www.FUA.din.

md
Noi i venim n ajutor!!!


UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI
Facultatea de Urbanism i Arhitectura
Catedra: Geodezie, Cadastru si Geotehnica







Disciplina: Geotehnica si fundatii






Lucrare de curs
Tema: Proiectarea fundatiilor de suprafata











A efectuat: st. gr. U-081
Nume Prenume
A verificat: l.a. Galbinean S.


Chiinu 2011

2
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!


Introducere

,,Geotehica i fundaii, - este un obiect de studiu din domeniul construciilor. Ea
este strins legata cu alte obiecte ca de exemplu: Hidraulica, Rezistenta materialelor,
Teoria elasticitatii si plasticitatii, Beton armat si nu in ultimul rind Geodezia
Inginereasca.
Geotehnica are ca scop:
-studierea proprietatilor fizico-mecanice ale pamintului,
-studierea constructiilor si tipul fundatiilor, cit si amplasarea lor in dependenta de
diferite conditii geologice si hidrologic,.
-studierea tensiunilor si deformatiilor in masivul de pamint,
-studierea taluzurilor si versantilor,
-determinarea impingerii pamintului asupra peretilor de sprijin.
Proiectarea fundatiilor consta in alegerea corecta a terenului de fundare si tipul ei,
a constructiei si a dimensiunilor principale ale fundatiei. Apoi toate acestea cu
ajutorul calcurilor determinam datele necesare de proiectare a fundatiilor.
Fundaia este un element al constructiei ce se afla in partea inferioara a unei
cladiri. Ea are menirea de a prelua sarcinile provenite de la constructiile aflate
deaspra ei (stilpi, pereti, planseu) si a le trasmite terenului bun de fundare. Zona de
pmnt acionat de o fundaie reprezint terenul de fundare. Acesta poate fi alctuit
din unul sau mai multe tipuri de pmnturi.
Se deosebesc terenuri de fundare:
-n stare natural
-terenuri slabe care trebuie ameliorate (terenuri artificiale).
In practica de construcii se ntlnesc n mod obinuit diferite tipuri de fundaii
care pot fi clasificate astfel:
Fundaii de suprafa (directe),
Fundaii pe piloi
Fundaii de mare adncime
Fundaiile de suprafa se folosesc atunci cnd terenurile bune de fundare se afl
n apropierea scoarei terestre. Aceste fundaii se alctuiesc n gropi deschise pn la o
adncime maxim de 4-5m. Fundaiile de suprafa pot fi:
fundaii izolate,
fundaii continuie.
Fundaiile pe piloi se utilizeaz atunci cnd la suprafaa terenului se afl pmnturi
slabe, iar cele bune se afl la o adncime inaccesibil p-u fundaiile de suprafa.
Tipul fundaiei, dimensiunile acesteia se aleg n dependen de tipul cldirii ce va
fi edificate, de sarcina ncrcrii ce va fi distribit i totodat n dependen de
condiiile hidrogeologice (tipul solului pe care va fi amplasat fundaia, adncimea de
fundare .a).
Asemenia fundatii se folosesc si in cazuri de paminturi bune, daca prin
compararea tehnico-economica cu alte tipuri de fundatii ele sint mai rationale.

3
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!


Uneori fundaia proiectat trebuie amplasat pe terenuri slabe de fundare. Astfel
aceste terenuri necesit a fi ameliorate. Metodele utilizate pentru ameliorarea acestor
pmnturi sunt:
Compactarea de suprafa
Compactarea de adncime
Aceste metode se aplic n dependen de tipul pmntului respectiv ce trebuie
ameliorat(pmnturi nisipoase , argiloase , prfoase, loessoide) cu ajutorul
mecanismelor necesare sonet , mai etc.
Fundatii de mare adincime se folosesc cind terenul bun de fundare se afla la o
adincime inaccesibila pentru o fundatie de suprafata. Sarcinile sint importante,
indeosebi cele orizontale, iar folosirea pilotilor este impiedicate de diferite obstacole
din masivul de pamint (bolavanis, radacini, linze de pamint tare).
Tipuri de fundatie de mare adincime:
-cheson deschis
-cheson inchis
-coloane, stilpi forati.
Deci in concluzie Geotehnica Fundatiei este un obiect de importanta mare.
Deoarece fundatia proiectata, serveste ca baza pentru cunstructia edificata mai sus si
rezistenta, durata de expluatare a acesteia depinde intr-o mare masura de baza pe care
o proiectam.
























4
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!


I. Proiectarea fundatiilor de suprafata.
Proiectarea fundaiilor de suprafa se face la a doua grupa de stare limit. La
prima grup de stare limit se stabilete rezistena. La grupa a doua limit se
determin dimensiunile tlpilor de fundaie i tasrilor.

1.Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale pmnturilor din
amplasament.

Umplutura de pamant
Date initiale:
h=1.97 m
s=0 kN/m
3
- densitatea granulelor minerale
=15.8 kN/m
3
- densitatea pmntului
W=0 - umiditatea pmntului
WL=0 - limita superioar de plasticitate
WP=0 - limita inferioar de plasticitate
0=0 - unghiul de frecare interioar a pmntului n grade
Cn=0 kPa - coeziunea pmntului

1) Calculul densitii pmntului
3
/ 8 . 15
1
8 . 15
) 1 (
m kN
W
d
= =
+
=




Argila- nisipoasa loessoida
Date initiale:
h=4.73m
s=26.9 kN/m
3
- densitatea granulelor minerale
=17.1 kN/m
3
- densitatea pmntului
W=0.20 - umiditatea pmntului

O
=21 - unghiul de frecare interioar a pmntului n grade
Cn=20kPa - coeziunea pmntului

1)Greutatea volumica:
3
/ 25 , 14
2 , 0 1
1 , 17
) 1 (
m kN
W
d
=
+
=
+
=


2)Indicele porilor:
3
/ 888 , 0
25 , 14
25 , 14 9 , 26
m kN e
d
d s
=

3)Gradul de umeditate:
3
/ 61 , 0
10 888 , 0
9 , 26 2 , 0
m kN
e
W
S
w
s
r
=

= =

Unde:
w
-greutatea volumica a apei(10kN/m
3
)
4)Greutatea volumica in stare submersata:
3
/ 95 , 8
888 , 0 1
10 9 , 26
1
m kN
e
w s
sb
=
+

=
+

=




5
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!


5)Greutatea volumica in stare saturata:
3
/ 951 , 18
888 , 0 1
10 888 , 0 9 , 26
1
m kN
e
e
w s
sat
=
+
+
=
+
+
=


6)Indicele de plasticitate: 15 , 0 19 . 0 34 , 0 = = =
p L p
W W I
7)Indicele de lichiditate: 07 , 0
15 , 0
19 , 0 2 , 0
=

=
p
p
c
I
W W
I
Nisip mediu
Date initiale:
h=4.53 m
s=26.5 kN/m
3
- densitatea granulelor minerale
=18.6 kN/m
3
- densitatea pmntului
W=0.25 - umiditatea pmntului
WL=0 - limita superioar de plasticitate
WP=0 - limita inferioar de plasticitate

O
=28 - unghiul de frecare interioar a pmntului n grade
Cn=1 kPa - coeziunea pmntului
1)Greutatea volumica:
3
/ 88 , 14
25 , 0 1
6 , 18
) 1 (
m kN
W
d
=
+
=
+
=


2)Indicele porilor:
3
/ 781 , 0
88 , 14
88 , 14 5 , 26
m kN e
d
d s
=

3)Gradul de umeditate:
3
/ 85 , 0
10 781 , 0
5 , 26 25 , 0
m kN
e
W
S
w
s
r
=

= =

Unde:
w
-greutatea volumica a apei(10kN/m
3
)
4)Greutatea volumica in stare submersata:
3
/ 26 , 9
781 , 0 1
10 5 , 26
1
m kN
e
w s
sb
=
+

=
+

=



5)Greutatea volumica in stare saturata:
3
/ 49 , 10
781 , 0 1
10 781 , 0 5 , 26
1
m kN
e
e
w s
sat
=
+
+
=
+
+
=


6)Indicele de plasticitate: 0 =
p
I
7)Indicele de lichiditate: 0 =

=
p
p
c
I
W W
I


Argila verzuie
Date initiale:
h=3,77 m
s=27.3 kN/m
3
- densitatea granulelor minerale
=19.0 kN/m
3
- densitatea pmntului
W=0.27 - umiditatea pmntului
WL=0.48 - limita superioar de plasticitate
WP=0.27- limita inferioar de plasticitate

O
=14 - unghiul de frecare interioar a pmntului n grade
Cn=48 kPa - coeziunea pmntului

6
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!


1)Greutatea volumica:
3
/ 96 , 14
27 , 0 1
0 , 19
) 1 (
m kN
W
d
=
+
=
+
=


2)Indicele porilor:
3
/ 825 , 0
96 , 14
96 , 14 3 , 27
m kN e
d
d s
=

3)Gradul de umeditate:
3
/ 89 , 0
10 825 , 0
3 , 27 27 , 0
m kN
e
W
S
w
s
r
=

= =

Unde:
w
-greutatea volumica a apei(10kN/m
3
)
4)Greutatea volumica in stare submersata:
3
/ 48 , 9
825 , 0 1
10 3 , 27
1
m kN
e
w s
sb
=
+

=
+

=



5)Greutatea volumica in stare saturata:
3
/ 48 , 19
825 , 0 1
10 825 , 0 3 , 27
1
m kN
e
e
w s
sat
=
+
+
=
+
+
=


6)Indicele de plasticitate: 21 , 0 27 . 0 48 , 0 = = =
p L p
W W I
7)Indicele de lichiditate: 0
21 , 0
27 , 0 27 , 0
=

=
p
p
c
I
W W
I



2.Evaluarea conditiilor geologice ingineresti ale santierului.

Pentru a uura procesul de proiectare rezultatele determinrii caracteristicilor fizico-
mecanice ale pmntului se trec n urmtorul tabel centralizator:

Denumirea
complet a
pmnturilor
G
r
o
s
i
m
e
a

m
e
d
i
e

h
,

m

s

,

k
N
/
m
3

,

k
N
/
m
3

W

d

,

k
N
/
m
3

e

S
r

s
b
,


k
N
/
m
3

s
a
t

,
k
N
/
m
3

W
L

W
P

I
p

I
L

,

g
r
a
d
e

C

,

k
P
a

E

,

k
P
a

1. Umplutura
de pamint

1
,
9
7


1
5
,
8

0
.
1
9

1
5
,
8


0



2. Pamint
argilo-nisipos
loessoid

4
.
7
3

2
6
.
9

1
7
,
1

0
.
2
4

1
4
,
2
5

0
.
8
8
8

0
.
6
1

8
,
9
5

1
8
,
9
5
1

0
,
3
4

0
,
1
9

0
,
1
5

0
,
0
7

2
1

2
0

6
8
7
5

3. Nisip mediu

4
.
5
3

2
6
.
5

1
8
,
6

0
.
2
8

1
4
.
8
8

0
.
7
8
1

0
.
8
5

9
,
2
6

1
0
,
4
9


0

0

2
8

1
1
8
0
9

4. Argila verzuie
3
.
7
7

2
7
.
3

1
9
.
0

0
.
2
7

1
4
,
9
6

0
.
8
2
5

0
.
8
9

9
.
4
8

1
9
.
4
8

0
.
4
8

0
.
2
7

0
.
2
1


1
4

4
8

1
4
0
6
4
,
5



7
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!


Plecnd de la datele din acest tabel se precedeaz la evaluarea condiiilor geologice
inginereti ale amplasamentului care se face pentru pmnturile:

Stratul 1 Reprezinta umplutura de pamant , I
L
=0, cu grosimea medie a
stratului de 1,97 m; in stare umeda , S
r
=0; unghiul de frecare interioar=0;
coeziunea C=0 kPa. deci este un teren rau de fundare.
Stratul 2 pamant argilo-nisipos loessoid e=0.888,in stare de consistent
plastic virtoasa,deoarece I
L
=0,07 cu grosimea medie a stratului 4.73 m, in stare
saturata S
r
=0.61; unghiul de frecare interioar=21
0
,modulul de deformatie liniara E
= 6875 kPa; coeziunea C = 20kPa, deci este un teren bun de fundare.
Stratul 3 Reprezinta nisip mediu , cu grosimea medie a stratului de 4.53 m;
I
L
=0, stare saturata , S
r
=0.85; unghiul de frecare interioar=28, modulul de
deformaie liniar E = 7872,3 kPa; coeziunea C=1 kPa. deci poate servi ca teren de
fundare.
Stratul 4 Argila verzuie, I
L
=0, cu grosimea 3,77 m, in stare saturata S
r
=0.89;
unghiul de frecare interioara =14, coeziunea C = 48 kPa, modulul de deformatie
liniara E = 14064,5 kPa, deci este un teren bun de fundare.
Apa subteran a fost depistat la adncimea de la 10.1 m, ceea ce nseamn c apa
subteran nu va avea influent direct asupra fundaiilor ct i asupra condiiilor de
executare.

3.Calculul modulului de deformaie

Pentru calculul modulului de deformaie avem nevoie de rezultatele ncercrilor
edometrice reprezentate n tabelele din variant. Aici sunt date 3 tabele cu diferite
adncimi (Z) de extragere a pmntului supus ncercrilor.

( )
kPa E m E
kPa
m
E
e
m
m
P P
e e
m
kPa P P
kPa h z h P
e k
v
e
v
6875 75 , 2 2500
2500
000248 , 0
62 , 0
000248 , 0
895 , 0 1
00047 , 0
1
00047 , 0
150
774 , 0 82 , 0
74 . 198 150 74 . 48 150
74 . 48 ) 97 . 1 3 ( 1 , 17 97 , 1 8 , 15
0
0
1 2
2 1
0
1 2
1 2 2 1 1 1
= = =
= = =
=
+
=
+
=
=

=
= + = + =
= + = + =

Z=3,0 m

P
kPa
e

0 0.894
50 0.870
100 0.845
200 0.800
400 0.758
600 0.720

8
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!














( )
kPa E m E
kPa
m
E
e
m
m
P P
e e
m
kPa P P
kPa
h h z h h P
e k
v
e
v
5 , 11808 5 , 1 34 , 7872
34 , 7872
000094 , 0
74 , 0
000094 , 0
804 , 0 1
00017 , 0
1
00017 , 0
150
751 , 0 777 , 0
79 , 304 150 79 , 154 150
79 , 154 ) 73 , 4 97 . 1 9 ( 73 , 4 1 , 17 97 , 1 8 , 15
0
0
1 2
2 1
0
1 2
2 1 3 3 2 2 1 1 1
= = =
= = =
=
+
=
+
=
=

=
= + = + =
= + + =
= + + =

Z=9.0 m

P
kPa
e

0 0.778
50 0.766
100 0.756
200
0.742
400 0.730
600 0.718

9
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!






( )
kPa E m E
kPa
m
E
e
m
m
P P
e e
m
kPa P P
kPa
h h h z h h h P
e k
v
e
v
54 , 14064 45 , 5 65 , 2580
65 , 2580
000155 , 0
4 , 0
000155 , 0
870 , 0 1
00029 , 0
1
00029 , 0
150
766 , 0 809 , 0
9 , 360 150 9 , 210 150
9 , 210 ) 53 , 4 73 , 4 97 . 1 12 ( 0 , 19 73 , 4 1 , 17 97 , 1 8 , 15
0
0
1 2
2 1
0
1 2
3 2 1 4 4 3 3 2 2 1 1 1
= = =
= = =
=
+
=
+
=
=

=
= + = + =
= + + =
= + + + =

Z=12 m

P
kPa
e

0 0.820
50 0.807
100 0.784
200
0.752
400 0.724
600 0.714

10
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!





3.Proiectarea fundaiilor de suprafa.

Aceast problem poate fi rezolvat cunoscnd destinaia construciei,
particularitile ei structurale i constructive. Modul de aciune a sarcinilor i valorile
lor, condiiilor geologice i hidrogeologice ale amplasamentului , localitii
geografice.

1. Determinarea adncimii de fundare.

Determinarea adncimii de fundare depinde de mai muli factori:
condiiile geologice
condiiile hidrogeologice ale antierului
condiiile climaterice
particularitile constructive ale construciei
mrimea sarcinilor
modul de aciune a sarcinilor

11
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!



La determinarea lor trebuie de atras atenia n primul rnd la grosimea i caracterul
de aezare a straturilor (panta straturilor de pmnt) precum i al proprietilor fizico
mecanice.
Pornind de la aceasta se construiete profilul geologic. Astfel trebuie de calculat
adncimea de nghe conform formulei:
f h fn
d k d =
unde: k
h
- coeficientul care depinde de regimul termic de nclzire a construciei
k
h
=0,7; d
fn
- adncimea normat de nghe
t fn
M d d *
0
= m.

d = 3.0 m; k
h
= 1 m; d
0
= 0.23; M
t
= 7;
m M d d
f fn
609 , 0 7 23 , 0
0
= =
d =3.0 m> d
fn
=0.609 m - condiia se respect.


2. Dimensionarea tlpii fundaiei.

Dimensionarea tlpii de fundaie se face la a doua stare limit (la deplasri),
innd cont de gruparea principal a sarcinii.
n cazul de fa exist mai multe metode de calcul printre care cea mai frecvent
utilizat se bazeaz pe rezistena convenional de calcul R
0
la care calculul se face
prin mai multe ncercri succesive (metode de aproximaie succesiv). Valorile lui R
0

se extrag din tabel.





12
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!



Denumire
pm.
loessoid
Valorile Ro, kPa ale pamintului
n stare natural
avind
3
,
/
d
kN m
n stare compactat
avind
3
,
/
d
kN m
13,5 15,5 16,0 17,0
Argila
nisipoasa
350/180 400/200 250 300
Nisip
argilos
350/180 350/180 200 250
Argila 400/200 450/220 220 350

Calculm limea tlpii fundaiei:
In prima aproximatie latimea talpii se calculeaza cu formula:
m
kN
d R
N
A
m
II
43 , 11
3 20 200
1600
0
0
=

=

,deoarece b
1
=l
1
= m A 4 , 3 38 , 3
0
~ = adoptm talpa
fundaiei de 3,4m
oII
N - sarcina normata la suprafata superioara a fundatiei( 1600 kN/m);
R
0
-rezistenta conventionala a terenului de fundare (din SNiP 02.02.01-83);
Determinam sarcinile normate asupra fundatiei:

kN N N N
kN l b d N
fpII II II
m f fpII
6 , 2293 6 , 693 1600
6 , 693 4 , 3 4 , 3 3 20 1
0
1 1
= + = + =
= = =

Determinam tensiunea la talpa fundatiei :
1
1 1
41 , 198
4 , 3 4 , 3
6 , 2293
R kPa
l b
N
P
II
II
s =

= =
Deci putem calcula rezistenta:
( )
, , 1 2
1 1 1
1
c c
z II q II q b II c II
R M k b M d M d M C
k

(
= + + +


| | 35 , 345 ) 8 , 116 58 , 153 56 , 32 ( 14 , 1 20 84 , 5 8 , 15 3 24 , 3 1 , 17 4 , 3 1 56 , 0
1 , 1
1 25 , 1
1
= + + = + +

= R k
Pa unde:
1 c
i
2 c
- coeficieni ce in cont de tipul i starea pmntului de baz
1 c
=1.25; i
2 c
=1.0; ultimul se ia n raport de L/H;
k - coeficient care ine cont de determinarea caracteristicilor i C; dac acestea
sunt determinate experimental se adopt k=1, iar dac se extrag din tabel n funcie
de e si
L
I se adopt k=1.1;
c q
M M M ; ;

-coeficieni n funcie de
II
a pmntului de sub talpa de fundaie:
; 84 , 5 ; 24 , 3 ; 56 , 0 , 21
0
= = = =
c q
M M M

z
k - n funcie de b, pentru 10 ; 1;
z
b m k s = b - limea tlpii fundaiei.

II
- greutatea volumic a pmntului de sub talpa fundiei;

'
II
-greutatea volumica a pamintului deasupra fundatiei;

13
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!


Verificam conditia:
1)
1
R P
II
< -conditia este satisfacuta;
2) 57 , 0
35 , 345
41 , 198
1
= =
R
P
II
din punct de vedere economic nu se satisface
Facem o noua aproximatie:

m
kN
d R
N
A
m
II
04 , 8
3 20 35 , 345
6 , 2293
0
0
=

=

m A l b 8 , 2 84 , 2
1 1
~ = = =
| |
85 , 0 78 , 0
8 , 338
08 , 264
) 2
) 1
8 , 338 8 , 116 58 , 153 1 , 17 8 , 2 1 56 , 0
1 , 1
1 25 , 1
08 , 264
8 , 2 8 , 2
4 , 2070
4 , 2070 4 , 470 1600
4 , 470 1 3 20 8 , 2 8 , 2
1
1
1
1
< = =
<
= + +

=
< =

=
= + =
= =
R
P
R P
kPa R
R kPa P
kN N
kN N
II
II
II
II
fpII

Facem o noua aproximatie
m
kN
d R
N
A
m
II
43 , 7
3 20 8 , 338
4 , 2070
0
0
=

=

m A l b 7 , 2 73 , 2
1 1
~ = = =
| |
a satisafcut conditia
R
P
R P
kPa R
R kPa P
kN N
kN N
II
II
II
II
fpII
= = =
<
= + +

=
< =

=
= + =
= =
85 , 0 85 , 0
71 , 337
48 , 279
) 2
) 1
71 , 337 8 , 116 58 , 153 1 , 17 7 , 2 1 56 , 0
1 , 1
1 25 , 1
48 , 279
7 , 2 7 , 2
4 , 2037
4 , 2037 4 , 437 1600
4 , 437 1 3 20 7 , 2 7 , 2
1
1
1
1



4.Calculul tasrii fundaiei continue

Prin tasarea absolut a fundaiei se nelege deplasarea ei pe vertical sub aciunea
forelor exterioare. Tasarea absolut S trebuie s fie mai mic sau egal cu cea
admisibil S
u
dat n norme. O deosebit importan o are tasarea neuniform relativ
dintre dou fundaii nvecinate. Condiia este de a calcula tasarile a doua fundatii
invecinate si sa satisfaca conditiile:
S s S
u


14
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!


S
u

tasarea absolut (pentru construcia data = 8cm)

La calculul tasrii absolute S a fundaiei se aplic urmatoarea succesiune
1. Calculul presiunii geologice
zg

=
=
n
i
i i zg
h
1


n numrul de straturi geologice
i
- greutatea volumic a stratului geologic
i
h - grosimea stratului geologic i.
Primul
zg
se calculeaza la nivelul tlpii de fundaie
zg0
=
1
d (kPa) i n
continuare la hotarele tuturor straturilor geologice i la nivelul apei subterane.
Rezultatele obinute se exprim sub form de epur la o scar dat.
Presiunea
zp
are valoarea maxim la talpa fundalului

i
apoi descrete treptat
cu adncimea. Acest caracter de micorare a P
0
se evalueaz cu coeficientul
i

|
.
|

\
|
= = =
b
l
b
zi
f
i
;
2

z
i
distana de la talpa fundaiei pn la hotarul stratului elementar pentru care se
determin
zp
.
i
- din tabel , manualele Sutenco pag.84 si Veselov pag.292
) ;
2
(
b
l
b
z
f = = = . Pentru fundatie continuie trebuie luat pentru 10 > .
Calculul zonei active Ha se execut la intersecia curbelor acestor 2 presiuni
zg

si
zp
. Ha se masoara de la talpa fundatiei pina la adincimea la care se respecta
conditia
zp zg
2 . 0 = .
Terenul n limitele lui H
a
se constituie terenul de fundare. Celelalte tasri ce au loc
mai jos de H
a
se neglijeaz
zp zg
2 . 0 >
2. Calculul tasrii absolute S a fundaiei

=
=
n
i i
i zpi
E
h
S
1

m
= 0.8 coeficient de corecie
zpi
- presiunea la mijlocul stratului elementar i.
h
i
grosimea stratului elementar
E
i
modulul de deformaie a stratului elementar, n ce strat geologic se afl
Calculul tasarilor fundatiei continue
Date iniiale:
b = 2.7 m < 10 m ;
= 0.8 ; d = 3 m - adncimea de fundare
P
II
=279,48kPa- presiunea total pe talpa fundaiei
Calculul tasrii fundaiei se efectueaz dup urmtoarea schem:

15
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!




PII=279,48kPa
zg
zg
zp
zp1
zp2
zp3
zp4
zp5
P0=230.74kPa



Calculul presiunii geologice la nivelul talpii fundatiei:
( ) ( ) kPa h d h
o zg
739 . 48 97 . 1 3 1 . 17 97 . 1 8 . 15
1 2 1 1 .
= + = + =
Calculm presiunea geologic la nivelul fiecrui strat de pmnt:

16
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!


kPa h
kPa h
kPa h
kPa h
kPa h
kPa h
zg
zg
w zg
zg
sb WL zg zg
zg WL zg
zg zg
zg
63 . 268 77 . 3 19 197
197 10 13 . 1 7 . 185
7 . 185 26 . 9 13 . 1 25 . 175
25 . 175 4 . 3 6 . 18 01 . 112
01 . 112 73 . 4 1 . 17 13 . 31
13 . 31 97 . 1 8 . 15
4 4
3 .
4 .
' '
3 3 .
3 .
' '
3 . 3 .
'
3 3 2 . .
2 2 1 . 2 .
1 1 1 .
'
'
= + = + =
= + = + =
= + = + =
= + = + =
= + = + =
= = =







m h 4 . 3
'
3
= - distana de la cota tlpii inferioare a stratului 1 de pmnt pn la cota apei
subterane.
m h 13 . 1
' '
3
= - distana de la cota apei subterane pn la cota talpii inferioare a stratului 2.


Calculul tasrii suplimentare provocate de fundaie:

Calculm tasarea la talpa fundaiei:
kPa P P
zg II
74 . 230 739 . 48 48 . 279
0 . 0
= = =
nlimea straturilor elementare de sub talpa fundaiei:
m b z
i
08 . 1 7 . 2 4 . 0 4 . 0
1
= = =
Calculm presiunile la limita fiecrui strat elementar:
kPa P
zp
59 . 184 74 . 230 8 . 0
0 1 1
= = =
kPa P
zp
6 . 103 74 . 230 449 . 0
0 2 2
= = =
kPa P
zp
3 . 59 74 . 230 257 . 0
0 3 3
= = =
kPa P
zp
92 . 36 74 . 230 16 . 0
0 4 4
= = =
kPa P
zp
92 . 24 74 . 230 108 . 0
0 5 5
= = =
kPa P
zp
77 . 17 74 . 230 077 . 0
0 6 6
= = =
kPa P
zp
38 . 13 74 . 230 058 . 0
0 7 7
= = =
Calculul tasrii absolute a fundaiei n limitele lui m H
a
116 . 8 =
n aceast zon vom avea 6 straturi cu nlimea h
i
= 1.08 m pentru care vom
calcula tasrile absolute S
1
.
E
1
=6875kPa; E
3
=11808,5kPa; E
3
=14064,54kPa;

cm m
E
h
S
n
i i
i zpi
2 02 . 0
5 . 11808
92 . 24 92 . 36
6875
3 . 59 6 . 103 59 . 184
08 . 1 8 . 0
1
= =
(

|
.
|

\
| +
+
+ +
= =

=

cm S cm S
u
8 2 = < = condiia este satisfacut.

Calculul tasrii suplimentare prin umezire:

Date iniiale:
b = 2.7 m < 10 m ;
= 0.8 ; d = 3 m - adncimea de fundare

17
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!


P
II
=279.48kPa - presiunea total pe talpa fundaiei
Calculul tasrii fundaiei se efectueaz dup urmtoarea schem:

Calculul presiunii geologice la nivelul talpii fundatiei:
kPa h d h
sat o zg
66 . 50 ) 97 . 1 3 ( 95 . 18 97 . 1 8 . 15 ) (
1 1 1 .
= + = + =
Calculm presiunea geologic la nivelul fiecrui strat de pmnt:
kPa h
kPa h
zg zg
zg
29 . 140 73 . 4 95 . 18 13 . 31
13 . 31 97 . 1 8 . 15
2 2 1 . 2 .
1 1 1 .
= + = + =
= = =




PII=279.48
31.13
zg
P0=228.82
zp
50.66
140.29
183.06
102.74
58.81
zp zg









18
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!


Calculm tasarea la talpa fundaiei:
kPa P P
zg II
82 . 228 66 . 50 48 . 279
0 . 0
= = =
nlimea straturilor elementare de sub talpa fundaiei:
m b z
i
08 . 1 7 . 2 4 . 0 4 . 0
1
= = =
Calculm presiunile la limita fiecrui strat elementar:
kPa P
zp
06 . 183 82 . 228 8 . 0
0 1 1
= = =
kPa P
zp
74 . 102 82 . 228 449 . 0
0 2 2
= = =
kPa P
zp
81 . 58 82 . 228 257 . 0
0 3 3
= = =



Calculul tasrii absolute a fundaiei se efectueaza cu formula:

se i sei sei
k h S

=
Unde: h
i
-inaltimea stratului;
;
) ( 5 . 1
5 . 0
*
0
P
P P
k
se II
se

+ =
P
se
-presiunea critica (din grafic in dependenta de
se
);
P
II
=279.48kPa;
P
0
*
=100kPa;
051 . 0 028 . 0 016 . 0 007 . 0
67 . 3
100
) 32 . 68 48 . 279 ( 5 . 1
5 . 0
3 2 1
= + + = + + =
=

+ =
se se se sei
se
k


Deci:

cm cm S S
cm m S
se
se
8 2 . 22 2 . 20 2
2 . 20 202 . 0 67 . 3 08 . 1 051 . 0
> = + = +
= = =


19
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studeni, venim n ajutor cu o serie de articole, literatur, proiecte, descrieri pentru a-i facilita nsuirea materialului
i realizarea corect a proiectelor din cadrul disciplinelor!


Conditia nu este satisfacuta.

Concluzie: Deoarece conditia nu este satisfacuta si tasabilitatea este mai mare decit tasabilitatea
admisa trebuie sa intreprindem masuri de consolidare a proprietatilor paminturilor. O metoda este
compactarea paminturilor pina la conditia
d
16.5kN/m
3
.