Sunteți pe pagina 1din 10

INTRODUCERE In ultimii 20 de ani s-au inregistrat schimbari importante in ceea ce priveste aparitia si evolutia proceselor carioase.

Prezentarea de fata aduce in discutie o serie de date stiintifice referitoare la variatii factori implicati in aparitia proceselor carioase. Explica relatia dintre dulciuri, dieta si carii, asa cum este ea vazuta din perspectiva noilor descoperiri. BAZA CUNOSTINTELOR ACTUALE De-a lungul timpului, caria dentara a fost atribuita mai multor factori. Sirieni credeau ca este cauzata de asa numitii "viermi dentari". In secolele al-18-lea si al-19-lea se credea ca ele apar din interiorul dintilor. In 1950 s-a demonstrat clar, prin studii efectuate pe animale, ca aparitia procesului carios este datorat bacteriilor si ca in lipsa acestora caria dentara nu apare, indiferent de tipul hranei ingerate. Sobolanii fara bacterii orale nu au facut carii desi hrana lor continea zaharoza, in timp ce sobolanii cu bacterii orale au facut carii,primind acelasi tip de hrana. Este bine stiut ca in cavitatea orala a fiecarei persoane se afla cca. 60-70 de specii bacteriene. Numarul lor precum si raportul dintre acestea difera de la un individ la altul. In timp bacteriile secreta un material lipicios care are proprietati adezive, acest lucru se poate intampla chiar in 48 de ore. Coloniile bacteriene impreuna cu secretiile lor lipicioase poarta numele de "placa bacteriana". Dintre multele specii bacteriene, cateva, printre care - Streptococcus mutans si Lactobacillus, sunt considerate a fi cel mai adesea implicate in formarea placii bacteriene. Aceste bacterii pot fi transmise de la o persoana la alta la fel ca orice alta boala. Cercetarile au aratat ca bacteriile se hranesc cu zaharurile prezente in hrana, si produc acizi, produsii lor de metabolism. Acesti acizi dizolva smaltul dentar si pornesc evolutia procesului carios. Viteza cu care se dezvolta procese carioase difera de la o persoana la alta, depinzand de mai multi factori.

ROLUL ALIMENTELOR SI AL BAUTURILOR Dieta omului contine un grup de baza de 5 principii nutritive carbohidrati, lipide, proteine, vitamine si minerale. Acestea impreuna cu apa, sunt esentiale pentru viata. In plus, fibrele alimentare sunt considerate a fi foarte importante pentru o stare de sanatate buna. Bacteriile implicate in procesele carioase se hranesc cu carbohidrati. Carbohidratii sunt o sursa de energie si sunt in general clasificati in doua categorii distincte - zaharuri si amidon. "Carbohidratii fermentabili" se refera la orice carbohidrat care poate fi digerat de bacteriile orale. Cele mai cunoscute zaharuri sunt cele simple:

zaharoza (de culoare alba sau maronie extrasa din sfecla de zahar si din trestia de zahar) fructoza (care se gaseste in miere si fructe) glucoza (care se gaseste in cantitatea mica in fructe si legume, precum si in miere) lactoza (care se gaseste in lapte)

Din moment ce toate zaharurile simple pot fi repede transformate in acizi de bacteriile de la nivelul cavitatii bucale, se intelege ca aproape toate alimentele si bauturile care contin carbohidrati fermentabili, sunt o sursa de hrana pentru bacterii, care pun in libertate acizi, implicati in procesul carios. Fibrele sunt o combinatie complexa formate din molecule de glucoza. Ele se gasesc in paine, cartofi, orez sau alte alimente care au la baza grne. Procesul de digestie pentru toate fibrele care au trecut prin procesul de gatire, incepe la nivelul cavitatii bucale. Amilaza - o enzima care se gaseste in saliva - incepe prin a rupe in mai multe parti zaharurile simple, punand in libertate glucoza. Restul moleculei este rupta in zaharuri simple la nivelul intestinului subtire. Desi produsele lactate contin predominant lactoza, mai contin si proteine, calciu si fosfor care neutralizeaza aciditatea.

Tipul Carbohidratilor Glucoza

Alimentul Prajituri Fructe Miere Bauturi Legume Fructe Miere Bauturi Legume (si

(ex.

struguri) racoritoare sucurile lor)

Fructoza

racoritoare

Lactoza (glucoza galactoza) Zaharoza (fructoza glucoza)

Lapte + Inghetata Budinca cu lapte Biscuiti + Cereale Prajituri Dulciuri Fructe (ex. Fructe Bauturi Legume (ex. morcovi)

mere) uscate racoritoare

Fibre gatite

Biscuiti Paine cereale Paste Cartofi Orez

Cakes fainoase

BAZA ALIMENTATIEI SANATOASE In vest, baza dietei, s-a modificat radical in ultimii cativa ani. Cresterea numarului femeilor care muncesc in afara gospodariei proprii a dus la schimbarea notiunii de "masa de familie", fiind mult mai actual termenul de "confort", adica prepararea mancarii intr-un mod mult mai facil si mai rapid. Multe dintre mese sunt servite in afara casei. In general oamenii mananca mai frecvent si termenul de "gustare" este tot mai frecvent intalnit. Exista o parere unanim acceptata printre specialisti ca, consumul frecvent de carbohidrati, prin alimente si bauturi contribuie la dezvoltarea cariilor. Experimentul clasic, pentru oameni, prin care s-a examinat rolul frecventei meselor in aparitia cariilor, a fost testul Vipehlom. Acest studiu a fost efectuat in Suedia in anul 1954, si el nu ar putea fi repetat astazi din motive etice. Pacientii au fost hraniti cu zaharuri, in diferite forme, la masa si intre mese. S-a observat ca in cazurile in care zaharul era mancat mai frecvent intre mese, numarul proceselor carioase aparute a fost mai mare decat in cazurile in care zaharul era mancat doar la mese. Cu cat alimentele si bauturile sunt consumate mai frecvent cu atat creste riscul de aparitie a proceselor carioase. Este destul de greu de apreciat cat de des

este bine sa mancam pe zi, atata timp cat sunt implicati foarte multi factori; timpul cat alimentele si bauturile stau in cavitatea bucala este aproape egal cu timpul dintre mese. Date actuale arata ca este bine a nu manca mai mult de 6 ori pe zi, atitudine asociata cu folosirea de paste de dinti fluorurate.

RETENTIA ALIMENTELOR IN CAVITATEA BUCALA Viteza cu care un aliment sau o bautura strabate cavitatea bucala a fost asociata cu potentialul cariogen: o perioada mai mare de pasaj la nivelul cavitatii bucale este asociata cu un potential cariogen mai mare. Testele au aratat, contrar parerilor existente, ca alimentele lipicioase, cum ar fi caramelele si prajiturile, tind sa paraseasca cavitatea bucala mai repede decat alte alimente, care nu sunt in general considerate lipicioase, cum ar fi painea sau stafidele. Caracteristica de lipicios este diferita in cavitatea bucala fata de senzatia tactila. Bacteriile din placa dentara au nevoie de o cantitate minuscula de carbohidrati pentru a produce acizi. Tabelul prezentat, arata cum ca stafidele, biscuitii sau chiar painea alba, care stau in cavitatea bucala in cantitate suficient de mare pentru a produce acizi, pentru un timp egal sau chiar mai mare decat ciocolata cu lapte sau caramelele, devin mai lipicioase decat acestea. Aceasta din cauza ca ciocolata sau caramelele contin zaharuri solubile si sunt mai repede indepartate de saliva decat alte alimente, cum ar fi painea, care nu este usor indepartata de saliva si in felul acesta adera pentru o perioada mai lunga de dinti. Deasemenea, multe dulciuri sunt percepute ca fiind lipicioase, desi ele nu au un potential mai mare de a genera procesul carios decat alte alimente percepute ca fiind mai putin lipicioase. Mai mult decat atat, studii prin care s-a masurat pH-ul placii dentare bacteriene au aratat ca bauturile care dau senzatia ca parasesc repede cavitatea bucala, mentin un nivel al pH-ului, asemanator cu al multor alimente solide, pentru o perioada indelungata de timp, asta din cauza faptului ca doar o cantitate mica de

carbohidrati (mai mica de 0,5%) este necesara pentru a declansa reactia. Odata declansata aceasta reactie, ea va avea o evolutie rapida.

Perceptia consumului de alimente lipicioase comparata cu retentia reala : Greutatea uscata (mg) a retentionate de particulelor Timpul dupa masticatie 1 Min. 5 Nins. 16 7 26 15 0 59 37 0,3 4 61 100 6 90 9 67 2 62 48 0,3 24 0 0 0,2 22 13 0 44 1 24 0 21 11 0 6 0 0 1 1 0,1 0 9

Aliment

Rata consum 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Caramele Jelly Beans Chocolate-caramel-peanut bars Chocolate-caramel bars Hot fudge sundae Peanut butter crackers Smochine uscate Baton cu lapte si ciocolata Stafide Granola bars Creme sandwich cookies Creme-filled sponge cake Oatmeal cookies Plain doughnut Sugared cereal flakes Paine alba Potatoe chips Salted crackers Banane Puffed oat cereal Mere

FACTORII CARIOSTATICI Unele alimente contin o serie de elemente care ajuta la protejarea dinti in fata cariilor. Acesti componenti cariostatici actioneaza in moduri diferite. De exemplu pot actiona ca un sistem tampon neutralizand pH-ul placii bacteriene,

ajuta la procesul de remineralizare, ori au o actiune inhibitorie asupra bacteriilor din placa dentara. Cacao din ciocolata este un element cariostatic care inhiba bacteriile orale. Alte alimente care contin diferite componente cariostatice sunt: branza (cazeina - o proteina), cerealele si laptele (proteine, calciu si fosfor). Existenta proprietatilor cariostatice ale componentilor ciocolatei arata complexitatea relatiei dintre alimente si carii. ROLUL SALIVEI Saliva are un rol esential in protectia contra cariilor. Desi mecanismul sau de actiune nu este complet elucidat, este evident ca constituentii salivari mentin si influenteaza reparatia smaltului dentar, intarzie cresterea si inmultirea bacteriilor si ajuta la eliminarea resturilor alimentare. O descoperire importanta facuta in ultimii ani a fost aceea ca, departe de a fi o structura inactiva in cavitatea bucala, smaltul de la suprafata dintilor sufera un proces continuu de dizolvare (demineralizare) si de reformare (remineralizare). Mineralele din saliva au un rol important in acest proces. In contact cu dintii saliva elibereaza doua minerale (fosfor si calciu). Acestea iau parte la un proces de reparatie a smaltului (remineralizare). Remineralizarea poate chiar sa indeparteze petele albe cretoase de la nivelul dintilor, care sunt semne ale unei carii incipiente. In plus, saliva contine o serie de substante care actioneaza ca sisteme tampon. Aceste sisteme neutralizeaza aciditatea produsa de bacterii, reducand nivelul aciditatii de la nivelul intregii cavitati bucale si in special de la nivelul suprafetelor dentare. Un alt rol major pe care il joaca saliva este acela de a indeparta resturile alimentare. Fluxul secretiei salivare, care variaza de la o persoana la alta, influenteaza timpul cat alimentele si acizii stau in contact cu suprafetele dentare. Aceasta, in schimb, va influenta procesele de mineralizare si demineralizare. Unii oameni sufera de un flux salivar mai scazut decat in mod normal - xerostomia - ca rezultat al unui afectiuni, al unei terapii medicamentoase sau al unei radioterapii. Acestea adesea cresc nivelul cariilor. Fluxul salivar este crescut de masticatie; alimentele difera intre ele in ceea ce priveste capacitatea de a stimula fluxul salivar.

Toata lumea "sufera" de uscaciunea cavitatii bucale in timpul somnului. In acest timp rata de curatire ("clearance") a cavitatii bucale este foarte scazuta. De aceea este foarte importanta spalarea dintilor inainte de culcare si evitarea ingestiei alimentare dupa aceasta. DIETA SI CARIILE Am vazut ca toate alimentele si bauturile contin carbohidrati care sunt folositi de placa dentara bacteriana pentru a produce acizi, implicati apoi in aparitia si evolutia procesului carios. In continuare vom lua in considerare rolul pe care il are in practica procesul carios. Contrar unei conceptii des intalnite, astazi se stie ca nu exista nici o corelatie, sau cel mult una mica, intre zaharul consumat si nivelul cariilor. Studii efectuate in cateva tari au aratat ca nu s-a inregistrat un declin semnificativ al cariilor odata cu schimbarea semnificativa a dietei, desi zaharurile raman un factor de risc major pentru persoanele susceptibile la carie. In Suedia, intre anii 1960 si 1985 consumul total de zaharuri si dulciuri a ramas relativ constant. Consumul de zaharuri - include alimente si bauturi foarte frecvent folosite. Incidenta cariei dentare la copii sub 7 anii a scazut cu 1,6% intre anii 1960 si 1973, iar intre anii 1973 si 1985 numarul persoanelor cu carii, avand varste cuprinse intre 7 si 16 ani, a scazut cu 23,1%. In Norvegia situatia este asemanatoare. Intre anii 1970 si 1984 consumul de zaharuri a ramas constant in timp ce consumul de dulciuri si bauturi a crescut. In ciuda acestei situatii, incidenta cariei dentare a scazut sub limita impusa de catre OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), datorita introducerii in practica curenta a pastelor de dinti fluorurate, incepand cu 1971.Aceste rezultate contrazic asteptarile conform carora cresterea consumului de zaharuri avea sa duca la o crestere a incidentei cariei dentare. In Marea Britanie, studii efectuate pe copii de varsta scolara, au scos la iveala o incidenta de doar 2%. De asemenea, in SUA, cercetarile au aratat ca in prezenta pastelor de dinti fluorurate, ingestia de zaharuri, si de alimente in general, a avut un impact relativ minor in ce priveste incidenta cariei dentare. Studii mai vechi, arata ca de fapt exista o legatura intre dieta si numarul cariilor. Totusi este important de retinut faptul ca aceste studii au fost efectuate inainte ca pastele de

dinti pe baza de fluoruri sa fie larg raspandite. Astazi, asa cum am vazut deja, in masura in care raspandirea pastelor de dinti fluorurate este foarte mare, dieta este mai putin importanta in ce priveste incidenta cariilor dentare. Multi oameni cred inca, ca acest consum de dulciuri le creste riscul de aparitie a cariilor dentare. Multe din criticile aduse consumului de dulciuri sunt datorate mai degraba frecventei consumului acestora. Totusi, la o privire mai atenta asupra consumului de dulciuri, aceste critici sunt nefondate. De exemplu, in Marea Britanie un studiu in ce priveste media consumului de dulciuri a aratat ca alimentele si bauturile sunt consumate in medie de 6,5 ori pe zi. CONCLUZII In toate domeniile stiintei este intotdeauna cate ceva nou de invatat: cariologia nu face exceptie de la aceasta regula. In ultimii ani s-au aflat multe lucruri noi care au ajutat oamenii de stiinta sa lupte impotriva acestei afectiuni dentare. Caria este o afectiune multifactoriala, care necesita existenta unui teren susceptibil, existenta bacteriilor, hrana pentru acestea si timp pentru ca procesul carios sa apara. Inlaturarea unuia dintre acesti factori va duce la disparitia procesului carios. Rolul carbohidratilor in etiologia cariei dentare nu este inca bine lamurit. Este unanim acceptata ideea ca toate alimentele contin carbohidrati care pot fermenta si au potentialul de a influenta evolutia procesului carios. De exemplu, in 1989 intr-o conferinta europeana s-a adoptat aceasta pozitie si la aceeasi concluzie a ajuns si Federatia Dentara Internationala. Desi rolul alimentatiei in etiologia cariei dentare s-a aratat a fi mic, totusi acesta nu este nesemnificativ. Persoanele care consuma frecvent carbohidrati au un risc crescut de a face carii, si deci este necesar sa si modifice dieta si/sau sa manifeste o mai mare atentie fata de sanatatea lor orala. Oricum, pentru marea majoritate a oamenilor, factorul dieta este un factor relativ redus in comparatie cu importanta acordata igienei bucale, prin folosirea produsilor fluorurati. Imbinarea unei diete preferate si a unei sanatati orale bune, este posibila daca se respecta cateva reguli simple: - spalarea dintilor de cel putin doua ori pe zi cu o pasta de dinti cu fluoruri. limitarea meselor la maxim 6/zi - o dieta echilibrata

BIBLIOGRAFIE 1. Adrian Sorin - Tratamentul minim invaziv al cariei dentare, Editura Princeps Edit, Iasi, 2002 2. Lacatusu Stefan - Caria dentara: Problemele remineralizarii Editura Junimea, Iasi 3. Internet - www.medicalXXL.com