Norma juridica administrativa: Reprezinta o regula sociala care reglementeaza un aspect privitor la organizarea, functionarea sau exercitarea competentei

unui subiect de drept administrativ sau privitoare la contencosul administrativ. Trasaturle specifice: 1.lipsa codificarii atat a normelor de drept administrativ material cat si lipsa codificarii procedurirol administrative. Normele de drept administrativ se regasesc in diferite legi, ordonante de guvern, hotarari de guvern, ordini ale ministrilor s.a fara a fii reunite in vreun cod. 2.existenta unui numar foarte mare de norme (cele mai multe din sistemul de drept) care dsipun de regula de norme proprii de aplicare. Ex:in aplicarea legii se emite hotarare de guvern, in aplicarea hotararii de guvern se pot trimite ordine ale ministrilor iar in aplicarea acestora putem intalni acte ale unor institututii publice prin care se reglementeaza aplicarea locala a normelor sus amintite. 3.nu toate normele dreptului administrativ se aplica la nivelul intregii tari. Sunt de aplicare nationala normele emise de parlament, guvern, ministere si alte autoritati normative ale administratiei centrale. Marea majoritate a normelor administrative nu sunt de aplicare nationala ci se aplica doar la nivelul judetelor (apartin consiliilor judetene si prefecturior) si la nivelul localitatilor (emise de consilii locale sau de consiliul municipiului Bucuresti). Problema codificarii dreptului administrativ: Codificarea poate avea in vedere 2 aspecte: 1.reunirea tuturor normelor administrative materiale (cod administrativ) 2.reunirea normelor care reglementeaza unitar la nivel national procedura de aplicare a actelor adminstrative (cod de procedura administrativa). Romania nu dispune in prezent de cod administrativ si de cod de procedura administrativa. Lipsa codului administrativ se datoreaza: -numarului foarte mare de norme administrative care ar implica un efort deosebit de codificare -instabilitatea foarte ridicata a reglementarilor adminstrative.

Lispa codului de procedura administrativa se datoreaza faptului politic: -au existat cateva proiecte de lege de aprobare a unui cod de procedura administrativa (cele mai mult s-au aprobat proiectul institutului de la Sibiu si proiectul din perioada 2008-2009 al ministerului de administratie si interne care nu au fost aprobate de parlament.

Categorii de norme de drept administrativ 1.dupa sfera de aplicare a normelor administrative si dupa raportul dintre acestea distingem intre: -norme generale(comune)-reglementeaza o varietate larga de raporturi juridice si se aplica daca pentru un raport juridic concret nu exista norma speciala -norme speciale-deroga de la reglementarea generala. Se apllica strict numai pentru raporturile juridice pe care le reglementeaza si beneficiaza de prioritate in aplicare fata de norma generala). 2.in functie de autoritatea emitenta si de cadrul teritorial in care se aplica norma juridica administrativa distingem intre : -norme de aplicare la nivel national care sunt emise de parlament, guvern, ministere sau alta autoritate a administratiei centrale. -norme de aplicare la nivel judetean emise de autoritatile judetene care se aplica numai intr-un anumit judet. -norme de aplicare locala emise de consiliile locale ale munipiilor, oraselor, comunelor, sectoarelor munipiului Bucuresti sau ale consiliului general al munipiul Bucuresti -norme emise de administratia centrala deliberativa care se aplica numai sub un anumit spatiu administrativ teritorial (de regula sunt norme temporare) -norme administrative supranationale care isi au izvorul in legislatia obligatorie a organelor UE. 3.in functie de durata de timp pentru care se alfa in vigoare normele pot fii: -permanente (regula) -temporare

4.in functie de faptul ca prevad o sanctiune ori un stimulent pentru incurajarea sau impunerea unei conduite dorite de legiuitor, normele se impart in: -norme punitive-prevad o sanctiune, o pedeapsa pentru cel care incalca prescriptia legii (ex:nulitatea contractului, amenda contraventionala, reducerea salariului cu 15%) -norme stimulative-ofera un beneficiu pentru cei care urmeaza prescriptia legii. Raportul juridic administrativ = o realatie sociala desfasurata intre 2 subiecte de drept public intre ele sau dintre un subiect de drept public si un subiect de drept privat, raport juridic supus regimului de drept administrativ. Intre autoritatile administratiei publice, raporturile juridice sunt intotdeauna administrative iar intre o autoritate a administratiei publice si un subiect de drept privat raporturile pot fii in functie de norma care le reglementeaza de drept administrativ, civil, comercia, dreptul muncii si altele. Trasaturile esentiale ale raportului administrativ: -este un raport social desfasurandu-se intre perssoane care fac parte din societate si avand drept scop realizarea unor interese sociale generale -este un raport de inegalitate juridica in care partile au ca regula o pozitie de supraordonare respectiv subordonare. Exista o autoritate publica care stabileste in baza si in executarea legii o conduita care trebuie urmata de subiectele de drept subordonate. In pozitia supraordonata se afla intotdeauna o autoritate publica, in timp ce pozitia inferioara este ocupata fie de catre o autoritate administrativa ierarhic inferioara fie de catre o persoana de drept privat aflata in raport administrativ cu autoritatea publica. In mod exceptional pot exista si raporturi administrative de agalitate juridica (intre autoritati publice de rang egal aflate in unitati administrativ teritoriale diferite, in domeniul contractelor administrative, si in domeniul contenciosului adminisstrativ. - volitionalitatea raportului -raportul de drept administrativ se naste ca regula in baza si executarea legii fiind o expresie a imperativitatii legii. Caracterul volutional al raportului este pus in evidenta mai ales in situatiile de utilizare a serviciilor publice. -intotddeauna una din partile raportului juridic administrativ este o autoritate publica ori o persoana de drept privat de utilitate publica. In dreptul roman raportul administrativ nu poate exista decat intre o persoana de drept public si o alta persoana neputand exista intre 2 persoane de drept privat.

Conditiile raportului administrativ: 1.existenta unui subiect activ titular de drepturi 2.existenta subiectului pasiv care poate fii o autorate publica, alta persoana de drept public sau o peraona de drept privat.(ex:societate comerciala, ONG, fundatie) 3.aplicarea regimului juridic administrativ raportului 4.existenta competentei obiective a autoritatii publice de a intra in raportul administrativ concret. 5.existenta actului reglementar care instituie competenta autoritatii de a intra in respectivul raport juridic Elementele raportului juridic administrativ: -subiectele -obiectul -continutul Subiectele sunt urmatoare: 1.autoritatile publice: sunt organizatii sociale create prin lege sau prin act de aplicare a legii organizare si abilitate de stat prin intermediul unei alte autoritati si care au drept trasatura esentiala faptul ca emit acte administrativ de autoritate in scopul satisfacerii unui interes general (ex: guvernul Romaniei, ministerul administratiei si internelor) 2.institutiile publice: acestea dispun ca si autoritatile atat de personalitate de drept public cat si de personalitate de drept privat avand ca principal scop satisfacerea unor prestatii publice si jucand rolul de serviciu public. Emit unele acte administrative de autoritate in nume propriu si sunt subordonate autoritatilor deliberative.(ex:biblioteca municipala, tetrul national) 3.regiile autonome: sunt perosnae de drept public organizate de stat subordonate autoritatilor publice si care desfasoara un serviciu public intr-un anumit domeniu de activitate fara a putea emite acte administrative de autoritate. Regiile autonome nu au o persoianlitate de drept public suficienta pentru a emite acte administrative avand insa personalitate juridica privata completa. Regiile autonome emit numai acte de drept privat, civil, comercial si realizeaza operatiuni adminstrative si materiale. In organizarea activitatii si a functionarii ragiilor autonome se emit acte

administrative de autoritate de catre autoritatile administrative care le conduc. Ex:organizarea si functionarea RATB se face prin hotarare a consiliului general a municipiul Bucuresti. 4.societatile comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat nu sunt subiecte de drept administrativ. 5.Administratiile= forma de autoritate publica. 6.Organe ale administratiei publice= denumirea autoritatilor publice pana in anul 2004 7.persoane de drept privat de utilitate publica: sunt subiecte apartinand dreptului civil sau comercial si care au dobandit pe langa capacitate de drept privat si o capacitate de drept public (competenta administrativa prin o abilitare conferita prin lege sau act de aplicare a legii) 8.persoanele de drept privat ca subiecte subordonate autoritatilor publice. Izvoarele raportului juridic administrativ: 1.actul administrativ individual de aplicare a legii=act care priveste un raport juridic privitor la o singura peroana sau un numar determinat de persoane. Ex:o decizie de impunere, un proces verbal contraventional 2.actele metodologice normative de aplicare a legii. 3.contractele administraative=o conventie intre 2 sau mai multe autoritati publice intre ele sau intre o autoritate publica si una sau mai mlte subiecte de drept privat supusa regimului juridic administrativ(privesc achizitiile publice, domeniul public, lucrarile si serviciile publice si altele): nasc drepturi si obligatii administrative concrete putand genera diferite raporturi juridice. 4. faptele juridice= actiuni omenesti sau evenimente naturale care se produc independent de vointa omului. Actiuni omenesti ex:patrunderea in intersectie pe culoarea rosie a semaforului incercand sa intrii pe culoarea galbena. Evenimente naturale ex:cutremure, decesul, calamitati. Faptele omenesti si evenimentele naturale prin producerea lor creaza efecte datorita prescriptiei legii. Categorii de raporturi juridice administrative: 1.In functie de posibilitatea ca aceste raporturi sa aiba o expresie baneasc, patrimoniala distingem intre raporturi juridice: -patrimoniale-remunerare unui functionar public

-nepatrimoniale-dreptul functionarului public la exercitarea compentei 2.In functie de izvor raporturile administrative pot fii: - legale, -contractuale, -unilaterale , - fapte juridice 3.In functie de natura normei de reglementarea raporturile juridice pot fii: -de conflict -de conformare Majoritatea raporturilor administratic sunt raporturi de conformare deoarece normele dreptului administrativ presciu ca regula conduita peroanlor Raportul de conflict intalnim in cazul incalcarii de catre persoana a normelor contraventionale, normelor din materia statuarii regimului juridic al functionarilor publici si militarilor si in domeniul incalcarii unor norme cu ocazionarea de prejudicii. 4.in functie de apartenta subiectelor raportului administrativ la sistemul organelor administratiei publice distingem 2 categorii de raporturi: -raporturi intre 2 subiecte de drept public care fac parte din sistemul organelor administratiei publice -raporturi dintre un subiect parte a administratiei publice si un subiect situat in afara acestui sistem. Raporturi juridice administrative 1.raporturi in care ambele subiecte apartin sistemelor organelor administratiei publice 2.raporturi in care un subiect de drept apartine sistemelor orgnaelor administratiei publice si celalalt subiect nu apartine acestui sistem

1.aceasta categorie de raporturi se subdivide in 3 subcategorii: a.raporturi de subordonare ierarhica

b.raporturi de colaborare si cooperare c.raporturi de participare a.imbraca 2 forme: -o forma principala in care apare o subordonare obiectiva intre 2 autoritati publice aflate in raporturi de subordonare ierarhica (ex.o prefectura este subordonata ministerului administratiei si internelor) -o forma subiectiva de subordonare- intre 2 persoane aflate in raporturi de subordonare ierarhica (ex.raporul de subordonare ierarhica in serviciu al functionarului public, subordonarea fata de demnitari), organul administrativ superior ierarhic are drept de comanda, de control, de indrumare asupra structurii subordonate. O forma speciala a rapotului de subordonare este raportul de tutela administrativa in care suboectul activ poate verifica doar legalitatea, nu si oportunitatea actelor realizate de subiectul controlat. b.la acestea isi unesc competentele 2 sau mai multe autoritati ale administratiei publice apartinand fie toate administratiei centrale fie toate administratiei locale in scopul realizarii unui act sau unui contract administrativ. c.a unor persoane de drept public la realizarea unor sarcini comune, expresie a legii sau unor conventii intre acestea, incheiate in baza si executarea legii. Aceste activitati privesc realizarea de sarcini sau de prestatii publice realizate in comun.(ex. O lucrare publica care necesita participarea unui minister sau a unei primarii) unii autori mai fac referire la raporturi subiective si obiective, la raporturi de autonomie si altele. 2.intalnim 3 subcategorii de raporturi juridice: a.raportul de subordonare a persoanelor de drept privat in raport cu organele administratiei publice b.raporturile de utilizare a serviciilor publice oferite de administratie c.raporturile juridice in care diferite persoane de drept pricat participa alaturi de organele administratiei publice la realizarea unor saricini ale acestora. a.In raporturile de subordonare a persoanelor de drept privat fata de autoritatile publice, in baza si executarea legii autoritatile publice au dreptul sa solicite particularilor o anumita conduita, anumite actiuni sau inactiuni (ex.

Aplicarea unei sanctiuni, obligatia de a dobandi act de identitate, indeplinirea unor obligatii fiscale, solicitarea unor acte pentu anumite activitati, obtinerea unei diplome) b.serviciile publice care se pot desfasura intr-un stat sunt stabilite de puterea legiuitoare, statul garantand si asigurand posibilitatea exercitarii acestora. Unele dintre aceste servicii cad sub aspectul organizarii si asigurarii desfasurarii lor in sarcina administratiei publice. Se pune problema daca utilizarea acestor servicii publice atrage nasterea unor raporturi comerciale civile sau administrative. In cazul in care serviciul se realizeaza de catre o autoritate publica sau de catre un particular caruia i-a fost delegata prin act normativ competenta desfasurarii serviciului ne aflam in raporturi administrative, utilizatorii pot insa intra si in raport comercial sau civil cu prestatorii acestor servicii. Membrii unei colectivitati teritoriale nu pot impune administratiei publice obligatia constituirii unui anumit serviciu public. Legalitatea infiintarii acestuia tine de autoritatile centrale, iar oportunitatea tine de autoritatea deliberativa locala. c.sunt raporturile dintre administratie si particulari in care acestia din urma participa la realizarea sarcinilor administratiei publice. Dupa 1990, o serie de legi au permis realizarea unei parti din serviciile publice, din prestatiile publice de catre particulari prin delegarea competentei catre acestie. Formele de delegare a serviciului public in Romania: serviciile publice se pot realiza in regie proprie, prin delegarea sserviciului unei structuri apartinand administratie si prin delegarea relizarii serviciului catre un particular. Realizarea serviciului public in regie proprie se face printr-o structura depersonalizata din cadrul autoritatii (ex.o directie dintr-un consiliu local). Autoritatile deliberative pot infiinta in conditiile legii persoane juridice cu perosnalitate care sa desfasoare activitati in diferite domenii (ex. O administratie sau o institutie locala). Se mai realizeaza prin delegarea gestionarii serviciului public catre o structura privata. Aceasta forma de sprijinire a administratiei de catre particulari se poate realiza sub mai multe aspecte: -prin lege sau act normativ emis in aplicarea legii (ex. Universitatile provate acreditate) -prin autorizare sau licentiere in baza si executarea legii (ex. Societatile de transportatori, liceele private) -pe baza de contract administrativ aprobat in prealabil printr-un act administrativ de autoritate. Aceasta forma imbraca numeroase variante cum

sunt: consecionarea serviciilor publice, concxesionarea lucrarilor publice, concesionarea unor activitati de interes public, concesionarea unor bunuri proprietate publica prin exploatarea carora se vor realiza activitati de interes public, delegarea gestiunii servicului public, locarea gestiunii unor bunuri publice in scopul desfasurarii unor activitati publice, prestarea de servicii publice in cadrul regimului achiziitilor publice, furnizarea de produse publice, furnizareaa de lucrari publice, asocierea in participatiunecu autoritatea publica in scopul desfasurarii unor activitati de interes public, parteneriatul public privat. Obiectul administratiei publice Reprezinta transpunerea prin metode proprii a ideilor politice acceptate de legiuitor si puterea de guvernamant in masuri administrative aplicate la nivelul societatii statale Realizare obiectului implica desfasurarea unor activitati. Aceste activitati sunt de 3 categorii: 1.cu caracter normativ prin care este reglementata in baza si executarea legii conduita persoanelor fizice si juridice inclusiv organizarea si functionarea persoanelor de drept public 2.activitatile privind asigurarea bunei functionari a serviciilor publice 3.activitatile cu caracter de prestatie publica. Prestatiile pot fii taxabile sau scutite de taxe (ex.emiterea unui certificat, asfaltatarea unui drum) Serviciul public Termenul are 2 sensuri: -de institutie, de structur , de organizatie umana-un sens material -de activitate, actiune a unui grup de oameni. In primul sens reprezinta o grupare de persoane organizate in baza si executarea legii care desfasoara in mod permanent o activitate stabilita prin lege sau act de aplicare a acesteia in scopul satisfacerii unui interes social general. Cel de-al doile sens de activitate reprezinta un ansamblu de actiuni realizate in mod permanent realizate de catre o structura organizata si functionata conform legii, activitati reglementate prin lege sau act de aplicare a acesteia in scopul satisfacerii unui interes general recunoscut ca atare de stat. Aceste servicii sun t relglementate prin constitutie sau legi speciale,

chiar si legi organice. Trasaturile serviciului public 1.legalitatea serviciului public-serviciul public la nivel national se organizeaza si functioneaza in baza legii sau a unui act de autoritate al guvernului. Serviciul public local se organizeaza si functioneaza fie in baza unei legi cadru fie in baza unui act de autoritate emis de o autoritate deliberativa locala. 2.titularul serviciului public poate fii: -o autoritate publica -o institutie publica -o regie autonoma -o persoana de drept privat careia i s-a delegat competenta realizarii serviciului public Chiar daca activitatea e realizata de particular acesta va aplica regimul juridic administrativ. 3.continuitatea (permanenta) serviciului public. Serviciul public nu este creat pentru realizarea unei actiuni de moment, unei activitati de scurta durata. Un serviciu public nu se creaza pentru efectuarea unei lucrari publice sau a unei actiuni de interes public (ex. Un comitet de criza) 4.scopul serviciului public- il reprezinta satisfacerea unui interes general al societatii statale recunoscut ca atare de puterea legiuitoare. 5.adaptibilitatea serviciului public la modificarile sociale. Clasificarea serviciilor publice: In functie de nivelul interesului deservit se disting servicii publice de interes national, servicii publice de interes judetean si servicii publice de interes local. Infiintarea, organizarea si functionarea servicilor publice nationale se realizeaza prin lege sau act al administratiei centrale (hotarare de guvern). Serviciile judetene se pot infiinta si pe cale de hotarare de consiliu judetean, iar serviciile publice locale pe cale de hotarare de consiliu local. In functie de regimul juridic aplicabil si de participarea administratiei la organizarea acestuia se disting:

-servicii publice administrative-functioneaza exclusiv in regim de drept administrativ. -servicii publice comerciale (industriale)-utilizeaza cu clientii un regim comercial. Principiile care guverneaza serviciul public: 1.principiul legalitatii-organizarea, functionarea si infintarea se face in baza si executarea legii 2.principiul continuitatii (al permanentei serviciului public)-are in vedere constanta realizarii serviciului public. Serviciul public nu se realizeazza intr-un anumit moment pentru o anumita activitate ce deserveste o activitate sociala permanenta. 3.scopul functionarii serviciului public-consta in realizarea serviciului public in scopul deservirii unui interes public a unei trebuinte sociale generale. 4.principiul adaptarii serviciul public-i se aplica un regim juridic supus schimbarii, transformarii in funtcie de schimbarea, modificarea conditiilor nevoilor societatii. 5.principiul transparentei functionarii serviciilor publice-consta in oferirea informatiilor de interes public pentru beneficiarii serviciului public. 6.principiul egalitatii de tratament a ccetatenilor care beneficiaza de serviciul public 7.principiul eficientei si eficacitatii-in functionarea serviciilor publice 8.principiul subordonarii, functionarii serviciului public fata de o autoritate administrativa deliberativa 9.principiul deconcetrarii serviciilor publice conform caruia serviciilor publice care functioneaza in teritoriu subordonate autoritatilor administratiei centrale le sunt transferate atributii ale autoritatilor centrale. (ex:tranfer de atributii de la ministerul administratiei si internelor catre prefecturi) 10.principiul descentralizarii administratiei publice conform caruia atributii ale serviciilor din cadrul administratiei centrale sunt tranfertate serviciilor subordonate administratiei locale autonome (ex:tranfer de atributii de la prefecturi la consiliile locale) Competenta legala administrativa: Reprezinta o conditie a raportului juridic administrativ si reprezinta

aptitudinea autoritatii publice sau a serviciului public de a exercita prerogative publice in baza si in executarea legii. Trasaturile competentei: 1.legalitatea acesteia se confera prin lege sau prin act emis in baza si in executarea legii 2.obligativitatea competentei-ea nu reprezinta o facultate, o posibilitate, un drept subiectiv al autoritatii si o obligatie a acesteia. 3.permanenta competentei- aceasta se exercita tot timpu fara intreruperi. Formele competentei: 1.competenta obiectiva-competenta autotitatii publce de a intra in raporturi de a emite decizii, de a face acte 2.competenta subiectiva-isi are originea in competenta obiectiva a autoritatii care este competenta persoanei care aplica regimul administrativ. Este competenta individuala a functionarului public. In functie de specializarea autoritatilor si serviciilor publice distingem intre: -competenta generala-au de regula autoritatile deliberative care functioneaza la nivelul administratiei centrale si locale (ex:presedintele Romaniei si administratia prezidentiala, guvernul Romaniei, consiliul judetean, consiliul local) -competenta speciala-apartine unor institutii specializate in anumite domenii de specialitate (ex:administratia foncdului imobiliar, autoritatea spatiala romana, autoritatea rutiera romana) Alte 3 forme importante de competenta sunt: -competenta fizica-acea forma de competenta generala a administratiei publice care diferentiaza atributiile acesteia fata de prerogativele altor puteri in stat.(ex:administratia in raport cu justitia sau cu legislativu) -competenta materiala-diferentiaza intre ele tipuri diferite de institutii administrative(ex:competenta consiliului judetean Alba de competenta consiliului local Buftea) -competenta teritoriala-diferentiaza intre ele autoritati publice si servicii administrative de acelasi fel. Ea se rasfrange intr-o anumita raza de competenta teritoriala (ex:competenta cosiliului local buftea cu competenta

consiliului local Videle) -competenta exclusiva-este abilitarea legala pe care o are un singur tip de autoritate de a exercita anumite prerogative (EX:ministerul transporturilor) Adminitratia publica - Sensurile notiunii de administratie: Originea termenului se afla in limba latina ad-minister inseamna a sprijinii, a slujii Termenul are 2 sensuri: -un sens organizatoric desemneaza un ansamblu de autoritati si servicii publice care isi desfasoara activitatea in baza si in executarea legii in scopul deservirii interesului public. Administratia publica este construita in sistem piramidal fiind impartita in 2 mari parti: o parte superioara numita administratia centrala sau administratia de stat si o parte inferioara numita administratia locala autonoma. Din administratia centrala fac parte presedintele romaniei, guvernul, ministerele si celelalte autoritati ale administratiei centrale subordonate guvernului. La nivel judetean functioneaza serviciile publice deconcentrate subordonate ministerelor si celorlalte autoritati ale administratiei centrale. Tot de administratia centrala tin si prefecturile care coordoneaza activitatea serviciilor deconcentrate la nivelul judetului. Din administratia locala fac parte consiliile judetene, serviciile publice subordonate acestora , consiliile locale si serviciile publice de interes local. -un sens functional de activitate-consta intr-un ansamblu de activitati, actiuni exercitate de autoritati si servicii publice competente in baza si in executarea legii in scopul deservirii interesului public. Notiunea de administratie publica este sinonima cu cea de putere executiva? Dar cu notiunea de autoritate publica?(ansamblu al autoritatilor publice) dar cu notiunea de putere publica? Administratia publica este parte a notiunii de putere publica, ea nerealizand activitatea de normare, de legiuire si nici activitatea de justitie, de infaptuire a justitiei. Notiunea de administratie este mai larga decat cea de executiv sau de putere executiva. Notiunea de administratie cuprinde intreaga putere

executiva dar si struturile cu atributii administrative din cadrul puterii legiuitoare si a puterii judecatoresti. Formele administratiei: Se disting 4 forme ale administratiei: 1.administratie deliberativa (autoritati publice care emit hotarari si decizii si care conduc activitatea organelor administratiei executive ex:consiliul general al municipiului Bucuresti, guvernul Romaniei) 2.administratia consultativa (sunt servicii de specialitate care emit avize, acorduri si alte acte necesare procedurii administrative) 3.administratia executiva (este formata din servicii publice ce realizeaza prestatii) 4.administratia juristictionala (mediaza unele litigii aparute intre autoritatile publice si persoanele de drept privat) Autoritatile administratiei publice: Criteriile organizarii administrative Organizarea administrativa urmareste 2 criterii principala: 1.criteriul teritorial-este cel care organizeaza functionarea administratiei in functie de diviziunile teritoriale ale tarii. Teritoriul se imparte in judete si intr-o unitate administrativ teritoriala cu regim special numita municipiul Bucuresti. In judete exista ca unitati administrativ teritoriale municipii, orase si comune. Municipiul Bucuresti se imparte in sectoare. In aceste unitati administrativ teritoriale functioneaza autoritati deliberative cu personalitate juridica care realizeaza administrarea generala a unitatii. Judetele, municipiile, orasele si comunele au personalitate juridica proprie si au in proprietate bunurile din domeniul public aferent. Sectoarele municipiului, satele, strazile, catunele sunt unitati administrative fara personalitate juridica. 2.criteriul functional de organizare a administratiei are in vedere specializarea competentei organelor administratiei publice in functie de domeniile de activitate sociala, economica si culturala. In functie de criteriul functional deosebim competenta materiala a organelor administratiei publice. Astfel avem:

-ministere diferite (MAPN) -regii autonome in domenii diferite Presedintele Romaniei Este o autoritate unipersonala administrativa care dispune numai de personalitate de drept public. Presedintele ca autoritate publica nu dispune de personalitate de drept privat, personalitatea sa de drept public ii permite sa intre in raporturi de drept constitutional si in raporturi de drept administrativ dar nu si in raporturi de drept privat. In litigiile de drept privat (de exemplu contenciosul administrativ) presedintele este reprezentat de o autoritate cu personalitate de drept privat si public numita administratia prezidentiala Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, direct, secret, egal, liber exprimat de catre cetatenii cu drept de vot pentur cel mult 2 mandate constitutionala cu durata de cate 5 ani. Functiile presedintelui Romaniei: -este sef al statului -este conducatorul administratiei publice -este comandatul fortelor armate -este mediator intre puterile statului Actele presedintelui Romaniei: 1.Principala categorie de acte sunt decretele presedintelui Romaniei. In general au caracter individual dar pot avea si caracter normativ. Presedintele Romaniei emite decrete pentru urmatoarele situatii: -numirea in functii publice (ex:ministrii, sefii misiunilor diplomatice, magistratii definivi) Observatii: textul constitutional se refera la demnitati si magistraturi publice, nu la functii. -presedintele acorda gradele de general, amiral si maresal. Jurisprudenta innaltei curti de casatie si justitie a admis posibilitatea controlarii de catre instantele de judecata a numirilor in aceste grade. Persoana care face dovada ca indeplineste conditiile legale pentru ocuparea functiei de general, chestor, amiral si altele poate solicita instantei obligarea presedintelui Romaniei la emiterea decretului privind numirea in aceasta functie. Opinie contrara numirea in gradul sus mentionat reprezinta o prerogativa personaal a presedintelui.

-acordarea de decoratii-nu exista un drept la actiune in contencios pentru obligarea la decorare. Practica a statuat ca actul prin care se acorda distinctia poate fi revocat de presedinte. -acordarea gratierii individuale-acordarea gratierii si revocarea acesteia nu sunt supuse controlului instantelor de contencios administrativ, fiind un act cu caracter personal al presedintelui Romaniei. In aceste domenii presedintele emite decrete cu caracter individual. Presedintele emite si decrete cu caracter normativ in domenii cum sunt: -promulgarea actelori normative ale parlamentului -infiintarea de institutii in subordinea administratiei prezidentiale carora le confera competente prin decret. 2.Dispozitiile (ordinele) presedintelui Romaniei care se emit in coordonarea activitatii administratiei prezidentiale Atributiile presedintelui Romaniei: Pot fii grupate in 3 categorii: 1.atributii in raport cu guvernul Romaniei 2.atributii in raport cu parlamentul Romaniei 3.atributii privitoare la promulgarea legilor. Acestora se mai adauga atributii in raport cu puterea judecatoreasca (CSM) si atributii in raport cu administratia prezidentiala. 1.presedintele romaniei propune parlamentului pe primul ministru care isi desemneaza cabinetul. In cazul respingerii a 2 propuneri de cabinet facute dupa consultarea partidelor parlamentare, presedintele poate dizolva parlamentul si convoca noi alegeri. Tot in raport cu guverul o alta atributie este aceea de a conduce sedintele guvernului atunci cand apreciaza existenta unui interes public in acest sens. Nu are drept de vot, nefiind membru al guvernului. 2.In raport cu parlamentul , presedintele are dreptul sa adreseze mesaje parlamentului Romaniei care are obligatia de a reprimii curtea constitutionala a decis ca parlamentul nu are obligatia de a raspunde mesajelor presedintelui Romaniei si nici un fel de auto-obligatie. 3.presedintele promulga toate tipurile de legi votate de catre parlament. Presdintele poate refuza o singura data promulgarea unei legi, trimitand-o inapoi puterii legiuitoare. Actul normativ retrimis de parlament presedintelui,

dupa revedere trebuie promulgat de catre acesta in termen de 20 de zile de la primire. Decretele de promulgare se contrasemneaza pentru publicarea in M.O de catre primul ministru. Raspunderea presedintelui Romaniei: Raspunderea acestuia imbraca 2 forme: -una politica -una juridica. Raspunderea politica se realizeaza prin intermediul votului electoratului privitor la cel de-al doilea mandat de exemplu refuza sa-l mai voteze. Raspunderea juridica imbraca 2 forme: -o raspundere de drept constitutional -o raspundere de drept penal In sotuatie in care presedintele savarsseste incalcari grave ale constitutiei, acesta poate fi suspendat din functie cu votul a 2 treimi din majoritatea parlamentarilor dupa exprimarea avizului consultativ al curtii constitutionale. In termen de 30 de zile de la suspendare, guvernul organizeaza referendum national in vederea demiterii presedintelui. Raspunderea de drept penal: In cazul savarsitrii infractiunii de inalta tradare, presedintele este demis din functie de camerele reunite ale parlamentului si judecat de ICCJ. Guvernul Romaniei Este principala institutie a administratiei centrale care dispune de competenta generala fiind numit de catre presedintele romaniei in baza votului de incredere acordat de catre parlament. Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. El are rolul de a crea conditii pentru functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului economic si social national precum si pentru conectarea acestui sistem la macrosistemul economic mondial urmarind asigurarea intereselor nationale.

Functiile guvernului: In vederea realizarii programului de guvernare, guvernul indeplineste urmatoarele functii: -functia de strategie prin care se asigura elaborarea strategiei de aplicare efectiva a programului de guvernare. -functia de reglementare care se refera la elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice. -functia de administrare a proprietatii publice si private care apartine statului precum si aceea de gestionare a serviciilor aflate in responsabilitatea acestuia. -functia de reprezentare prin care se asigura in numele statului roman reprezentarea lui in plan intern si international -functia de autoritate de stat constand in urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor adoptate in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale precum si in domeniile economic si social al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea si sub autoritatea guvernului. Atributiile guvernului: Principale: -realizeaza conducerea generala a administratiei publice -initiaza proiecte de lege care apoi sunt supuse dezbaterii si adoptarii in parlament -emite hotarari pentru organizarea executarii legilor si ordonantelor in temeiul unei legi speciale de abilitare -asigura aplicarea efectiva de catre autoritatile administratiei publice a legilor si celorlalte acte normative adoptate in executarea acestora. -elaboreaza proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat si le supune in vederea adoptarii parlamentului -aproba strategiile si programele de dezvoltare economica a tarii pe ramuri si domenii de activitate -asigura realizarea politicii in domeniul social corespunzator programului de guvernare -asigura apararea ordinii de drept, a linistii publice si sigurantei

cetateanului precum si a drepturilor si libertatilor cetatenesti -aduce la indeplinire masurile adoptate privind apararea tarii si in acest scop organizeaza si inzestreaza fortele armate. -asigura realizarea politice externe a tarii si cu prioritate crearea conditiilor pentru integrarea Romaniei in structurile europene si cele internationale -negociaza tratatele, acordurile si conventiile internationale care angajeaza statul roman si in conditiile legii incheie conventii si alte intelegri internationale la nivel guvernamental. -conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa. -asigura administrarea proprietatii publice si private a statului -acorda si retrage cetateania romana si de asemenea aproba cererile de renuntare la cetatenia romana in conditiile legii -infiinteaza cu avizul curil de conturi organe de specialitate in subordinea sa. -coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor sale -indepliniste orice alte atributii prevazute de lege sau care decurg din rolul si functiile guvernului

Ministerele Sunt organe de specialitate ale administratiei publice centrale cu personalitate juridica care realizeaza politica guvernului in domenii de activitate stabilite prin lege. Ministerele se organizeaza si functioneaza numai in subordinea guvernului fiind conduse de catre ministrii. Sediul tuturor ministerelor din Romania se afla in municipiul Bucuresti. Rolul, functiile, atributiile, structura organizatorica si numarul de posturi ale fiecarui minister se stabilesc corespunzator importantei , volumului, complexitatii si specificului activitatii desfasurate si se aproba prin hotarare de guvern. Ministerele pot infiinta cu avizul curii de conturi organe de specialitate in subordinea lor.

In subordinea fiecrui minister functioneaza organe administrative deconcentrate la nivel teritorial. Ministrii reprezinta ministerele in raport cu institutiile externe, interne si in rtaport cu instantele de judecata. Actele juridice emise de ministrii poarta dupa caz denumirea de ordine, instructiuni, regulamente, norme metodologice. In activitatea lor ministrii sunt ajutati de catre secretarii de stat care au competente in subdomenii ale ministerului. Competentele secretarilor de stat sunt delegate de catre ministru. Un rol deosebit il are secretarul general al ministerului ca functionar public de cariera care este numit in baza unui concurs pentru a asigura stabilitatea functionarii ministerului, continuitatea realizarii programlor incepute si realizarea legaturilor functionale intre diversele structuri organizatorice din cadrul ministerului. Pe langa ministru functioneaza ca organ consultativ colegiul ministerului. Acest organ isi desfasoara activitatea in cadrul unor sedinte prezidate de ministru si dezbate probleme importante privind ministerul . Cele mai importante atributii ale ministrilor vizeaza organizarea, coordonarea si controlul aplicarii legilor, ordonantelor si hotararilor guvernului, initierea si avizarea unor proiecte de acte normative, aplicarea propriei strategii a ministrului in concordanta cu programul de guvernare stabilit la nivel politic. Ministrul mai are in sarcinile sale fundamentarea si elaborarea propunerilor pentru bugetul anual al ministerului, reprezentarea intereselor statului in diferite organe si organizatii internationale, initierea, negocierea sau incheierea unor conventii, acorduri sau alte intelegeri internationale. Personalul din aparatul de lucru al guvernului, din aparatul propriu al ministerelor care are calitatea de functionar public are un statut diferit de cel al conducerii ministerului, bucurandu-se de principiul stabilitatii si celelalte drepturi si obligatii prevazute de statutul functionarului public. Ministrului si secretarilor de stat, precum si personalului angajat pe incredere de ministru li se aplica dispozitiile privind demnitarii de stat si principiul mobilitatii in functia publica conform caruia in momentul pierderii sprijinului politic sau al increderii demnitarului, demnitatea publica inceteaza. Celorlalti angajati ai ministerului li se aplica dupa caz statutul functionarului public sau codul muncii.

Structura ministerului cuprinde una sau mai multe directii generale, fiecare cuprinzand una sau mai multe directii de specilitat, fiecare cuprinzand unul sau mai multe servicii, acestea putand cuprinde birouri. Directorilor generali si directorilor generali adjuncti ai directiilor generale, directorilor si directorilor adjmuncti ai directiilor speciale li se aplica dispozitiile legale prvind categoria inaltilor functionari publici. Sefilor de serviciu si sefilor de birou li se aplcia dispozitiile din statutul functionarului public privind functionarii publici de conducere. Celorlalti functionari pubici din ministeri le se aplica dispozitiile privitoare a functionarilor in executie. Administratia publica locala Consiliile locale Potrivit dispozitiilor art 121 alin 1 din Constitutia Romaniei, consiliile locale sunt autoritati ale administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase. Ele sunt constituite din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat in conditiile legii pentru alegerea organelor administratiei publice locale In confoirmitate acu prevederile art 29 a legii administratiei publice locale nr 215/2001, numarul membrilor consiliului local se stabileste prin ordin al prefecturii in cazul fiecarui consiliu local in functie de nr locuitorilor comunei, orasului sau municipiului raportat de institutul national de statistica la data de 1 ianuari pentru anul in curs. numarul consilierilor variaza in functie de marimea demogradica a localitatii intre 9 si 31 exceptie facand consiliul general al municipiului Bucuresti care dispune de un numar de 55 de consilieri locali In temeiul art 30 alin 1 din legea nr 215/2001 modificata prin OUG nr 20/2008 constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor. Dupa indeplinirea prevederilor art 38 alin 1 din legea nr 334/2006 privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, convocarea consilierilor locali declarati alesi pentru sedinta de constituire a consiliului local se face de catre prefect. La sedinta de constituire, participa prefectul sau un reprezentant al acestuia la care se adauga primarul din localitatea respectiva chiar daca procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizata pana la data constituirii. Atributiile consiliului local Conform actualei reglementari, consiliul local are initiative si hotaraste

in toate problemele de itneres local cu excceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati locale. Conform art 36 alin 2 din legea nr 215/2001, consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii: 1.atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, al institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local 2.atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comune, orasului sau municipiului 3.atributiile privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sua municipiului. 4.gestionarea serviciilor publice furnizate catre cetateni 5.atributiile privind cooperarea internationala pe plan intern si extern Aceste categorii de atributii au corespunzator o serie de subcategorii . Privitor la prima categorie de atributii, consiliul local are ca si competente: -aprobarea statutului comunei, orasului sau municipiului precum si a regulamentului de organizare si functionare a consiliului local -aprobarea in conditiile legii la propunerea primarului a infiintarii, organizarii si a statutului de functii ale aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local precum si reorganizarea si statutul de functii ale regiilor autonome de interes local. -exercita in numele autoritatii administrativ-teritoriale toate drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome in conditiile legi. In exercitarea cele de-a doua categorii de atributii, consiliul local are urmatoarele sarcini: -aproba la propunerea primarului bugetul local, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului bugetar -aproba la propunerea primarului contractarea si garantarea imprumuturilor precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare in numele unitatii administrativ teritoriale in conditiile legii.

-stabileste si aproba impozitele si taxele locale -aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local. -aproba strategiile privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ teritoriale -asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare implementarii si conformarii cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana, in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor. In exercitarea celei de-a treia categorii de atributii, consiliile locale au urmatoarele sarcini: -hotarasc darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei, orasului sau municipiului dupa caz precum si serviciile publice de interes local in conditiile legii -hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei, orasului sau municipiului dupa caz in conditiile legii -avizeaza sau aproba in conditiile legii documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism a localitatii In realizarea celei de-a patra categorii de atribtutii consiliul local are urmatoarele sarcini: -asigura potrviti competentelor sale si potrivit legii cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: educatia, serviciile sociale, sanatatea, cultura, tineretul, sportul, ordinea publica, situatiile de urgenta, protectia si refacerea mediului, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, dezvoltarea locala, evidenta personaelor, podurile si drumurile publice, serviciile comunitare de utilitate publica, serviciile de urgenta, activitatiile de administratie social comunitara, locuitele sociale, punerea in valoare a resurselor naturale si altele -acordarea unor sporuri si a altor facilitati potrivit legii, personalului sanitar si didactic -poate solicita informari si rapoarte de la primar, viceprimar si conducatorii serviciilor publice locale -aproba construirea locuintelor sociale si criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale

-poate solicita informari si rapoarte specifice de la primar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice In exercitarea celei de-a cincea categorii de atributii, consiliul local are urmatoarele atributii: -hotaraste cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine in vederea finantarii si realizarii in comun a unor operatiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes local. -hotaraste in conditiile legii, infartirea comunei, orasului sau municipiului cu unitati ale administratiei locale din alte tari. -hotaraste in conditiile legii cooperarea sau asocierea cu alte unitati ale administratiei locale din tara sau strainatate precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice localein vederea promovarii intereselor comune. Cazurile de dizolvare a consiliului local: Dizolvarea consiliuli local opereaza de drept in anumite situatii prevazute de lege sau prin referendum potrivit dispozitiilor art 55 alin 1 din legea nr 215/2001 republicata, consiliul local se dizolva de drept sau prin referendum local organizat in conditiile legii. Dizolvarea de drept se constata de catre instanta de contencios administrativ competenta prin hotarare definitiva pronuntata la sesizarea primarului, viceprimarului, secretarului unitatii administrativ teritoriale sau a unei persoane interesate in oricare din cele 3 situatii prevazute de lege. Aceste cazuri de dizolvare de rept sunt: -in situatia in care consiliul local nu s-a intrunit timp de 2 luni consecutive -in situatia in care consiliul local nu a adoptat in 3 sedinte consecutive nici o hotarare -cand numarul consilielor locali se reduce sub jumatate +1 si el nu poate fi completat prin supleanti Organizarea referendumului local poate avea loc ca urmare a unei cererei adresate prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale fiecarei unitati administrativ teritoriale. Asigurarea desfasurarii propriuzise a referendumului a fost stabilita in sarcina unei comisii numita prin ordin al prefectului alcatuita dintr-un reprezentat al acestuia, cate un reprezentant al primarului, al consiliului local

si al consiliului judetean precum si un judecator de la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla localitatea respectiva. Valabilitatea referendumului este conditionata de prezenta la urne a cel putin jumatate+1 din numarul total al locuitorilor cu drept de vot iar activitatea consiliului local va inceta daca s-au pronuntat in acest sens cel putin jumatate+1 din numarul total de voturi exprimate. In oricare din cazurile de dizolvare a consiliului local prin lege s-a prevazut obligativitatea guvernului de a stabili data pentru organizarea alegerii noului consiliu la propunerea prefectului si intr-un termen de cel mult 90 de zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti, de constatare a dizolvarii de drept a consiliului local sau dupa caz de la data validarii rezultatului referendumului local. Primarul Notiune: primarul este o autoritate a administratiei publice locale care rezolva trebuirile publice locale in comune, orase si municipii. In conformitate cu art 61 alin 1 din legea nr 215/2001 privind administratia publica locala, primarul indeplineste o functie de autoritate publica. Pentru exercitarea atributiilor legale primarul beneficiaza de un aparat de specialitate structurat pe compartimente functionale in care sunt incadrati functionari publici si personal contractual angajat pe increderea demnitarului. Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de catre primarul nou ales. Mandatul primarului poate fi prelungit pe cale de lege organica in caz de razboi, calamitate naturala, dezastru sau alte asemenea situatii. Mandatul primarului inceteaza de drept in urmatoarele situatii: -in situatiile pentru care inceteaza mandatul alesilor locali si anume in caz de deminisie, incompatibilitate, schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ teritoriala, condamnare printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la o pedeapsa privativa de libertate, punere sub interdictie judecatoreasca, pierderea drepturilor electorale, pierderea prin demisie a calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe a carei lista a fost ales precum si in caz de deces. -primarul se afla in imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave certificate care nu permite desfasurarea activitatii in bune conditii timp de 6 luni pe durata unui an calendaristic -primarul nu-si exercita in mod nejustificat mandatul timp de 45 de zile

consecutiv. Atributiile primarului: -primarul asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor constitutiei si are in atributii punerea in aplicare a legilor, decretelor presedintelui Romaniei, a ordonantelor si hotararilor guvernului si a hotararilor consiliului local. -atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului in conditiile legii -atributii referitoare la relatia sa cu consiliul local -atributii referitoare la bugetul local -atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor -alte atributii stabilite prin lege. Legat de prima categorie de atributii primarul indeplineste functia de ofiter de stare civila, de autoritate tutelara si asigura functionarea serviciilor publice locale, atributii privind organizarea si desfasurarea referendumului, alegerilor si a recensamantului In realizarea celei de-a doua categorii primarul are urmatoarele saricini: -prezinta consiliului local in primul trimestru un raport anual privind starea economica sociala si de mediu a unitatii administrativ teritoriale -prezinta la solicitarea consiliului local alte rapoarte si informari -elaboreaza proiectele de strategii privind starea economica sociala si de mediu a unitatii administrativ teritoriale si le supune aprobarii consiliului local In realizarea celei de-a 3-a categorii primarul are urmatoarele saricni: -exercita functia de ordonator primcipal de credite -intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local. -inainteaza in conditiile legii negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emiterea de titluri de valoare in numele autoritatii administrativ teritoriale -verifica prin compartimentele de specialitate corecta inregistrare fiscala a contribuabililor la organul fiscal atat a sediului principal cat si a sediului

secundar. In exercitarea celei de-a 4 categorii: -coordoneaza realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local. -ia masuri pentru prevenirea si dupa caz gestionarea situatiilor de urgenta -ia masuri pentru organizarea exercutarii si executarea in concret a activitatilor din domeniile prevazute la art 36 alin 6 din legea nr 215/2001. -ia masuri pentru asigurarea inventarierii, evidentei statistice, inspectiei si controlului efectuarii serviciilor publice de interes local si precum si a bunurilor din patrimoniul publica si privat al unitatii administrativ teritoariale. -numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau dupa caz a raporturilor de munca in conditiile legii pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate precum si pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes local. -asigura elaborarea planurilor urbanistice prevazute de lege, le supune aprobarii consiliului local si actioneaza pentru respectarea prevederilor acestora. -emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative. -asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare conformarii cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul protectiei mediului si a gospodaririi apelor pentru serviciile furnizare cetatenilor. Actele primarului: In exercitarea atributiilor prevazute de lege primarul emite dispozitii care pot avea caracter individual sau normativ.