Sunteți pe pagina 1din 5

Ezechiel capitolul 16

şi experienţa mântuirii (partea a II a)


TC: „Voi face legământul Meu cu tine, şi vei şti că Eu sunt Domnul, ca să-ţi aduci aminte de trecut şi să roşeşti, şi să
nu mai deschizi gura de ruşine, când îţi voi ierta tot ce ai făcut, zice Domnul Dumnezeu.” Ezechiel 16: 63

„Nimeni altul, afară de Dumnezeu, nu poate supune mândria inimii omeneşti. Noi nu ne putem salva pe noi înşine, nu ne
putem regenera pe noi înşine. În curţile de sus nu se va cânta nici o cântare: ‚A mea este mărirea şi cinstea, binecuvântarea
şi lauda, care m-am iubit pe mine însumi, m-am spălat pe mine însumi.’ Totuşi acesta este tonul cântării care se cântă de
mulţi din această lume… Ce înseamnă îndreptăţirea prin credinţă? Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu, de a arunca lauda
oamenilor în pulbere şi de a face pentru oameni ceea ce ei nu pot face singuri.” E.White – Mărturii Speciale pentru
Predicatori, p.398

1. Ce lucru tragic s-a petrecut după înălţarea „stârpiturii” la rang de „împărăteasă”? Care a fost cauza acestei
mari căderi? Care este singura protecţie faţă de acest păcat, a unui individ, o denominaţiune sau o naţiune?
Ezechiel 16:14,15 Ţi s-a dus …………… printre neamuri, pentru frumuseţea ta; căci era desăvârşită de tot, datorită strălucirii cu care
…… ………………………. , zice Domnul, Dumnezeu." (15) "Dar te-ai ……………….. în frumuseţea ta, şi ai …………. , la
adăpostul numelui tău celui mare; ţi-ai revărsat curviile înaintea tuturor trecătorilor, şi ……… ……. ……. .
Ezechiel 28:17 Ţi s-a ………………… inima din pricina frumuseţii tale, ţi-ai stricat înţelepciunea cu ………..…………. …… . De
aceea, te arunc la ………………… , te dau privelişte împăraţilor.
Psalmi 68:34 [Cornilescu revizuit] „Recunoaşteţi (sau „daţi”) puterea lui Dumnezeu: măreţia Lui este peste Israel…
1 Corinteni 3:4-7 Când unul zice: „Eu sunt al lui Pavel!” Şi altul: „Eu sunt al lui Apolo”: nu sunteţi voi oameni de lume? (5) ………
………. ………….. ? Şi cine este Apolo? …………. ……………….. ai lui Dumnezeu, prin care aţi crezut; şi fiecare după puterea
dată lui ……. ……………. . (6) Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut …… ……………. : (7) aşa că nici cel ce sădeşte,
nici cel ce udă nu sunt ……………. ; ci Dumnezeu, care face să crească.
1 Corinteni 15:8,10 După ei toţi, ca unei ……………. , mi s-a arătat şi mie. (10) Prin harul lui Dumnezeu ………. …… ……….. .
Şi harul Lui faţă de mine n-a fost ……………….. ; ba încă am lucrat mai mult decât toţi: totuşi …… ………, ci …………… lui
Dumnezeu, care este în mine.
 „Nu este nimic aşa de ofensator pentru Dumnezeu, sau atât de periculos pentru sufletul omenesc, decât mândria şi încrederea în
sine. Dintre toate păcatele, acesta este cel mai de plâns şi greu de vindecat.” E.White – Parabolele Domnului, p. 155
?Ai fost „muşcat” de acest păcat teribil al slăvirii sinelui? Faci parte dintr-o biserică smerită (Ţefania 3:12), care dă toată slava
lui Dumnezeu sau una mândră şi plină de îndreptăţire de sine?

2. Ce implicaţii teribile a antrenat căderea poporului care a „curvit la adăpostul numelui tău cel mare”?
Romani 2:17,19, 23,24 Tu, care te numeşti ………….. , care te reazimi pe o Lege, care ….. ………… cu Dumnezeul tău, (19) tu,
care te ………………… că eşti călăuza orbilor, …………………. celor ce sunt în întuneric, (23) Tu, care te făleşti cu Legea,
necinsteşti pe Dumnezeu prin ………………. acestei Legi? (24) Căci „din ……………. …………. este hulit Numele lui Dumnezeu
între Neamuri” după cum este scris.
2 Timotei 2:19 Totuşi temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită, având pecetea aceasta: „Domnul cunoaşte pe cei ce ………. …..
………”; şi: „Oricine rosteşte Numele Domnului, să se …………………. ……. ……………………. !”
 „Negura pe care Satana o adusese asupra lumii devenea din ce în ce mai întunecoasă . Din păgânism, Satana timp de veacuri
îndepărtase pe oameni de la Dumnezeu, dar biruinţa lui cea mare o câştigă prin pervertirea credinţei lui Israel. (…) Solia mântuirii
se vesteşte oamenilor prin fiinţe omeneşti. Dar iudeii căutaseră să monopolizeze adevărul care este viaţa veşnică. Ei îngrămădiseră
mana vie şi aceasta se stricase. Religia pe care au încercat să o păstreze numai pentru ei le-a devenit un blestem. Ei au jefuit pe
Dumnezeu de slava Sa şi au înşelat lumea prin contrafacerea Evangheliei . Ei au refuzat să se predea lui Dumnezeu pentru
salvarea lumii şi au devenit agenţi a lui Satana pentru distrugerea ei. Oamenii pe care Dumnezeu îi chemase să fie stâlpul şi
temelia adevărului deveniseră reprezentaţii lui Satana. Ei făceau lucrarea pe care el dorea ca ei să o facă, ajungând să reprezinte
greşit caracterul lui Dumnezeu şi să determine lumea să-l considere ca fiind un tiran.” E.White – Hristos lumina lumii, p.37
 „Roadele cele preţioase ale caracterului care au făcut ca viaţa lui Iosif să fie aşa de plăcută şi atrăgătoare, nu se vedeau
manifestându-se în viaţa naţiunii iudaice. Dumnezeu, prin Fiul Său, căuta roade, dar n-a găsit. Israel era o povară pentru pământ.
Chiar existenţa lui era un blestem; căci ocupa în vie un loc pe care l-ar fi putut ocupa un pom care dădea roade. El a jefuit lumea
de binecuvântările pe care Dumnezeu dorea să le reverse asupra ei. Poporul Israel a înfăţişat în mod greşit pe Dumnezeu printre
naţiuni. Nu numai că erau nefolositori, ci în mod vădit erau o piedică. Într-o mare măsură, religia lor ducea în rătăcire pe oameni
şi, în loc de mântuire, aducea ruină.” E.White – Parabolele Domnului, p. 216
 „Un adventist de ziua a şaptea lăsat să-şi slujească lui însuşi, este cel mai rău dintre oamenii acestei lumi.” – A.Jones - Solia
îngerului al treilea, predica nr. 4.
?Eşti conştient că istoria se repetă prin ceea ce se întâmplă în zile noastre? Eşti şi tu unul care la adăpostul unui Nume mare,
sau a unei firme cu pretenţii, trăieşti o viaţă care-l dezonorează pe Dumnezeu?
1
3. Ce a făcut femeia care devenise împărăteasă cu hainele minunate ce le primise în dar?
Ezechiel 16:16 Ai luat şi din ……………. ……….. , ţi-ai făcut înălţimi pe care le-ai ………………… cu toate culorile, şi ai curvit
pe ele: aşa cum nu s-a întâmplat şi nici nu se va mai întâmpla …………….. . (17) Ţi-ai luat până şi minunatele tale podoabe de aur şi
de argint, pe care ….. …… ………………… , şi ţi-ai făcut nişte chipuri de bărbaţi, cu care ai curvit.
Matei 22:11,12 Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii; şi a zărit acolo pe un om, care nu era îmbrăcat în …………. …… …………….
(12) „Prietene” i-a zis el „………. …… …………. ……… fără să ai haină de nuntă?” Omul acela a ……………. .
Isaia 59:6 …………… …….. nu slujesc la facerea hainelor, şi ……. …….. …… …… …………….. cu lucrare lor; căci lucrările lor
sunt nişte lucrări nelegiuite, şi în mâinile lor sunt fapte de silnicie.
 „Când împăratul a intrat să-i vadă pe oaspeţi, atunci s-a dat pe faţă adevăratul caracter al tuturor. Cu acea ocazie, s-au luat măsuri
ca fiecărui oaspete să i se dea o haină de nuntă. Această haină era un dar din partea împăratului. Prin purtarea acesteia, oaspeţii
arătau respectul lor faţă de cel ce dădea ospăţul. Dar un om era îmbrăcat în hainele sale obişnuite. El a refuzat să facă pregătirile
cerute de împărat; a refuzat să poarte haina ce i-a fost oferită şi care a costat foarte mult. În acest fel, el a adus o insultă Domnului
său.
Prin haina de nuntă din parabolă, este reprezentat caracterul cel curat, fără pată, pe care îl vor avea adevăraţii urmaşi ai Domnului
Hristos. Bisericii îi este dat ‚să se îmbrace cu in subţire, strălucitor şi curat’ fără să aibă vreo ‚pată, vreo zbârcitură sau altceva de
felul acesta’. Efeseni 5, 27. Sfânta Scriptură ne spune că ‚inul subţire sunt faptele neprihănite ale sfinţilor’. Apocalips 19,8.
Tuturor acelora care, prin credinţă, îl primesc ca Mântuitor personal, le este dată neprihănirea Domnului Hristos, caracterul Său
cel nepătat. Aceia care resping darul neprihănirii Domnului Hristos, resping acele însuşiri ale caracterului, care i-ar face fii şi fiice
ale lui Dumnezeu. Ei leapădă acel singur lucru care i-ar putea face demni de un loc la ospăţul nunţii Mielului.” E.White –
Parabolele Domnului, p. 310,317
?Reprezintă pentru tine haina neprihănirii Domnului Hristos cel mai preţios dar pe care nu doreşti să-l înlocui cu nimic?

4. Ce altceva, în afara hainelor, a fost folosit în scop idolatru şi pervertit?


Ezechiel 16:19 …………….. pe care ţi-o dădusem, floarea făinii, untdelemnul şi mierea, cu care te hrăneam, le-ai adus ……………
… ……. , ca nişte tămâie cu un miros plăcut. Iată ce s-a întâmplat, zice Domnul Dumnezeu!”
Isaia 4:1 Şapte ……………. vor apuca în ziua aceea un singur bărbat, şi vor zice: „Vom mânca ……………. ………….. înşine, şi
ne vom îmbrăca în …………….. …………….. înşine; numai fă-ne să-ţi purtăm ……………… , şi ia ocara de peste noi!”
Ioan 6:51 Eu sunt …………… ……. , care s-a pogorât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta, …… ……… …… …….. ;
şi pâinea pe care o voi da Eu, este trupul Meu pe care îl voi da pentru ………… ………….. .
Coloseni 1:28 …… ……. …… ………………….. noi, şi sfătuim pe orice om, şi învăţăm pe orice om în toată înţelepciunea, ca să
înfăţişăm pe orice om, desăvârşit în Hristos Isus.
1 Corinteni 1:23 Dar noi propovăduim pe ……………… …….. ………….. , care pentru Iudei este o pricină de poticnire, şi pentru
Neamuri o nebunie; (24) dar pentru cei chemaţi, fie Iudei, fie Greci, este ……………….. şi …………………….. lui Dumnezeu.
 „Pâinea, floarea făinii, untdelemnul şi mierea” – hrana, învăţătura care trebuia să-L prezinte pe El şi dragostea Lui a fost
folosită pentru înălţarea sinelui. Biblia şi învăţăturile ei sfinte sunt pervertite pentru a sluji unor scopuri meschine a instituţiilor
bisericeşti. În loc de a fi oferită pâinea vieţii sufletelor flămânde – pe Hristos cel răstignit, înviat şi înălţat la cer, se prezintă
teorii care înalţă oameni şi instituţii. Bisericile atrag atenţia la ele, cheamă la ele şi hrănesc sufletele enoriaşilor cu hrană
alterată.
 „Comunităţile noastre mor din lipsa predicării subiectului neprihănirii prin credinţă în Hristos.” E.White – Slujitorii Evangheliei,
p.301
 „Fratele A.T. Jones s-a străduit cu credincioşie să instruiască pe cei adunaţi, frângând Pâinea Vieţii pentru sufletele lor... Planul de
mântuire a fost descris atât de simplu şi atât de clar.” E.G.White - Materiale 1888, vol.1, p. 280.
?Te hrăneşti tu zilnic cu Pâinea vieţii – Hristos şi neprihănirea Sa, sau preferi pe cea mucegăită – tradiţiile şi învăţăturile uscate
ale legalismului?

5. Ce durere mare a experimentat Dumnezeu în ce priveşte călăuzirea „copiilor” Săi?


Ezechiel 16:20 „Apoi ţi-ai luat ……… şi …………… pe care Mi-i născusei, şi i-ai …………… ………., ca să le slujească de
mâncare. Nu erau oare de ajuns curviile tale, (21) de Mi-ai mai ……………… …….. , şi i-ai dat, trecându-i prin foc în cinstea lor?
Plângerile 2:19 Scoală-te şi gemi noaptea când încep străjile! ……………. …………… ca nişte apă, înaintea Domnului! Ridică-ţi
mâinile spre El pentru viaţa copiilor tăi, care …….. …….. …………. la toate colţurile uliţelor!
 O biserică care se îndepărtează de Hristos şi face compromis cu lumea va mutila experienţa noilor convertiţi care vin la ea.
Astfel, „copiii” în credinţă vor fi îndrumaţi pe căi greşite de mama lor care a devenit o prostituată şi a „uitat de bărbatul tinereţii
ei”. Dumnezeu priveşte cu o durere nespusă văzând că noii convertiţi, sufletele pentru care a plătit imens şi pe care El le iubeşte
atât de mult, sunt conduse pe căi lăturalnice, departe de El. În loc de a conduce suflete la o relaţie intimă cu Răscumpărătorul, fii
şi fiicele Lui sunt învăţaţi a fi mândrii, exclusivişti, bigoţi, plin de îndreptăţire de sine, lumeşti, chiar de mama lor – biserica.
 „Avertizarea n-a fost luată în seamă de către poporul Israel. Ei au uitat pe Dumnezeu şi au pierdut din vedere înaltul privilegiu de
a fi reprezentanţi ai Săi. Binecuvântarea pe care ei au primit-o, n-a adus lumii nici o binecuvântare. Toate avantajele lor au fost
folosite pentru propria lor înălţare. Ei au jefuit pe Dumnezeu de slujirea pe care El o cerea de la ei şi au jefuit pe aproapele lor de
călăuzire religioasă şi de exemplu sfânt.” E.White – Parabolele Domnului, p. 292
? Ai fost şi tu condus de „mama ta” spirituală într-o experienţă a depărtării de Dumnezeu?
2
6. Ce ar trebui să rămână viu în amintirea fiecărui suflet răscumpărat?
Ezechiel 16:22 Şi în mijlocul tuturor urâciunilor şi curviilor tale, …… ………. ………… ………….. de vremea tinereţii tale, când
erai goală, goală de tot, şi te ……….…….. în sângele tău!
Deuteronom 32:18 Ai părăsit Stânca cea care te-a născut, şi ……. …………… pe Dumnezeul, care te-a întocmit.
Psalmi 78:42 Nu şi-au mai adus aminte de puterea Lui, de ziua, ……….. …….. …………… de vrăjmaş…
Isaia 51:1 „Ascultaţi-Mă, voi, care umblaţi după neprihănire, care căutaţi pe Domnul! ……………. spre stânca din care aţi fost
ciopliţi, spre ………….. ……………. din care aţi fost scoşi.
?Este sufletul tău încărcat de recunoştinţă faţă de bunătatea ce a arătat-o Domnul pentru tine?

7. Cât de mare a fost decăderea şi neruşinarea acelei femei atât de privilegiate faţă de Soţul ei minunat?
Ezechiel 16:23-30 După toate aceste răutăţi ale tale, (vai, vai de tine! zice Domnul Dumnezeu), (24) ţi-ai zidit ………. …… ………
…… , ţi-ai făcut înălţimi în toate …………. . (25) La toate colţurile uliţelor ţi-ai făcut înălţimi, ţi-ai necinstit frumuseţea, ţi-ai
desfăcut picioarele înaintea ………………… trecătorilor, ai făcut tot mai multe curvii. (26) Ai curvit cu ……………… , vecinii tăi,
cu trupul plin de vlagă, şi ţi-ai înmulţit curviile, ca să Mă mânii. (27) Dar iată că Mi-am întins mâna împotriva ta, am micşorat partea
de întreţinere pe care ţi-o rânduisem, te-am lăsat în voia vrăjmaşelor tale, fiicele Filistenilor, care au ……….. ……. ……………….
….. nelegiuită. (28) Apoi ai curvit cu Asirienii, pentru că erai ………. ……… ; ai curvit cu ei, şi tot nu te-ai săturat. (29) Ţi-ai
înmulţit curviile cu ţara Canaanului şi până în Haldea, dar nici acolo …… ………. ……………… .
 „Sunt plină de tristeţe când mă gândesc la starea noastră, ca popor. Domnul n-a închis cerul pentru noi, dar viaţa noastră de
continuă apostazie ne-a despărţit de El. Mândria, lăcomia şi iubirea de lume au fost vii în inimă, fără teama de a fi lepădaţi sau
condamnaţi. Păcate grele şi îndrăzneţe s-au cuibărit printre noi. Şi cu toate acestea, părerea generală este aceea că biserica
înfloreşte şi că pacea şi prosperitatea spirituală se află în mijlocul ei. Biserica şi-a întors spatele şi n-a mai urmat pe Domnul
Hristos, conducătorul ei, şi se retrage în mod sigur spre Egipt. Şi cu toate acestea, puţini sunt alarmaţi sau surprinşi de lipsa lor de
putere spirituală. (…) Pastorii care predică eul în loc să-L predice pe Hristos au făcut ca lucrurile să fie astfel.” E.White –
Mărturii, vol.5, p. 218
?Este aceasta realitate în biserica din care faci parte?

8.Ce aplicaţie pentru timpul prezent face Cuvântul lui Dumnezeu referitoare la neruşinarea femeii desfrânate?
Ieremia 3:2,3 Ridică-ţi ochii spre înălţimi, şi priveşte: unde ……… ………….. ? Te ţineai la drumuri, ca Arabul în pustie, şi ai
spurcat ţara prin curviile tale şi cu răutatea ta! (3) Măcar că ploile au fost oprite, şi ………….. …… ……………….. a lipsit [Ploaia
Târzie], totuşi tu ţi-ai păstrat …………… …….. …………….. , şi n-ai vrut să ai ruşine!
Ieremia 5:23 Poporul acesta însă are o inimă dârză şi ………………… ; se răscoală, şi pleacă, (24) şi nu zic în inima lor: „Să ne
temem de Domnul, Dumnezeul nostru, care dă ploaie la vreme, ploaie timpurie şi ………….., şi ne păstrează săptămânile hotărâte
pentru seceriş. (25) „Din pricina ………….……. ………….. n-au loc aceste orânduiri, păcatele voastre vă lipsesc de aceste bunătăţi.
 Adventismul experimentează o criză de identitate fără precedent. De peste 150 de ani mesajul lor este că sfârşitul pământului şi
revenirea Domnului Isus sunt iminente. S-a spus de fiecare dată că semnele arată că peste puţin timp vine Domnul cu siguranţă.
Şi totuşi timpul trece nejustificat de mult, iar apăsarea devine cumplită. De la an la an mesajul advent transmis devine diluat, mai
ales datorită secularizării bisericilor, dar şi situaţiei stânjenitoare create. De ce Hristos întârzie să vină? De ce nu are loc
revărsarea finală a Duhului Sfânt - Ploaia târzie pentru ca lucrarea să poată fi încheiată? Se lasă să se înţeleagă că Dumnezeu
este vinovatul. Între timp, Bisericile sărbătoresc triumfal ani mulţi de la apariţie şi îşi trâmbiţează fie mulţimea de misiuni şi
realizări, sau credincioşia cu care au apărat adevărul în trecut, scriindu-şi istorii de eroism. În realitate, fiecare an care trece
fără să aducă evenimentul mult aşteptat, demonstrează o apostazie uluitoare şi o rupere de realitate a acestor biserici. Deşi este
de peste 100 de ani (de la anul 1888) Dumnezeu a dorit să ofere Ploaie pentru încheiere a lucrării, ploaia nu cade datorită
apostaziei teribile în care sunt aceste biserici. În ciuda acestei incontestabile şi dureroase realităţi ele păstrează „fruntea de
curvă”, şi nu vor să ştie ruşine.
?Este sufletul tău îndurerat înţelegând motivul întârzierii nejustificat de mult a Ploii Târzii?

9. Ce este inevitabil să vină peste Bisericile care au renunţat la fidelitatea şi loialitatea lor faţă de Dumnezeu?
Ezechiel 16:35-38 „De aceea, ascultă, curvo, Cuvântul Domnului! (36) Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Pentru că ţi-ai …………
…. ………… în felul acesta, şi ţi-ai descoperit goliciunea în curviile tale cu ibovnicii tăi şi cu toţi idolii tăi urâcioşi, şi din pricina
sângelui copiilor tăi pe care li i-ai dat, (37) de aceea, iată, voi strânge pe toţi ibovnicii cu care te dezmierdai, pe toţi aceia pe care i-ai
iubit şi pe toţi aceia pe care i-ai urât, da, îi voi strânge împotriva ta din toate părţile, îţi voi dezveli goliciunea înaintea lor, şi îţi vor
vedea toată goliciunea. (38) Te …….. ……………. aşa cum se judecă femeile prea curve şi ucigătoare de copii, şi voi face din tine o
jertfă sângeroasă a urgiei şi geloziei.
 Pentru omul sau biserica ce se desparte de Dumnezeu, căderea, eşecul şi ruşinea sunt inevitabile şi chiar necesare. Când ruşinea
dispare, trebuie să se întâmple ceva zguduitor, un eşec peste măsură de dureros, păcate scandaloase şi strigătoare la cer, ceva
care să aducă câtuşi de puţin conştienţa stării disperate în care se află. Este o ultimă formă de chemare la trezire. Iar dacă toate
acestea sunt desconsiderate, ruina finală este inevitabilă.
?Se întâmplă lucruri zguduitoare şi strigătoare la cer în experienţa ta sau a biserici din care faci parte?

10. Ce descoperă, de fapt, gelozia lui Dumnezeu?


3
Ezechiel 16:42,43 Îmi voi potoli mânia împotriva ta, şi nu voi mai fi …………… pe tine; Mă voi linişti, nu voi mai fi ……………
… . (43) Pentru că nu ţi-ai adus aminte de vremea tinereţii tale, ci M-ai …………… prin toate aceste lucruri, iată, voi face ca
purtarea ta să cadă asupra capului tău, zice Domnul, Dumnezeu, ……. ……… ….. ……… ……………… alte nelegiuiri cu toate
urâciunile tale!”
Exod 34:14 Să nu te închini înaintea unui …… dumnezeu; căci Domnul se numeşte gelos, este un ………………. ………….. .
Psalmi 78:58 L-au ……………….. prin înălţimile lor, şi I-au stârnit gelozia ……. ……………. lor.
2 Corinteni 11:2 Căci sunt gelos de voi cu ….. ……………… …….. ………… lui Dumnezeu, pentru că v-am ……………… cu un
bărbat, ca să vă înfăţişez înaintea lui Hristos ca pe o ………………. …………….. .
 Gelozia lui Dumnezeu descoperă dragostea fierbinte ce ne-o poartă. El ne vrea să fim deplin ai Lui şi nu acceptă să împartă
dragostea ta cu altcineva. Orice infidelitate din partea noastră este extrem de dureroasă pentru Dumnezeu. Loialitatea deplină
faţă de El este singura condiţie care satisface inima Lui. Dacă Dumnezeu nu poate accepta mici „flirturi”cu lumea, oare cum se
simte când te dai „tuturor trecătorilor”?
?Este Dumnezeu în supărarea geloziei datorită vieţii tale împărţite?

11. Ce păcate pot fi chiar mai vinovate decât cele ale Sodomei?
Ezechiel 16:46-48 Sora ta cea mai mare, care locuieşte la miazănoapte de tine, este Samaria, ea şi fiicele ei; şi …….… …… cea mai
mică este Sodoma şi fiicele ei, şi locuieşte la miazăzi de tine. (47) Tu ……. ……….. că ai umblat pe căile lor, şi ai săvârşit aceleaşi
urâciuni, ci, ca şi cum atât ar fi fost prea puţin, ai fost …….. ……………. ………. ……… în toate purtările tale. (48) Pe viaţa Mea,
zice Domnul, Dumnezeu că sora ta Sodoma, şi fiicele ei n-au făcut ce aţi făcut voi, tu şi fiicele tale. (52) Tu, care uşurai vina
surorilor tale, prin purtarea ta, sufere acum urmările răutăţii tale; prin păcatele tale, prin care te-ai făcut …….. ………………. decât
ele, acum le faci ……. ………… vina decât a ta; de aceea acopere-te de ruşine, şi poartă-ţi ocara, fiindcă ai uşurat vina surorilor
tale!
 “Răscumpărătorul omenirii declară că sunt păcate şi mai mari decât acelea pentru care au fost nimicite Sodoma şi Gomora. Aceia
care aud invitaţia Evangheliei ce cheamă pe păcătoşi la pocăinţă şi nu iau seama la ea sunt mult mai vinovaţi înaintea lui
Dumnezeu decât au fost locuitorii din valea Sidim. Şi mult mai mare este păcatul acelora care mărturisesc că Îl cunosc pe
Dumnezeu şi păzesc poruncile Lui şi care totuşi tăgăduiesc pe Hristos în caracterul şi viaţa lor zilnică. În lumina avertizărilor
Mântuitorului, soarta Sodomei este o mustrare solemnă nu numai pentru aceia care sunt vinovaţi de păcate făţişe, ci şi pentru
aceia care iau în mod uşuratic lumina şi privilegiile date de Cer. Teribilă va fi soarta acelui suflet despre care Mântuitorul, care îl
îndemnase atâta vreme, va spune în cele din urmă: "S-a lipit de idoli; lăsaţi-l în pace" (Osea 4,17). Va fi mult mai uşor în ziua
judecăţii pentru cetăţile din câmpie decât pentru aceia care au cunoscut iubirea lui Hristos şi care totuşi s-au depărtat spre a alege
plăcerile unei lumi păcătoase.” E.White – Patriarhi şi Profeţi, p.166
?Înţelegi profund responsabilitatea de a fi purtător de lumină dar şi ce înseamnă să „trădezi” încrederea lui Dumnezeu?

12. În ciuda căderii adânci ce deznodământ fericit oferă Dumnezeu celor care doresc să se întoarcă la El cu
toată inima? Cum străluceşte din acest tablou final caracterul sublim al Tatălui nostru ceresc?
Ezechiel 16:60-63 Dar Îmi voi aduce aminte de …………………….. ……….. făcut cu tine în vremea tinereţii tale, şi voi face cu
tine un legământ veşnic. (61) Atunci îţi vei aduce aminte de purtarea ta, ……. …….. ……………. , când vei primi la tine pe surorile
tale, mai mari şi mai mici pe care ţi le voi dat ca fiice, dar ……. pe temeiul legământului făcut cu tine. (62) Voi face ………………
…. ……… cu tine, şi vei şti că Eu sunt Domnul, (63) ca să-ţi aduci aminte de trecut şi să roşeşti, şi să nu mai deschizi gura de
ruşine, când ……. ……….. ………….. ………. ce ai făcut, zice Domnul Dumnezeu.”
Tit 3:4-6 Dar, când s-a …………. …………………… lui Dumnezeu, mântuitorul nostru, şi dragostea Lui de oameni, (5) El ne-a
mântuit, …… ………….. ……………… , făcute de noi în neprihănire, ci …………. ……..…………. ……… , prin spălarea naşterii
din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt, (6) pe care L-a vărsat din belşug peste noi, prin Isus Hristos, Mântuitorul nostru.
Deuteronom 9:6 Să ştii, deci, că ……. …….. ………………. bunătăţii tale îţi dă Domnul, Dumnezeul tău, acea ţară bună ca s-o
stăpâneşti; căci tu eşti un popor ……….. …………………… .
1 Timotei 1:15 O, adevărat şi cu totul ……………. …….. ……………… este cuvântul, care zice: „Hristos Isus a venit în lume ca
să mântuiască pe cei păcătoşi” dintre care …….. …………… ………….. …….. .
Psalmi 130:3,4 Dacă ai păstra, Doamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, ………. ….. ………… ……….. în picioare, Doamne? (4)
Dar la Tine este …………….. , ca să fii ……..……… .
Apocalipsa 1:5b,6 A Lui, care ne ……………….. , care ………. ……………. de păcatele noastre cu sângele Său, (6) şi …. …….…
din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său: ……. …….. . …….. ……………. şi puterea în vecii vecilor! Amin.
 Când un suflet cade adânc în păcate şi este iertat - îndreptăţit prin har, acesta nu mai poate fi un exclusivist mândru. S-a dus
toată îndreptăţirea de sine. El ştie despre sine că este şeful păcătoşilor. El ştie în ce stare s-a aflat şi cum a fost iertat. Ştie că nu
merită nimic şi nu poate să se ridice deasupra fraţilor săi. Vă închipuiţi pe Maria Magdalena că ar afirma despre ea că este „o
sfântă”, că este „cea mai bună”, şi să dispreţuiască pe ceilalţi ca pe nişte păcătoşi pierduţi? Nicidecum! O biserică care
experimentează îndreptăţirea prin credinţă nu are pretenţii arogante de unicitate şi nici nu pune monopol asupra adevărului şi
mântuirii. Ea nu spune niciodată: „Trebuie să vii la noi ca să fii mântuit” sau „doar aici găseşti mântuirea” sau „noi suntem
singurii...” Sunt două lucruri care se exclud reciproc: îndreptăţirea prin har şi mândria. Cei îndreptăţiţi nu vor „deschide gura
de ruşine”. Despre ei vor şti că sunt păcătoşi iertaţi. În schimb, precum Maria cea iertată, vor purta recunoştinţă veşnică
Salvatorului, bucurându-se să stea la picioarele Lui.
?Doreşti să fii pentru totdeauna,nimic mai mult decât cel mai mare dintre păcătoşii iertaţi?

4
5