent de asigurare pe viaţă, optician, manager
al unui restaurant, agent de vânzări
Artistic

muzician, poet, scriitor, fotograf, actor, proiectant de reclame, jurnalist, grafician, regizor
de filme, cosmetician, profesor de artă, balerin