Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi ~Nuvela Istorica ~

Nuvela istorica este o specie literara cultivate de romantici, care se inspira din trecutul istoric(EvulMediu):tema,personajele si culoarea epocii(mentalitati,comportamente,relatii sociale,obiceiuri,vestimentatie,limbaj). Aceasta opera literara este nuvela pentru ca apartine genului epic,are dimensiune medie,un singur fir narativ,un personaj principal si cateva secundare si insista pe caracterizarea personajelor,nu pe intamplari ca povestirea,specie epica de care nuvela se deosebeste si prin straduinta scriitorului de a fi obiectiv,neimplicat afectiv,detasat de intamplari si personaje;pe cand povestirea e o naratiune subiectivizata, la persoana I,cu narrator care e si personaj,nuvela e o naratiune la persoana a III-a,iar perspective narativa este dindarat;naratorul e omniscient si omnipresent. Prin inspiratia din istorie,prin personajul exceptional surprins in situatii exceptionale,prin culoarea locala,prin destinul sinuos al personajului,nuvela aceasta se incadreaza in curentul romantismului. Tema nuvelei este de factura romantica, este evocat destinul unui tiran sangeros Alexandru Lapusneanu intors la cea de a doua domnie. Nuvela e structurata pe 4 capitole, fiecare capitol cu cate un motto care a devenit o adsevarata metafora: "Daca voi nu ma vreti, eu va vreau", "Ai sa dai sama doamna" ,"Capul lui Motoc vrem","De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu". Lapusneanu afla ca nu este dorit nici de popor nici de boieri. Motoc incearca sa-l faca sa aiba din nou incredere in el, dar subtil Lapusneanu ii taie vorbele mieroase cu zicatoarea: "Lupul parul schimba dar naravul ba" Tomsa nefiind pregatit sa se infrunte cu Alexandru,fuge in Valahia astfel incat Lapusneanu isi recapata usor tronul. Devenind domnitor, poporul spera intr-o viata mai buna cu el in timp ce boierii sunt ingroziti. Domnitorul dezamageste poporul dand foc la toate cetatile Moldovei inafara de Hotin.Ruxandra se casatoreste cu Lapusneanul.Intr-o zi pe Ruxandra o opri in strada o femeie care ii spuse ca pentru faptele rele facute de sotul ei,ea va plati. Aceasta se sperie si il roaga pe Lapusneanu sa nu mai ucida pe nimeni. Domnitorul ii promite un leac. Boierii se dusera la mitropolie unde veni si Lapusneanu care tine un discurs de pace incheiat cu o invitatie la palat. Acesta este iertat de boieri si de popor, mai putin de Spancioc si Stroici,acestia nefiind luati in seama. Dupa ce se ospatara boierii fusera decapitat. Poporul striga in gura mare "Capul lui motoc vrem", facandu-l pe acesta vinovat pentru cele intamplate. Domnitorul dadu norodului ceea ce au cerut.Aseaza sub forma de cadou capetele boierilor ca o piramida dupa rangul fiecaruia.Lapusneanu o chema pe Ruxandra care ingrozita lesina. Dupa 4 ani de la acel macel, pe tiran il apuca dorul de a ucide asa ca incepu a ucide din oamenii norodului, peste care pusese stapanire. Dar il chinuia gandul ca nu a putut sa-i omoare pe cei doi boieri:Stroici si Spancioc.Se muta in cetatea Hotinului unde se inbolnaveste.Batran si cu mintea ratacita,Lapusneanul vrea sa fie calugarit dupa obiceiul pamantesc,pentru ca

Dumnezeu sa ii ierte pacatele.Cand se trezeste si se vede calugarit cere sa I se aduca fiul pentru a-l ucide,considerandu-l vinovat de complot.Sfatuita de boierii fugari si de mitropolit,Ruxandra il otraveste pe Lapusneanul. Alexandru Lapusneanul este protagonistul nuvelei istorice , romantice cu acelasi nume.Este un personaj romantic deoareceeste exceptional surprins in inprejurari exceptionale.Este un personaj de exceptie prin trasaturile lui esentiale:tiran(determinat sa-si intareasca autoritatea);crud(decapiteaza marea boierime);cinic,ironic(fata de doamna Ruxandra careia ii promite cu zambetul pe buze un leac de frica;fata de Motoc pe care il sacrificara cu zambetul pe buza;fata de boierime,din capetele carora a alcatuit o piramidaranjind);razbunator si viclean,are capacitatea de disimulare(in biserica e smerit si religios pentru a convinge boierimea ca vrea sa se schimbe,pentru a le insela vigilenta ca sa vina la ospat).Prin antiteza,aceste defecte sunt insotite si de calitati:lucid(nu se minte);prevazator(previne ceea ce voia marea boierime);inteligent;ambitios;cu experienta bogata;bun politician;intelept. Alexandru Lapusneanul este un personaj memorabil pe care Negruzzi il face credibil pentru ca ii gaseste motivatii pentru comportamentul sau(istorica,politica,psihologica,personala). Subiectul acestei nuvele poate fi structurat pe moment: Expozitiunea e reprezentata de intoarcerea domnitorului la tronul Moldovei in fruntea unei armate turcesti si intalnirea cu solia formata din boierii lui Tomsa:Veverita,Spancioc,Stroici si Motoc;Intriga este hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta sa de razbunare pe boierii tradatori;Desfasurarea actiunii este cuprinsa in capitolul II si III si cuprinde o serie de evenimente declansate de reluarea domniei de catre Alexandru Lapusneanul:fuga lui Tomsa din Muntenia,incendierea cetatilor,desfiintarea armatei pamantene,confiscarea averilor boieresti,uciderea unor boieri,interventia doamnei Ruxandra pe langa domnitor pentru a inceta cu omorurile si promisiunea pe care i-o face,participarea la discursul domnitorului la slujba religioasa de la mitropolie,ospatul de la palat si uciderea celor 47 de boieri,omorarea lui Motoc de catre multimea revoltata si leacul de fricaal doamnei Ruxandra.Intamplariile sangeroase au aceeasi ratiune documentara ca in intreaga proza scrisa de romantici;caracterul ilustrativ este evident(Nicolae Manolescu);Deznodamantul se alfa in capitolul alIV-lea si este reprezentat de moartea tiranului prin otravire:dupa 4 ani de la cumplitele evenimente,Lapusneanul se retrage la cetatea Hotinului.Bolnav de friguri,domnitorul este calugarit;faptul ca atunci cand se trezeste ameninta sa ii ucida pe toti,o determina pe doamna Ruxandra sa accepte sfatul boierilor de a-l otravi. Viziunea realista asupra trecutului istoric , conturarea caracterelor ,constructia dramatica fac din Alexandru Lapusneanul o nuvela istorica memorabila a literaturii romane "care ar fi devenit o scriere celebra ca si Hamlet daca literatura romana ar fi avut in ajuto prestigiul unei limbi universale." (G. Calinescu)