FARMACOLOGIE - MEDICAMENTE

Vizite: ? Nota: ?

Medicamentele influenteaza in special sistemele de reglare. Exista 3 mari sisteme de reglare: 1. Sistemul nervos 2. Sistemul endocrin 3. Sistemul substantelor tisular active Medicatia cu actiune asupra sistemului nervos Sistemul nervos este format din: Sistem nervos central Sistem nervos periferic Somatic Vegetativ Simpatic Parasimpatic Modificarea functiei sistemului nervos vegetativ se datoreaza, de regula, influentarii procesului de transmisie sinaptica a impulsului nervos. Din punct de vedere farmacologic, sistemul nervos cuprinde 3 sisteme: 1. Sistemul colinergic utilizand ca neurotransmitator acetilcolina 2. Sistemul adrenergic - utilizand ca neurotransmitatori adrenalina i noradrenalina 3. Sistemul nervos non-adrenergic, non-colinergic. Sistemul nervos colinergic Sinapsele colinergice folosesc ca mediator chimic acetilcolina; se gasesc in: SNC, ganglioni vegetativi, sistem nervos somatic, in medulosuprarenala (MSR), in sinapse parasimpatice terminale. Acetilcolina este sintetizata in citoplasma neuronilor colinergici din colina (captata din mediul extracelular) i din acetil coenzima A, sub influenta colinacetil transferazei. (CH3)3N+-CH2CH2OH + CoASCOCH3 (CH3)3N+-CH2CH2OCO CH3 colina acetil Co A acetilcolina Acetilcolina este inactivata de colinesteraza ce se gasete in eritrocite i in tesutul nervos. Acetilcolina mai este inactivata de butiril colinesteraza (pseudocolinesteraza) din plasma. Acetil colina este depozitata sub forma inactiva in vezicule sinaptice, la nivelul membranei presinaptice. Potentialul de actiune, ajuns la capatul axonului colinergic, provoaca depolarizare, cu influx de ioni de Ca2+, ceea ce determina eliberarea acetilcolinei in fanta sinaptica.

O sinapsa colinergica este formata din: membrana presinaptica reprezentata de o terminatie nervoasa butonata fanta sinaptica membrana postsinaptica

Legenda: = noradrenalina = acetilcolina M = receptor muscarinic N = receptor nicotinic 1 = sinapsa terminala 2, 3 = sinapse ganglionare 4 = sinapsa neuro- MSR 5 = sinapsa neuromusculara 6 = sinapsa terminala simpatica Cand fibra nervoasa se depolarizeaza acetilcolina este libera in fanta i se fixeaza pe receptorii colinergici de pe membrana post sinaptica. Activarea receptorilor este urmata de modificarea permeabilitatii membranare. Actiunea este terminata prin inactivarea rapida a acetilcolinei prin hidroliza enzimatica, catalizata de acetil colinesteraza. Receptorii colinergici au situs receptor care se potrivete perfect cu acetilcolina. Molecula ei cuprinde un capat cationic, care patrunde intr-un sediu anionic al receptorului, i o grupare sterica care se fixeaza de un sediu esterofil. Populatia de receptori colinergici nu este omogena. Exista 2 alcaloizi (alcaloid = substanta de origine vegetala, cu pH alcalin, care are efect biologic), care arata ca receptorii nu sunt omogeni. Aceti alcaloizi sun muscarina i nicotina. Exista, astfel, 2 tipuri de receptori colinergici: muscarinici (M) i nicotinici (N). Date experimentale arata ca nicotina se fixeaza numai de anumiti receptori colinergici de la nivelul MSR, creierului, sinapsei somatice, ganglionilor vegetativi simpatici i parasimpatici. Aceti receptori se numesc receptori nicotinici. Muscarina se leaga la nivelul sinapselor parasimpatice efectoare i nu se fixeaza pe ceilalti receptori. Acetia se numesc receptori muscarinici. Receptorii nicotinici sunt cuplati cu canalele de Na; sunt formati din 5 subunitati: 2 subunitati , i 3 subunitati , , . Subunitatile formeaza spre exterior o rozeta; aici se fixeaza acetilcolina la nivelul unor situsuri de legare specifica, apartinand subunitatilor . Fixarea a 2 molecule de acetilcolina deschide canalele de Na+, iar Na intra

in celula i depolarizeaza membrana. Receptorii nicotinici nu sunt omogeni: exista 2 substante care se fixeaza numai de anumiti receptori nicotinici. Aceste substante sunt: Hexametoniu (CH3)3N+ - (CH2)6 N+(CH3)3 se fixeaza pe receptorii din ganglionii vegetativi, MSR i SNC. Decametoniu (CH3)3N+ - (CH2)10 N+(CH3)3 se leaga pe receptorii somatici. Aceste substante se leaga pe receptori cu radicalul (CH3)3N+ -. Receptorii nicotinici sunt impartiti in 2 subtipuri: NM sau musculari situati in placa motorie i NN sau neuronali situati in ganglionii vegetativi, MSR i SNC. Diferenta dintre cele 2 subtipuri de receptori este data de distanta dintre cele 2 subunitati : de 6 atomi de C, in cazul NN i de 10 atomi de C, in cazul NM. Receptorii muscarinici exista 5 subpopulatii de receptori muscarinici: M1.....M5. Receptorii M1 sunt situati la nivelul unor neuroni din SNC, in ggl. vegetativi i la nivelul unor terminatii presinaptice; M2 se gasesc in miocard i probabil la nivelul unor muchi netezi; M3 in celule glandulare, muchi netezi i in endoteliul vascular; localizarea M4 i M5 in sistemul nervos ganglionar i SNC. Receptorii M1, M3 i M5 sunt cuplati cu proteine Gq; se activeaza fosfolipaza C formandu-se inozitol trifosfat (ITP) i diacilglicerol (DAG), cu creterea consecutiva a disponibilului de Ca2+ in celulele respective. M2 i M4 se cupleaza cu proteinele Gi cu scaderea cantitatii de AMPc intracelular. Acetilcolina provoaca actiuni de tip muscarinic i nicotinic. Pentru dozele terapeutice predomina efectele muscarinice adica cele datorate stimularii receptorilor colinergici de la nivelul celulelor efectoare inervate de parasimpatic. Acetilcolina exogena poate produce i actiuni nicotinice: stimularea ganglionilor vegetativi, stimularea placii terminale motorii, stimularea unor structuri receptoare senzitive (de ex. chemoreceptorii glomusului carotidian). Efecte digestive: crete secretia salivara crete secretia gastrica de HCl i pepsina crete peristaltismul stomacului, relaxeaza pilorul, grabind evacuarea continutului gastric. crete secretia glandelor intestinale. crete motilitatea i scade tonusul sfincterelor grabind evacuarea intestinala. Efecte cardiovasculare: asupra cordului are efecte deprimante: scade frecventa, scade viteza de conducere atrio-ventriculara, scade excitabilitatea i contractilitatea; efectele sunt mai intense la nivelul atriilor, decat la nivelul ventriculelor. provoaca vasodilatatie prin mecanism indirect: actioneaza asupra

celulelor endoteliale care elibereaza factorul relaxant endotelial (monoxid de azot=NO), prin GMPc. Efecte pe musculatura organelor cavitare: contracta musculatura vezicii biliare i relaxeaza sfincterele contracta vezica urinara, ureterele, uterul i relaxeaza sfincterele Efecte pe ochi: crete secretia lacrimala contracta musculatura circulara a irisului producand mioza contracta musculatura ciliara, bomband cristalinul, adaptand ochiul pentru privirea de aproape. favorizeaza absorbtia umorii apoase, scazand presiunea intraociulara. Efecte pe glandele exocrine: crete activitatea secretorie. Efecte la nivelul sinapselor: La actiunea unui impuls electric, se deschid canalele ionice de Na+, i raman deschise o anumita perioada de timp; timpul cat raman deschise se numete constanta de timp a canalului, i este de ordinul milisecundelor. Acest fapt are drept urmarea patrunderea ionilor de Na in celula i depolarizarea celulei. Depolarizarea deschide la randul ei canalele de K+. La nivelul membranei presinaptice exista i canale de Ca2+. Impulsul nervos face ca acestea sa se deschida, i apare un influx masiv de Ca2+; intrarea Ca2+ in celula are drept urmare creterea concentratiei intracelulare de Ca; acest fapt determina veziculele cu acetilcolina sa se apropie de membrana presinaptica, sa se sparga i sa elibereze in fanta sinaptica acetilcolina. Apoi, acetilcolina libera este hidrolizata rapid sub influenta colinesterazei. Procesul decurge in 3 etape: fixarea acetilcolinei de enzima, hidroliza cu eliberarea de colina i desfacerea acetatului de pe enzima. Colinesteraza are o specificitate mare pentru acetil colina i este responsabila de inactivarea mediatorului la nivelul sinapselor colinergice. Pseudocolinesteraza este mai putin specifica i inactiveaza probabil acetilcolina difuzata in afara sinapselor. Substantele medicamentoase pot interveni in diversele etape ale formarii i actiunii acetilcolinei. 1. Se poate impiedica captarea colinei prin Hemicolinium i trietilcolina; aceti analogi ai colinei impiedica competitiv transportul colinei la locul de formare al acetil colinei. Se produce un bloc presinaptic cu paralizia structurilor colinergice. 2. Impiedicarea captarii acetilcolinei in vezicule se folosete Vezamicolul. 3. Blocarea canalelor de Na cu tetradotoxina. 4. Impiedicarea eliberarii acetil colinei in fanta sinaptica cu toxina botulinica. 5. Grabirea eliberarii acetilcolinei in fanta sinaptica toxina produsa de un paianjen numit vaduva neagra duce la descarcare de cantitati crescute de acetilcolina in fanta.

6. Blocarea colinesterazei se face cu anticolinesterazice care blocheaza colinesteraza determinand acumularea acetil colinei in sinapse i efecte colinergice. 7. Actiunea asupra receptorilor colinergici se folosesc substante agoniste, cu acelai efect, sau antagoniste care produc efecte inverse. Aceste substante pot actiona selectiv asupra unor structuri: medicamentele parasimpatomimetice (vagomimetice) stimuleaza receptorii muscarinici i provoaca consecutiv efecte asemanatoare celor ale excitarii nervilor parasimpatici. medicamente parasimpatolitice (vagolitice ) blocheaza receptorii cu scoaterea din functie a parasimpaticului. 8. Influentarea receptorilor nicotinici: substante nicotinice stimuleaza ganglionii vegetativi substante ganglioplegice paralizeaza ganglionii vegetativi 9. Influentarea receptorilor nicotinici de la nivelul placii motorii: substante curarizante depolarizante, care actioneaza stimulator asupra placii motorii. substante curarizante antidepolarizante, care blocheaza placa motorie. Receptorii nicotinici sunt mai putin sensibili decat cei muscarinici; deci sunt necesare doze mai mari de medicamente pentru stimularea receptorilor nicotinici. Acetilcolina nu poate fi folosita ca medicament datorita mai multor factori: raspandirea larga a receptorilor colinergici in organism. actiune prea intensa, neselectiva i de scurta durata este metabolizata rapid de catre colinesteraza. Exista analogi ai acetilcolinei care se utilizeaza in terapie: metacolina i carbacolina. Alte substante utilizate sunt pilocarpina i muscarina. Pilocarpina alcaloid din Pilocarpus Jaborandi. Are actiuni muscarinice puternice i actiuni nicotinice slabe. Deoarece are toxicitate mare, nu se folosete pe cale sistemica. Se utilizeaza in oftalmologie, in tratamentul glaucomului. La nivelul ochiului provoaca mioza, spasm de acomodare cu creterea convergentei cristalinului i fixarea vederii pentru aproape, i scade presiunea intraoculara prin grabirea absorbtiei umorii apoase. Actiunile oculare se mentin pana la 24 de ore pentru ca nu este hidrolizata de colinesteraza. Medicamente parasimpatolitice Actioneaza antagonist la nivelul sinapselor parasimpatice terminale impiedicand efectele excitarii nervilor parasimpatici, ca i efectele muscarinice ale acetilcolinei, ale substantelor parasimpatomimetice i ale anticolinesterazicelor. Actiunea parasimpatolitica se datoreaza blocarii specifice a receptorilor colinergici muscarinici, competitiv cu acetilcolina. 1. Atropina este un alcaloid continut in cateva plante: Atropa belladonna (matraguna), maselarita, laur. Efectele farmacologice ale atropinei se datoreaza diminuarii sau

suprimarii controlului parasimpatic al diferitelor structuri. Atropina are actiune antispastica. Alcaloidul antagonizeaza specific actiunea spastica a acetilcolinei. Pe tubul digestiv: provoaca uscaciunea gurii; adica scade secretia salivara. scade secretia clorhidro-peptica; la ulceroi actiunea antisecretorie gastrica este relativ slaba. Efectul antisecretor i efectul antispastic care apar in urma administrarii pe cale sistemica dureaza 3-4 ore. scade secretia glandelor intestinale, scade peristaltismul producand constipatie. Poate fi eficace in diferite afectiuni spastice digestive. Aparatul cardiovascular: provoaca tahicardie, crete frecventa cordului, viteza de conducere atrioventriculara, crete excitabilitatea. Se folosete in caz de bradicardie excesiva, bloc atrioventricular sau in intoxicatiile cu digitala. suprima reflexele vagale cardioinhibitorii in doze mari dilata vasele Pe organele cavitare: relaxeaza muscularura neteda a organelor cavitare relaxeaza moderat musculatura cailor biliare scade motilitatea ureterelor, diminueaza tonusul vezicii urinare, crete tonusul sfincterului vezical favorizand retentia de urina. Pe aparatul respirator: bronhodilatator; scade secretiile nazala, faringiana, bronica La nivelul ochiului: provoaca midriaza, cicloplegie i crete presiunea intraoculara. Midriaza se datoreaza paraliziei muchiului circular al irisului. Cicloplegia (paralizia muchiului ciliar) are drept consecinta aplatizarea cristalinului cu impiedicarea vederii de aproape. Atropina este folosita i in profilaxia sinecriilor in inflamatii ale irirsului, apar punti intre iris i cristalin. Actiunea midriatica folosete pentru examenul fundului de ochi. Este antidot in intoxicatia cu parasimpatomimetice i anticolinesterazice. Ca efecte nedorite pot aparea uscaciunea gurii, fotofobie i cefalee, dificultatea in vederea de aproape, constipatie i retentie de urina. Se folosete ca atare sau sub forma de preparate de belladonna. Sulfatul de atropina se administreaza de obicei in injectii subcutanate, cate 0,25 1 mg o data. Durata efectului este de aproximativ 6 ore pe cale sistemica i aproximativ o saptamana pe cale oculara. 2. Scopolamina are aceleai efecte ca i atropina, cu diferente la nivel de SNC. Atropina este excitator SNC, iar Scopolamina este un sedativ psihomotor cu actiune marcata. Se folosete ca sedativ in starile de agitatie motorie marcata. Toxicitatea Scopolaminei este relativ mare. Substituentii semisintetici i sintetici de atropina

Substituentii de atropina cu actiune antispastica i antisecretorie gastrica au avantajul unei frecvente i intensitati mai mici a efectelor adverse i au durata mai lunga de actiune. Butilscopolamina (Scobutil) are actiuni parasimpatolitice intense la nivelul musculaturii netede digestive; are actiune antisecretorie gastrica. Spre deosebire de Atropina nu se absoarbe deci, nu se administreaza in colica renala, biliara pentru ca nu se obtin efecte sistemice. Compuii cuaternari de amoniu trec cu greutate prin membrane, au o disponibilitate redusa pentru absorbtia in intestin i nu provoaca efecte nervos-centrale. Propantelina, Metantelina sunt compui cuaternari de amoniu, utilizati in tratamentul ulcerului pentru actiunea antispastica, antisecretorie. Ca reactie adversa, produc constipatie. Pirenzepina (Gastrozepin) blocheaza selectiv receptorii muscarinici M1 de la nivelul plexului nervos din peretele stomacului.Este indicata in ulcer. La dozele terapeutice inhiba secretia gastrica, fara a avea alte efecte anticolinergice. Alti substituenti de Atropina, aplicati la nivelul ochiului, au efecte de durata mai scurta i provoaca mai putine reactii adverse. Homatropina are aceleai efecte oculare, dar cu efect scurt de 24 de ore. Se utilizeaza in examenul oftalmoscopic.

Comentarii:
Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne