Pro tetica C319-10-2009

Campul protetic maxilar

Def Edentatiei totale = bola cronica cu raspandire in masa
Profil concav, menton proeminent, apropierea menton de vf nas.
Campul protetic maxilar
Camp protetic = ansamblul structurilor bio orale care vin in contact cu piesa
protetica
si echilibrl protezelor
care
asigura
D.p.d.v. didactic, dar functional c.p. este alcatuita din 2 zone:
-zona de sprijin
pe care se sprijina proteza si care primeste presiunile mastcatorii prin
intermediul protezei, reprezentate de suport osos so ce l mucos
- zona periferica a cp care participa la fenomeul de succiune
, un important factor de
mentinere
Campul protetica maxilar
Zona de sprjin are in medie 25cm2. presiunilesuportate sunt de 1,6kg/cm2
Substratul osos este reprezentat de creasta edentate care rezulta prin pierder ea dd
din
procesul alveolar
Aspectele clinice ale crestei maxilare, forma, dimensiunea, zone retentive, zone
sensibile
Forma depinde d e forma arcadei initiala, la care se adauga tiparul de resorbtie.
- Forma de U care e cea mai frecventa
si ofera conditii favorabile de protezare.
- Forma de V cea mai nefavorabila, pune probleme in plasarea dd in zona de
cubura a arcadei
- Forma de pentagon, patrat, trapezoidala
Dimensiunea- creasta edentata cu o morfologie individuala, in functie de etilogia si
cronologia pierderii dd, avem mai multe dimensiuni ale crestei:
- Imediat dupa extractie creste inalte si late d e 10-15mm.
- Creste medii de 6-12
- Creste reduse
sub 6mm. Creasta are o muchie sau mijlocul crestei zona de sarcaina
primara si versantii vestibulari si oral zone de sarcina secundar a
Latimea crestei la maxilar de rugile
Apectul
versantului
vestibular
retentiv
neretentiv,
neutru.
C restele
au
versantului
efect direct
bilaterale
ele
vestibular,
asup
pot ra
creea
mentinerii
sau
dificultati
pe muchia
protezei.
in aplicarea
crsau
estei,
Atunci
se
sicand
dezinsertia
n umesc
retentivitatile
ex protezei.
ostoze
sunt
(sub
Deretentive
exagerate
alforma
aceea de
lama
uneori
impune
Zonele
sau
ciocuri
se
sensibile
corectarea
osoase).
alechirurgicala
crestei depistarea
sau realizarea
prin palpare,
de proteze
pot cu
fi pe
baze
zonele
eleastice
retentive ale

Se intervine chirugical sau se despovareaza pe model prin foliere sau

amprente de
despovarare.
Zona lat a crestei zona de suport primar, care primeste prin inetremdiul arcadei
artificiale presiunile masticatorii.
Zona frontala a crestei zona de suport secundar,
In prelungirea crestei edentate tuberozitatea maxilara, 3 poli:
(inferior)
vestibular, distal si caudal
Tuberozitatea trebuie acoperita integral de baza protezei toatel iar cnad
suntvaloarea
resobiteprotetica.
nu
au
Sunt considerate zone biostatice. Tuberozitati
fibroase.
Distal de tuberozitate se afla carligul apofizei pterigoidiene. Intre acesta si polul
posterior al tub. se afla santul pterigo-palatin, care trebuie inregistrat de medic si
perceput de tehnician, zone unde se face gravarea distala a modelului
, retrotuberozitar pt
realizarea inchiderii marginale distale a bazei protezei
Bolta palatina palatul dur este format de oasele:
Oasele incisive (doua)
Doua procese palatine ale oaseolr maxilare, doua lamele orizontale ale
oaselordepalatine
Distal
creasta reziduala frontala se afla gaura incisiva
. Aceste zone trebuie menajate
de presiuni.
Pe marginea posterioara a palatului dur se afla spina nasazal posterioara
. Palatul dur
este treversat median in p lan sagital d e sutura palatina mediala
, uneori sediul unei
proeminente osoase numit torul palatin . Produc leziuni de decubit la nivelul
fibromucoasei si basculari ale protezei cu risc de fr actura. Bolta
palatina
receptioneaza
o In bolta palatina se produce fenomenul de
serie
de presiuni
ocluzale.
adeziune;
un alt
factor
de mentinere
a pro tezei.
Bolta poate fi in forma de U sau V si de adancime diferita: adanca,
care implica
dificultati
in amprentare, la care bascularea protezei intrerupe inchiderea
marginala
vestibulara si distala.
Adancimea medie este cea mai favorabila protezar ii asigurand adeziune
si opunandoptima fortelor verticale si orizonatle dislocante ale protezei.
rezistenta
Bolta palatina se asociaza cu edentatie mai veche si resorbtie
accentuatavechi
a crestei,
la
purtatorii
de proteze
toatale. Asigura o buna adeziune.
Substratul mucos
Mucoasa fixa acopera zona de sprijn .
De regulaeste puternic aderenta de periost si are rezilienta minima (02-03mm)
Muc
rezilienta
in
frontala
creasta
balanta,
creasta
Papila
sau
parestezie
incisiva=>
uneori
sezona
retuseaza
trebuie
baza
foliat
protezei.
pe model.
Face
Potparte
produce
dinfibroasa,
markerii
senzatia de
creasta
flotanta
tensiune,
biometrici
orienteaza
Rafeul
[vezi
selectiv.
tipurile
median
arsuri
care
montarea
band
de amprentari
a deddfibromucoasa
in zona
fct de
frontala.
tipcare
de rezilienta
acopera sutura
a mucoasei]
medio-sagitala. Se foliaza

Foveele palatine la limita dintre palatul dur si moale , pe linia mediana.

In 1/3 ant a boltii se afla
rugile palatine cu rol important in fonatie. Uneori se impune
reproducerea lor pe proteza. Au rol important in montarea dd artificiali.
Zona rugilor
prezinta
rezilienta redusa (01-02mm)
Fibromucoasa cp maxilar este de regula groasa si aderenta la periost. In
1/3 distalaexistta
a
palatului
zonele SCRODER
, cu rezilienta crescuta si cu multe gland e saivar e ce
secrea o saliva vascoasa. Mucina favoriza adeziunea protezei pe camp
. Aceste zone
Shroedere se pun in evidenta prin palpare. Ele reprezinta zone unde
realizm inchiderea
marginala
distala a b azei preotezei.
Zona periferica a cp (de succiune sau inchidere marginala)
Succiunea este realizata de o buna inchider ea marginala a preotezei,
fiind unu din
factorii Se realizeaza cu ajutorul mucoasei pasiv
principali
de mentinere.
mobile,
aflata in fundul
de sac vestibular.
Modelarea atenta a lingurii individuale la nivelul marginilor si
practicare de amprente
mucodinamice
duce la obtinerea de proteze cu o buna inchidere
marginala.
Marginile protezelor totale nu se vor extinde in teritoriul muc mobile,
care tapeteaza
buzele
si obrajii si vor ocoli insertiile formatiunilor mobile din periferie
(bride si frenuri)
Zonele functionale ale cp maxilar
vezi carte !
Periferia vestibulara se impart in:.zone distala
Dinsrpe ant spre post: zona retrozigomatica (sau pungile lui Eisenring)
au
rapor in lat fundul de sac aici este mai lat si pe masura atrofiei
cu
m.buccinator,
mare.
acesta zona
capataIn
o latime
mai sunt prezente tuberozitatil maxi si cu cat verantul v
esteatat
maiproteza
retentiv
cu
trebuie sa aiba un per ete mai subtire pt a permite
paientului
sa faca
miscari
de
deschidere
a gurii.
Inspectia pungii la deschiderea gurii se pune in
evidenta
adnacimea fundului de sac. Punem pacientul sa faca miscare de
lateralitate
in patea
opusa,
deoerece.
Zona vestibulara lat delimitata de creasta zigo la brida
Brida caninda s epune in evidenta prin tractiune ant-post a obrazului la
niv omisurii.
Zona vestibulara frontala/ labiala are raport cu m. orbicualr al buzei
mentinera
protezie prin inchdere externa). Este imparitat in 2 seg de
sub (asigura
frenul
buezi
sup.
Inserita
frenului
fi inalta
sau
cand
este
niv versantului
avea spect
modelare
Zona
palatin.
distala
In
inraport
mai
zona
a cp
latpoate
cu
sau
resp
sau
pozitia
zona
ingust
ectiva
AH
valului
sipune
este
esteptjoasa
platin
dominata
fundul
probleme
inde
reapus,
de
in
saexistena
portezare
la
tuguierea
aceasta
formatiunii
cand
limita
buzelor
este
esteiar
vestibular.
Poate
tinalt.
evidenta
mobile
sub
de
punearea
2-5mm.
forma
Miscarea
a avalului
de
frenului
in
latime
zona
de sau
tractiune
sub forma
verticala.
de banda ingusta.

Land a valul moa;e poate avea in reapaus 3 pozitii: orizontala,

prelungind
oblica
ca oplatul
perde dur,
sau intermediara.
Cand valul palatin este orizontal, exista o zona de inchidere mar ginala
lata mm.
care incepe cu
1-2