Unii compusi care manifesta proprietati deosebite: 1. Alchinele marginale 2.

Acidul formic Alchine Def: Se numesc alchine hidrocarburi aciclice nesaturate care contin in molecula lor o tripla leg. Intre 2 at. de C si in care raportul si in care raportul intre nr. de at. de C si H este dat de formula CnH2n-2 in care n=nr. de at. de C din molecula. HIDROCARBURI NESATURATE : ALCHINELE Alchinele sunt hidrocarburi aciclice nesaturate care conin n molecula lor o legtur tripl i compoziia chimic a crora este exprimat prin formula: CnH2n-2 I. CLASIFICARE. NOMENCLATUR. IZOMERIE. Denumirea alchinelor se face prin nlocuirea sufixului -an din denumirea alcanilor corespunztor cu sufixul -in: HCCH etin sau acetilen HCC-CH3 propin HCC-CH2-CH3 butin HCC-CH2-CH2-CH3 pentin, hexin... etc. Prezena legturii triple n molecula alchenelor determin apariia izomerilor de poziie, deosebii prin locul pe care l poate ocupa legtura tripl, de exemplu: CHC-CH2-CH3 CH3-CC-CH3 1-butin 2-butin De aceea, la alchinele ce conin patru sau mai muli atomi de carbon, la denumirea compusului se folosesc i indici de poziie corespunztori. Alchinele mai pot prezenta i izomeri ce in de ramificarea radicalului de hidrocarbur. De exemplu:

3-metil-1-butin CH3-CC-CH2-CH3 2-pentin III. METODE DE PREPARARE 1. Obinerea acetilenei din metan: (15000C) a) cracarea la arc electric: 2CH4 HCCH + 3H2

b) procedeul arderii incomplete: n acest procedeu cldura necesar reaciei este dat de arderea unei pri din metan n cuptoare de tip special; o alt parte din metan se descompune n acetilen i hidrogen, ca i n varianta anterioar. (15000C ) 6CH4 + O2 2HCCH + 2CO + 10H2 2. Obinerea acetilenei din carbur de calciu: CaC2 + H2 2 + HCCH reacia decurge violent Carbura de calciu se obine n urma reaciei: (15000C ) CaO + 3C CaC2 + CO 3. Aciunea soluiei alcoolice de hidroxid alcalin asupra dihalogenurilor alcanilor cu atomi de halogen vecinali sau geminali:

1,2-dibromometan

acetilen

1,1-dicloropropan 4. Dehidrogenarea alchenelor:

propin

(Ni, t0) CH3-CH=CH2 CH3-CCH + H2 propin III. PROPRIETI CHIMICE Factorul determinant al comportrii chimice a acetilenei i omologilor si l constituie legtura tripl. Legtura tripl, fiind format dintr-o legtur sigma i dou legturi pi cu stabilitate diferit, imprim moleculelor n care apare un caracter nesaturat mai accentuat dect legtura dubl. Cu toate acestea alchinele au o activitate chimic mai sczut dect alchenele, ceea ce se datoreaz interptrunderii norilor electronici ale legturilor . Pentru alchine sunt caracteristice reaciile de adiie la legtura tripl, precum i reaciile de substituie al hidrogenului acetilenic. 1. Reacii de adiie: a) adiia apei: se realizeaz n prezen de catalizatori. Deosebit de uor - n prezena srurilor de Hg(II) n soluie de H2SO4. Hg(II) HCCH + HOH [H2C=CH-OH] (compus intermediar)

Deci, din acetilen se obine aldehida acetic, iar din omologii ei - cetone: De exemplu:

acetona Adiia apei la omologii nesimetrici ai acetilenei decurge conform regulii lui Markovnikov:

b) adiia hidrogenului - catalizat de Pd, Pt sau Ni: CH3-CCH + H2 3-CH=CH2 propin propen CH3-CH=CH2 + H2 3-CH2-CH3 propan c) adiia halogenilor: Br2 CH3-CH2-CCH + Br2 CH3-CH2-CBr=CHBr CH3-CH2-CBr2 CHBr2 1,2-dibromo-1-buten 1,1,2,2-tetrabromobutan d) adiia halogenurilor de hidrogen: HCCH + HBr HBr H2C=CHBr bromur de vinil

CH3-CHBr2 1,2-dibromoetan

Atomul de hidrogen din hidracid se orienteaz spre atomul de carbon mai hidrogenizat (reg. lui Markovnikov). n rezultat se obine un compus, ce conine ambii atomi de halogen la acelai atom de carbon: H3C3C-CCl2-CH3 2,2-dicloropropan 2. Reacii de dimerizare: O importan mare din punct de vedere tehnic o are reacia de dimerizare a acetilenei, ce decurge n urma trecerii ei prin soluii acidulate, ce conin NH4Cl i CuCl: HCC-CH=CH2

vinilacetilen 3. Reacii de trimerizare:

4. Reacii de oxidare: HCCH + 4[O] HOOC-COOH (se urmrete decolorarea acid oxalic soluiei de KMnO4) Particularitati: 5. Reacii de substituie a hidrogenului acetilenic: Sub influena legturii triple hidrogenul moleculei de acetilen devine destul de mobil i poate fi substituit prin metale: HCCH + 2[Cu(NH3)2]Cl CuCCCu + 2NH4Cl + 2NH3 acetilura de Cu(I) AgCCAg + 4NH3 + 2H2O KMnO4

HCCH + 2[Ag(NH3)2]OH

Compusi carboxilici Compusii care deriva formal de la hidrocarburi, prin inlocuirea unui sau mai multor stoma de hadrogen cu gruparea -COON (carboxil), se numesc acizi carboxilici Acizii carboxilici COMPUI CARBOXILICI Acizii carboxilici sunt combinaii organice ale cror molecule conin una sau cteva grupe carboxil -COOH sau

legate de radicalul de hidrocarbur. I. CLASIFICARE. NOMENCLATUR. IZOMERIE. Funcie de numrul grupelor carboxil n molecul deosebim: -acizi monobazici, de exemplu HCOOH (formic); -acizi bibazici, de exemplu HOOC-COOH (oxalic); Dup natura radicalului deosebim: -acizi saturai, de exemplu CH3CH2COOH (propanoic); -acizi nesaturai, de exemplu CH2=CH-COOH (acrilic);

-acizi aromatici, de exemplu C6H5COOH (benzoic). Pentru denumirea acizilor se utilizeaz nomenclatura raional i sistematic. n conformitate cu nomenclatura sistematic denumirile acizilor se formeaz de la denumirea hidrocarburilor corespunztoare cu sufixul -oic, precedat de cuvntul "acid". De exemplu: HCOOH acid metanoic (formic) CH3COOH acid etanoic (acetic) CH3CH2COOH acid propanoic (propionic) .a.m.d Compuii carboxilici saturai (R-COOH) prezint izomeri ce in de ramificarea radicalului de hidrocarbur. n dependen de poziia substituientului n catena hidrocarburii deosebim izomerii: CH3-CH2-CH Cl -COOH; CH3-CH Cl -CH2-COOH; ClCH2-CH2CH2-COOH acidul 2-clorobutanoic 3-clorobutanoic 4-clorobutanoic II. METODE DE PREPARARE Vom precuta metodele de obinere a acizilor saturai. Ei pot fi obinui prin urmtoarele procedee: 1. oxidarea aldehidelor (de exemplu, reacia "oglinzii de argint"): CH3-CH2-CH=O + Ag2 3-CH2-COOH + 2Ag 2. oxidarea alcanilor (pe cale industrial): 2R-CH2-CH2-CH2-CH2-CH3 + 11O2 -COOH + 2CH3-COOH + 4CO2 + 6H2O alcan superior doi acizi carboxilici 3. oxidarea alcoolilor: (KMnO4,H2SO4) R-CH2OH + [O] --------- R-COOH 4. obinerea industrial a acidului formic: (2000C, 15atm.) CO + NaOH --------HCOONa 5. n laborator aceti acizi pot fi obinui ca i cei anorganici i anume din srurile lor: (t0C) CH3-CH2-COONa + H2SO4 CH3-CH2-COOH + Na2SO4 propionat de Na 6. prin hidroliza esterilor:

esterul capronic

etilcapronic

acidul

III. PROPRIETI CHIMICE A. Proprieti comune cu proprietile acizilor anorganici: 1. Acizii se supun ionizrii n soluie apoas prin eliberarea protonilor provenii de la grupa funcional -COOH: R-COOH+ H2 -COO- + H3O ; CH3CH2COOH + H2 CH3CH2COO- + H3Oion carboxilat Acizii organici sunt acizi slabi; echilibrul e deplasat mult spre stnga. Acidul formic e un acid organic tare; tria acizilor organici scade odat cu creterea catenei. 2. reacia cu metalele active: 2CH3 3COO)2Mg + H2 3. reacia cu hidroxizii: CH3CH2 3CH2COONa + H2O propionat de Na 4. reacia cu oxizii bazici: 2CH3CH2COOH + Li2 3CH2COOLi + H2O 5. substituirea acizilor mai slabi i a celor volatili, n urma reaciei cu srurile: Na2CO3 + 2CH3 3COONa + CO2 + H2O B. Proprieti specifice, pentru compuii organici: 6. reacia de esterificare, decurge n mediu de acid mineral:

7. reacia cu amoniacul:

dac vom nclzi n continuare amida, descompunerea va continua cu eliminarea unei molecule de ap i formarea cianurii:

8. reacia cu halogenii, n prezen de fosfor duce la obinerea compuilor 2halogensubstituii: (fosfor) CH3CH2COOH + Cl2 3-CHCl -COOH + POCl3 acidul 2-cloropropionic 9. reacia acizilor organici cu PCl5 sau PCl3 cu obinerea cloroanhidridelor:

cloroanhidrida acidului propanoic 10. descompunerea termic a srurilor acizilor n prezena alcaliilor: (t0) CH3-CH2-COONa + NaOH 3-CH3 + Na2CO3

Particularitati Acidul formic

Acidul formic poate fi considerat ca aldehida si alcool

Aceasta reactive serveste pentru identificarea acidului formic

Metoda aceasta se aplica la obtinerea monoxidului de carbon.

Concluzie: In functie de grupa functional pe care o are fiecare compus organic exista si particularitati si unele din aceste particularitati am demonstrate ca exista si la acizii carboxilici(acidul formic) cit si la alchinele marginale,care dau reactia de substitutie.