Vitamina A

Vitamina A mareste rezistenta la infectii a cartilajelor, a mucoaselor si a pielii, ajuta la adaptarea vizuala, la dezvoltarea normala a scheletului si a smaltului dentar, precum si la buna functionare a ficatului, a tiroidei si a altor organe. De asemenea, ea contribuie si la reglarea somnului si a tensiunii arteriale, intervine in metabolismul proteinelor si al sarurilor minerale (indeosebi al calciuiui, al grasimilor si glucidelor, joaca un rol important in ingrijirea pielii si al mucoaselor, ca si in stimularea cresterii. Retinolul are un rol deosebit si in buna functionare a organelor vizuale, carenta respectiva ducand la scaderea capacitatii de adaptare a ochilor la lumina difuza, in cazuri mai grave putand aparea o ulcerare a mucoasei-oculare si chiar a corneei, fapt ce poate provoca opacirea cristalinului si orbirea (cecitate crepusculara, xeroftalmie etc.).

Carenta de vitamina A
mai poate produce si alte neajunsuri, cum ar fi:

degenerarea nervilor olfactivi si a celor acustici; scaderea rezistentei la infectii respiratorii si digestive, faringite, bronsite, enterocolite; scaderea acuitatii vizuale (indeosebi la fumatori); diferite tulburari psihice ; diminuarea cresterii la copii; afectarea glandelor sexuale si tulburari in functionarea; aparatului urogenital; ingrosarea si uscarea pielii; atrofie testiculara, uscaciune vaginala; nervozitate si anxietate ; insomnii, cefalee, hipertensiune arteriala; unghii casante, par devitalizat si alopecie etc.

Vitamina A este indicata in afectiuni cum ar fi: fotofobie, conjunctivita, cheratita, xeroftalmie, acnee, seboree, arsuri, ulcere, furunculoza, calculoza renala, cistite, pielite si pielonefrite, diferite afectiuni hepatice si biliare, arterioscleroza, hipertiroidism, hiperglicemie, colite si enterocolite, ulcer gastric, tulburari premenstruale, tulburari de sarcina si alaptare etc. Vitamina A ca atare (retinolul) se gaseste, de obicei, in cantitati apreciabile, numai in produse de origine animala, ea exprimandu-se cantitativ in mcg, mg si, mai nou, in Unitati Internationale (U.I.) sau Echivalenti Retinol (R.E.), la 100 g produs comestibil. Echivalentii Retinol (R.E.) reprezinta greutatea corespunzatoare de retinol absorbit si asimilat de catre organism.

Retinolul (vitamina A),

poate fi preluata si din produsele alimentare de origine vegetala, din fructe si legume, si anume din fractiunea de beta-caroten, continuta in cantitati apreciabile de unele dintre acestea (faina de grau, malai, ardei gras, ceapa verde, morcov, spanac, rosii, caise si prune uscate etc.). Data fiind aceasta situatie, carotenul (beta-carotenul) continut de fructe si legume este considerat ca fiind, de fapt, pro-vitamina A. Ca o exceptie, mai contin caroten si unele produse alimentare de origine animala, cum ar fi: galbenusul de ou, ficatul, laptele si produsele lactate etc. Continutul in caroten al alimentelor se exprima in mcg sau mg. in organism, sub actiunea enzimei denumita carotenaza, la nivelul ficatului si intestinului subtire, carotenul se transforma in retinol, fiind necesare 6 mg de beta-caroten pentru a se putea obtine 1 mg de vitamina A (retinol). Acest randament scazut de transformare se explica prin faptul ca actiunile ce au loc in organism asupra unei parti din carotenul ingerat si supus transformarii, metabolizarii, fac ca doua treimi din acesta sa fie eliminat prin fecale (4 din 6 mg) si numai restul de o treime, adica 2 mg, sa fie retinut in organism ; din ceea ce se retine, o jumatate, adica 1 mg, este asimilata de indata drept retinol, iar cealalta jumatate este pastrata sub forma de betacaroten (provitamina A), ca rezerva pentru asimilari ulterioare, tot sub forma de retinol, dupa necesitatile biologice ale organismului respectiv. Desigur ca de acest aspect trebuie sa se tina seama la completarea necesarului de retinol pe baza de caroten (beta-caroten). In acelasi context, mai trebuie sa retinem faptul ca, daca alimentatia este saraca in grasimi, se elimina, o data cu fecalele, cea 90% din carotenul ingerat si, de asemenea, ca randamentul absorbtiei respective este de 5-6 ori, uneori chiar de 10 ori mai mare, daca fructele si legumele care il contin se consuma dupa fierbere, proces caruia, spre deosebire de retinol, carotenul ii rezista fara sa suporte pierderi. Pentru realizarea acestei adevarate performante trofice, se impune ca vasele in care se face fierberea vegetalelor cu caroten sa nu fie oxidante, sa nu fie, prin urmare, fabricate din fier sau din cupru, ci sa fie perfect emailate sau facute din sticla.

Necesarul zilnic
de vitamina A este de 1.800 (1.100-2.500) U.I. - la copii si adolescenti; de 5.500 (5.0006.000) U.I. -la femeile mature; de 6.000 U.I. la femeile insarcinate si de, 8.000 U.I. la femeile care alapteaza. Necesarul de vitamina A sporeste in perioada bolilor insotite de febra. Acest necesar nu depinde de cheltuielile de energie ale organismului, dar depinde de greutate, de varsta, stare fiziologica etc. Se recomanda ca aportul de vitamina A sa fie asigurat in proportie de 50% din produse de origine animala si in proportie de 50% din produse de origine vegetala. Se afirma ca, la adultii sanatosi, in perioada vara-toamna, pot fi stocate in ficat rezerve de caroten suficiente, ca surse de retinol, pentru unul sau chiar doi ani, iar la copii si la tineri - numai pentru cea 3 luni, motiv pentru care acestia sunt mai sensibili la carentele in vitamina A. Din fericire si cu un minim efort, acest neajuns se poate preintampina sau remedia printr-un consum sporit de morcovi fierti. in cazul persoanelor cu afectiuni hepatice, apare pericolul instalarii hipovitaminozei A, deoarece, in astfel de situatii, carotenul de rezerva nu poate fi transformat in retinol.

In legatura cu provitamina A (beta-carotenul), trebuie amintit si faptul ca aceasta dispune de virtuti anticancerigene si mai mari decat retinolul. Tot despre caroten se mai afirma ca, datorita antioxidantilor pe care ii contine, face sa fie redus cu o' treime procesul de inrautatire a starii de sanatate a ochilor (evitandu-se chiar si orbirea), precum si procesul de instalare a diferitelor afectiuni cardiace. Aceste efecte benefice ale carotenului au fost determinate, pana in prezent, in cazul morcovilor, al spanacului si al verzei. Spre deosebire de retinol, carotenul nu este sensibil nici la lumina, fiind in schimb sensibil la uscaciune, motiv pentru care se impune pastrarea, in fructe si in legume, a gradului de umiditate avut in perioada recoltarii. Eficienta vitaminei A sporeste cand este asociata cu vitaminele din grupul B, cu vitaminele C, D, E si colina, precum si cu un aport corespunzator de calciu, fosfor si zinc. Deficitul in vitamina A poate determina pierderi in vitamina C. Tratamentul hipovitaminozei se poate face prin administrarea de retinol pe cale bucala sau injectabila. Obtinerea de retinol este recomandabil a se face din beta--caroten. Aceasta optiune este justificata de toxicitatea mai redusa a acestei trofine, care, in plus, are proprietatea de a preveni instalarea unor forme de cancer, precum si de a cobori nivelul colesterolului si de a reduce astfel riscul afectiunilor cardiace.

Vitamina a
Este o vitamina cu rol important in protectia pielii si a mucoaselor, asigurand buna functionare a sistemelor osos si nervos. Este, de asemenea, necesara pentru vedere, cresterea si formarea oaselor si rezistenta organismului la infectii. Vitamina A se gaseste in natura sub doua forme: retinol (prezenta in alimentele de origine animala) si provitamina A sau caroten (care se gaseste atat in produsele animale cat si in cele vegetale). Retinolul ajuta vederea pe timp de noapte, dar si in bolile de inima, diabet, conjunctivite, glaucom, probleme gingivale si alcoolism. Carenta de vitamina A se manifesta prin: lipsa poftei de mancare, diminuarea gustului, diaree. schimbari la nivelul dintilor si a pielii, procese de ulcerare a globului ocular, aparitia de cosuri pe fata, ingrosarea pielii si scaderea secretiei sudorale. Pot apare afectiuni ale aparatului urogenital cum ar fi: usturimi la urinat, mictiuni mai frecvente, reducerea instinctului sexual, tulburari in procesul de reproducere. Sursele de vitamina A sunt: ficat, untura de peste, oua, legume cu frunze verzi (spanac), fructe (mango, papaya, curmale), fasole verde, lactate, fructe si legume de culoare portocalie (caise, piersici, morcovi, rosii, ardei). Doza zilnica recomandata: 5.000 u.i.

Vitamina A - cum va poate ea ajuta

18 Ian 2005 Autor: angely1942 Vitamina A, compus solubil in grasimi, a fost semnalata pentru prima data in 1914 de catre McCollum si Davis. In timp cercetarile au dovedit ca ea reprezinta un antioxidant de o reala valoare pentru intarirea sanatatii. Vitamina A se gaseste in natura sub doua forme: vitamina A ca atare numita si retinol (prezenta in alimentele de origine animala) si provitamina A cunoscuta sub denumirea de caroten (care se gaseste atat in produsele animale cat si in cele vegetale). In alimente au fost identificate cel putin zece varietati de provitamine (caroteni) dar cel mai reprezentativ este BETA-CAROTENUL care ajunge in organism prin aport alimentar (sau ca supliment alimentar) si este transformat in ficat in vitamina A in functie de necesitati. Unitatile de masura a vitaminei A sunt: UI (unitati internationale) sau RE (echivalenti retinol). Doza zilnica obisnuita este de 5000-10000 UI, dar necesarul de vitamina A depinde de starea fiziologica, de varsta si de sex. REMARCA: administrarea de vitamina A in timpul sarcinii se face numai cu avizul medicului. IMPLICATII ALE VITAMINEI A IN MENTINEREA SI RECASTIGAREA SANATATII - Creste rezistenta in infectiile cailor respiratorii. - Echilibreaza sistemul imunitar, participa la sinteza imunoglobulinelor (anticorpii ), scurteaza durata de boala. - Mentine sanatatea straturilor superficiale ale tesuturilor si organelor interne (astfel mentine sanatatea si integritatea membranelor si mucoaselor orgnismului). - Consolideaza oasele si dintii, avand rol decisiv in procesul de crestere. - Imbunatateste vederea (avand rol esential in mentinerea vederii la intuneric). - Mentine supletea pielii, inlaturand petele ce apar datorita varstei. - Stimuleaza secretia sucurilor digestive necesare degradarii normale a principiilor nutritive. - Ajuta la procesul de formare a sangelui. - Intareste sanatatea parului si a gingiilor. - Stimuleaza dezvoltarea intrauterina a fatului. - Are efect antitumoral. SURSE NATURALE DE VITAMINA A SUNT: untul, lactate, galbenusul de ou, ficatul si uleiul de peste. SURSE DE CAROTENI: morcovi, fructe galbene, legume de culoare galbena si verde inchis, etc.

SEMNE ALE DEFICIENTEI DE VITAMINA A IN ORGANISM - Lipsa de adaptare a ochiului la vederea in lumina crepusculara. - Pierderea luciului corneii care poate ajunge rugoasa si uscata si ingustarea campului vizual pentru albastru si galben. - Procese de ulcerare a globului ocular. - Ingrosarea pielii si scaderea secretiei sudorale. - Aparitia de cosuri pe fata. - Incaruntirea precoce a parului. - Diminuarea gustului, diaree, reducerea poftei de mancare, pierderea luciului mucoasei bucale. Desigur nu este necesar ca toate aceste simptome sa apara ci numai o parte dintre ele. In deficiena cronica de vitamina A pot apare si afectiuni ale aparatului urogenital cum ar fi: usturimi la urinat, mictiuni mai frecvente, reducerea instinctului sexsual, tulburari in procesul de reproducere. Depasirea timp de peste 6 luni de zile a dozelor zilnice poate duce la hipervitaminoza. MANIFESTARI ALE HIPERVITAMINOZEI : - Decalcifiere osoasa sau calcifieri osoase anormale. - Uscarea pielii. - Mancarimi difuze tegumentare. - Rarirea parului. - Dureri de cap. - Fisurarea buzelor. - Marirea in volum a ficatului si a splinei. - Diaree, voma sau pierderea totala a poftei de mancare. - Scaderea capacitatii de regenerare a sangelui. Hipervitaminoza mai poate apare la diabetici, la cei cu insuficienta tiroidiana si la cei cu valori ridicate ale grasimilor in sange. RECOMANDARI ALE VITAMINEI A - Sarcina si lactatie (sub control medical). - Tulburari de vedere. - Dificultate de acomodare la vederea pe intuneric. - Senzatie de disconfort vizual creat de prezenta luminii. - Acnee, arsuri si plagi cutanate, ulcere cronice ale gambei, uscaciune marcata a pielii. - Friabilitatea exagerata a parului si a unghiilor. - Rinofaringite, prevenirea infectiilor respiratorii.

- Convalescenta dupa boli infectioase prelungite. - Boli pulmonare ca emfizemul si tuberculoza. - Boli neoplazice pentru ameliorarea starii generale. - Pentru mentinerea supletii si elasticitatii canalului vaginal (preintampinand degenerescenta prematura). - Sterilitate masculina (asociata vitaminei E imbunatateste procesul de spermatogeneza). - Intarzieri de crestere ale copiilor. - Reducerea capacitatii de receptionare a stimulilor auditivi. - Pentru prevenirea aparitiei litiazei renale. Victoria recomanda sa scoti boabele de struguri de pe ciorchine, sa le speli bine, astepti sa se usuce, le introduci intr-o caserola sau intr-o punga si ii congelezi. Strugurii au foarte putine calorii, previn retentia apei in organism si stimuleaza digestia. Prin congelare, devin usor crocanti, dar isi pastreaza gustul. ONICOMICOZA-NECESAR VITAMINA A, si, Tratamente naturale Sunt lipsite de efectele toxice ale medicamentelor administrate oral. Tratamentul natural cuprinde masuri generale dietetice si tratament local. Pe cale orala, se indica suplimentarea cu vitamine si microelemente ce intervin in biochimia fanerelor: zinc (1530 mg pe zi), vitamina A 10 000 UI pe zi, acizi grasi Omega 3 (1000 -1500 mg pe zi), preparate pe baza de polen de albine pentru un aport de vitamine din grupul B. Plantele aromatice din familia Lamiaceae (Labiatae) contin uleiuri volatile cu timol si carvacrol, ce au importante proprietati antifungice, atat pe dermatofitii incriminati in onicomicoze, cat si pe Candida albicans: cimbrul - Thymus vulgaris, cimbrul de gradina -Satureja hortensis, cimbrisorul - Thymus serpyllum, sovarful - Origanum vulgare. Compusii sulfurati din usturoi au, de asemenea, proprietati antifungice dovedite. Pentru un efect cat mai bun, se pot amesteca uleiurile volatile cu constituenti diferiti, acestia avand un efect aditiv antifungic. In prealabil, se curata unghia afectata de detritusurile infectate, se spala cu un decoct concentrat de cimbru si salvie. Se aplica apoi un amestec de uleiuri volatile antifungice nediluat, la nivelul leziunilor, fara a atinge pielea periunghiala. Se fac doua aplicatii zilnice timp de zece zile, urmeaza o pauza de zece zile, apoi se repeta. Se pot continua ciclurile de cateva ori, pana la disparitia coloratiei galbene si a ingrosarii unghiei. Deoarece uleiul volatil de cimbru este dermocaustic, pielea periunghiala se protejeaza cu un unguent cu vaselina. Daca infectia intereseaza si pielea, se poate aplica la nivelul acesteia un oleosol 1:10. Uleiul volatil de scortisoara nu se aplica pe piele nici diluat. Alteremedii Mai puteti incerca extractul nediluat de samburi de grepfruit (neverificat); uleiul volatil de tea-tree (Melaleuca alternifolia), considerat cel mai bun antiseptic cutanat, activ pe Candida albicans, Propionibactenum acnes, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus, Streptococcus pyrogenes, Trichomonas vaginalis, Trichophyton mentagrophytes. Se aplica ulei volatil de tea-tree de doua ori pe zi, strict la nivelul leziunilor.

Masurideigienalocala Se impune o incaltaminte aerata, care sa nu permita transpiratia excesiva, evitarea ciorapilor din fibre sintetice si efectuarea ritualului de igiena, zilnic. Se recomanda ca pe unghia afectata sa nu se aplice oja sau lac, deoarece acestea formeaza o pelicula ce permite umectarea unghiei subiacente, creand astfel conditii favorabile dezvoltarii fungilor. Dr.Larisa Ionescu Calinesti

op 10 condimente care previn bolile si incetinesc imbatranirea

02 Aug 2012 Tot mai multe condimente sunt clasificate in termeni benefici pentru sanatate, in special pentru ca previn bolile si incetinesc imbatranirea. Dr. Oz crede in medicina alternativa si promoveaza din plin sfaturile medicului Joseph Mercola, un specialist cu convingeri aprige in terapia nutrionala. Te-ai intrebat vreodata de asiaticii reusesc sa se mentina atat de supli? Motivul ar putea fi utilizarea bogata de condimente, in defavoarea gustului dat de grasimi saturate si zahar. Bucataria mediteraneana se bazeaza si ea pe condimente in general, fiind considerata o varianta extrem de sanatoase de nutritie. Iata ce condimente recomanda Dr. Oz din lista celor promovate de specialistul in medicina alternativa, Joseph Mercola! 1. Turmericul Planta perena numita turmeric se consuma masiv in India, unde cazurile de cancer sunt mult mai rare decat in restul lumii. Curcumina, un compus de culoare galbena continut de turmeric, protejeaza celulele corpului si previne dezvoltarea celor canceroase. Indienii au si cea mai scazuta rata a pacientilor cu Alzheimer din lume, tot datorita consumului mare de turmeric. 2. Usturoiul Un real medicament natural, usturoiul are efecte benefice in aproape toate afectiunile

corpului. Combate durerile musculare si articulare, este bogat in antioxidanti, are efect analgezic, omoara bacteriile, inlatura simptomele astmului si a bronsitei, elimina parazitii intestinali si intareste sistemul imunitar. 3. Scortisoara Acest condiment delicios contine compusi antiinflamatori care ajuta la atenuarea durerilor. In plus, are proprietati antibiotice si protejeaza impotriva infectiilor urinare, cariilor si afectiunilor gingivale. E.coli este o bacterie ucisa cu succes de scortisoara! 4. Amestecul jamaican Amestecul de condimente jamaicane extras din planta "Pimenta dioica" are un gust piperat si seamana cu o combinatie intre scortisoara, usturoi, ienupar si nucsoara. Adaugat in supe si salate, are efecte anti-balonare si ajuta procesul digestiv, echilibrand totodata nivelul glicemiei in corp. 5. Ghimbirul Proprietatile antiinflamatorii ale ghimbirului mentin arterele sanatoase (deci protejeaza inima). Condimentul mai omoara si bacteriile si fungii, previne ateroscleroza, inlatura greata si reduce nivelul colesterolului din corp. 6. Oregano Oregano distruge radicalii liberi care induc imbatranirea prematura a organismului. In plus, este unul dintre antibioticele si antifungicele naturale cele mai puternice. Omoara bacteria candidozei si ciupercile care produc infectii ale unghiilor. 7. Maghiranul Studiile arata ca introducerea maghiranului in dieta este o forma de tratament impotriva tulburarilor digestive. Cateva picaturi de ulei de maghiran in apa din cada ajuta la combaterea insomniei. 8. Salvia Inflamatiile de la nivel celular sunt responsabile cu grabirea procesului de imbatranire a corpului. Salvia, consumata in orice forma, trateaza simptomele artritei reumatoide, ale astmului, aterosclerozei si ale altor boli care conduc la blocarea arterelor. 9. Cimbrul Cimbrul este un adjuvant excelent in tratarea guturaiului si a pneumoniei. Studiile arata ca acest condiment poate sa omoare bacteria extrem de periculoasa MSRA, responsabila cu infectii stafilococice cu potential letal.

10. Busuiocul Acest condiment folosit foarte des in bucataria italieneasca este bogat in antioxidanti, substante care lupta impotriva deteriorarii celulelor si a imbatranirii premature. Consumat in orice forma, are efecte antiseptice si chiar afrodisiace! Autor: Adelina Dobrin