1.

PRESCRIWI TEHNICE
,,Normativ privind proiectarea, executarea ~i intrefinerea construcfiilor pentru case de copii", indicativ NP009-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 5/N din 22 ianuarie 1997 .................................................................... 3 ,.Normativ privind proiectarea, executarea ~i intretinerea construc!iilor pentru $coli si licee", indicativ NP010-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 5 / N din 22 ianuarie 1997 ............................................................. 95 ,,Normativ privind proiectarea, executarea si intretinerea constructiilor pentru gradinite de copii", indicativ NP0ll-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.5 / N din 22 ianuarie 1497 ................................................... 197

Editat de:
Institutul Naiional de Cercetare - Dezvoltare i'n Construcfii si Economia Construcfiilor

Bucuregti - 90s. Pantelimon nr. 266 Telefon 25522.50 I 176 - redactie 2.55.1020 116 - difuzire

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervale INCERC Bucuregti. Nu estr pennisa reproducerea integrals sau pqialS R materialelor din Buletinul Constmctiilor firll consim!bdntul scris al INCERC.

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJMTI TERITORIULUI

ORDIN Nr. 5m1 din: 22.01.1997
Avlnd in vedere: - Avizele Consiliului Tehnico - Stiintific nr. 341196; 342196; 343196, - In temeiul H.C;. nr. 456 I 1994 privind organizarea si funcfionarea , Ministerului Lucrkilor Publice $ Amenaj&ii Teritoriului, - In conformitate cu Hotkkea Parlamentului nr. 12 I 1996 si a Decretului nr. 591 I 1996, - Ministrul Lucr&lor Publice si Amenajirii Teritoriului emite urmfitoml

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI

Direc~ia coordonare cercetare stiinfifica si reglernentiri tehnice pentru construcfii
d

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA REALIZAREA SI EXPLOATAREA CON~TRUCTIILOR PENTRU CASE DE COPII"

9

INDICATIV NP009-97 Elaborat de. PRINCER S.A. (Proiectare perltni i n v i p m h t si cercetare)

Art. 1 - Se aprobfi: ,,Normativ privind proiectarea, executarea si fntretinerea constructiilor Indicativ NP009-97, pentru case de copii" ,,Nonnativ privind poriectarea, executarea $i intretinerea construc\iilor Indicativ NP010-97, pentru scoli si licee" ,,Normativ privind proiectarea, executarea si intretinerea construc~iilor pentru grfidinite ae copii" Indicitiv NP011-97. Art. 2 - ReglementiWe de la art. 1 intra in v i g o m la data p u b l i c ~ iin Buletinul Construcfiilor. Art. 3 - Directia Programe de Cercetare si R e g l e m e n t ~ Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Director general: Arh. Petre Swoboda Responsahil lucrare: Arh. Petre Swoboda Elaboratori: Dr. Ing. George Zarojanu Prof. Dr. Ing. Radu Petrovici Ing. Constantin Buzdugan Ing. Marcela Coliu Ing. Gheorghe Negoescu Arh. Anca Drughean Arh. Constantin Popescu
Coordonar de: DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STIINTIFICA TEIIMCE PENTRU CONSTRUWI

$1

REGLEMENTARI

Director: Responsabil tern&:

Ing. Octavian Mgnoiu Arh. Doroteia Cocheci

MINSTRU

NICO1,AE NOICA

A vizar de: CONSILIUL TEHNICO-STIINTIFIC AL MINISTERULUI LUCR&ILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUI cu avizui nr. 34111996

(EN PRlVlND PHOIEC1'AREA, REALIZAREA $I

EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR PENTRU CASE DE COPII

Indicatlv: NPOO9.97

1
5

1.1 1.1.1

Domeniul de aplicare.
Prezentul normativ cuprinde totalitatea instruc@unilor, regulilor, indrumMlor tehnice cu caracter obligatoriu si recomandkilor optionale, pentru proiectarea, verificarea proiectelor, executia si exploatarea construcfiilor pentru case de copii, conform prevederilor din Legea fnvifh2ntului 8411995, din Legea 1011995 privind calitatea in constructii, din Legea 12511996 pentm modificarea si completarea Legii 5011991 privind autorizarea executarii construcfiilor si din Hotiirirea nr. 5111996 privind unele ni5suri pentru imbunatatirea activiti%[ii prevenire si stingere a incendiilor. de

1.1.2. Prevederile prezentului nomativ se refera la casele de copii ce se

executi din fonduri de stat sau din fonduri private si se vor aplica in mod corespunzitor si la lucririle de reparapi, consolid&ri,extinderc sau de amenaj&riin clsdiri existente destinate caselor de copii.

1.I .3. Normativul stabileste cerinfele de calitate, corespunziitoare cliidirilor

pentru case de copii, ce trebuie proiectate, realizate si mentinute, la cel putin aceiasi pararnetri, pe intreaga duratii de existents a constructiei.
Elaborar de:
PRNCER S A (Proiectare penbu invii!&mint si cercetiue) BUCURESTI
Apmbat de:

MINISTERUL ISJCRARILOR PUBLICE S1 AMENAJAR~I TERlTORIULUI cu ordinul nr. 5IN dm 22.01 1997

1.2.

Condifiile de utilizare.

2.

1.2.1. Prevederile ilormatiwlui pentru proiectarea, realizarea si exploatarea caselor de copii corespund legilor, hotkkilor, si standardelor de stat privind organizarea, tehnologiile si calitatea construc\iilor din Romania. 1.2.2. fn proiectarea si executia caselor de copii se vor respecta cerinple de r calitate ale constructiilor stabilite de Legea n . 1011995, si anume: rezistenta si stabilitatea; siguranfa in exploatare; siguranta la foc; igiena, sanitatea oamenilo;, refacerea.si protecfia mediului; izolatia termici, hidrofugi si economia de energie; protectia impotnva zgomotului. 1.2.3.
--

CADRUL NORMATIV PRIVIND REALIZAREA 91 EXPLOATAREA.

,

PROIECTAREA,
5

2.1.
2.1.1.

Planificarea, programarea, fmanfarea.

Planificarea, programarea pelltru realizare si finantarea costului noilor case de copii de stat sau a reparatiilor, consolid5rilor, extinderilor sau amenajhilor la clldirile caselor de copii existente, se efectueazg pe baza Legii Anantelor Publlce.

2.1.2.

Programarea realizkii de noi case de copii are la baza .,Nota de fundamentare a necesititii, oportunititii si capacititii" pentru fiecare obiectiv.

Cerintele de calitate ale constructiilor destinate caselor de copii se refera atat la amplasament cfit si la clidiri cu functiunile lor componente.

1.2.4. Termenii specifici activitatii din casele de copii folositi in prezentul normativ au definitia si inplesul prezentat in Anexa Nr. I. 1.2.5. Pentru cazurile in care tema de proiectare nu se poate lncadra in anumite prevederi ale prezentului normativ, investitorul sau proiectantul se vor adresa Ministerului fnv~fiimlntului, prezentand fundamentarea strict&a noilor propuneri in vederea obtinerii avizului.

2.1.2.1. Nota de fundamentare privind necesitatea, oportunitatea si capacitatea va cuprinde numfuul copiilor indreptititi la ocrotirea din partea statului, situatia bazei materiale a caselor de copii in judepl in care se propune construirea unei noi case de copii, cu mentionarea sthii fizice a clidirilor, existenfa sau lipsa func{iunilor mentionate tn prezentul normativ, ocuparea locurilor si orice alte elemente care s i fundarnenteze necesitatea si oportunitatea de realizare a unei noi case de copii. 2.1.2.1.1 .in situa@ain care noua casi de copii va cuprinde copii din dou&sau mai multe judefe, elementele de fundamentare se vor referi la acele judete. 2.1.2.2. Datele necesare pentru fundamentarea necesitltii si oportunitgtii mentionate la punctele 2.1.2.1. si 2.1.2.1 .I. vor fi prezentate de ciltre inspectoratele scolare judetene respective, sau a1 municipiului Bucurevti .

13.
1.3.1.

Utilizatorii.
Utilizatorii caselor de copii, realizate conform prezentului normativ, sunt efectivele de copii, personalul educativ, personalul administrativ si de serviciu care participi $i organizeazi viata zilnici a copiilor ocrotiti de stat.

2.1.2.3. Capacitatea noilor case de copii se expriml fn numiZr de locuri qi se determinil prin diferenfa intre n u m b 1 copiilor indreptiltiti la ocrotirea din partea statului $i n u r n h l de locuri in casele de copii existente. Pentru unitatea nou propusl se vor avea in vedere prevederile de la punctele 2.1.3. si 2.3.1. 2.1.3. fn vederea reducerii riscului seismic se recornandi ca, in zonele seismice de calcul A si B, capacitatea caselor de copii s l fie stabilita la limita inferioarl a valorilor mentionate la art. 2.3.1.

publice, vor respecta legile si dispozitiile in vigoare la data intocmirii, referitoare la obiectivele noi de investifii,de a m e n a j s , de extinderi, reparatji qi consolidiri. 2.4.2. fn anexele N. 111 se prezintfi legile, hotWrile de guvern si ordinele in vigoare la data elaborlrii prezentului nomativ referitoare la problemele prevkute la punctele 2.4.1. .

25.
2.2. 2.2.1.

Estim6rile suprafetelor construite desf6surate si ale suprafetelor de teren Referinte. Estimarea prealabil'l a suprafetelor construite, desfisurate se bazeazl pe capacitatea deteminata conform punctelor 2.1.2.1 ., 2.1.2.1 .I ., 2.1.2.2. $i 2.1.2.3.

2.5.1.

Exploatarea. ~ e s ~ e c t a rinstructiunilor, regulilor si normelor de exploatare. ea

2.2.2.

Pentru estim&ile necesarului de construit se poate avea in vedere o arie utill de 32 - 43 mpfloc $i o arie construith, desflsuratil de 5372mplloc; indicii sunt invers propor\ionali cu capacitatea. Terenul necesar unei case de copii va qvea o suprafatide 100 - 150 mp / loc; indicii sunt invers proporfionali cu capacitatea.

2.5 .l. 1. Conducerea casei de copii, personalul educativ si personalul de ingrijire, vor f i instruiti $i sunt obligafi s l respecte urmltoarele norme de exploatare: - instructiunile si regulile stabilite pentru proiectare;

- norme de prevenire $i stingere a incendiilor;

2.2.3.

norme de igienl si slnltate pentru copii si personal, referitoare la activitatea zilnicl, la pregltirea $i servirea rnesei, la spllatul mfelor, la curltenia interioarl si exterioari;

2.3. 2.3.1

Tema program schema logic6 a relatiilor func$ionale. Elaborarea proiectelor pentru case de copii va avea la bazh tema program prin care se stabilevte capacitatea, functiunile necesare desfh$uririi procesului de invatamlnt prescolar, mobilierul si principalele dot&i.
Confinutul temei program, schemele logice funcfionale si gabaritele minime sunt prezentate in anexele N. XI si V la VIII.

- norme de utilizare a instalaGilor de apg rece si caldl, a instalafiilor de incllzire, a instalafiilor de gaze si a instalafiilor electrice.
-

2.5.1.2. Copii vor fi instruiti asupra acestor norme de ekploatare iar conducerea casei de copii va urmM respectarea stricta de catre acestia a tuturor acestor nonne. 2.5.1.3. Once defectiune constatatl la instalafii. in special la instalafiile de gaze si la instalariile electrice, va fi anun\ata imediat serviciilor de specialitate ale furnizonlor $i inspectoratului scolar si se vor lua masuri de intenicere a accesului copiilor ~i restului personalului in zonele cu defecfiuni. 9

2.3.2.

2.4.
2.4.1. 8

Elaborarea documentatiilor tehnico-economice. Modul de elaborare, ob!inerea avizelor prealabile necesare, aprobarea documentatiilor, adjudecarea executiei pe baza licitatiei

2.5.2.

Obligatia urmiririi comportluii in timp a constructiei. construcfiilor se face pe toati durata de existenti a acestora si cuprinde ansamblul de activititi privind examinarea direct2 sau investigarea cu mijloace de observare ~i maurare specifice,in scopul mentinerii cerin!elor de calitate. Programul de urmiirire in timp a comportatii cladirii se refer&la doua capitole majore ~i revine conducerii casei de copii.

-. .

Schimbiri in gradul de protectie si confort:

2.5.2.1. Conform Legii 1011995, urmluirea comportiirii in exploatare a

- etanseitatea izolatiilor fonice sau hidrofuge; - umezirea peretilor, infiltratii de ap&,lithefieri ale pimlntului dupi
cutremure;

aparitia condensului, ciupercilor, mucegaiului. Defecte si degradiiri cu implicapi asupra functionalititii obiectelor de constmctie:

infundarea scurgerilor la burlane, jgheaburi, canale, etc. Defecte si degradiiri in structura de rezistenti: fisuri, cripaturi; coroziunea elementelor metalice: putrezirea elementelor de lemn. Masuri de siguranta durabilitafii. materialele de folosinta curents, perefii portanfi din zidiirie de c&r5niid& inlocuitori, piatra, panouri de beton armat, cu stmctura (schelet) de beton m a t sau metal si plansee din beton m a t , au durata de serviciu 100 ani.

2.5.2.7. Urmirirea tasirilor constmctiei. fn confonnitate cu STAS 2745 / 1990, verificluile topografice se vor efectua dupii unnXtoml program: In perioada de executie:
'

- flanibajul unor elemente comprimate;

- la cota 0.00; - la incheierea fiecami nivel; - la darea in exploatare;

2.5.3.

in perioada de exploatare: la o luna in primii doi ani; la trei luni in continuare, daca raza tasiirii este mai mare de 0 3 mm, in primii doi ani, sau semestrial clnd rata tasirii este mai mica de 0 5 mm.

2.5.3.1. Cladirile caselor de copii ce se proiecteazi si se executi din

2.5.2.3. Urmiirirea comportirii in timp a constmcfiei. Schimbiri in pozitia obiectelor de constmctie in raport cu mediul de implantare a1 acestora: - deplasiiri onzontale, verticale sau inclinkri; 2.5.3.2. Cl5dirile caselor de copii existente, cu pereti portanti din zidatie de ckimida, lnlocuitori, piatra ~i plansee din lemn cu durata de serviciu de 70 ani. 2.5.3.3. Clidirile caselor de copii existente, cu pereti portanti din lemn sau schelet din lemn, au durata serviciu 40 ani. 11

desprinderi de trotuare, de socluri, aparitia de rosturi, cr5piituri etc.

Schimbiiri irin forma obiectelor de constmctie: - deformatii vizibile verticale, orizontale sau rotiri.. 10

2.5.3.4. Cheltuielile pentm functionare, intretinere si reparatii, sunt direct propor@onale cu principals exigenp economici, durata, in care clidirile de case de copii trebuie si-si prtstreze calitrt!ile proiectate pentru a corespunde scopului, denumitrt durata de sewiciu. 2.5.3.5. Conducerea casei de copii are obligatia srt planifice, s i programeze $i srt solicite asigurarea finant5rii pentm lucr&ile de Tntretinere, de reparatii curente, de reparatii capitale si consolidrtri pentru mentinerea calititilor constructiilor pe durata normati de sewiciu.

3.1.4.

Amplasamentul trebuie s i aibi asigurate retelele edilitare de alimentare cu api si canalizare, de gaze si energie electrici, precum si surse de alimentare cu energie termici pentm Tncilzire ~i prepararea apei calde de consum. Ori de c5te o n e posibil se recomandi ca sursele necesare s i se asigure in cooperare cu alfi consumatori din vecinitate.

3.1.4.1. fn situatia in care. retelele edilitare nu existi total sau parfial se vor prevedea solutii locale de asigurare cu utilitifi: closet si f k t l n i cu respectarea conditiilor igienice de amplasare. Pentru Fncglzire solupile trebuie s i respecte normele de prevenire si stingere a incendiilor. 3.1.5.

3. 3.1. 3.1.1.

CONDITILE PRIVIND AMPLASAREA Dispunerea in cadrul localiti$ii (integrare i n sit). Amplasarea caselor de copii $i a amenajirilor aferente acestora, se va face in cadrul localitrt!ilor de preferat urbane, in zonele linigtite ale cartierelor de locuinte, lipsite de nocivititi si c l t mai bogat plantate.

; Amplasarea casei de copii 1 marginea localitifilor se va putea face numai cu conditia asigurkii unor mijloace de transport proprii pentru circulatia copiilor la grgdinitrt, ~ c o a lprimarrt si gimnaziu. . i
Conditiile de amplasament. Amplasarea casei de copii se va prevedea in conformitate cu regulamentul de urbanism. M k m e a Genului necesar va fi in funcfie de capacitatea casei de copii conform prevederilor de la punctul2.2.3.

3.2. 3.2.1

3.1.2.

Casa de copii va fi astfel ampla3atrt incdt s i se afle ia o distant5 de m a . 500 m de o grrtdinitrt si la o distant%de max. 1000 m de o $cod% primari si gimnazidg. 3.2.2.

3.1.2.1. Se recomandrt ca amplasamentul s%fie astfel ales, incgt copii care frecventeazi grrtdinita, scoali primari sau gimnaziul s i nu fie nevoiti srt traverseze artere de circulatie major5 pentm a ajunge la aceste unitifi de invrttAm2nt. 3.1.3. Casa de copii va fi amplasati astfel inclt s i fie posibilB o legituri directi cu mijoace de transport in comun, crttre o zonrt centralrt, chiar
$i crttre un ora? mai mare cu dotbi sociale $i culturale (policlinic5, activitrtfi culturale, activititi sportive).

3.2.2.1. Terenul de amplasament va fi organizat in patru zone si anume: - zona ocupati de clgdiri, - zona cu@i de joaci de reguli seminati cu iarbi si va cuprinde wna pentru copiii mici si separat zona generali; - zona terenurilor si instalatiilor sportive; - zona verde care cuprinde subzonele de parc, submna de pomi aleile de actes. fructiferi, de legume si flori. incl~isiv 3.2.3. Gradul de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone inentionate la punctul 3.2.2.1.
12

3.2.4.

Se recornand2 ca regimul de inailfimea fiecZuei cladiri ce alc5tuieste ansamblul casei de copii s i se limiteze la parter si un etaj.

33. Conditii spetifice zonei. 3.3.1. Zona seismici.

3.3.1.1. La proiectarea clidirilor pentru case de copii se va tine seama de conditiile impuse de zonarea seismic&a teritonului Romlniei, atlt in ceea ce priveste teritoriul din punct de vedere a1 valorilor coeficientului Ks, clt si zonarea teritoriului din punct de vedere a1 perioadelor de colt Tc, asiguriind relafii corespunzatoare intre coeficientp (Ks, Tc) si gradele de intensitate seismic3 pe scara MSK. fn cazul construc$ilor pentru case de copii d a t e in localitati la limita dintre zone se vor lua in considerare conditiile cele mai defavorabile. 3.3.2. Zona climatica. La proiectarea cl2dirilor pentru case de copii, se vor Ida in considerare intensitiltile actiunilor climatice normate, in functie de amplasament (localitate), pentry actiunea vlntului, pendru actiunea zipezii, pentru aciiunea variatiei de temperaturi exterioara. Valorile parametrilor climatici vor fi utilizate diferentiat pentru instalatiile de incilzire si penm instalaiiile ventilatie ~i conditionare a aerului (specifice perioadelor de iarn5 si vari). 3.3.3. Natura terenului de fundare.

3.25.

Distantele intre clidirile casei de copii si distantele fata de alte clsdiri existente in afara incintei (terenului) casei de copii vor respecta urmatoarele conditii: - s i nu se umbreasci reciproc fat5 de razele soarelui; - sB nu se influenteze reciproc din punct de vedere acustic, respectlnd ceriniele acustice; . - sa respecte condifiile prevazute de normele de prevenire ~i stingerea incendiilor.

3.2.5.1. Din punct de vedere a1 protectiei antiseismice distanfele Entre clidirile caselor de copii si alte clidiri existente in afara incintei, sau in intenowl acesteia, se stabilesc dup5 cum urmeaz5: a) Daci clidirea existenta a fost proiectat5 si executati f k a misuri antiseismice (inainte de anul 1963), distanta minimi va fi de 1>He (iniltimea la cornisi a cladirii existente). b) Daca clildirea existenta a fost proiectati si executati cu misurj antiseismice (dupi anul 1963), distanta minima va fi cea p r e v t u t i fn normativul P-100 Dentru latimea rosturilor antiseismice: aceasta prevedere se aplica ~i pentru construc!iile existente proiectate f?lra misuri antiseismice dar la care s-au efectuat lucr&ri de reducere a riscului seismic (consolidare). 3.2.6. Pentru amplasarea lesnicioasil a celor patru zone prevszute la punctul 3.2.1.1., se recomanda ca forma in plan a terenului s i fie un poligon regulat (pitrat, dreptunghi): Frptul stradal trebuie sii penniti un acces lesnicios cu poart5 pentru autovehicole si intrare pietonali. Se recomand5 retragerea cu minimum 25 m de la aliniamentul strizii. Orientarea. Forma terenului trebuie s i permit2 ca fatadele lungi ale cladirilor s i fie pe directia nord - sud, astfel ca orientarea s i fie est-vest.

3.2.7.

Amplasarea constructiilor pentru case de copii la baza taluzelor se va cu face dupa asigu~area ziduri de sprijin. Amplasarea caselor de copii la baza taluzelor asigurate cu ziduri de sprijin se poate face numai in urmitoarele conditii: - stabilitatea zidului de sprijin este asigurati in mod corespunzitor (inclusiv pentru ac!iunea seismici cu coeficientul de importanfaa = 12); - pe taluz nu exist5 construcfii sau materiale care pot csdea peste clsdirea de la baza taluzului. Constructiile caselor de cop11 vor fi amplasate de regulit pe terenuri orizontale sau cu pante plna la 10%. Alegerea amplasamentului cu irante mai mari se va face numai pe baza unei justificiri

3.2.8.

tehnico-economice iar proiectele vor contine masuri speciale sau solutii speciale in functie de configuraiia terenului pentru evitarea unor l u c r c suplimentare. Se va evita arnplasarea caselor de copii pe marginea supenoar5 a taluzelor, maluri, riipe sau alte terenuri neconsolidate care prezintl pericol de lunecare sau surpare. fn cazul in care considerente de ordin urbanistic, economic, etc., impun folosirea unor astfel de amplasamente, se vor lua masuri complexe pentru stabilizarea taluzelor. Se va evita amplasarea constmc!iilor pe terenuri formate din umpluturi recente, neconsolidate, fn zonele de intensitate seismic5 DE-F, utilizarea unor astfel de amplasamente este admisa numai cu conditia realizllrii unui sistem de fundare indirect (piloti, coloane, puturi) care traverseaza lntreg stratul de umpluturi. Constructiile caselo; de copii nu vor fi amplasate pe terenuri despre care exist5 informatii c5 PU suferit crapaturi sau deplasati importante la cutremure sau inundatii antenoare. Proprieta\ile terenului de fundare se vor stabili pe baza de probe geologice tehnice in conformitate cu STAS 1242. . Caracteristicile fizico-mecanice ale pftmiinturilor se stabilesc conform STAS 1243. Valorile normale si valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenurilor de fundare se stabilesc conform STAS 330012. 3.3.4. Stabilirea clasei de important5. Cladirile pentru case de copii vor fi incadrate fn cclasa de importanp conform ,,Metodologiei de stabilire a categoriei de important5 a constructiilor aprobata cu ordinul MLPAT nr. 31/N/02.10.'95. Riscurile exterioare de distrugere sau avariere. Clidirile pentm case de copii nu vor fi amplasate in vecinatatea construc~iilorsau cl5diriJor a c a o r avariere ca Urmare a unor
-

..~

calamitZiti naturale (cutremur, inundatii, etc.,) sau a unor accidente tehnice poate produce degajlri de substante toxice sau explozii. Distantele minime fat5 de aceste obiective se vor stabili piin GglementG u functie de specificul sursei de risc si de specificul i n amplasamentului.
,

3.3.6. ' Puritatea aerului exterior.

3.3.6.1. Aeml exterior nu trebuie s i contin5 substaqe toxice sau mirosuri poluante care s i afecteze sinitatea sau confortul copfilor si i personalului . .' fn caz contrar se vor lua mlsuri de limitare ri resurseldr de noxe, sau - se introduc mgsuri depurificare a aerului. Concentraiiile maxilne adnlisibile de substanie chimice si pulberi, din atmosfera zonei, trebuie s5 se incadreze in limitele nonnelor sanitare specifice centrelor populate, conform prevederilor Ordinului ~inisterului SZinBtB!ii nr. 623173.
,

3.3.7.

Nivelul de zgomot exterior. Nivelul de zgdrnot e,xterior clbdirii (definit conform STAS 6161/1) nu va depasi la limita amplasamentului, valoarea de 50dB(A) (respectiv Cz 45). stabilita prin STAS 100091881pentru zone d e ~ locuit. In caz contrar se vor lua mzsuri suplimentare de pr6tec!ie la zgomot a interiorului casei, sau de reducere a cauzei de zgomot. ,
~

4.

CERINTE DE CALITATE ALE CONSTRUCTIILOR.

5

4.1. Rezistenia si stabilitatea. 4.1.1 : Generalitgfi.

,

3.3.5.
.

Cliidirile caselor de copii vor fi concepute si realizate astfel uinc2t sa satisfacX ckrin~a de rezistentl si stabilitate i n confornitate c u prevederile Legii privind calitatea in constn~ctiinr. 1'0/1995. Prin 17

'

16

aceasta se intelege ca actiunile susceptibile a se exercita asupra cl5dirii fn timpul executiei si exploatirii nu vor avea ca efect producerea vreunuia dintre urmitoarele eveniinente. a) pribuvirea totali sau parfiall a clidirii; b) deformarea unor elemente la valori peste limit% c) avarierea unor pi@ ale c15dirii sau a instalafiilor man ale elementelor portante sau a unor.evenimente accidentale de prbpor!ii fati de efectul luat in calcul la proiectare. Sgnnificatia termenilor utilizati 4n definirea ceriniei de rezistenfa ~i stabilitate este data in ariexa.nr. IV. Cerinta de rezistenta si stabilitate se refer5 la comportarea elementelor componente ale cladirii in timpul e x p l o a t ~ ifunctie de , condi!iile din zon5 si anume: terenul de fundare; infrastructura (fundatii directe, fundafii indirecte, iiduri de sprijin); suprastructura (elemente : subansambluri structurale verticale si i orizontale); elemente-nestructurale de inchidere; elemente nestructurale de compartimentare; instalatii diverse aferente clidirii; echipamente electro-mecanice aferente clidirii. Nivelurile de performant5 sunt previizute la-punctul 4.1.5 ., T timpul n unei durate de exploatare ralionali din punct de vedere economic. Principiile si metodele pentru verificarea satisfacerii 'cerintei de ,,Rezistenti si Stabilitate" . Asigurarea satisfacerii cerintei d e ,,rezisten!a si stabilitate" se face in general, pe baza conceptului de ,,stare limit8". Starea limita se defineste F conformitate cu STAS 10100/0: n a) starea limiti ultim5 (referitoare la ~eifo~nantele privind stabilitatea, rezistenra mecanicii si ductilitatea); b) starea limiti de exploatare nornlali (referitoare la perfomantele privind rigiditatea structurii). 18
I

Factorii care intervin pentru asigurarea cerintei de rezistenti si stabilitate pe baza conceptului de stki limit5 sunt: influentele exercitate de agentii mecanici in procesul de exploatare; influeqele mediului natural; propnet%!ilematerialelor; proprietiitile terenului de fundare; geometria structurii in ansamblu $i a elementelor de constructie; metodele de calcul. Satisfaderea cerin!ei de rezistenti si stabilitate in sensul prezentului capitol se realizeaz5 pe baza unui complex unitar de misuri dupa cum unneazi:

a) la stabilirea arnplasamentului, prin: a l ) limitarea capacit~fii+cl5dirilor pentru casele de copii situate in zonele seismice A si B, conform mkimii rezultate din calcul; a2) amplasarea constructiilor caselor de copii la distante dB siguranti fati de construc{iilecare contin surse de mare risc, C conformitate cu n prevederile art. 3.3. b) in proiectare, ptin: bl) alegerea unor amplasamente favorabile in conformitate cu art. 3.2. si 3.3. din prezentul normativ; b2) conceperea a constructiilor astfel fnclt s5 se obtini o comportare favorabili a acestora precum si a pirtilor componente: b3) prevederea unor detalii constructive verificate in practica; b4) utilizarea unor materiale si produse de construciie cu proprietiii si performante certificate; Solutiile constructive si materialele ,,netraditionalen noi vor fi utilizate numai dupi obfinerea unor agremente spec~ale cu mentionarea posibilititii folosirii lor pentru construcfiile de invatimlnt; C) in executie, prin: c l ) punerea in opera a materialelor, elementelor si subansamblurilor cu proprietilfile si performankle prevbute in proiect;

4.1.2.

c2) utirizarea unor tehnologii de executie corespundtoare; c3) respectarea in santier a detaliilor din proiectul clidirii si din proiectul tehnologic; d) in-exploatare, prin: d l ) adoptarea misurilor nteesare pentru a pistra nediminuati capacitatea de rezistenti a. clidirii prin efectuarea lucririlor de Tntrefineresi de reparatii curente necesare; d2) urmairea in timp a Gt5rii clidirii si realizarea; in caz de necesitate a lucr5~lorderemediere.
,

fn zpnele de intensitate seiSmici A, B, C, D la asigurarea satisfaceni cerintei de rezistenti si stabilitate conhibuie si unele misuri specifice cum sunt:

a) inckcare distribuitl pe o bands de l2time 0,8 m in lungul balustrade; 4.0 KNlmp b) inckcare distribuit5 pe toata suprafata balcondui 2.0 KNlmp poduri: 0.75 KNlmp a) necirculabile b) circulabile - in inclperi 1-.5KNlmp - in spapi de acces 3.0 KNImp - acoperisuri si acoperisuri in terasl necirculabili cu pant5 a) > 1 : 20 0.5 KNImp b)<l:20 0;75 KNlmp Valoiile normate se -refer5 la fnc?irc&rile utile curente si reprezinti. valori maxime in condiiii normaIe.de exploalare. Valorile normate nu pn seama de:

- asigurarea mobilierului impotriva deplasirii silsau r5stumirii; - $tocmirea unui plan de misurispecifice in caz decutremur;

desfi~urarea organizzti a'activitafii de pregitire si educare a copiilor privind comportarea in caz de cutremur (evitarea panicii. primul ajutor, etc.);
:

- efectele dinamice produse in timpul exploatkrii - incilrcihile concentrate datorate unor obiecre grele (sobe, etc).
Observatii.

4.1.3.

Agentii mecanici. Clasificarea si gruparea actiunilor agentilor mecanici pentru calculul cl5dirilor caselor de copii se face, conform STAS 10101lOA. Evaluarea incircinlor permanente se face confonn STAS 1010111. Definirea inciircirilor datotit2 procesului de exploatare se face conform STAS 1010112. .

a f n c ~ c i r i l epe acoperisuri si acoperisuri terasi necirculabile inlocuiesc inc5rcarea din zlpadl nuniai daci sunt mai defavorabile dec2t aceasta. b. fnckckile de pe acoperisuri teras5in panti sunt raporlate la proiecti8 orizontall a suprafetei acoperisului. c. Conditiile T care pdurile si. acoperisurile sunt considerate n necirculabile sunt date' in STAS 1010112~1.
,

4.1.3.1. Valorile normate ale Pnc5rclrilor utile distribuite pe planseele clsdirilor caselor de copii sunt stabilite prin STAS 1010112A dupi cum urmeazi: -' i n c i ~ e r i 1.5 KNImp - spatii de acces (coridoare, vestibului, sciri. podest) 3.0 KNImp

4.1.3.2. fncilrckrile date pe peretii de compartimentare nep~rtanti, greutite cu de cel m u l t 3 KNlm se iau in considerare ca inckcliri "niforme distribuitepe planseu dupi cum urmeaz5:
,

- balcoane $i logii cea mai defavorabili dintre ipotezele:

- pereti cu greutate p l n l la 1.5 KNIm 0.5 KNImp; - pereti cu greutate intre 1.5-3.0 .KNlri~ 1.0 KNImp;
21

Pentru peretii cu greutiti mai mari, incircfuile se vor determina conform datelor reale (ca intensitate si pozitie). 4.1.3.3. Acoperisurile, terasele, planseele, scfuile, balcoanele se verific2 suplimentar la o inckrcare concentrati vertical.5 aplicati pe elemente, T pozitia cea mai defavorabils si in absenta altor inclrc&i verticale n utile sau din vdnt. inc&rcarea concentiata, conSiderat5 aplicati pe o suprafati de 10x10cm se stabileste dupi cum' urmeaz5: - plangee si schi 1.5 KN; - acoperisuri, terase, balcoane 1.0 KN; - acoperiyri pe care se circulti numai pe podine 0.5 KN. 4.1.3.4. Peretii de compartimentare neportanti vor fi verificati la cea mai defavorabila dintre ipotezele de inchare: a) inckcare orizontal5. linead si uniform& distribuitti de 0.5 KN aplicat5 la o in5lfime de 0.9 m de la cota pardoselei; b) greutatea unor obiecte sanitare suspendate (forfi vertical%) 1.0 KN; > c) greutatea mobilierului suspendat (biblioteca) forta vertical5 > 2.0 '. KNImp de suprafafa - vertical2 de perete. 4.1 3.5. Valorile normate ale incgperilor utile verticale qi brizontale pe balustrade si parape$ la clildirile caselor de copii se iau conform STAS 10101/2A1 dup5 cum urmeazk

4.1 3.7. Valorile.coeficientu1ui de inckcare (n) si cele ale fractiunii de lung5 durata (nd) se stqbilesc conform STAS 10101/OA tab. 15 dupl cum urmeaz5: a) inciircttri uniform distribuite pe plansee: - inc&chi normate 2.0 5 KNlmp n= 1.4; 119.4; - inciirciri normate intre 2.0 + 5.0 KN/mp n= 1.3; nd=0.4. b) inc&rc&i distribuite in lungul unei linii la balustrade, parape$, pereti despwitori, etc. orientate pe direcGa verticall sau onzontalfi n= 1.2 nd=O. Observapi a. Coeficientul inckchii (n) se folosegte pentru gruphile de inckcare fundamentale in cazul verifickrilot l a , starea limit5 u l t i i i de rezistents gi de stabilitate.
b. Coeficientul fractiunii de lung5 duratti a incat.chilor temporare variabile (nd)se folosegte dup5 cum urmeaza:

in grup&ile de incircare fundamentale: pentru verificare la starea limiti a exploathii normale sub efectul fractiunii de lung&durat5 a inc5rchilor. in gruphile de incikciri speciale:

- pentru verificarea la sthile limiti ultime de rezistenta yi de stabilitate; - pentru verificarea la starea limit5 a exploat&ii normale:

in incapen, la poduri circulabile si la terase circulabile 0.5 KNlm; la balcoane, coridoare, schi ~i podeste 1.0 KN/m.

>

in cazul actiuni seismice in once alte cazuri precizate prin tema de proeictare.

c. Coeficientii ,,n" si ,,nd" nu includ efectele dinarnice eventuale. 4.1.4. Geometria structurii in ansamblu gi a elementelor de constructie. Parametrii geometrici ai structurii in ansamblu $i ai elementelor de constructie se vor incadra in sistemul de toleranfe stabilit prin STAS 8600, pentru clasele de precizie si valorile tolerantelor, in functie de dimensiunile respective.
,

fnc$erile de rnai sus servesc pentm calculul elementelor balustradei aplicate pe mdna curenti4 a acestora. sau parapetului ~i se cons~deri Actiunea-vertical5 nu se va considera simultan cu cea orizontali. 4.1.3.6. Reducerea incilrc5turilor utile pe elementele portante orizontale principale, pe elementele structurale verticale ti pe fundatiile acestora se stabileste conform prevederilor STAS 10101/2Al cap. 6.

23

Elementele nestructurale de constructie care trebuie s i satisfacl cerinta de rezistenti ~i stabilitate se vor incadra in sistelnele de tolerante previzute prin reglementirile corespunz,itoare. Elementele de structuri si nestructurale, netraditionale se vor incadra fn sistemul de tolerante previzut in agrementele tehnice respective. Pentru elementele de constructie din beton armat,? beton precompriinat, otel si zidirie precum si pentru terenul de fundare, metodele de calcul sunt bazate pe conceptul de stare limiti.' Plincipiile de bazi ale metodelor de calcul sunt date in: pentru beton armat si beton precomprimat; STAS 1010710 . STAS 1010810 pentru otel; pentru zidkie; ~. STAS '10 104 STAS 856 pentru lemnj pentru terenul de fundare. STAS 330011 Penw calculul clidirilor cu pireti swcturali in afara principiilor generale incluse !IJstandardele mentionate la 4.1.4. se va fine seama si de prevedenle urniitoarelor reglementiri tehnice:

P7 Normativ privind proiectarea,si executarea construc\iilor fundate pe terenuri sensibile la umezire; P70 Instructiuni tehnice pentni proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri cu umflituri si contractii mari. Pentru cisele de copii in care se amenajeazi la subsol adaposturi de apirare civil2 se va tine seama ~i de reglementarea: PI02 - Norme tehnice --privirid~.proiectarea si executarea adiposturilor de apkiraie civil%,in subsolurile clidirilor noi. Pentru ..calculul seismic a1 clidirilor caselor de copii metodele prev2zute in normativul P100- 92 art. 2.3. vor fi utilizate dupa cum urmeazk a) penttu tpate didirile este obligatorie aplicarea metodei de proiectare' Yurenti (metoda A); b) pentru clidirile repetabile cu structura din beton -at sau zidkie precim gi pentru cladirile care nu respect%in totkitate prevederile refentoare la alcfituirea de ansamblu din normaZivu1 P160-92 cap 4 se recomandi folosirea metodei de proiectare bazata pe considerarea proprietii~lor deformare nelineari a structurii (metoda B).' de
,
'

P2

Normativ privind alcituirea, calculpl si executarea structurilor din ziarie;

P85 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu structura din diafragme de beton. Pentru calculul fundatiilor. directe se vor respecta prevederile normativului: Noqativ privind proeictarea si executarea luc&rilor de PI0 fundatii directe la constructii. Pentru calculul fundatiilor indirecte se va tine seama de reglementarile tehnice specifice tipului de fundare ales (piloti, coloane, barete, etc).

Determinarea incfirckilor seismice pentru elemehtele de construcfie care hu fac parte din structura de rezistenii se va face conform. prevederilor Normativului P100- 92 cap 5.5. Proiectarea antiseismici a instalatiilor $i echipamentdor din cisere de copii se va face cu respectarea principiilor generale din Normativul P100- 92 cap 10. 4.1.5. Criteriile, parametrii si nivelurile de performanta corespunzatoare cerintei de rezistenti gi stabilitate. Pentru clidirile caselor- de copii verificarea satisfacerii cerinfei de rezisienti si stabilitate se face cu criteriile si parametiii de performanflfolosifipentru toate clgdirile civile si industriale, precum ' ~CU criteriile specifice di_nprezenta reglementare. i 25
.
~

calculul construcfiilor amplasate pe terenuri dificile de fundare se va tine sdama ~i de prevedenle umGtomlor r e g l e m e n t ~ tehnice:
pen^

-'

:
i

'

24

!
~~ ~

-Nivelurile de performanfa asociate satisfacerii cerinfei de rezistenfa si stabilitate sunt cele corespunzatoare construc!iilor din clasa de importanfa 11-111 conform STAS 1010010 Anexa A. ~ i v e l u lde performanta seismici a1 cladirilor caseldr de copii se ' stabifeste prin incadrai-ea in clasa de important&11-111F conformitate n cu Normativul P100- 92 art 5.3.3 si tab 5.1 (coeficientul de importanfa a = 1,2) si a ,,Metodologiei de stabilire a categoriei de importanti a consirucfiilor", Ordin MLPAT nr. 31P4lO2.10.95.
'

b)

CU

legituri care s i permit5 deplasliri relative libere in raport cu

smctura: c) solidarizate cu structura, dar dimensionare astfel inckt fisurile'

. .

produse de miscarea seismic5 s i fie limitate. Elementele nestructu'rale exterioare (copertine, calcane, timpane, co$uri de fum, elemente decorative, parapeti atice, etc.,).in relatie cu spatiul public (strada) sau cu spafiile din interiorul incinrei (spatiul de recreafie, de sport) vor .fi ancorate de structura de rezistenF $i dimensionate, inclusiv prinderile, pentru Tnc&rcgrile seismice conventionale definite la art. 4.1.4. majorate 6 ~ 5 0 % pentru zonele seismice de calcul E ~i F. Sub acfiunea acestor i n c & r c ~ , elementele nestructurale exterioare trebuie si-si men@naintegritatea fizici astfel incit priri cMere parpala sau total%,s2 nu provoace pierderi de vie$ . omene~tisau ranirea persoanelor +i sa nu Impiedice evacuarea cladirii sau accesul echipelor de inte~entie.
, i

'

.- Pentru pere(ii interiori nest~ucturali stabilesc urmatoarele criterii gi se

nivele de performanta: a) deformafiilenormale pe planul peretelui sub i n c ~ c ~de e l exploatare prevazut'e la 4.1.4. b s i ce nu trebuie sa depaseasci 5 W. b) deformaiia instantanee normala pe planul peretelui, ink-u% punct situat in- centrul unui element de perete, datorita rezem&i unei persoane nu trebuie sa depa~easc5 mm. 5 c) deformatia remanenta provocata de inc&rc?irile de exploatare prevazute la 4.1.4. a nu trebuie sh fie mai m q e de 10% din deformatia instantanee normala pe planul peretelui. Acceleiatia verticals (a In m/s3 a vibrapilor ph!ilor componente ale clidirii se limiteaza, in funcpe de frecventa (0 dupa cum urmeaza: \ a = 10"' - 10.'; f=1-4Hz f=4-8Hz a = 5x10'; f=8-100Hz a=6,25xfx-10";.

I
I,

I
i

Aceleasi prevederi se aplica $i elementelor adhugate pe fatade (firme,' placi comemorative, antene de Latelit, etc..). . . Comportarea la ac[iunea seismicd a elementelor de consmcpe care nu fac parte din structura de si pentru care nu se urmbeyte pastrarea integritatii dupi cutremur, are ca obiect principal asigurarea ancorlirii elementelor respective de structurg de kzisten!i p e n m menonerea stabilitqii.

1'

rezistent'

4.1.6.

Reguli de proiectare Specifice.

I
I

4.1.6.2. Reguli de projectare penW instalaiii $i echipamente. h d r a r e a E categorii seismice a sistemeloi de instalatii Si n echi~amente cladirile caselor de copii se face, in conformitate cu din tabelul.

4.1.6.1. Reguli de proiectare pentru ebnente nesuucmrale.

.

Proiectaea antiseismic2 a elementelor de cornpartimentare si de inchidere se va face, dupa caz, in una din ~rnlatoarele ipoteze:
>

a) ca facsnd parte integranta din sistemul structural;

SISTEME Nr Denumire Clidire categorie seismici

INSTALATIE /
Denumire 4 Anemostate Agregate

ECHIPAMENT categoria seismic2

0
1

3 A

5
B R

Legiturile (ancorajele) instalafiilor silsau echipamentelor cu elementele de constxuctie din care sunt fixate vor fi astfel proiectate incdt s i nu constituie puncte slabe. Legiturile (ancorajele) trebuie s i reziste in eventualele situatii speciale de solicitare care pot apare in timpul cutremurelor sau chiar in timpul exploatMi nomale.

Sisteme de case de co~ii ventilare

- deplasarea relativi a reazemelor;

- risturnarea, alunecarea si/sau risucirea instalatiilor si echipamentelor;

fn acest caz se recornand adoptarea unor detalii verificate (;i acceptate) in practici.

2 Sisteme de case de copii bucL&i

1
3 Sisteme de case de copii iluminat Sisteme de case de alimentare copii cu apL rece si caldi A

Congelatoare Spilitoare vase AmestecLtoare alim. ~ a z a n preparare e Frigidere Iluminat de sigur. LLmpi flu~rescen te Lampi incandescente Retele de transport ap5 recelcaldi Pompe Rezervoare Boilere verticale Rezerv. de dedurizare (

B B B
A

Valorile fortelor de calcul pentru prinderile si elementele de sustinere ale instalatiilor ~i echipamentelor clidirilor caselor de copii situate in zonele seismice de calcul A, B, C, D vor fi cu 25% mai mari declt cele previzute in Nomativul PlOO Proiectarea pnnderilor si a elementelor de susfinere instala!iilor si echipamentelor pentm clidirile caselor de copii se va face sub coordonarea inginemlui reqonsabil cu proiectarea structurii. Pentru instala!iile si echipamentele ale clror elemente de prindere $1 sau sustinere se livreaii de catre fumizor. acestea vor fi insotite de documentelejustificative privind rezistenb seismici a ansamblului instalatii / prinderi. .',

B B

-1

B B
C

4.1.6.3. Regulile specifice pehtru mobilier. Amplasarea si fixarea mobiliemlui prevazut prin prezentul Nomativ in asa fel incdt prin cidere, lunecare sau rsstyrnare acesta s i nu provoace pierderi de viefi omenesti, rinirea persoanelor sau s i blocheze evacuarea din clidire. Misurile constructive penbu asigurarea stabilititii mobiliemlui in cazul unui cutremur sever vor fi previzute explicif in proiectele caselor de copii. Aceste misuri se vor aplica ~i in cazul clsdirilor existente cu oiazia l u c r ~ l de~ o repara+ curentel,

Punctele termice, centralele termice, posturile de transformare ~i statiile de pompare ce deservesc clLdirile caselor de copii vor fi amplasad de regul5, grupat in cladire independents. Atunci cdnd se amplaseazi in clidire instalatiile a ciror avariere in caz de cutremur poate provoca incendii, explozii, scurgeri de abur sau de apL fierbinte nu vor fi montate sub sau adiacent zonei inciperilor in care se afli in mod obi~nuit copiii, si in zona cailor 101 de evacuare.

4:l.T.

Reglementkde tehnice conexe. Principii generale de verificare a sigurantei STAS 10 10010 constructiilor. STAS 10101/OA' Actiuni in construcfii. Clasificarea 8i gruparea ac$unilor p e n w constn~ctii civile ~i industriale. Actiuni in. constructii. Pnckc3ri datorate procesului de exploatare. Actiuni in construcpi. f n c a c ~ t&nologice din exploatarea pentru construcfii ciyile,: industriale si agrozootehnice. 'Ac!iuni in consuuctii. f n c k c date de vgnt. ~
'

Teren de fufidare. Principiile generale de cercetare. Teren de fundare. Clasificarea ;i identificarea pBmlnturilor Teren de fundare. Pn'ncipiile generale de calcul. Teren de fundare., Calculul terenului de fundare in cazul fund&rii directe. Constructii civile, industriale agrozootehnice. ~istem' folerante. de si
'

STAS 1010112 STAS 1010112A1

STAS 10101120
STAS lOlOll2~l

~ o r m a c vprivind alc&tl~irea,calculul ti executarea structurilor din dd&ie.

I

Actiuni in construcfii. fncfucfiri date de z5pad5.

.

P7

Normativ privind proiectarea ~i executarea construc!iiIor fundate pe pim3nturi sensibile la umezire. Normativ privind proiectarea ~i executarea lucr&rilor de fundaFii directe la constructii. Instructiuni tehnice pentru pfoiectarea si executarea construcfiilor fundate pe phunlnturi cu umflatud ~i contractii mari. Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu structura din diafragme de beton. Normativ privind proiectarea antiseismic6 a constructiilor de' locuinte, social-culturale, agrozootehnice gi indhstriale.

STAS 10101/23 STAS 10101/23A

Acfiuni i n construciii. fncircsri date de temperatura extenoar%. Actiuni ins'construc\ii. fncfircliri date de temperatura extenoar5 in consuuc!ii civile si industriale. Construcfii civile si industriale. Calcul~l$ alc%tuirea structurale elementelor de beton, beron m a t si beton precomprimat. ,)

STAS 10107/0
A

STAS 10 107/1,2,3,4 Cons tructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat. STAS 1010810,1,2 STAS 10104 STAS 1010911 STAS 856 30
'

Constructii civile, industriale si .... agricole. Constructii din otel constr"ctii d zidarie Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor. Lucr&i din zidkie. Calculul si alc5tuirea elementelor. Constructii de lemn. Prescriptii pentru proiectare.

P102

Norme tehnice privind proiectarea si executarea adfiposturilor de apkare civil5 fn subsolurjle clXdirilor noi.

I
I

Not5 Editiilc (anii) de referin!& pentru normative se v6r lua conform cu ,,Lists reglementikilor tehnice in constmctii sau cu aplicare ?n constructii" in vigoare la data uh1izM1 normativelor.

4.2. 4.2.1.

Siguranta i n exploatare.

in functionarea caselor de copii se va respecta normativul privind proiectarea cladirilor civile~ din punct de vedere a1 cerintei de (iguranfi E eiploatare indicativ CE 1-95 care se referi la masuri n necesare pentru: - siguranfa circulatiei pedestre; - siguranfa cu privire la instalatii; - sigurania in timpul lucr2rilor de intretinere; - siguranfa la intkziune ~i efractii. . Siguranfa circulatiei pedestre.' CE fn afar5 de masurile previzute de nom~ativul 1-95, pentru case de copii se vor realiza si urn~itoarele:

Balustradele sc'auilor trebuiesc asifel realizate inclt sii nu constituie o sursa potential3 deaccidentare:

- mlna curenti s5. nu poatb fi folositi drept tobogan;

- se va realiza o a doua man5 curents la 60 cm insltime;
.

- barele verticale ale balustradei nu vor avea interspa!ii

10 cm.

mai lnari de

4.2.3

4.2.2.

La iesirea din incinta caselor de copii.se vor monta balustrade de protecue la limita lroturarului, care s i limiteze iesirea brusch in carosabil; protecfie, indiferent de ingltimea denivelirii; Ciile de evacuare a copiilor vor fi dimensionate conform reglementirilor generale, asigurlndu-se latimi de trecere majorate cu 0.50 m.

- Platfonnele de acces in cladire -vor fi previzute cu balusuad3 de

i
\;

a) b) c) d) e) f) g) 4.2.4.

Siguranta cu privire la instalatii. Siguranta cu privire la instalatii presupune asigurarea protectiei utilizatorilor impotriva riscu1ui.de accidentare sku sstrs provocat de agenfi agresanti din instalatii prin:~ electrocutqe; arsuri sau op,?rire; explozie; intoxicare; - / contaminare; contactul cu elelnenfe de instalatii; consecinte altdescirclrilor atmosferice. Siguranfa in timpul lucririlor de intretinere.

,
<

'

Ciile de circujatie si evacuare vor ii luminate si ventilate natural. trei trepte.

- fn zone cu diferenfe de nivel, este interzisi ~revederea mai pufin de a

bguranta in timpul 'lucrarilor de intrepnere piesupune protecfia utilizatorilor in timpul activitatilor de curstire sau reparafii a unor p q i din clidire (ferestre, s c a , pereti: acoperisuri, luknatoare, etc.) pe durata exploatirii acestora. 4.2.5 Siguranta la intmsiune si efracue.
'

'

!
!

'

32

Usile coridoarelor nu trebuie s i fie batante, ele trebuie sa se deschidi in sensul iesirii din clhdire, vor fi dotate cu mecanisme (resorturi) de autoinchidere lent2 si alcituite din panouri pline, cu ochiuri de lumini la partea superioarl protejate cu ram2 metalich. a evita Usile vitrate vor fi prevbute cu geam securizat pentfi posibila accidentare;
~ ~~

I I
I

fn afsri de rnisurile previzute de normativul CE 1-95. pentm case de copii se vor realiza ~i i:m~iitoarele: protectia perimetriali a incintei ua fi asigurati prin garduri fnalte. dublate de garduri vii; ~.

Scara trebuie astfel rezolvati inclt sii asigure un spafiu liber de trecere fBr5 risc de lovire;

I
I

accesul in incinti va fi asigurat cu sisteme speciale de inchidere si lurninate pe timp de noapte; - la capacititi mai man, accesul principal va fi prevazut cu babini poarti, cu post permanent de paz5 P timpul zilei; n
~.

33

.*.

atdt gardul cdt si portile vor f~ prevazute pln2 la h = 70 cnl cu elenlente opace de protectie la intrusiunea animalelor inici.
I

- limitarea pierderilor de vieti si bunuri materiale;

-

I
5

impiedicarea extinderii incendiului la obiectivele invecinatc; prevenirea avariilor la constructiile si instalatiile invecinate. in cazul pribusirii construc!iei;

4.2.6.

Masuri pentru exploatarea in sigurantB a caselor de copii frecventate si de copii cu handicap motor. La proiectarea si func$onarea caselor de copii se va tine cont cle nifisurile previzute de normativul pentru- adaptarea constructiilor de locuit, a constructiilor ~i localurilor publice la cerintele ~ersoanelor handicapate; indicativ C239.
j
i

- protectia serviciilor rnobile.de pompieri care intervin pentru stingerea incendiilor, evacbarea dcupantilor si a bunuelor materiale. .*
Pentru realizarea. acestora, principalele performante se_,asigurA pe intreaga durati de utilizm a construcfiilor, pe baza unor scenarii de
.

j
I

siguranta intocmite pentnl fiecare situatie conc/ret~, avlnd in vcdere:

4.2.7.

Aptitudinea de utilizare.
,

- riscul de izbucnire a incendiilor; - conditiilede siguranfa a utilizatorilor in caz de incendiu:

!
2

Aptitudinea de utilizare se refer& la dimensionarea spatiilor, echiparea .si mobilarea acestora. Dinlensionarea spaiiilor se face dupR unnLtoarele critdi: - 'nurnhl de'utilizatori; - tipul de mobilier si echipamentul utilizat; - modul de aranjare a mobilierului $i echipamentului; - gabaritele conventionale. Tipul spaQilor din casele de copii; n u m b 1 de utilizatori pe ficcarc tip, mobilierul ~i echipamentul necesar, modul de aranjareia acestora ~i gabaritele si dirnensiunile minime sunt prezentate in anexele nr. 1 1 1 +iIX la XVIII. Dotarea cu cazarmament, obiecte de inventar la cantina si spal&torie, aparate si utilaje va fi previzut2 ?n concordan~acu normativele de dotare elaborate de Ministem1 fnv8\hunlntului.

- comportarea la foc a constructiei in ansamblu si a principalelor ei p5qi componente;

-

i
1

caracteristicile specifice ale elementelor si materialelor utilizate;

I
4.3.1

- posibiliti!ile de interventie pentru stingerea incehdiilor,

Riscurile de izbucnire a incendiilor.
-.

4.3 .I . I . fncadrarca fnciperilor ~i a spatiilor din casele de copii in niveluri de

risc. are in vedere activitatea desfisurat5, densitaka sarcinii termice si alcgtuirea constructivi.
.
>

4.3
-

4.3.1.2. fncaperi1e si spafiile caselor de copii se incadreaza in urmstoarele

Siguranta la foc. Cerinta de calitate a constructijlor ,,SIGURAWA LA FOC" impune ca solu{iileadoptate prin project, realizate ~i illentinute in exploatare, P cai de incendiu sP asigure: n

niveluri de F~SC: a riscul obisnuit, cuprinzdnd cea rnai mare parte a spafiilor-destinak copiilor, c u m sun1 cele destinate dom?jtoarelor,.s5lilor d sport, C \ . joaca, sBli polivalente, si altele similare, in care densltatea sarcinii tennice este mai mica de 420 MJ/mp;\
,

- protectia ocupantilor, tinfind seama de virsta, starea lor de sinatate si riscul de incendiu;
I

34

b riscul mediu. cuprinzdnd in principal inclperi si spa!ii tehnice,,cum sunt centralele termice, gospodinile de combustibil, bucitirii, depozite pentru materiale combustibile etc.,in care densitatea sarcinii temice este cuprinsi intre 420 si 840 MJImp; c riscul mare, in care sunt cuprinse inc5peri si spatii cu densitatea sarcinii termice peste 840MJlmp. situafii mai putin fntllnite la astfel de programe functionale. 4.3.1.3. Este interzisl folosirea sau depozitarea lichidelor ori a gazelor combustibile in alte locuri decdt cele special amenajate. in cantititi limitate si fgr5 respectarea mburilor de prevenire stingere specifice. 4.3.2.

4.3.2.1.3.Supravietuirea utilizatorilor - Timpul desupraviefuire in fric&perile si

spatiile destinate copiilor se asiguri in functie de gradul de rezistenta la foc a1 constn~ctiei tipul constructiei, f & l a fi mai mic de: si - 20 minute, E conshctii gradul l-11 de rezistentl la foci. n - ' 15 minute, in construc[ii gradul 111 de siguranti la foc; - 10 minute, in construstii gradul IV-V de sig~~ranta foc. la

.,

4.3.2.1.4.Evacuarea-utllizatorilor Timpul de evacuare a'ut~lizatotilordin constructii, \:a fi miniinurn; - 10 minute, in constructii gradul I-I1 de rezistentli 18 foc; - . 5 minute, in constructii gradul 111 de rezisteng la foc; - 3 minute, ?n constructii'gradul IV-V de rezistenti la foc;
4.3.2.1.5.Localizarea ~i,stingerea - ~ i m p u lde localizare si stingere a incendiilor tste funclie de nivelul de dotare si echipare cu instaIaiii de semnalizare si stingere a consiructiilor, precum si de interventia fwrtelor mobile' aie pompierilor. De regul8, timpul de localizare si &ingere a incendiilor nu trebuie sb dep2~easci de minute. 60 4.3.2.1.6.Propagarea incendiilor la obiecle invecinate - Timpul de piopagare a incendiilor la obiecte invecinateTtrebuie s i fie mai' marede 30 de minute. ,
~~

Conditii de siguranti a utilizatorilor in caz de incendiu

4.3.2.1. Asigurarea conditiilor de siguyantl a utilizitonlor impune stabilirea, , si realizarea unor intervale de limp care s i pennit: corelarea actiunil6r de intervenrie ~i sdvaie, cu dizvoltarea incendiului. Valorile intervalelor de timpsi nivelul performan!elor realizate, au in funcfionale si vdrsta ulilizatorilor. vedere specific~lProg~amelor 4.3.2.1.1.Alarmarea utilizatorilor - Tilnpul de alarmare este functie de modul in care se asiguri perceperea izbucnirii incendiului si realizarea alann5rii utilizatorilor. Atunci clnd se prev8d instalatii automate de semnalizare a incendiilor, intervalul de timp nu tiebuie s i dep5~eascs 30 de secunde. iar in 'cazul neechip%ii cu instalatii automate - prin mBsuri organizatorice - se va asigura supravegherea si actionarea de citre personalul angajat. in maximum 60 de sepnde. r

,,IG

4.3.3.

Comportarea la foc a constructiei.

4.3.2.1 2.Alertarea serviciilor de pompieri - Timpul de alertare a serviciilor de * p o ~ n ~ i e r i fi de maximum 2 minute. Pentru case1e.de copii echipate va cu instalatii automate de semnalizare a incendiului, alertarea se va ~.~ asigura automat, timpul admis fiind de maximum 30 de secunde. . .

4.3.3.1. CondiQile de comportare la foc construcfiei .-In ansamblu si a principalelor ei pkti componente sunt determinate de rezistenfa la foc a acestora. 4.3.3.1.I .Incendierea total5 (flash-over) - Timpul de incendiere totals, va fi de minimum: I - 20 minute, la canstructii gradul1-I1 de reziite65 la foc; ' - 15 minute, la constructii gradul 111 de rezistenti la foc; - 10 minute, la constructii gradul IV-V de rezistenti la foc.
,

,.. ,.

36

. .-

37

4.3.3.1.2.Etm~eitateala aer - Volumul de aer ce intri in interior atunci clnd tamplaria inchidenlor exterioare este in pozitie fnchisi, nu va depisi un schi~nb aer pe orti. de

1
I

Acoperisurile se alcituiesc si realizeazi potrivit conditiilor ~ores~unzitoare graduluj de're~isten~ifoc a constructiei. la

$

4.3.3.1.3.Compartiment~ea antifoc - Ana maximi constmiti la sol, adnlisi

pentm un compartiment de incendiu va fi, in functie de gradul de rezistenti la foc al constmctiilor, de: - 2.500 m2pentru gradul 1-11. indiferent de numiril1 nivelurilor; - 1.800 m2pentru gradul 111, indiferent de numArul nivelurilor; - 1.400 m' pentru gtadul IV, cu un singur nivel si respectiv 1.000 m1 pentru cele cu mai multe nivefuri; - 1O O m2 pentm gradul V cu un singur nivel si respectiv 800 m? O -- pentru cele cu mai multe niveluri 4.3.3.1.4.Limita de rezistenta la foc a elementelor care delimiteaza compartimente antifoc sau separi spatii-ale constmctiei , Compartimentele antifoc se delimiteazi prin pereti antifoc realizafi din materiale incombustibile - clasa Co - avlnd limita de rezistenth la foc cuprinsi intre 3 si 7 ore,.in functie de densitatea sarcinii tennice a compartimentelor de incendiu. Peretii despktitori ai diferitelor spatii functionale au limite de rezistenti la foc si clase de combustibilitate normate, in functie de gradul de rezistenti la foc a1 constructiei, destinatia spafiului respectiv si rolul elementelor de separare, potrivit reglementirilor. Toate inc&perile destinate copiilor vor fi separate de restul constmctiei prin pereti cu limita de rezistenti la foc de minimum 1 or& 4.3.3.1.5.Limita de rezistenth la foc a fatadelor si a acoperisurilor - Perelii - exteriori neportanti trebuie s i indeplineascg urmitoarele conditii minime de combustibilitate si limltg de rezistenti la foc, a1 construc\iei: * Co - 15 minute. in C O I I S ~ N C de ~ ~ ~ gradul I de rezistentk la foc; * C, - 15 min"te, in constmctii de gradul I1 sau 111; * C, - 15 minute, in constmclii de gradul IV; * Ca - far%lirniti de rezistenti la foc, in constructii de gradul V.

i !

4.3,.3.1.6.~ezistentala foc a stmcturilor portante - Structura portanti a constructiei sau a- compaftiinentelor de incendiu trebuie s i TndeplineascB conditiile minime de combustibilitate si limits de rezistenti la foc, corespunzk.toare gradului de rezisten!i a1 constmctiei respective: - -.
ELEMENTUL STRUCTURll
.GRADUL DE REZISTENTA LA FOC AL CONSTRUCTIEI .

1
Stllpi. coloane, pereti nortm{i:
%

11

I11

IV

v
C3 C4

- nivel curent:
- ultimul nivel:
Grinzi, plansee, nervuri,

Co 2h 30' Co lh30'

Co 2h Co lh

Co lh30' Co 45 '

C2 30' C2 30'

- nivel curent: - peste subsol:

lh Co

45 ' Co

45 ' Co

15' c2 C3

4.3.3.13.Siguranta refugiilor - Timpul de siguranth a1 refugiiIor trebuie s i fie . de minimum: - 20 minute, in constmctii de gradul 1-11de rezistenti la foc; - '15 minute, in constructii de gradul 111; - 10 minute, in constmctii de gradul IV-V de rezistenti la foc. 4.3.3.1.8.Detectarea si alarmarea - Echiparea si dotarea cu dispozitive de detectare si alarmare, precum si sistem de anunpre - informare a utilizatorilor in caz de incendiu, se realizeaza in functie de . , capacitatea caselor de copii si tipul constructiei, potrivit reglenlentirilor .

Pentru capacititi rmci, acestea se asigura prin misun organizatonce 4.3.3.1.9.Alerlarea - Pentru anuntarea serviclilor mobile de pompleri in caz de incendiu se asiguri mijloacele corespunzitoare, functie de fiecare situatie concreta, care s i permit&alertarea in timp scurt. prop~gikii usoare a fumului in spa$, 4 3.3 1 10 Propagarea-fumului - L~mitarea fnc5peri, coridoare si scki trebuie asigurata prin realizarea unor elemente aespirtitoare corespunzatoare (pereti, plansee) ~i prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului in caz de incendiu. 43.3.1 Il.Instala$ile de stingere - Prevederea instalatiilor si a slstenlelor de stingere automati a incendiilor se realizeaza in functie de caracteristicile constructiilor si capacitatw acestora, potrivit reglementirilor. 4 3.3 1 12.Siguranta cailor de evacuare - Asigurarea timpului de siguranti si a capacititii ciilor de evacuare se determinil potrivit reglementirilor, in functie de capacitatea maximi simultani si tipul de constructie. - 15 minute, in constructii de gradul 1-11; - 10 minute, in construciii de gradul 111; - 5 minute, in constnYctii de gradul IV-V. Capacitatea ciilor de evacuare va asigura tcecerea numirului de fluxuri de evacuare determinate prin calcul, cu latimi mnime de trecere-destinate copiilor, de 0 9 0 m pentm usi si 1.20 m pentru coridoare si rampe de sciri. 4.3.3.1 13.Accesul autovehiculelor de intenentie - Constructiile caselor de copii vor avea asigurate accese carosabile, corespunzitor dimensionate si alcituite, care s i permiti accesul usor. a1 autovehiculelo~de ~nterventieale pompierilor, cel putin la doui fatade. 40

4.3.3.1.14.Mijloacelede interveniie - Constructiile se echipeazi si doteaza cu mijloace de inkmentie in caz de incendiu conform reglement&iIor, in functie de tipul de construcfie si densitatea sarcinii termice: Pentru interventie se previd, dupa caz, stingitoare, hidranti interion $i exteriori de incendiu, coloane uscate etc., potrivit necesititilor.
. .

43 3 1 15.Accesul personalului de interventie - Pentm accesul personalului serviciilor mobile de pompieri in caz de incendiu se stabilest $i marcheaza corespunzitor traseele pe care acestia le pot utlliza pentm a ajunge usor in diferite pirti ale constmctiei, in funcfie de conformarea acesteia. 4.3.4. Conditiile specifice elementelor vi materialelor.

4.3.4.1. Combustibilitatea elementelor si materialelor de construc!ii Combustibilitatea elementelor de constmctie si a materialelor componente ale elementelor ~i stmcturilor compozite, va corespunde reglementirilor, funcfie de gradul de retistenta asigurat si tipul constmc$ei. in constructiile de gradul 1-11 de rezistenta la foc, principalele elemente constructive trebuie sa fie din clasa Co - cu unele exceptii admitlndu-se si c1- si in mod diferentiat la construciii de gradele 1 1 - V fiind permise clase de combustibilitate C1 la C4. 1 4.3.4.2. Densitatea sarcinii termice - Densitatea sarcinii termice rezulti din materiale si elemente de constmctie, cu exceplia pardoselilor liV si a tbmpl2riii. ttrebuie limitata la 275 MJ/m2, iar densitatea sarctiii -termice totale rezulta din materiale si elemente de constructie, finisaje, mobilier si alte materiale combustibile adipostite, s i nu depil~easc% MJ/m2. 840 4.3.4.3. Propagarea flicihilor - Propagarea flicirilor pe suprafata elementelor ~i a materialelor de constn~ciiecombustibile s i se faca cu vitezi redusi, respectiv mai p u p de 0,45 m in 10 minute. 41

4.3.4.4. Degajarea fumului si gazelor toxlce - Pentru asigurarea conditiilor de siguranti a utilizatorilor in caz de incendh, elementele si materialele de constructie folosite trebuie s5 nu degaje cantititi man de fum si gaze toxice prin ardere. in spatiile accesibile copiilor se va evita folosirea maselor plastice, iar atunci cdnd nu este posibll vor fi luate m5suri de impiedicare a propagkii usoare a acestuia si vor fi prevgzute dispoz~tive evacuare automati a fumului. de 4.3.4.5. Gradul de rezistenti la foc va fi stabilit in functie de combustibilitatea si limita de rezistentii la foc a principalelor elemente de constructie folosite potrivit reglementiirilor: pentru casele de copii se recomandi utilizarea celor de gradul I sau I1 de rezistenti la foc. Pentru constructiile de gradul 111-V de rezistentg la foc trebuie luate misuri corespunzitoare care s i asigure siguranta-acestora in caz de incendiu. 4.3.5. Interventia pentru stingere.

- P 118 - Norme tehnice de proiectare ?i reallzare a constructiilor privind protecfia la actiunea focului. - Norme C58 - Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii. - Normativ I 5 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare. - Normativ I 6 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale. - Normativ I 7 - Nqrmativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tensiunea pfini la 1000 Vc.a. si 1500 V.C.C. - Normativ I 9 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor , ,sanitare. I - Normativ I 13 - Normativ pentru proiectarea rsi executarea lnstalatiilor de incilzire. - Normativ I 18 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de telecomunicatii. - Normativ I 20 - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra trisnetului f constructii. n - STAS 1478 - Constructii civile ~i industriale. Alimentarea interjoarii cu api. Prescriptii fundamentale. - STAS 6168 - Masun de siguranfii cofltra incendiilor. Scki de intementie si salvare. - STAS 6647 - Misuri de siguranfg contra incenkilor. Elemente pentru protectla golurilor. - STAS 6793 - Lucr5ri de zidbie. Cosuri, canale de fum pentru focare - obisnuite la constructii civile. Prescnpol generale. . - STAS 8844 - Misuri de siguranp contra incendiilor. Usi batante pe scirile de evacuare. Prescriptii constructive impotriva trecerii fumului. - STAS 29711,2 - Indicatoare de securitate. Culori si fornle. Conditii , , generale. , - STAS 10903 - Calculul sarcinii termice in constructii.

I
!

i
I

I
I I

4.3.5.1. ! scopul ~ i g u r k i iinterventiei operative de stingere in caz de n incendiu, pentru fiecare caz E parte se vor elabora scenarii de n siguranta ludnd in considerare mijloacele si fortele proprii existente, precum $i ajutortll semiciilor mobile de pompieri existente in zona de amplasare. 4.3.6. Reglementirile tehnice conexe - ONU - 1992 - Culegefe de dispozitii - model pentru reglementh in n construcpi

Legea nr. 1011995 - Legea calititii in constructii

- Decret nr. 29011977 - Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor. - Ordin nr. 38111219 MC din 03.03.1994 - Norme -generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate prin ordin a1 ministerului de interne si a1 ministerului lucririlor publice ?i arnenaj5rii teritoriale.

- STAS 2965 - Sciri interioare E constructii. n

I
1

STAS 3081 - Utilaje de stins incendii. Cutii metalice pentru hidranfi interiori. STAS 4918
-

i
!

Utilaje de stins incendii. Stingitor portativ cu raf si

co2.
- STAS 9752 - Utilaje de stins incendii. Stingfitor cu dioxid de carbon.
4.4. 4.4.1.

13 schimburi pe or2 - incapen de locuit; 2-3 schimburi pe ori - sal5 gimnastici; 3 schimburi pe or5 - camere de studiu; 5 schimburi pe o p - grupuri sanitare. viteza aemlui nedepasind 0,3 mls.
-

1
I

Igiena, silniltatea oamenilor si protectia mediului. Igiena aerului.

4.4.i .l. fn caaml caselor .de copii se vor asigura urmiltoarele cubaje de aer minime: 12 mS/pers.- canere de zi - dormitoare; 6 m3Ipers- camere de studiu. , 4.4.1.2. Se recomandi urmatoarele concentrafii admisibile E aerul n inciperilor, ale noxelor emise in cladirile destinate gridinitelor.

I i i
I.
!

4.4.1.3.2.Ventilarea naturali se va asigura cu ajutorul ferestrelor in urmitoarele condifii: . - cxistenfa unor concentrafii admisibile de substanje nocive (gaze, vapori, praf) ale aerului exterior;

ocuparea sililor conform prevedkrilor din proiect;

- aerisirea sililor (prin deschiderea ferest~elor)n timpul pauzelor. E

'

I
I .
~

4.4.1.3.3.Pentru ventilarea permanenti naturals a camerelor de zi oberlichturile vor avea o arie totali'de 1/50 din aria pardoselii iar unghiul de deschidere vafi spreinterior si in sus. 4.4.1.3.4.SaIa de gimnastici va avea asigurati pos~bilitatea de ventilare naturals organizatti prin ferestre mobile. Ferestiele cuparapete sub 2 m, vor fi previzute pe o singuri laturi (numai latuia de Nord), peretele opus, banda de ferestre va f i situati la partea superioari a inciperii, pentru asigurarea ventil&ii transversa~e. Se recornand&ca aria ferestrelor mobile (deschiderile de ventilare) s5 reprezinte cca. lll0hin aria totali a ferestrelor. Deschiderea ferestrelor se va realiza astfel inclt s i se evite dirijarea curentilor de aer rece asupra ocupantilor.
r 4.4.1.3.5.fn cadruI construcfiilor de case de 'copii, impus de necesitgfi tehnologice. se va adopta ventilarea mecanici general8 a urmZitoarelor spatii: . , . ~. - bucit5ria si anexele de preparare; , - spilitoria de rufe, uscatoria si cilcitoria.
..

- Dioxidul de carbon provenit din respiratie, nu trebuie s5 depiseasci concentrafia de O,OlO%din volum, sau 1 0 0 % ~ ~sau .180g/m3. rn - Monoxidul de carbon provenit din arderi incomplete,sc5~81i gaze de nu trebuie sidepigeasck
, ,

I
I
I

345 mg/m3(300 ppm) tinlp de 5 miilute; 100 mg/m3 (88 ppni) - timp de 15 minute nerepetabil In 24h; 10 mg/ml (10 ppm) -expunere continua. Formaldehida proveniti din materialele de constructii nu trebuie s i depiseasch 120 mg/m' (0.1 ppm). Radonul provenit din materialele de constructii si din-p-ht nu trebuie sa depiseasci concentrafia de 140 Bg/m?n medie pe an.

4.4.1.3. Ventilarea spatiilor.

4.4.13.1 .Toate inchperile destinate copiilor vor fi ventilate natural prin ferestre care trebuie s i asiguie o primedire a aerului de: 44

45-

4.4.1.3.6.Valorile orientative penuu n u m h l de schimburi de aer realizabile prin instalafii de ventilare mecanica generals, in conformitate cu Normativul I 5 si a literaturii de specialitate, sunt urmiloarele: Destinatia inciperii Schimburi de aer (volumelorfi) minimum recomandat

I5

~ o r m a t i vpfivind proiectarea si executarea .instala!iilor de vkntilare

5

MS 1955118 oct. 1955 NORME DE IGIENA privind unititile pentru MO Nr. 59 bisl1996 ocrotirea, educarea si instmirea copiilor si .1 Linenlor. .

STAS 664811

Sp5lhtorii mecanice STAS 664812

~nsialatii ventilare si climatizare. Calculul de aporturilor de caldurfi din exterior. Prescriptii fundamentale. Instalafii de ventilare- si Parametrii climatici exteriori. climatizare.

- sala masini spalat - salfi masini cilcat

15-25
\

10-15
-~

STAS 9660 STAS 10750 R 11573

Valorile din tabelul de mai sus se vor folosi numai pentru estimari in fazele initiale de proiectare. 4.4.1.3.7.Instalatjile de ventilare mecanicfi ale butitiriilor si sp5latoriilor se vor conforma unnitoarelor principii generale:

Instalatii -de' ventilare ~i climatizare. Canale de aer. Fonne si dimensiuni. Instalafii de~entilare climatizare. Rame cu si jaluzele reglabile. Tipizare. Itistalatii de ventilare. Ventilarea naturali organizati a cladirilor industriale. ~ r e k c r i ~ t i i de calcul. Norme tehnice d e proiectare si, realizare a constmctiilor privind protectia la acriunea i' focului.

aerul proaspht se introduce in zona curati a iriciperii: - aspirarea degajhrilor nocive se face prin dispozitive locale, care trebuie s i impiedice rhsplndirea nocivititilor in spatiul general a1 incfiperii ventilate, - aeml viciat se evacueazi deasupra acoperisului clidirii;

P 118

4.4.2. Igiena apei.

- teltlperatura aerului introdus trebuie s i conducfi la conditii confortabile in interiorul spafiului ventilat si ka inlRture formarea condensului pe suprafetele reci; - inciperea ventilat5 se mentine in depresiune fat5 de Enciperile invecinate.
4.4.1.4. Reglementhile tehnice conexe. ECEkIBP18 1 ' Commission economique pour 1'Europe Geneve. Recueil CEE de dispositions modeles de reglement de la constructiofi - Bdtiments Residentiels.
>

4.4.2.1. Echiparea caselor de copii cu instalatii si echipamente sanitare se va face conform prevederilor din temh si STAS 1478.. 4 4.2.2. Consumurile zilnice specifice de api rece si cald-5 de 60" C vor fi cele previzute P STAS 1478 diferentiate pe destinatii vi funcuuni: n Nr. crt. Destinatia clidirii Necesar specific llzl pers. Total. apl Din care api caldi

1.

Case de copii

4.4.2.2.1.Conditiile de calitate admise pentru apa potabili distribuits prin instalatiile sanitare (ap8 rece si cald5) sunt cele prevaute in STAS 1342. 4.4.2.3. Evacuarea apelor uzate. Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile ,.Normativului pentru conditiile de desc8rcare a apelor uzate In retelele de canalizare 4 a centrelor populate" indicativ C90-83. 4.4.i.4. ~ e ~ l e m e n t ktehnice conexe. le STAS 1478 Alimentarea cu ap8 la constructij civile si . . industriale. STAS 1342 C 90 Apa potabili. Normativ pentru conditiile de descacare a apelor uzate in retelele de canalizare a cen~elar populate.
I
.I
!

depunerea lor in cutii de gunoi (pubele cu capacitatea de 110 1 conform STAS 8 127). 4.4.3.2. Necesarul de pubele penlru case de copii, este de 5-7 pubele / 100 locuri, in cazul evacuirii gunoaielor la fiecare 2-3 zile. 4.4.3.3. Depozitarea pubelelor se face pe platforme protejate contra precipitatiilor atmosferice, a soarelui si vhtului. 4.4.3.4. Distanta minima dintre platformi si clidiri este de 10 m, iar amplasarea acesteia se va face de reguli la lirnita incintei. 4.4.3.5. Platformele trebuie s2 fie inzestrate cu alimentare cu a p i si canalizare. Pentru spilarea ~i dezinfectarea pubelelor trebuie previzut in cadrul platformei de depazitare o suprafat&de cca. 5 m2. 4.4.4. Etan~eitatea.
b

STAS 1504

Instalafii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armiturilor si accesoriilor lor. Instalatii sanitare. Canalizare interioari. Normativ pentnl proiectarea si executarea instalatiilor sanitare. Norme tehnice de proiectare si reaIizare a constmctiilor privind protectia la actiunea focului.

ij

4.4.4.1. Etan~eitatea aer, gaze si vapori. la 4.4.4.1.1.Rezistenta minimi necesari la permeabilitate la aer Ra ,in a principalelor elemente de construciie, conform STAS 6472i7 are urmitoarele valori: Nr. crt 1 2
-

~TAS 1795

MS 1955/18 oct. 1955 ' NORME DE IGIENA privind unitatile MO Nr. 59bis/1996 pentru ocrotirea, educarca si instmirea copiilor qi tinerilor. 4.4.3. Evacuarea deseurilor solide.

Elementul de construciie Pereti exteriori, acoperisuri f k a pod Plansee de pod si plansee pentm subsol

Ra m n m/s 4 1,o x l o Z xv~Ro,,, 30,8 x 10'Ronec

4.4.3.1. in cadml caselor de copii se va prevedea indepartarea mauuali, zilnica, sau pe m8sura producerii lor, a tuturor gunoaielor menajere $1 48

undc: v = viteza vdntului, conform STAS 1907/1 Ron,,= rezistenp minima necesar5 la transfer termic, conform STAS 6472/3.

4.4.4.1.2.Etanseitatea la vapori a inchiderilor exterioare trebuie s i indeplineasci urmitoarele conditii:

STAS 647214 STAS 647214 STAS 647217 STAS 190711 C 56-85 C 112-86

Calculul termotehnic a1 elementelor de inchidere ale clidirilor. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de ap5. Calculul permeabilititii la aer a elementelor si materialelor de construcfii. Instalafii de inc3lzire. Calculul necesarului de cilduri. Prescripfii de calcul. Normativ pentru verificarea ~i receptia lucrSirilor de construcfii si instalatii aferqte. Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolafiilor din materiale bituminoase la lucrkile de constructii.

- Dimensionarea elementelot de constmcpe (sub aspectul comportkii

la umezire datoriti condens%ii vaporilor de api in interiorul lor) in scopul asigurArii unui regim de umiditate normal a1 elementelor respective, E timpul exploatirii construcfiilor se va face in n confonnitate cu prevederile STAS 647214.

Acumularea progresivi, de la un an la altul, a apei provenite din condensul vaporilor in interioml elementelor de constiuctie, in timpul exploatirii lor, nu este admis5.-

- Umiditatea materialelor de constructii in timpul perioadei reci a

anului, nu trebuie s2 depiseasca valorile maxime admisibile przvizute in tabelul 1 - STAS 647214. 4.4.4.2. Etanseitatea la api. 4.4.4.2.1.Valoarea presiunii exercitate la v2nt la carq se asiguri etanseitatea la api a tlmplkiei exterioare, se recornand5 sii nu fie mai mica de 40 kglm2. 4.4.4.2.2.Etangeitatea hidroizolatiilor acoperisurilor cu @ante pdni la 7% inclusiv, se consideri satisf5citoare. daci dupi inundarea cu api, la care nivel~l acesteia va depisi cu minim 2 cm punclul cel mai ridicat, nu se constati infiltratii de api in interiorul clidirii dup5 72 ore de incercare conform Normativ C 56-85. 4.4..4.2.3.Etanseitatea hidroizolatiei constructiilor subterane se 'consideri satisfEcitoare dac5 dup2 72 ore de la oprirea epuismentului nu se constati infiltrafii de apa in interiorul clidirii. 4.4.4.3. ReglementFuile tehnice conexe. STAS 7109 Termotehnica constmc!iilor. Terminologie 4.4.5. Iluminatul.

4.4.5.1. Iluminatul natural. 4.4.5.1.1.fnciperile caselor de copii trebuie s i aibB asigurati direct lumina naturali. Pot face exceptie inciperile la care se admit si iluminarea indirect2 sau artificial2 ca vestibuluri, holuri, coridoare,depozite, biii, closete. 4.4.5.1.2.fn condiiiile [fuii noastre considerdnd valoarea minim2 a ilurninhii data de bolta cereascii, de 4000 Ix, valorile minime ale ilumnfuii laterale ,,EM precum si a coeficientului de iluminare naturali ,,e': sunt in conformitate cu STAS 6221 urmitoarele:

Categ. de Destina!ia inciperilor muiici

Valoarea iluminfuii laterale E(lxl e(%l

I1
111 IV ,V

1 graficg sculptura 1 Can~erepreghtire lectii ,

ateliere lucru manual Cabinete medicale Camere locuit, sdi de mese bucitgrii spilitorii Gmpuri sanitare, vestiare coridoare, scan Depozitc, centrale tennice, hidrofor

I Ateliere picturi,

I
140

1
80

I
2,o

4.4.5.1.4. fnsorirea caselor de copii, contribuie la satisfacerea cerintelor pnvind iluminatul natural, confortul tennic si conservarea energiei. Pstrunderea radiatiilor solare in inciperi este cpns~deratica benefic2 pentru ocupanfi din considerente de sinatate ~i pslhologice. 4.4.5.1.4.1.fncaperile sunt considerate a fi suficient Tnsorite daci durata de insorire in ziua de referinis, primivara si toamna este de peste doui ore iar unghiul de incidenfa a1 radiatiei directe este peste urm5toarele valori: 6' vertical, 20" orizontal. 4.4.5.1.4.2 Pentru diferitele inciperi ale casei de copii se recomandi urmitoarele orientin: fnciperile N Orientki recornandate NE E S E S SV

60
-

15
1,o

PO
20

0.5

025

4.4.5.1.3.Realizarea condifiilor de iluminare se verifica, in mod aproximativ, pe baza raportului dintre aria ferestrelor inciperilor $i aria pardoselii acestora conform STAS 6221 dup2 cum urmeazi: Nr . crt
0
1

V N V

Destinafia inc5perilor

(2

I
1

1 Ateliere.pictur5, grafici, sculpturi, camere pregitire lectii, lucru manual camere pregitire lectii
Cabinete medicale, buc2tkrii Sili de gimnastici Camere de locuit, slli de mese Grupuri sanitare, vestiare. dusuri Depozite. centrale

Raportul dintre aria ferestrelor si aria pardoselii incsperii 2

- camere de locuit - camere de studiu, ateliere, bucitihii, spililAtorii - sili gimnastica - sill de mese - grupuri sanitare

X X X X X X X

X
X

X X X X X X

X X X

4.4.5.1.5. Posibi\ititile de obturare 4.4.5.1.5.1 fn camerele de dormit se vor prevedea draperii pentru a asigura o protectie P caz de prea multB lumina ~i totodata o protectie contra n zgomotului in timpul odihnei.

15 6

I
(

115.............................. 1/6 116...................... ... 118........................... 118 1/10

4.4.5.1.5.2.fn camera de zi, camera de joac5 sau activitafi linistite se vor prevedea draperii pentru obturare pentru cazul vizion2nlor TV.

'
-

.............................. 11-12

4.4.5.2.

Iluminatul artificial.

1
4.4.5.2.3.l.fn afara prevederilor normativelor si standardelor de slat se vor avea In vedere urmltoarele misuri: - fn dormitoqe, infirmerie ~i camere de izolare se va' prevedea iluminatul general realizat cu limpi incandescente cu distributie indirect&
0

4.4.5.2.1. Nivelurile de iluminare medie pentru iluminatul normal din fnc2perile de utilizare generala precum ~i nivelurile pe c?+iIe de comunicatii din casele de cppii sunt urm2toarele: Nr . Denumirea spaiiului crt 1 Ateliere picturi, grafica sculptura, lucru manual Cabinet medical Camere pregitire lecoi BucatZirii, cilc2torii s2li de mese Sili de gimnastici Camere de locuit -iluminat general 7 8 ScSiri, coridoare Grupun sanitare Centrale termice - iluminat general - la aparate 20 20
.

i
I

Nivel de iluminare Ix plan orizontal0,85-lm de la pardoseala Idem

fn alte inciperi specifice: sili de joacl, de studiu etc. iluminatul general se va realiza cu corpuri de iluminat penku lampi fluorescente cu un grad mare de protectie contra orbirii. Corpurile de iluminat din aceasta categorie vor fi de tip cu gr2tar dispersor sau cu slstem dispersor opac.
fn bucitikie, oficiu, spdiltorie, corpurile de iluminat vor fi de tip

etans pentru Empi fluorescente sau incandescente. fn grupurile sanitare se vor utiliza corpuri de iluminat incandescente de tipaplici cu glob opal.

pe suprafata meselor
plan orizontal 0,85-lm de la pardoseall niv pardoselii plan on;. 0.85-lm de la pardoseala ' la coridoarele la niv. pardoselii, la scki pe trepte la niv pardoselii idem la aparate

4.4.5.3. Reglementkile tehnice conexe. Construcei civile, industriale +i agrozootehnice. STAS 6221 Iluminatul natural a1 fnciiperilor. Prescriptii de calcul. STAS R 11621 I7 Metode de calcul a ilumin&ii medii fn cclidiri. Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consurnatori, cu tensiuni pan2 la 1000 V. Normativ privind proieciarea si executarea protectiei contra tr2snetului la constnlctii. Normativ pentru proiectarea si exccutarea reielelor de cabluri-electrice. Normativ privind alimentarea cu energie eleotricii a consumatorilor industriali $i sirnilari. Noimativ privind folosirea rational2 a energiei electrice la iluminatul artificial $i in u t i l ~ z ~ casnice. 55

30 150

1 20 PE 107

4.4.5.2.2. Factorii de uniformitate a ilumin&ii pentru iluminatul normal sunt cei prevazup la STAS 664613. 4.4.5.2.3. Iluminatul artificial se realizeaza prin instalatii electrice pe baza normativelor si standardelor de stat specifice.

PE 124 PE 136
*

PE 135

118 STAS 234 STAS 2612

1,

Instruciiuni tehnice privind determinarea secliunii economice a conductoarelor in instalatiile electrice de distribufie de 1-110 KV. Normativ pentru proiectarea ~i executarea instalaiiilor interioare de telecomunicatii. Bransamente electrice, conditii generale de proiectare si executare. Protectia impotriva electrocutirilor limite admise. Prize, fise ,si cuple pentru instalatii electrice p l n i la 380V &rent alternativ ~i p l n i la 250V curent continuu si plni la 25A. fntren~~itoare pentru instalatii electrice casnice si similare. Conditii tehnice generale de calitate.

4.5.1 . l . Temperaturile interioare conventionale de calcul ale ae&lui interior, pentru inciperi incilzite in clidirile caselor de copii sunt, in conformitate cu prevederile STAS 190712-91 urm2toarele:

I2 1
1.

Denumirea inciperii

Dormitoare

Temperatura interioari conventional2 de calcul "C 20C

STAS 3184

3. 4. 5. 6. 7.

Bii. dusuri Closete Sili gimnastici, ateliere, grafich, picturi, sculpturi, lucm manual Sili de mese Bucitsrii

24C 18C 20C 18C 15OC

STAS 3185 STAS 61 1511.3 STAS STAS STAS STAS STAS

STAS 4.5. 4.5.1.

Limpi electrice cu incandescenti pentru iluminat general. 664611-2-3 Iluminat artificial. 6865 Conducte cu izolatie de PVC pentm instalafii electrice fixe. 6990 Tuburi pentru ins~alafii electrice din policloruri de vinil, neplastifiati. 1163011 Tuburi pentm instalafii electrice, clasificare si terminologie. Condifii tehnice generale. 1260414 Protectia impotriva electrocut2rilor prin atingere indirect5. Instalafii electrice fixe. Prescripfii generale. 1260413 Idem - Prescripfii de proiectare si executie.

4.5.1.1.1.Temperaturile interioare conventionale de calcul pot fi considerate temperaturi reale ale inc2perilor in condifiile clnd reprezinti media . temperaturilor inregistrate timp de 24h la o distant2 de 2m de peretii exteriori, la 0.75 m deasupra pardoselii, E conformitate cu n prevederile STAS 190712. a 4.5 .i .I .2Diferenta maximi inire temperatura de calcul~convenfionali aerului interior (20C) si temperatura medie ponderati a suprafetei interioare a elementului de constructie: va fi in conformitate cu prevederile STAS 647213brmitoarea: perefi ................................. .4"C acoperisuri .......................... .3"C pardoseli ............................. :2"C

Izolatia termicii, hldrofugi si economia de energie. Casele de copii se Encadreazi in grupi I , clidiri cu necesititi sanitare igienice ridicate, in conformitate cu prevederile STAS 647213: valorile temperaturii si umidititii relative de calcul a aerului interior fiind 20C si respectiv 60%.

: a

57

4.5.1.1.3.Proteciia terrnici minima necesari pe timp friguros, aelementelor de inchidere caracterizati prin rezistenta minima la transfer termic' si realizarea unei temperaturi minime pe sllprafafa elementului, mai mare declt temperatura punctului de roui, se,stabile$te conform STAS 647213, pentm regimul normal de umiditate a1 inciperilor si pentru regimul normal de exploatare in timpul incilzirii, regim precizat de STAS 190711. 4.5.1.2. Clidirile caselor de copii, vor fi prevazute de regula cu instalatii de incilzire centrali. 4.5.1.2.1.Sistemul de incilzire centrali si agenhd p u d t o r de cildurB se vor stabili conform Normativului I 13. 4.5.2. Reglementhile tehnice conexe. STAS 7109 STAS 647213 STAS 647214 STAS 190711 STAS 190712 STAS 179711,3 STAS 179712 STAS 7132 STAS 3417 Termotehnica construciiilor. Terminologie. Calculul termotehnic a1 elementelor de inchidere ale clidirilor. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de api. Instalatii de incalzire . Calculul necesarului de calduri. Instalatii de inc%lzire. Dimensionarea corpurilor de incalzire. Misuri de sigurantii la instalatiile de Pncilzire cu apa, avlnd temperatura p h i la 115C. Covuri si canale de fum pentm instalatii de incalzire centrals. Prescriptii de calcul termotehnic. Instalatii de incillzire. N u m b 1 anual de grade zile.

113 P 118

Normativ pentru proiectarea ~i executarea instalafiilor de incilzire. Norme tehnice de proiectare $i realizare a constructiilor privind protecfia la actiunea focului.

4.6
4.6.1

Protectia irnpotriva zgomotului.

Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior & unitaQle functionale din casele de copii, datorat unor surse de zgomot exterior acestora sunt conform STAS 6156 tab. 1 urmitoarele: Unitatea func\ionali camere de locuit sali studiu (pregatire lectii) cabinet medical sala de festivlthti (polivalenti) sala de mese sala de gimnastici curba ,,Cz" 30 30 30 35 45 45 dB@) 35 35 35 40 50 50

Nr crt. 1 2 3 4 5 6 4.6.2.

Izolarea acustica a unitatilor funcfionale Smpotriva zgomotului provenit din spaQile adiacente se asigura prin elemente de constmctie (pereii, plansee) a chor alcatuire este astfel conceputa incgt sa se realizeze atlt cerintele impuse de structura de rezistenti clt si de condiple de izola& acustica. Valorile admisibile ale indicilor de iiolare la zgomot aerian la (Ea) pi n de impact Ii(Ei) sunt cele previzute T STAS 6156 - tabelul 5.

STAS 4839 58

volumul incfiperilor, se recomandii aplicarea de tratamente fonoabsorbante, in cazul sailor de mese si gimnastick aferente casei de copii. 4.6.5. Reglementiirile tehnice conexe. STAS 195711-4 STAS 6156 Acustica. Terminologie. Acustica in construc!ii. Protectia impotriva zgomotului in construcfii civile si social culturale. Limite admisibile si parametrii de izolare acusticl. STAS 616111 Acustica in constructii. Mfisurarea nivelului de zgomot in constructii mksurare. STAS 10009 4.6.3. Valorile admsibile ale nivelului de zgoinot interior datorat actiunii concomitente a surselor de zgomot si a agregatelor ce functioneazi in interiorul inc5perilor pn1 1 anumite anexe ale casei be copii sunt, et1 conform STAS 6156 tab. 4 urmiitoarele: Acustica h constructii. Acustica urban&.Limite admisibile ale nivelului de zgomot urban. Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului Instruc!iuni tehnice pent^ proiectarea masurilor de izolare fonicl la clidiri civile, social-culturale si tehnico-administrative. central5 termici post transformare buclt5rie C125 55 65 60 70 Normativ privirrd proiectarea si executarea mlsurilor de izolare fonic& si a tratamentelor acustice in cliidiri. civile. Metoda de
$

P 118

P 122

4.6.4.

Valorile admisibile pentru durata de reverberatie din unitlfile functionale ale casei de copii, in domeniul de frecvenl5 de 4MIOHz se determina in functie de volumul inckperii V ~i de 125... tipul acesteia conform STAS 6156. Pentru realizarea duratei de reverberafie nornlate, in functie de

BORDEROULANEXELOR ANEXA I
ANEXA I1 ANEXA I11 ANEXA IV Terminologie specifici. Tema program pentru casele de copii. Elaborarea documentatiei tehnico-economice.

ANEXA ni. I TERMINOLOGIE SPECIFICA A: Amenajarea casei de copii. Ansamblu de l u c r e ce se excuts de regull pe baza unui proiect si care au drept scop transformarea unei clidiri cu alti destinatie initial5 pentru a fi folositi de o casi de copii; amenajarea poate fi executati si la o cl2dire in care functioneaza o casi de copii, pentru imbun2t2[irea conditiilor de confort, pentru a modemiza sau a o prevedea cu functiuni sau instalatii care. initial nu existau. Atelier de lucru manual. TncApere special amenajati,mobilat2 si dotati P n care copiii desf2~oar2 activititi pentru deprinderea e x e c u t ~ unor i lucrari manuale simple: cusut, brodat, Pmpletit, tesut $.a. Atelier de graficii, picturii, sculpturii. fncipere(i) special amenajati(e), mobilati(e) si dotati(e) P care copii desfisoari activititi conforme n cu inclina@ilelor artistice plastice. B: Balustrada sciirii i n casa de copii. Element de constmctie specific s c ~ l o r in casa de copii care trebuie s i Endeplineasci conditii speciale; m8ni curentg la doug nivele, rezistent2 sporiti la impingerea laterali, impiedicarea trecerii printre piesele verticale ale balustradei $i Empiedicarea alunecirii elevilor pe mlna~curent2. Baza materialg a casei de copii.~erenulsi totalitatea clidiriIor, instalatiilor, niobilieklui si mijloacelor de asigurarea a traiului si educatiei care -fat posibila desfisurarea activitatii in casa de copii; se compune din mijloace fixe $i'obiecte de inventar. Baza sportivh a casei de copu. Ansamblu format din sala de educatie fizici si jocuri sportive, terenuri sportive in aer liber, constnlctii auxiliare pentm vestiare, dusuri, closete ?.a. destinate activititii de educaiie fizic2 si sport a copiilor. 63

1 - Termeni utilizati in definirea cerintei de rezistent2 $i stabilitate;

2 - Defini!iile exigenielor de performanti asociate cerintei de rezistenth si stabilitate.

ANEXA V ANEXA V1 ANEXA VII ANEXA VIII ANEXA IX ANEXA X ANEXA XI ANEXA XI1 ANEXA XI11 ANEXA XIV ANEXA xv ANEXA XVI ANEXA XVII

Schema functional5 tipul ,,A" dispersai. Schema functional2 tipul ,,B" grupat. compactat. Schema functional2 tipul ,,C" Schema functional2 gmpa de cazare. Delimitare spatiu pentru mobilier dormitor. Camera 1 pat, camera 2 paturi; exemplificare. Camerg 3 paturi ,,a"; camera. 3 paturi ,,b"; exemplificare. Camera 2x2 paturi ,,a7'; cameri 2x2 paturi ,,b"; exemplificae. Dimensionare spatiu mobilier cameri studiu. Camera studiiu ,,an; cameri studiu.,b"; exemplificare. Unghiuri de vedere TV. Mobilare cameri si salon primire; exemplificare. Dimensionare mobilier sufragerie.

ANEXA XVIII Grupuri sanitare pentm-gmpa de locuit.

Cabinet medical. fncaperea special amenajati si dotati corespunzitor, proiectata conform cerintelor rnedicale pentru controlul sinititii tuturor copiilor +i acordarea primului ajutor la nevoie Cantina casei de copii. Clidire special construiti sau amenajata intr-o constructie existenti, in care se pregiteste si se serve+te masa copiilor; cuprinde incsperi pentru prepararea hranei si inciperi pentru servirea mesei; in cantina casei de copii, capiii mai man se autoservesc; mSirimea cantinei se exprima prin capacitatea de preparare a hranei +iprin n u m b 1 locurilor in sala de mese.

2. Totalitatea clidirilor, constmctiilor si amenajsrilor exterioare destinate casei de copii.

-

Infirmerie h casa de copii. V . dispensar in casa de copii. Investifii destinate caselor de copii. Totalitatea fondurilor alocate on cheltuite de stat in scopul imbun5tilirii sau extinderii bazei materiale.
Investitiile destinate caselor de copii se refera la construirea, reconstruirea si modernizarea clidirilor, utilarea si dotarea cu mobilier, aparate, obiecte de inventar si amenajarea terenurilor de recreafie si sportive.

Casa de copii. Institutie care asiguri cazarea, masa si educatia copiilor orfani si a celor sco+idin mediul familial de catre autoritatea tutelari, copii care prin lege au dreptul la ocrotire din partea statului. fn acest scop. casa de copii este organizats intr-o clidire sau mai multe, special proiectate sau amenajate in clidiri existente. Copiii din casa de copii frecventeazs gridinita +i ~ c o l apropiate. fn casa de copii se asiguri i ocrotirea acestora pin8 la intrarea in viata sociali activi. Clidirea casei de copii. V . constructia casei de copii. Construcfia casei de copii. Clsdire sau ansarnblu de 'clidiri, special proiectata(e) +i realizati(e), sau amenajati(e): destinati(e) cazi%ii, asiguririi mesei si educatiei copiilor care prin lege au dreptul la ocrotire din partea statului.

0.
Orfelinat. V . cass de copii. S. Sala de educatie fizici si sport la casa de copii. Constructie special proiectati si dotata pentru practicarea educatiei fizice +i a unor jocuri sportive. T

D. Dispensar in casa de copii. Una. dous inciperi destinate copiilor bolnavi care au nevoie de supraveghere medical2 de specialitate; cuprinde grup sanitar +i ocamerh de izolare. Dotarea casei de copii. 1 . Totalitatea aparatelor, utilajului, mobilierului, obiectelor de inventar si a materialelor de lucru din ateliere ce se folosesc pentru cazarea, servirea mesei +i educafia copiilor din casa de copii.

Teren sportiv la casa de copii. Suprafats de teren special amenajati +i dotal2 pentru practicarea sportului sau a unor jocuri sportive in aer liber.

ANEXA N. I1

TB.
T.P.1.

Tema program pentru case de copii.

Prezentul normativ se referi la casele de copii care functioneazi in grupe de tip familial, cu membrii grupei de vfirste diferite, case ce pot avea capacititi cuprinse intre 60 si 120 copii.

T.P.1.4.1. fn sistem dispersat, unititile de locuit sunt dispuse independent in incinti, separat de spatiile de folosin~2comuni. Acest sistem pavilionar se recomanda la capacititile mai mari; Anexa nr. V. T.P.1.4.2. In sistem grupat, unitatile de locuit sunt dispuse in incinti pe grupe de 3-5 unitati (familii) separat de spatiile de folosinfa comuna; Anexa nr. VI. T.P.1.4.3. fn sistem compact, unitstile de locuit sunt dispuse grupat in jurul nodurilor de circulatie si sunt legate cu spatiile de folosintB comun2; Anexa nr. VII. T.P.1.4.4. Adoptarea unuia din cele trei sisteme prevazute la punctul T.P.1.4. este in functie de conditiile concrete de amplasare (miirimea terenului, orientare etc) T.P.1.5. Unit2tile de locuit vor fi organziate ca apartamente sau case familiale pentm 6-10 copii de v$rste diferite, indrumati, educati si supraveheati de o persoana calificati denumita conven~ional ,,mamaw;Anexa nr. VIII. fn components grupei, cca. 25% o vor sau reprezenta copiii de vkst5 pre~colar2 scolarii mici. T.P.1.5.1 Unitatea de locuit va cuprinde urmitoarele functiuni:

T.P. 1.1. Once alte capacitati in afara celor de l a punctul T.P.I. vor fi fundamentale strict din punct de vedere a1 necesititii, din punct de vedere organizatoric - awnistrativ si din punct de vedere a1 cheltuielilor de functionare. obfin2ndu-se pe aceasti bazi acordul inspecloratului scolar respectiv. T.P.1.2. Conform mentiunilor de la punctele T.P.1.3. 51 T.P.1.3.1., inspectoratul scolar va preciza modificrvile necesare la tema program din prezentul normativ. T.P.1.3
Casa de copii cuprinde patru categorii de spatii construite: de locuit; de folosin!i comuni; de administratie si gospodire:ti si spaoi tehnice.

T.P.1.3.1. Fati de capacitatea casei de copii, functiunile vor fi asigurate si dimensionate corespunzitor. tinfind seama c5 in unititile mici unele iunciiuni pot fi cumulate iar in unititile man functiunile vor fi distincte. T.P.1.3.2 Se recomandi ca raporturile dintre functiuni sB fie urm5toarele: - spatii de locuit CjoacB, invatat, dorrnit si masi) 75% - spa$ anexe de folosinta c o m u i ; 15% - spatii anexe penuu administratie si gospodikie 8% - spatii tehnice 2% T.P.1.4. Dispunerea spa@ilor de locuit in raport cu spatiile de folosin[& comuni se poate face in trei sisteme: 'dispersat; grupat sau compact. 66

windfang; hol intrare; camerg garderoba pentru pastrat si curitat haine de ploaie si incil~iminte; camera pentru micul dejun; 1,4-1J mplcopil si nisa sau chicineti pentru prepararea sau incilzirea micului dejun; camera pentm alimente; camera de studiu: 1,8-2,O mplcopil;

3-4 dormitoare cu 1 2 sau 3 paturi separat pentm bsieti ~i fete; 4,O5,O mplpat pe total dorrnitoare; 67

cameri de 21, pentru joc, vizion5ri TV, auditii radio, muzici si primirea oaspetilor; grup sanitar corespunzitor clte o cameri spiliItor pentru biiefi si fete cu un lavoarja 2-4 copii. din care unul montat la h= 60 cm, cadifi de spilat picioarele, dus sau cadi cu dus de mdni; 1-2 cabine W.C. total cu obiecte non contact; in depozit debara cameri donnitor pentru indrumitoare cu anexi cuprinzdnd dus, lavoar si W.C.
c
I

loc de luat masa si de odihni, vestiar. grup sanitar pe sexe cu dus, lavoare ~i wc penuu personalul cantinci;
5

T.P.1.6.2 Spilltoria de rufe va avea capacitatea de sp2lare corespunzBtoare cazkii copiilor (ruf5rie de pat ~i de corp, prosoape, feke de masi, perdele) precum si activititi cantinei (fete de mas&,halate pentru personal, prosoape) consideriindu-se o functionate de 8 ore zilnic $i va cuprinde urnlfitoarele functiuni evitbdu-se intersectarea mfelor murdare cu cele curate;
I

T.P.l 6.

Spatiile de folosinti comuniI cuprind: cantina, spilitoria de mfe, spatii de asistent5 medicali, spatii pentru dezvoltarea 'inclinatiilor mestesugke~ti sau artistice si sala de educatie fizici, jocuri sportive si festivitifi.

depozit pentm rufe murdare aduse la spgat; spilitorie cu utilaje mecanice; uscitorie; cilcitorie; camera pentru reparatiile mfiriei de pat si de corp ale copiilor; depozit de rufe curate; vestiar si grup sanitar cu dus, lavoar si w c penm personalul spilitoriei.

T.P.1.6.1 Cantina va avea clpacitatea de preparare corespunzitoare, numirului de copii ~i de personal ~i va cuprinde urmitoarele functiuni:

-.

hot de intrare cu garderobi ~i lavoare de spilat pe mdini; grup sanitar cu closete si lavoare, pe sexe: sali de mese cu autosewire pentru copii mai man si servirea obi~nuita copiilor mici; a numarul total de locuri de mese va fi egal c'u 213 din num%ml copiilor din casa de copii: 14-1,5 mpAoc; sala de mese va putea asigura si unele activititi de club; bucitfixia va avea inciperi pentru prepararea hranei, si separat pentru preparat prhjituri, transat came, transat si cursfat peste, c'uritat legume, spalitor pentru vase de bucat?uie, spilhtor veseli, frigidere sau camera frigorifica la capacitati mai mari, depozit de legume. fructe, depozit de alimente uscate si conserve, depozit de muraturi, depozit de vase si vesela; la capacititi mai mari, loc de lucm pentru conducitorul cantinei si bucitiriei;

1 1

T.P.1.6.3 Spatiile pentru asistent2 medicala vor cuprinde urmatoarele

functiuni: cabinet medical cu 2 boxe pentru dezbracare;

A-

cabinet stomatologic (la capacitgtile mari, sau unit2fi izolate); camera dispensar cu 2 paturi; 10-12 mp si anexa cu d u ~lavoar gi , wc; camera dispensar va avea si o evacuare direct5 in exterior prin intermediul unui windfang;

TP.1.6.4. Spatiile pentru dezvoltarea inclinatiilor mestegugkesti $i artistice ale copiilor, vor cuprinde urmitoarele functii (optionale pentru c'opii): inciperi pentru muzici, desen, sculptural atelier de lucru manual, fiecare cu suprafats de 20-25 mp si un gmp sanitar colnun cu 2 cabine. wc si lavoare. 69

T.P.1.6.5. Sala de educatie fizic8, jocuri sportive si festivitifi va cuprinde urmfttoarele functiuni: - salft propriuzisi, cu dimensiunile 9xl8m;

T.P.1.9.

Constructiile si amenajiirile in incinta casei de copii;

c .

sceni cu anexe simple; vestiar pe sexe, cu anexe una cabini wc, 2 dusuri si 2 lavoare fiecare; depozit de materiale sportive; depozit pentru scaune. Administratia va cuprinde urmitoarele funcfiuni: birou director; 14-16 mpi secretariat cuprinlnd si arhiva specificft; 14-16 mp; casierie; 8-12 mp; birou contabilitate; 16-20 mp; incftpere-pentruprimirea oaspetilor; 18-20mp; camerft de consiliu p n t r u i n d ~ n l i t o r i ,profesori, medici si personal administrativ; 1,4-1.5 mplpersoanft; grup sanitar cuprinzhd 2 cabinete wc si 2 lavoare; Anexele gospodflre$ti vor cuprinde urmitoarele funcpuni:

T.P.1.9.1. Pentm circulatie, alei carosahile si pietonale corespunz2toare fiecflrei clftdiri si zoni de activitate la care trebuie s i se acceada. T P.1.9.2. Pentm curhtenia exterioari, puncte de colectare si evacuare a gunoaielor dotate cu cohtainere manet~rabilesi puncte de ap.5 pentm spilat; punctele de colectare vor fi protejate cu parapet si gard viu. T.P.1.9.3 PentN prevenirea si stingerea incendiilor, pichete dc interventie in functie de mkimea incintei. T.P.1.9.4. Pentru controlul si paza incintei, inchideri (garduri) perimetrale din beton armat cu panouri traforate sau din metal, dublate de g 4 viu si cabins de poartft. T.P.1.9.5. Rezervor de combustihil lichid daci este cazul si rezervor de apft pentm stingerea incendiului in funciie de avizele specifice. T.P.1.9.6.Pentm activitatea de educaiie fizici $i sport in aer liber, terende baschet asfaltat, marcat $i pentlu handbal redus, volei si tenis. T.P.1.9.7. Zona verde cu plantatii de pomi fructiferi, gridinft de legume, peluze de iarbft si ronduri de flori; va fi dotatft cu binci de odihnft. T.P.1.9.8. Curtea de joacft pentlu copiii prescolari si cei dih scoala primari, separata de restul curfii; va ii dotati cu amenajiiri si instalatii specifice (groapi de nisip, balansoare, scrlnciob, spaliere, etc.); este recomandabil sft se amenajeze si locuri de joacft la umhri. TP.1 .lo. Pentm orice reducere sau amplificare a temei program se va obfine avizul inspectoratului scolar in subordinea c h i a se va afla noua casi de copii, de tip familial. 71

T.P.1.7 -

T.P.1.8.

~.

5 ateliere pentm activititi practice de intretinere; in aceste ateliere

se pot face $i initierea unor copii fn diverse meserii ( t h p l k i e , licatugerie, electrice, api- canal, incilzire); fiecare atelier va avea suprafata de 16 - 2 4 mp; 2 ateliere de reparatii inciltftminte $i imbricamite, fiecare cu suprafat5 de 16-20 mp; in aceste ateliere copiii pot deprinde si meseriile respective; magazii de materiale consumahile, rechizite scolare, lenjerie, cazannament, imbriciminte.$i incftlt&ninte; garaj pentru autoturism si o autocamionet& se va prevedea si o ramp5 de spftlare si reparatii; incapen pentru centralh sau punct termic, hidrofor, centralh termicft, dimensionate conform utilajului specific;

i
II

Anexa nr.Ii7
Elaborarea documentatiilor tehnico-economice E.D.1. Elaborarea si aprobarea documentatiilor tehnico-economice pentru obiectivele noi de case de copii din fondurile statului vor respecta prevederile Legii Finantelor Publice N. 1011991 si Ordinului comun nr. 792113IN din 20 iunie 1994 a1 ministrului de stat - ministrul finantelor $i a1 ministerului lucrarilor publice si amenajirii teritoriului. ,
E.D.l .l.Fazele de proiectare sunt stabilite prin HGR 727.18.12.93, Regulamentul anexi, si anume: - pentru investitii publice: - studiu de prefezabilitate; - studiu de fezabilitate; - proiect tehnic si caiet de sarcini; - detalii de executie. ' - pentru reparatii capitale, consolid8ri si demol8ri la constructii si instalatii aferente: - studiu de fezabilitate; - proiect tehnic si caiet de sarcini; - detalii de executie (dupa caz). Continutul fazelor de proiectare este precizat prin anexa la ordinul 7921131N - 20.06.1994. E.D.12.Studiile de prefezabilitate si de fezabilitate se aproba in functie de valoare, de citre organele mentionate in Legea Finantelor Publice nr. 1011991. E.D.l.3.Executia lucrkilor pentru casele de copii din fondurile statului, se adjudeck pe baza licitatiei publice ale ckei documente se elaboreazl conform prevederilor din anexa la Ordinul 792113IN din 20 iunie 1994 meniionat la punctul2.4.1. si publicat in M.O.R. nr. 225 bis din 19 august 1994. 72

Anexa nr. IV
1.

TERMEN1 UTILIZATI IN DEFINIREA CERINTEI DE REZISTENTA SI STABILPATE.

R.S.1 . l . Prin ,,actiuni susceptibile de a se exercita asupra cladirii" se inpleg actiunile si alte efecte care pot provoca eforturi unitare, deformaiii sau o degradare a clidirii in timpul executiei sau utiliz5rii sale. fn prezentul normativ ,.ac!iunile si alte efecte" vor fi denumite ,,ac[iuni". R.S.l.2.Prin ,,prsbusire se infelege una din forme de cedare pentru care se definesc stirile limiti ultime. R.S.1.3. Prin ,,deformatii de marime inadrnisibilfi" se intelege deformarea sau fisurarea clidirii, sau a unei p@i a acesteia, care atrage anularea ipotezelor facute pentru a determina stabilitatea, rezistenta mecanici sau aptitudinea de exploatare a clidirii sau a unei pfup ale acesteia sau care antreneaza o reducere importanti a durabili,tB[ii clidirii. R.S.1A.Prin ,,avarii rezulttind din evenimente accidentale de amploare dispropoqionati fati de cauza lor initial%:se intelege avariile suferite de clkdire, importante in raport cu cauza lor initial5 (provocatk de evenimente accidentale cum sunt o explozie, un soc puternic sau o consecint5 a unei erori umane) si care ar fi putut fi evitate sau limitate Tars ca prin 'aceasta sB rezulte dificultati tehnice deosebite sau cheltuieli inacceptabile. 73

E.D.2. Invkstitorii, proiectantii si executantii vor aplica toate prevederile Legii Finantelor Publice si ordinelor ministeriale aflate in vigoare, referitoare la continutul si aprobarea documenta!iilor si organizarea licitatiilor pentru obiectivele noi de investitii.

2.

DEFINITIILE EXIGENTELOR DE PERFORMANTA ASOCIATE CERINTEI DE REZISTENTA $1 STABILITATE

R.S.2.1. Stabilitatea. Stabilitatea unei clidiri presupune excluderea oriclror avarii provenite din: - deplasarea de ansamblu (de corp rigid), - efectele de ordinul 11,datorate defomabilithtii structurii in ansamblu, - flambajul sau valoarea unor elemente individuale. R.S .2.2.Rezistenta mecanici. Rezistenfa unei cladiri presupune excluderea oriclor avarii provenite din eforturile interioare intr-o secfiune sau ink-un element asa cum acestea rezulti din proprietitile geometrice si mecanice respective (inclusiv din efectul degradsrii in timp a acestor proprietati . Rezistenfa implick - rezistenia ultimi; - rezistenta in timp; - rezistenfa la pribusirea progresiva. Rezistenta ultim5 se referi la capacitatea de rezistentii'firi atingerea sau deph~ireastarilor limit5 ultime in conditiile unor intensititi de vfirf ale ac!iunilor. Rezistenfa fn timp se referi. la capacitatea de rezistenfi la diferite actiuhi mecanice de durati, far2 aparitia unei modific2ri u sens i n defavorabil in timp. Rezistenta la prabusire progresiva se refer5 la capacitatea de rezistents fliri extinderea cedirii sau pribu~irii ansamblul clidirii pe atunci clnd se produc cedari locale (distrugeri, deformafii remanente mari, etc) provenite din diferite cauze ( f n c i r c ~ accidentale, explozii, incendii, gocuri mecanice, incirchi repetate sau inciirciri prelungite de duratA excesiv 5,).
/

specifice, rotiri) f i r i reducerea semnificativil a capacitstii de rezistenti (in cazul acfiunilor statice) si fAri reducerea semnificativa a capacitltii de absorbtie a energiei (in cazul actiunilor dinamice, inclusiv cele seismice). R.S.2.4. Rigiditatea. Rigiditatea unei clidiri implici: - limitarea deplas&rilor si deformatiilor excesive ale structurii si elementelor nestructurale - limitarea valorilor parametilor rtispunsului' dinamic (amplitudini, acceleralii) - limitarea fisuriirii (in cazul elementelor de beton, beton armat, beton precomprimat si de zid&ie) . R.S.2.5. Durabilitatea Durabilitatea unei clidiri se refer2 la: - satisfacerea exigentelor de performanfi de la R.S.2.1 - R.S.2.4. pe toat5 durata de explatare a clidirii, - limitarea deteriorlirii premature a materialelor si a plirfilor de constmctie datoriti proceselbr fizice, chimice si biologice. Durata de viafa este perioada in cursul cireia performantele clgdirii vor fi mentinute la un nivel compatibil cu satisfacerea cerin(e1or. Stabilirea duratei de vista corespunzitoare (rationali) ditl punct de , vedere economic presupune luarea in considerare a tuturor aspectelor , pertinente cum sunt: - costurile conceptiei, execu!iei $i exploatwi; - costurile rezultate in cazurile de imposibilitate de utilizare; - riscurile si consecin\ele unei diminuliri a p&forman\elor cladirii in timpul duratei de exploatare si costul asigur2rii corespunzitoare acestor riscuri; - renovGi parfiale propuse; , - costul inspectiilor, intrefinerii si reparatiilor;

,
1
I

R.S.2.3. Ductilitatea. Ductilitatea unei cladiri presupune aptitudinea de deformare postelastica a elementelor si subansamblurilor stmcturale (deformafii 74

- costul demol&rii; - costul masurilor de protectie h mediului.

a SCHEMA

LOGlCA

TIPUL ,,Au- DISPERSAT TEREN- SVPRAFATA MAXIMA

FUNCTIONALA

@SCHEMA LOGlCA FUNCTKINALA TlPUL , " GRWATB

EREN

- SUPAAFATA

MEME Z W \FaSRUIU ENTRU K N 3 W I T I I Z O M 111-a

ZONA IV-a W l l PWlRU ACllVITATI ACRlCOLE

AmlY

9 C Y

SR9lll ENIRLI Y~lXrATI AER LlBER

~ P O R ~IN E V

DELIMITARE INCINTA TIP. A '

@ SCHEMA LOGlCA FUNCTONALA rrPuL c COI~~PACT

ANEXA NRMI

(K FUNCTONALA
GRUPA DE CAZ& ( FAMILIE)

K M A LOGlCA

ANEXA

NR.V~~I

TEREN SUPRPFATA MINIMA

DORMIfOR L

DORMITCfl3

SPALATOR t GRUP SWffAR

S*$O

CAMERA CAZARE 1 PAT

DESEN NR. 4

mp.

z s u

50 50 50 M

I i7;= 1

S a 4 0 rnplcopil 0

5,4rnqapio

? m !-

DESEH NR 15 @ MOBlLARE CAMERA STUDlld VAR.,~"

w
V1

5*
Qz

xm

o x

WEXA NRXVII OESEN NR. 20 DESEN NR. 21

ANEXA NK. m I I[
EXEMPLIFICARE

I
L

S=l,l mplcapil
OESEN MR.21

-------- _I

S ~ 1 ~ mplcopil 21

OESEN MR. 23

&

160

OESEN N R 28 var. ,, A '

grupd pe 2 nivele

QESEN NR. 24

4.. g .i

DESEN NR. 27
grupa pe 1 nivel @GRUPURI SANITARE PENTRU GHUPA OE. 7 + 8 COPll

var. 8

."

BIBLIOGRAFIF~
. .

1.

RECUEIL CEE DE DISPOSITIONS MODELS DE REGLEMENT DE LA CONSTRUCTON ONU 1992

1
!

I
CUPRINS
1. 1.I. 1.2. 1.3.

GENERALITAT- ................................................................... :.......5

Domeniul de aplicare ................................... <.........> ........;..............5 .. Conditllle de utilizare ........................................... : ........................... 6 Utilizatonl. ........................................................................... ..........6. ..

2.

NORMAS Y ESPECIFICACIONESPARA ESTUDIOS,PROYECTOS CONSTRUCCION E INsTALAcIoNEs Mexic 1984

DIE BAUPLANUNG VON SCHULEN, SPIEL-UND SPORTANLAGEN, KRANKENHAUSERN WOHNHEIMEN. Gennany 1969

.I

1I

3.

2.
2.1 . 2.2. 2.3. 2.4. 2.5.

4.

SCHULHAUSER GESTERN UND HEUTE (RUHRGEBIET) Germany 1990 DIRECTIVES ET RECOMANDATION CONCERNANT LES CONSTRUCTIONS SCOLAIRES Helvetia 1980 RUIMTENORMERING AVO-LBO MOBILIER SCOLAR, Dimensiuni functionale Nederland 1989 STAS 1155612-84

5.

CADRUL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, i 7 REALIZAREA SI EXPLOATAREA Planificarea, programarea, finantarea. ............................................. 7 . Estimkile suprafetelor constmite desfisurate si ale suprafete1or.de teren . ....................................................................,. ........................... . 8 Tema program - schema relatiilor functionale ................................. 8 Elaborarea documentatiei iehnico-economice. ................................ 8 ................................... 9 Exploatarea

..........................................

i -

6.
7.

3. 3.1. 3.1.1 . 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5.

CONDITZILE PRIVIND AMPLASAREA

.......:.......................12 :

8.

,,EDUCATlE PUBLICA si proiectarea caselor de copii Baumeister 3/74

I !

9.

ARHITECTURA CONSTRUqIILOR PRWCOLARE

Arh. Silvia P5un

Dispunerea in cadrul localititii (integrarea in sit) 12 Amplasarea in zonele cartierelor de locuin\e. ................................12 Apropierea de scoli si gradinik. .................................................. 12 Legiturile cu reteaua stradali si transportul in comun. ................. 12 Asigurxea retelelor edilitare. ......................................................... 13 Amplasarea la marginea localit?lfii............. ................................... 13 Conditiile de amplasament 13 Respectarea regulamentului de urbanism 13 Mirimea terenului. ............................. ............................................13 Gradul de ocupare a terenului. ................................................. ......13 ..............14 Regimul de iniltime recomandat. Distantele fafi de clgdirile invecinate. ........................,..................14 Forma in plan a terenului. ............................................................. 14 Frontul stradal minim. ......................... ................... ........................14. Orientarea. .............. -................................................................ ........14 91

....................

10. SAFETY AND SECURUTY IN BUILDING DESIGN - Ralph Sinnot

..........................................................

London 1985 11. ,,SIGURANTA IN UTILIZARE a cladirilor civile Pr. 52813 IPCT - 1994

Conditiile specifice zonei 15 Zona seishici.................................................................................5 i . . Zona cllmatlcit ................. : ..............................................................15 Natura terenului de fundare................. L.................................... 15 Stabilirea clasei de importanti .......................................................16 Riscurile exterioare de distn~gere avaeere ...................... .....16 sau : Puritatea aerului exterior ................................................................ 17 Nivelul de zgomot exterior ............................................................ 17 4

..............................................................

4.3.2 4.3.3. 4.3 4 . 4.3.5 4.3.6.

Conditiile de siguran@ a utilizatorilor ........................................... 36 Comportarea la foc a consttuctiei ..................................................37 Conditiile specifice elementelor ~i materialelor de constructii ......41 Intervencia pentru stingere ..............................................................42 Reglementirile tehnice conexe ...................................................... 42

4.4

Igiena, sangtatea oarnenilor 9 protectia mediului

....................44

C E R Y E L E DE CALITATE ALE CONSTRUCTIILOR ....17 ~ezistenfa stabilitatea .: qi .......................................................... 17 . . Generalltitti ................................................................... ..................17 Principiile. si metodele pentru venficare satisfacerii cerintei de ,Rrezistentit si Stabilitate" ............................................................. , 20 .. Agenpl mecanici ........................... ............................................... .i 20 Geometria structurii fn ansambh si a elementelor de construcfie.23 Criteriile, parametrii si nivelurile de perfomanti corespunzitoare cerintei de rezistenti si stabilitate ........ ......................................... 25 Reguli de proiectare specifice ....................................................... 26 Reglementide tehnice conexe ....................................................... 30
;
%

4.4.1 Igiena aerului .................................................................................. 44 4.4.1 .1 Volumul de aer necesar in sili ....................................................... 44 4.4.1.2. Concentrafia de noxe admise . ....................................................... 44 .. 4.4.1.3. Ventilarea spaflllor......................................................................... 4 4 4.4.1.4 Reglement21iIe tehnice conexe ......................................................46 4.4.2 Igiena apei ........................ : ............................................................. 47 4.4.2.1 Echiparea cu instalafii de ap5 ......................................................... 47 4.4.2.2. Consumun specifice de apit; Calitatea apei ................................... 47 4.4.2.3 Evacuarea apei uzate ..................................................................... 48 4.4.2.4. Reglementiri]e tehnice conexe ...................................................... 48
I
I

4.4.3.

Evacuarea deseurilor solide ............................................................ 48

Siguranta in exploatare 32 Respectarea conditiilor de sigurantg fn exploatare prevBute de normativul CE1-95 ......................... ............................................... ; 32 Sigurania circula$ei pedestre ..................................................... 32 Siguranta cu privire la instalatii ....... .........1................................... 33 Siguranta in timpul lucrArilor de inmetinere ........:....................... 33 Siguranta la intrusiune si efractie ................................................... 33 Siguranta utilizirii de copii cu handicap motor ............................. 34 Aptitudinea de utilizare .............................................................. 34 :
4.3. Siguranta la foc ; 4.3 .1. Riscurile de izbucnire a incendiilor .....................................

................................................................

49 4.4.4 Etanseitatea 4.4.4.1. Etanseitatea la aer, gaze ~i vapori ..................................................49 4.4.4.2. Etanveitatea la api .......................................................................... 50 4.4.4.3. Reglementirile tehnice conexe ...................................................... 50 4.4.5 4.4.5.1 4.4.5.2. 4.4.5.3. Ilurninatul ....................................................................................... 51 Iluminatul natural .......................................................................... 5 1 Iluminatul artificial ......................................................................... 51 Reglementirile tehnice conexe ......................................................55
I

............................. 3 ...........................................
35

4.5. 4.5.1

1zolaGa termici. hidrofugii si economia de energie Temperathra si umiditatea intenoarit .

..................56
56

. .

4.5.1.1 Temperatura intenoar&conventional2 de calcul. ........................... 57 4.5.1.2. Instalatii de fncilzire centrali. ....................................................... 58 4.5.2 Reglement&le tehnice conexe. .................................................. 58
,

j
I

MINI~TER~ LUCRARILOR PUBLICE I AMENMARI~ ! TERITORIULUI ~ ~ i coordonarecercetare $n(ifici si reglementiri tehnice Pentru construclii ~ ~ ~ a a

4.6. 4.6.1 4.6.2 -4.6.3 4.6.4. 4.6.5.

Protectia impotriva zgomotului 59 Limitele admisibile de zgoinut ...................................................... 59 Izolarea acustici ..................... . .................................................. .,59 .. Valori admisibile. ........................................................................... 60 Durata de reverberatie. .................................................................. M Reglement&ile tehnice conexe. ....................................................61

..................................................

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA REALIZAREA SI EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR PENTRU SCOLI SI LICEE

9 9 9

INDICATIV NPO 10-97 Elaborat de: PRINCER S.A. (Proiectare pentru inv2t5rnfint $i cercetare)

....................................................................... 62 Bibliografie.................................................................................... 90
Borderoul anexelor
I*

Director general: Responsabil lucrare: Elaboratori:

Arh. Petre Swoboda Arh. Petre Swoboda Dr. Ing. George Zarojanu Prof. Dr. Ing. Radu Petrovici Ing. Constantin Buzdugan Ing. Marcela Coliu Ing. Gheorghe Negoescu Arh. Anca Drughean Arh. Ioana Atanasescu

Coordonar de:

DIRECTIA

COORDONARE CERCETARE STIINTIFICA $I REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCT11

Director: Responsabil temi:

Ing. Octavian Mgnoiu Arh. Doroteia Cocheci

Avizat de: CONSILIUL TEHNICO-STIINTIFIC AL MINISTERULUI LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI cu kvizul nr. 34211996

NORMATN PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA $I EXPLOATAREACONSTRUCTIILORPENTRUCASEDECOPII

Indicativ: NW10-97

1.1 1:l.l

Domeniul de aplicare. Prezentul normativ cuprinde totalititea instructiunilor, regulilor, indrumirilor tehnice cu caracter obligatoriu si recomandkilor opfionale pentru proiectarea; verifitarea proiecte16r, executia ~i exploatarea construcfiildr pentru scoli si licee, conform prevederilor d i n Legea fnva{3mlntnlui 84/1995; din Legea 10i1995 privind calitatea in construciii, din Legea 1251199'6 pentru'modificarea si completarea Legii 5011991 privind autorizarea executlrii constructiilor si din Hotk2rea k. 5111996 privind unele misuri pentruimbunitatirea activit&$i.deprevenire $i stingere a incendiilor.

1.1.2. Prevedefile prezentului normativ se referi la gcolile ~i liceele ce se executs din fonduri de stat sau din fonduri private si se vor aplica in mod corespunz&tor si la lucr&~ile de reparatii, de consolidiri, extindere sau de amenajitri in clidi~i existente destlnate scolilor ~i liceelor.

1.1.3. Normativul stabileste cerinple de calitate, corespunzitoare clidirilor pentru scoli si licee ce trebuie proiectate, realizate si menfinute; la aceiagi parametri, pe fntreigatdurati de existenti a consm~ctiei.

Elabomr de:

Apmbat de:

, PRNCER S.A. pmiectare pntru idv&pmUnt gi cercetare) BUCURESTl

MINISTRULLUCRARILOR PUBLICE 51 AMENAJARIITERITORlUCUI cu ordinul nr. 5IN din 22.01.1997

1.2. Conditiile de otilizare. 1.2.1. Prevederile normativului pentru proiectarea, realizarea si exploatarea scolilor si liceelor corespund legilor, hotirikilor, si standardelor de stat privind organizarea, tehnologiile si calitatea constmc!iilor din Rombnia. 1.2.2. in proiectarea si executia scolilor si liceelor se vor respecta cerintele de calitate ale construc~iilor stabilite de Legea nr. 1011995, si anume: rezistenta si stabilitatea; siguranta in exploatare; siguranta la foc; igiena, sinitatea oamenilor. refacerea ~i p.mtectia mediului; iiolafia termici, hidrofugi si ecoiiomia de energie; protectia im?o.&iva zgomotului .

2.

CADRUL NORMATIV PRIVIND REALIZAREA S I EXPLOATAREA

PKOIECTAREA,

2.1 i 2.1.1.

Planificarea, programarea, finantarea. Planificarea, programarea pentru realizare si finantma costului . noilor scoli si licee de stat sau a ieparatiilor, consolidirilor, extinderilor si arnenajltrilor la clidirile scolilor existente ale statului se efectueazi pe baza Legii Finantelor Publice.

2.1.2.. Programarea realizirii de noi scoli are la baz8 ,,Nota de fundamentare privind necesitatea, oportunitatea si capacitatea? pentm fiecare tip de scoali.
,

..

? 1.2.3. Cerintele d calitate ale constmctiilor destinate scolilor si liceelor se refer5 atbt la amplasament ciit .ti la clidiri, cu functiunile lor componente.

2.1.2.1. Conform Legii fnvitimlntului scolile sunt clasificate dnpi deslinatie: - pentm Pnv?itimlntul general obligatoriu, scoala primars cu clasele I IV si-gimnaziu cu clasele V - VIII (gimnaziul face parte din invitimlntul secuildar); - penlru invstimlntul secundar, scoala profesionali ~i liceul cu clasele IX - XI1 (XIII); - pentru invstimhntul post liceal, scoala postliceali. 2.1.2.2. Nota de fundamentare privind necesitatea, oportunitatea $i capacitatea va cuprinde situalia scolilor existeate in localitate, cartiem1 sau circumscriptia scolarlt in care se propune construirea unei noi scoli sau licel.1, cu mentionarea capacititilor si stsrii fizice a : clidirilor existente si orice alte elemente (probleme de sistematizare, de demoliri) care s i juslifice necesitatea si oportunitatea de realizare a noului obiectiv. 2.1.2.3. Necesitatea, oportunitatea si capacitatea (mirimea) fiecirei vcoli sau liceu nou propuse se exprimi in num+ de sili de class.
i'

1.2.4.

Termenii specifici activitatii din Goli si licee folosi6 b prezentul normativ au definitia si intelesul prezentat in Anexa Nr. 1.Pentru cazurile-in care tema de proiectare nu se poatk incadra in anuinite prevederi ale prezentulni normativ, investitoml sau prezentlnd proiectantul se vor idresa Ministerului ~n~l!imlntului, fundanlentarea stricti a noilor propuneri in vederea oblinerii avizului:

1.2.5.

1.3. Utilizatorii. 1.3.1. Utilizatorii scolilor si liceelor, realizate conform piezentului normativ. sunt elevii, cadrelt didactice, personalul administrativ si de serviciu caie participi. organizeazi si desfisoari procesul instructiv . educatjv conform planurilor si programelor de invitimlnt. 98

2.1.2.3.1.La detenninarea mkrimii scolii nou propuse pentm invstimbntul general obligatoriu se va fine seama de'urmkoarele: - numenil total a1 salilor de clasi la scolile existente in circums'crip~ia scalars, cartieml sau localitatea unde urmeazb s i se construiasci scoala; 99

n u m h l claselor de elevi existente in clasele I-VIII in aceste scoli; - n u m h l estimat a1 claselor de elevi in urmitorii 5 sau 10 ani. 2.1.2.3.1.1.Daci i = u. Se

i = indicele de utilizare adicil n u m l claselor de elevi ce revin zilnic la o ~31% class; de Se tine seama c8 in viitor indicele .,in trebuie s - devina 1; adica o i sene de elgvi la o sali de clasg.
:

> 2 si dac8 ,,i" se mentine ridicat si in viitor,

se propane construirea unei noi scoli. i= num& de clase de elevi ce revine la o sali de clas8; N.cl.e = n u m h l claselor de elevi existente in circurnscripti? . scolari, cartierul sau localitatea respectivi; Se = numilml sililor de class existente in zona respectivg. 2.1.2.3.1.2.Capacitatea noii scoli se va dktermina dupi formula: N.cl.v.-se S -p1 incare:

I.,
.

1I

2.2.

Estimliri ale suprafeCelor co~litruite desf5surate si ale suprafetelor de teren

2.2.1.

Estimarea prealabila a necesarului de s5li de clasgse bazeazi pe capacitatea determinatil conform. punctelor 2.1.2.3.1.; 2.1. .2.3.1.1.; 2.1.2.3.1.2. $i 2.1.2.3.2. si2.1.2.3.2.1;

2.2.2.

.. S = num5ml sililor de clasi in scoala nou propus!; P N.cl.v = numirul claselor de elevi estimat pentru urmztorii 5 sau 10 ani; S, = numarul sillilor'de class existente in zona respectiva.
Se va tine seama c i in viitor indicele ,,i"trebuie s i devini 1, adicg o sene de elevi zilnic la o sali de clasi. 2.1.2.3.2. La determinarea capacititii altor ~ c o l ide tip liceu, scoalX post liceali sau scoali profesionalil, se va fine seama de motivatia socioeconomici pentru realizarea de -noi scoli de acest tip in care inviIt2mdntul nu este obligatonu $i de estimarea numkului claselor de elevi in viitor ce ar urma s i frecventeze obiectivul nou propus; ateste date se obtin de la inspectoratul $colar. 2.1.2.3.2.1. Capacitatea noului obiectiv se va determina dupa formula:
.,

'

j
i

Pentru estimilrile prealabile a necesarului de construitse poate avea in vedere o arie utilade 133 mp/ sala dq clasi si o arie construi6, desfiiurata de 205mp/ sal%de clasa; indicii cuprind coia parte din restul funciiunilor din ?coal,%,depind de tipul scolii (prima& gimnaziu, liceu, $coal8 post-liceals, ?coda profesionali) $i sunt invers proporfionali cu miirimea scolii exprimata in num,&ul de s5li . de clasa. ~uprafata necesari de teren pentru scoli se va incadra in recomandiirile anexei nr. I1

'

~.

2.2.3.

23.
I
I
, -

i'ema program -'schemalogicli a relatiilor funcGonale.

Elaborarea proiectelor pentru scoli $i licee va avea la baz.2 tema program prin care se stabileste capacitatea, functiunile necesare dcsfi~ur2riiprocesului de invathdnt, mobilierul ~i principalele dothi.

2.3.1

..~.

Lp = n u m h l salilor de clas%in obiectivul noll propus; N.cl.v = numarul claselor de elevi in viitor; 100

2.3.2.. Coniinutul temei program, schemele logice functionale si gabaritele ' ' minime suit prezentate in anexele nr. 111 si IV la XVIII.,, , , 101

2.4.
2.4.1.

Elaborarea documentapilor tehnico-economice.

I

Obligaiia urmGrii comportirii in timp a constmc\iei.

I

Modul de elaborare, oblinerea avizelor prealabile necesare, aprobaiea docum.enta!iilor, adjudecarea executiei pe baza licitatiei publice, vor respecta legile si dispozitiile in vigoare la data intocnlirii, referitoare la obiectivele noi de investitii, de alnenajhri, de extinderi, reparatii si eonsolid&ri. fn anexa nr. IV se prezinti legile, hotilrfirile de guvem $1 ordinele in vigoare la data elaboririi prezentului normativ referitoare la problemele previzute la pnctele 2 A l .

I
I

2.4.2.

Conform Legii 1011995, urm?rirea cpmport&ii in exploataxe a constructiilor se face pe toati durata de existent5 a acestora si cuprinde ansamblul de activit$ privind examinarea directl sau investigarea cu mijloace de observare si m5surare specifice, in scopul menfinerii cerihtelor de cilitate. Programul de urm5rire in timp acomportkii clidirii se referl la doua capitole majore si revine conducerii scolii.
~ ~

2.5.2.2. Urmirirea tasM1or constructiei. in conformitate cu STAS 2745'1 1990, verificirile topografice se vor efectua dupl ~lrmltorul program: fn perioada de executie: - la cota i 0,00; - la incheierea i i e c b i nivel; - la darea in exploatare; fn perioadz;'he exploatare: - la o luni in primii doi ani; - la trei luni T continuare, dacl raza tas2rii este mai mare de 0 5 mm, n E primii doi ini, sau semestrial cdnd rata iasiri'i este mai mici de 0 5 n mm. 2.5.2.3. Urmirirea comportirii in timp a constructiei. Schilnbiri in pozitia obiectelor de constliic$e in raport cu mediul de implantare a1 acestora: - deplasiri orizontale, verticale sau incliniri; - desprinderi de trotuare, de socluri, aparitia de rosturi, cripituri etc.

2.5.1.

Respectarea instructiunilor, regulilor si normelor de exploatare. -,

2.5.1.1. Conducel-ea sco!ii, personalul didactic, personalul administrativ si peisonal~llde curgtenie vor fi instmiti periodic si sunt obligati s5 respecte urm5toarele norme de exploatare: - insUuctiunile si regu!ile stabilite pentru proiectare; , - nonne de prevenire si stingere a incendiilor; - norme de uiilizare a instalatiilor de api rece si caldl, a instalatlllor de incilzire, a instalatiilor dr gaze si a instalatiilor electrice. - norme igienice elementare - spalatul pe mbini, curitenia interioari $i estenoarl (curtea) scolii; 2.5.1.2. Elevii vor fi instruiti asupra acestor norme de exploatare si se va ufmlri respectarea strict5 de cltre acestia a normelor de preven~rea incendiih si a normeloi elenlentare de igienl. 2.5.1.3. Orice defectiunr constatata la instalalii, in special la instalatiile de gaze la instalaiiile electrice, va fi anuntata imedia! serviciilor d e specialitate ale furnizorilor si inspectoratului scolar si se vor lua inisuri de interzicere a a.ccesului copiilor si restului personalului in zonele cu defectiuni. 102

Schimb5ri fn forma obiectelor de constmc$e: deformatii vizibile verticale, orizontale sau rotiri.

Schimbiri in gradul de protectie si confort: etanseitatea ~zolatiilor fonice sau hidrofuge; - unlezirea pereiilor, infiltratii de apa, lichefieri ale p2m5ntului dupl cutremure;

aparifia condensului, ciupercilor, mucegaiului.

3.

CONDqIILE PRIVMD AMPLASAREA Dispunerea in cadrul localitiitii (integrare in sit).

).L .?

Defecte si degradfiri cu implicatij*&upra functionalitifii obiectelor de . . constructie: - infundarea scurgerilor la burlane, jgheaburi, canale, etc. Defecte si degradiri in structura de rezistentl: - fisuri, cr5p5turi; - coroziunea elementelor metalice; - flambajul unor elemente comprimate; - putrezjrea elementelor de lemn. 2.5.3. Misuri de siguranfa durabilhtii.

3.1.
3.1.1.

Amplasarea scolilor se-va face in zonele s i caftierele de locuinte pentru care s-a elaborat nota 'de fundameritare a necesitltii', oportunitii$i si capac&itii prev5zute la pinctul 2.1.2. Terenul de amplasare trebuie sL fie lipsit de nocivit5G si s i posede o zon5 verde.
.\

'

3.1.2.

2.5.3.1. Clidirile de scoli ce se proiecteazii si se executil din materialele de folosinti curenti, peretii portanti din zidirie de cirimid5 inlocuitori, piatrl. panoori de beton m a t , cu structurl (schelet) de beton armat sau metal si plansee din beton armat, au durata de serviciu 100 ani. 2.5.3.2. Clldirile de scoli existente, cu perefi portanti din zidirie de ciIrimid8. inlocuitori, fiatrA ~i plansee din lemn au durata de serviciu de 70 ani. 2.5.3.3. Clidirile de scoli existente, cu pereti portanfi din lemn sau schelet din i . lernn, au durata serviciu 40 ani. 2.5.3.4. Cheltuielile pentru functionare, Entretinere si reparatii, sunt direct proporuonale cu principals exigenp economici, durata, in cafe clidirile de vcoli trebuie s5-vi pastreze calit5tile proiectate pentru a corespunde scopului, denumiti durata de semiciu. 2.5.3.5. Conducerea scolii &re obligafia s5 planifice, s5 programeze si s i solicite asigurarea finanfkii pentru lucririle de intrefinere, de reparafii curente, de reparatii capitale si consolidiri pentru mentinerea calitlitilor construcfiilor pe durata noimati de serviciu.

Amplasamelltul scolilor primare si gimnaziale va fi ales astferinclt elevii care vor frecventa noile ~ c o l s i nu fie nevoiti s5 traverseze i artere & circulatie majori si de regul5 va avea acces de pe dou5 striizi , adiacente. Amplasamentul trebuie s i aib5 legitur5 cu reieaua stradal5 de circulatie major5 si cu mijloacele de transport in comun. Amplasamentul ales trebuie s i aib5 asigurate ~ t e l e l dedilitare de alimentare cu api si canalizare, de gaze $i energie Clectric5, precum si surse d e alimentare cu energie termic5 pentfu inc5lzire si preparirea apei calde de consum. Se recornand5 ca aceste surse sB se asigure in coopera& cu alti consumatori din vecinitat?.
;

3.1.3.

3.1.4.

1
!

3.1.4.1. .fn situatia in care amplasamentul nu dispune de refele de alimentare ". cu api ti canalizare se vor propune solutii locale. Pentru Enc5lzire se , vor adobta solutii proprii. Pentru toate acestea s c .vor kspkcta normele de igien5 ti de prevenire si stingere a incendiilor.

3.2.
3.2.1

Condigile de arnplasament.
Amplasarea scolilor de toate categoriile conformitate cu regulamentul de urbanism. , se va 'prevedea in

II

105

3.2.2. Mirimea terenului necesar va fi in functie de capacitatea scolii conform prevederilor din anexa nr. 11. 3.2.2.1. Terenul de amplasament va fi organizat in patru zone si anume: - zona ocupati de constructii (Ac); - zona curtii de recreatie, de regula asfaltati; - zona terenurilor si instalatiilor sportive; - zona verde ,inclusiv gradina de flori
'

3.2.5.1. Din punct de- vedlre a1 protectiei antiseismice: distantele intre clidirile pent^ scoli si alte clidiri &istente in afara sau in interiorul ~* incintei, se stabilesc dupl cdm urmeazi: a) ~ a c clidirea existenti a fost proiectati si executata 'ftiri, m k u n i antiseismice (inainte de. a d 1963). distanla minima va fi de 1,5Hc (Hc - in&l[imeala cornis5 a clidirii existente). b) Daci clidirea existenti a fost. proiectati ~i executati cu misuri , * anliseismice (dupa anul 1963), distanta minim5 va fi cea previzuti in no&a~ivul. P-100 pentru 12timea rosturilor antiseismice: ' aceasis preveaere se aplici si pentru constructiile existente proiectate fFa, misun antiseismice dar la care s-au efectuat lucr& de reducere a riscului seismic (consolidare). 3.2.6.
'
'

'

3.2.3.

Gradul de ocupare a terenului se va referi la Loate cele p a w zone mentionate la punctul 3.2.1.1. Se recomandii s&nu se depiseaca un grad de ocupare de 82% (teren h e n a j a t de total teren), terenul construit s i nudepiseascL 25% din terenul aferent si s i nu scad; alb 16%.

fats

Pentru arnplasarea-lesnicioasi a celor patru zone previzute la~punctul 3.2.2.1., se recbmandi ca forma in plan a terenului s i fie un poligon regulat (patrat, dreptunghi). Se recornand2 ~etragerea minimuin 25 m de la aliniamentul strkii. cu Frontul stradal minim tlebliie s i permit2 un acces lesnicios cu poarti pentru autovehicole si intrare pietohala.

3.2.4.
i

Regimul de inlltime recomandat. Pentru scoli cu mai mul: de 8 sili de clasi, parter si doua etaje. i Pentru ~ o l cu plni la 8 sili de clasi, parter si un etaj sau numai parter.

3.2.7.
I

3.2.4.1. Regimul de iniltiine cu parter ~i trei etaje va putea fi adoptat in nrma unei fundamentKri riguroase si numai cu avizul inspec~oiatului scolar pe baza certificatului de urbanism. 3.2.5. Distantele dintre clidihle scolilor si alte clidiri sau instalatii trebuie s i respkcte urmatoarele conditii: s sa nu se umbreasci reciprdc fati de razele soarelui: s i nu se influente~~ reciproc din punct de vedere acustlc, respectind cerintele acustice; s i respecte conditiile previzute de nornlele de prevenire si stingerea incendiilor.

3.2.8. Se vor evita terenurile inguste pentxu a permite orientarea laturij lungi a clidirii scolii pe directia N-S astfel Pncit majoritatate s5lilor de clasi sa aibi orientarea E-V.

3.3.

Conditii speciflce zonei.

3.3. l . Zona seismici. 3.3.1 .l. La proiectarea clkdirilor pentru scoli si licee se va l,ine seama de conditiile impuse de zonarea seislnica a tentoriului Roinbniei, atbt T n ceea ce priveste teritoriul din punct de vedere a1 valorilor coeficientului Ks, cbt si zonarea tedtoriului din punct de vedere a1 -

'

perioadelor de colf Tc, asigurlnd relafji corespunzitoare intre coeficieritti (Ks, Tc) si gradele de intensitate seisrriici pe scara MSK. in cazul construc~iilor pentm scoli si licee aflate in localitili la limita dintre zone se vor lua in considerare conditiile cele mai defavorabile. 3.3.2. Zona climatic%. & proiectarea c15dirilorpentiu scoli silicee, se vor lua in considerare intensithple actiunilor climitice normate, in funcfie de amplasament (localitate), pentru actiunea vlntului, pentru acfiunea zilpezii, pentru acounea vari-aiiei de temperaturi exterioar3. ~ a l o r i l eparametrilor clinfatici vor fi utilizate diferentiat pentm ~. instalatiile de incilzire si pentru instalatiile ventilalie $i condiponare a aerului (specifice perioadelor'de iam5 $i var5). 3.3.3. Natura terenului de fundare. Amplasarea constructiilor pentru scoli si licee la baza taluzelor se va face dup5 asigurarea cu ziduri de sprijin, Amplasarea scolilor $ liceelor la baza taluzelor asigurate cu ziduri de sprijin se poate face numai P urmitoarele condifiii n stabilitatea zidului de sprijin este asigurata in mod corespunzitor (inclusiv pentru acfiunea seismic2 c u coeficientul de important5 =

I I

pericol de lunecare sau surpare. In cazul in care considerente de ordin urbanistic, economic, etc., impun folosirea unor astfel de amplasamente, se vor lua milsuri complexe pen& taluzelor. stabilizarea

Se va evita amplasarea constructiilor pe' terenuri fornlate din' umpluturi recente, neconsolidate. fn zonele de intensitate seismic5 DE-F, utilizrirea unor astfel de amplasamente este adrnisi numai cu condiFia realizwi .unui sistem de fundare indirect (piloti, coloane, pupri) care traverseazg intreg stratul de umpluturi. Constmctiile 'scolilorgi liceelor nu vor fi amplasate pe terenuri despre care existi informatii c5 au suferit crap5turi sau deplasiri importante l a cutremure sau inundatii anterioare. Propriet5tile terenului de fundare se vor stabili pe bazi de probe geologice tehnice in qonformitate cu STAS 1242. , ~, Caracteristicile fizico-mecanice ale pgmdnturilor se stabilesc conform STAS 1243. Valorild'normale si vaiorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenurilor de fundare se stabilesc conform STAS 330012. '3.3 4. Stabilirea cbsei de importanti. Cladirile pentru scoli si licee vor fi incadrate in clasa de important5 conform ,,Metodologiei de stabilire a categoriei de important5 a construc~iilor aprobatg cu ordinul MLPAT N. 3 l/N/02.10.'95. Rirurile exterioare de distrugere sau avariere: Cl5diiile pentru ~ c o l i~i licee nu vor fi amplasate in vecinitatea constructiilor sau cladirilor a cfuor avariere ca urmare a unor calamit5ti naturale (cutremuri, inundatii, etc.,) sau a unor accidente tehnice poate produce degajiri de substanle, toxice sau explozii. Distanple minime fa@ d e aceste obiective se vor stabili prin reglement&ri in functie de specificul sursei de risc gi de specificul amplasamentului.
'~ '-

.\

12);
'pe taluz nu existi constructii sau materiale care pot cddea peste cl5direa de la baza taluzului. Consttuctiile scolilor $i liceelor vor .fi amplasate de reguli pe terenun . orizontale sau pante p l n i la 10%. Alegerea amplasamentului cu pante mai mari se va face numai pe baza unei justificiri tehnicoeconomice iar proiecteli vpr conrine misun speciale sau solutii speciale in functie de configuratia terenului pentru evitarea unor . . lucr&-isuplimentare.
-

1
.
I
,

3.3.5.

1
i

'

Se va evita anlplaska scolilor si liceelbr pe marginea supenoar8 a taluzelor, maluri, ripe sau alte terenuri neconsolidate care-prezint5

108

3.3.6.

Puritatea aemlui exterior.

b) deformarea unor elemente la valori peste limit%; C) avarierea unor parti ale clidirii sau a instalatiilor sau a echipamentelor rezultats ca urmare a deformafiilor mari ale elementeloi portante sau a unor evenimente accidentale de propoqii fa@ de efectul luat in calcul la proiectare.
1

3.3.6.1. Aeml exterior nu trebuie s i contini substante toxice sau mirosuri poluante care s i afecteze switatea sau confortul copiilor si a personalului. fn caz contrar se vor lua misuri de limitare a resurselor de noxe, sau se introduc misuri de purificare a aemlui. Concentratiile maxime admisibile de substante chinlice si puben, din atmosfera zonei, trebuie s i se incadreze E linlitele nonnelor n sanitare specifice centrelor populate, confonn prevederilor Ordinului Ministemlui Sinititii nr. 623173.

r,

Semnificatia termenilor utilizati in definirea cerintei de rezistenti si stabilitate este data in anexa nr. V. Cerinfa de rezistenfi si stabilitate se referi la comportarea elementelor componente ale clidirii in timpul~exploatfuii, func!ie de conditiile din zoni si anume:

.
3.3.7. Nivelul de zgomot exterior.
'

terenul de fundare; - infrastmctura (fundati~ directe, fundatii indirecte, ziduri de sprijin);

Nivelul de zgomot exterior clidirii (definit conform STAS 616111) nu va depilsi la limita amplasamentului, valoarea de 50dB(A) (respectiv Cz 45). stabiliti prin STAS 10009188, pentm zone de locuit. fn caz contrar se vor lua misuri suplimentare de protectie la zgomot a interiomlui casei, sau de reducere a cauzei de zgomot. '
#

'

I
I

- suprastmctura (elemente ~i subansamblrri stmcturale vert~calesi orizontale); - elemente nestructurale de inchidere, - elemente nestructurale de compartimentare; - instalatii diverse aferente clidirii; echipamente electro-mecinice aferehte clidirii Nivelurile de perfonnanti sunt prevazute la punctul4.1.5., in timpul unei durate de exploatare rauonali din p,unct de vedere economic.
4 1.2. Principiile si metode pentru verificarea satisfacerii cerinfei de ,,~eiistenti Stabilitate" . ~i Asigurarea satisfacerii cerinfel de ,,rezistenti si stabilitate" se face in general, pe baza conceptului de .,stare Ilmlt8". Starea limit2 se defineste in confonilitate cu STAS 1010010 a) starea limit5 ultima (refentoare la perfomantele privind stabilitatea, rezistenta mecanici si ductilitatea); b) starei limit5 de exploatare normal5 (referitole la performantele pricind rigiditatea stmcturii). Factorii care intervin pentm asigurarea cerintei de rezistenti si stabilitate pe baza conceptului de stin limit2 sunt. 111'

4.

CERINTE DE CALITATE ALE CONSTRUCTIILOR. Rezistenta ~i stabilitatea.

4.1.

i
Clidirile scolilor si liceelor vor fi concepute si realizate astfel incdt s i satisfaci cerinta de rezistenti si stabilitate in confonnitate cu prevederile Legii privind cal~tateain C O I I S ~ N C \N. 1011995. Prin ~~ aceasta se intelege cB actiunile suscepttbile a se exercita asupra clidirii in timpul executiei si e x p l o a t ~ inu vor avea ca efect producerea vreunuia dintre urmitoarele evenimente. a) pribusirea totali sau paqiali a clidirii; 110

influenfele exercitate de agenfii mecanici fn procesul de exploalare; pioprieti!ile materialelor;

c2) utilizarea unor tehnologii de executie corespunzitoare; c3) respectarea in santier a detaliilor din proiectul cladirii si din proiectul tehnologic;
5

- influenfele mediului natural; - proprietltile terenului de fundare;

-

.
.c

d) ?in exploatare, prin:

I

- geomelria ?tfllcturii in ansamblu +i a elementelor de constructie;

metodele de calcul. Satisfacerea cerinfei de rezistenti si stabilitate E sensul prezentului n capitol se realizeazi pe baza unui complex unitar de masun dupi cum unneazi: a) !a stabilirea amplasamentuldi, prin: a l ) limitarea capacitatii cladirilor pentru scoli si licee situate in zonele seismice A ~i B , conform mBiimii rezultate din calcul;
1

,
i
,

d l ) adoptarea masurilor necesare pentru a &tra nediminuati capacitatea de rezistenfi a clidini prin efectuarea lucrikilor de inktinere +i de reparatii curente necesare; d2) urmkirea in timp a st&rii clidirii si realizarea, in caz de necesitate a lucrkilor de remediere. fn zonele de intensitate seismic5 A, B, C, D la asigurarea satisfacerii cerintei de rezistenti ~i stabilitate contribuie si unele mgsuri specifice cum sunt: - asigurarea mobilierului fmpotriva deplasMi silsau ristumikii;

~~

I 1
I

a2) amplasarei cpnstructiilor de scoli +i licee la distante de siguranti fati de constructiile care contin surse de mare risc,in conformitate cu prevederile art. 3.3. b) in proiectare, prin: b l ) alegerea unor amphsamente favorabile in conformitate cu art. 3.2. si 3.3. din prezentul nonnativ; b2) conceperea construcfiilor astfel inclt s2 se obfini o comportare favorabila a acestora precum $i a pkfilor componente; b3.) prevedeiea unOr detalii constructive venficate h practici; b4) utilizarea unor materiale si produe de construcGe cu proprietiti ~i performanre certificate; Solu\iile constructive si materialele ,,netraditionale" noi vor fi utilizate numai dupi obfinerea unor agremente speciale cu mentionarea posibilitafii folosirii lor pentru constructiile de invtitimhnt; c) in execuiie, prin: c l ) punerea fn operi a materialelor, elementelor +i subansamblurilor cu proprietatile si perfomantele prevazute in proiect;

- intocmirea unui plan de masuri specifice in caz de cutiemur;

.
.

- desfPsurarea organizati a actividui de pregatire sieducare a copiilor privind comportatea in caz de cuiremur (evitarea panicii, phrnu~ ajutor, etc.);
4.1 3. Agentii mecanici. Clasificarea ~i gruparea acriunilor agentilor mecanici p e n m cal.culul clidirilor scolilor si liceelor se face conform STAS 10101lOA. Evaluarea Tnc&cibilor permanente se face conform STAS 1010111. Definirea inciirc5rilor daloritti procesului de exploatare se face conform STAS 1010112.

I
,
I

4.1.3.1. Valorile normate ale inc&ckilor 'utile distribuite pe planseele cl2dirilor scolilor +i liceelor sunt stabilite p r i n r 10,10112Adupa ~ ~ ~ ~ cum urmeazi:

'

- incapen - . spatii de acces (condoare, vestibuluri, sc&i, podest) - balcoane +i logii cea mai defavorabili dintre ipotezele:
~.

1.5 KNlmp 3.0 KNImp 113

112

a) fnc&rcaredistribuiti pe o banda de ltiiime 0,s m in lungul balustradei 4.0 KNImp b) tnciircare distribuiti pe toati suprafap balconului 2.0 KNlmp 0.75 KNlmp 1.5 KNlmp

'

Pentru peretii cu greutiti mai mati, inc&ckile se vor determina conform datelor reale (ca intensitate si pozitie). 4.1.3.3. Acoperisurile, terasele, planseele, scbile, balcoanele s verifici e suplimentar la o fnckcare concentrati verticali aplicati pe elemente, in pozitia cea mai defavorabili si in absenta,altor inckc5ri verticale utile sau din vlnt. fncilrcarea concentrali, consideratti aplicati pe o suprafat5 de 10x10 cm se stabileste dupl cum urmeazi:
b

- poduri: a) necirculabile
b) circulabile
-

iI
1I
I

in Tnclperi fn spatii de acces

3 .0 KNlmp

- acoperi~uri acoperisuri ! terasi necirculabilti cu pant% $i n 0.5 KNImp a) > 1 : 20 0.75 KNImp b) < 1 : 20
Valonle normate se refer%la inc&rc&dc utile curente si reprezintg valori maxime in condiGi normale de exploatare.
~

plangee TI sc&i acoperisuri, terase, balcoane

. . .
'

1.5 KN; 1.0 KN; 0.5 KN.

I
;

acoperi~uri care se circula numai pe podine pe

Valorile normate nu tin seama de: efectele dinamice produse in timpul e x p l o a t ~ i fnc&rcZLrileconcentrate datorate unor obiecte grele (sobe, etc). Observatii.

4.1.3.4. Peretii de campartimentare neportanti vor fi verificati l a cea mai defavorabili dintre ipotezele de incircare: a) inc&rcare orizontal8, linearti si uniform5 distribuitl de 0.5 KN aplicata la o iniltime de 0.9 m de la cota pardoselei;

b) greutatea unor obiecte !anitare suspendate (fo* verticalti) > 1.0 KN; ,c) greutatea mobilierului suspendat (biblioteca) forfa verticals > 2.0 KNImp de suprafat5 - verticali de perete. 4.1.3.5. Valorile normate ale inc2perilor utile verticale si orizontale pe, balustrade si parapeti la cltidirilc caselor de copii se iau conform STAS 1010112A1 dupi 'cum urmeazi:

a h ~ ~ i r c i r i lpe acoperisuri si acoperiSuri tcrasti necirculabile e ut inlocuiesc inc&rcarea din zipad8 numai daci s : mai defavorabile decit aceasta. b. fncirckile de pe acoperisuri terasa in panti sunt laportate la proiectia orizontali a suprafeiei acoperigului. c. Condiiiile Tn care podurile si acoperiqurile sunt considerate necirculabile sunt date in STAS 1010112Al. 4.1.3.2. fnc&c&ile date pe perefii de compartimentare neportanti, cu greutate de cel mult 3 KNlm se iau in considerare ca E n c k c ~ unifome distribuite pe planseu dupi cum urmeazk 0.5 KNImp; - pereti cu greutate la 1.5 KNlm 1.0 KNImpr - pereti cu greutate intre 1.5-3.0 KNIm

- in inctiperi, la poduri circulabile si la terase circulabile 0.5 KNlm;

la balcoane, coridoare, s c k i si podestc 1.0 KNlm. fnctiperile de mai sus servesc pentru calculul elemenrelor balustradei sau parapetului $i se considerti aplicatk pe mlna curenta a acestora. Actiunea vertical5 nu se va considera simultan cu cea orizontals.

phi

4.1.3.6. Reducerea incircirilor utile pe elementele portante orizontale principale, pe .elementele structurale verticale si pe fundatiile acestora se stabileste confonn prevederilor STAS 1010112A1 cap. 6. 4.1 3.7. Vdorile coeficientului de inckcare (n) si cele ale fractiunii de lungi durat5 (h" se stabilesc conform STAS 10 101lOA tab. 15 dupi cum umeaz2: a) incfucucIiri unifonn distribuite pe planvee: - i n c k i k i nonnate 2.0 5 KN/mp n= 1.4; nd=0.4;

i
I

4.1.4.

Geometria structurii in ansamblu si a elementelor de constmctie. Parametrii geometrici ai stn~cturii ansamblu si ai elementelor de in construc\ie se vor incadra in sistemul de tolerante stabilit prin STAS 8600, pentru clasele de precizie $i valorile toleranielor, fn functie de dimensiunile respective. Elementele nestnlcturale de construciie care trebuie s2 satisfaca cerinF de rezistenfi si stabilitate se vor incadra in sistemele de toleranie previzute prin regIement2rile corespunz5toare. Elementele de structuri si nestructurale, netraditionale se vor incadra in sistemul de tolerante prevgzut in agrementele tehnice respective. Pentnl elernentele de constructie din beton armat, beton precomprimat, o[el si zidarie precum si pentru terenul de iundare, metodele de calcul sunt bazate pe conceputl de stare limit& Principiile de baz5 ale metodelor de calcul sunt date in: STAS 1010310 pentru beton annat si beton precomprimal; pentm otel; pentru zidirie; pentru lenm; STAS 1010810 STAS 10104 STAS 856 STAS 330011

'

inckc2ri normate intre 2.0 + 5.0 KNlmp n= 1.3; nd=0.4.

b) inckciki distribuite in lungul unei linii la balustrade, parape$, pireti despk$tori, etc. orientate pe directia verticali sau orizontali n=1.2 nd=O. Observatii a. Coeficientul inckcucIirii (n) se foloseste p e n w grup;irile de inckclrcare fundamentale in cazul verificikilor la starea limit2 ultima de rezistenta si de stabilitate. b. Coeficienhrl fractiunii de lungi durati a inc&c&ilor variabile (nd)se foloseste dup2 cum urmeazi: - in grup2rile de incwcare fundamentale: temporare

I
1
I

1
~

1
i

k n t m verificare la starea limit5 a exploatibii nomale sub efectul fractiunii de lung5 durata a inckcircarilor.

pentry terenul de fundare. Pentru calculul cl2dirilor cu pereli stn~cluraliin afara principiilor generale incluse in slandfudele mentionate la 4.1.4. se va tine seama si de prevederile urmBtoarelor reglementiri tehnice: P2 Normativ privind alc2tuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie; P85 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu stmctura din diafragme de beton. Pentn~ calculul fundatiilor directe se vor Fspecta prevederile normativului.
I

- in grupibile de incirc2ri speciale: - pentm verificarea la stfile limit2 ultime de rezistenfi ti de stabilitate;

pentru verificarea la starea limiti a exploat&rii nonnale: - in cazul actiuni seismice -in orice alte cazuri precizate prin tema de proiectare.

i
i
1

c. Coeficienfii ,,n" si ,,nd""nu inclid efectele dinamice eventuale.

PI0 Nonnativ pri~ind~proiectarea executarea lucr%iIor si fundaGi directe la constructii.

de 117

Pentru , calculul fundatiilor indirecte se va tine seama de reglement5rile tehnice specifice tipului de fundare ales (pilo@, coloane, barete, etc). Pentru calculul constructiilor amplasate pe terenuri dificile de fundare se va tine seama si de prevederile urmitoarelor reglement?iri tehnice: Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor P7 fundate pe terenuri sensibile la umezire; Instructiuni tehnice pentru proiectarea $i executarea P70 constructiilor fundate pe terenuri cu umflituri si contractii man. Pentru scolile si liceele fn care se amenajeazi la subsol adwosturi de apkare civili se va tine seama ~i de reglementarea: PI02 Norme tehnice privind proiectarea si executarea adiposturilor de apkare civilfi, in subsolnrile clidirilor noi. Pentru calculul seismic al-clididirilor de scoli $i licee metodele previzute in normativul P100- 92 art. 2.3. vor fi utilizate dupi cum , urmeazi: a) pentru toate clidirile: este obligatorie aplicarea metodei de proiectare curenti (metoda A); b) pentru clidirile ripetabile cu structura din beton armat sau zid&ie precum si pentru clidirile care nu respeca in totalitate prevederile referitoare la alcituirea de ansamblu din nofmativul P100-92 cap 4 se recomandi folosirea metodei de proiectare bazati pe considerarea propnetitilor de deformare nelineari a structurii (metoda B). Determinarea incirc&~iIorseismice pentru elementele de constructie care nu fac parte din structura de rezistentg se va face conform prevederilor Normativului P100- 92 cap 5.5. Proiectarea antiseismici a instala@ilor~i echipamentelor din $i licee se va face cu respectarea principiilor generale din Normativul P100- 92 cap 10.

Criteriile, parametrii ~i nivelurile de performanti corespunzitoare cerintei de rezistenti si stabilitate. Pentru clidirile de Scoli si licee verificarea satisfacerii ceriniei de rezistenffi si stabilitate se face cu criteriile si parametrii de performanti folosifi pentru toate clidirile civile ~i industriale, precum ~i cu criteriile specifice din prezenta reglementare. Nivelurile de performanti asociate satisfacerii ceriniei de rezistenp si stabilitate sunt cele corespunzitoarc constructiilor din clasa de importanti 11-111 conform STAS 1010010 Anexa A. Nivelul de performanti seismici al clidirilor scolilor $i liceelor se stabile~te incadrarea E clasa de importanti 11-111?n conformitate prin n cu Normativul P100-92 art 5.3.3 ~i tab 5.1 (coeficientul de itnportanti rr = 1,2) si a ,,Metodologiei de stabilire a categoriei de importanti a constructiilor", Ordin MLPAT nr. 3 l/Nl02.10.95. Pentru peretii interiori nestructurali se stabilesc urmitoarele criterii s_i nivele de pelformanti: a) deformagile normale pe planul peretelui sub inc&cilrile de exploatare prevkute la 4.1.4. b si c nu trebuie s i depiseasca 5 mm. b) deformatia instantanee normali pe planul peretelui, intr-un punct situat fn centrul unui element de perete, datoriti rezemarii unei persoane nu trebuie s i depiseasci 5 rnm. c) deformafia remanenti provocati de inckcirile de exploatare previzute la 4.1.4. a nu trebuie s i fie mai mare de 10% din deformatia instantanee normala pe planul peretelui. Acceleratia vertical&(a in m/s2) a vibratiiloi piirtilor componente ale clidirii se lirniteazi, in functie de frecventi (f) dupi cum uqeazi:

4.1.6.

Reguli de proiectare specifice.

4.1 6.1. Reguli de proiectare pentru elemente nestructurale. Proiectarea antiseismici a elementelor de compartimentare si de inchidere se va face, dupa caz, in una din urmatoarele ipoteze: a) ca f5c2nd parte integrant8 din sistemul structural; b) cu legaturi care sa permita deplas21-i relative libere in raporl cu structura; C) solidarizate cu structura, dar dimensionate astfel incLt fisurile produse de mi$carea seismic5 sli fie limitate. Elemelltele nestructurale exterioare (copertine, calcane, timpane, cosuri de fum. elenlente decorative, parapefi alice, etc.,) in relatie cu spatiul public (strada) sau cu spatiile din intexi~rul incintei (spatiul de recreatie, de sport) vvr fi ancorate de stmctura derezistent5 ~i dimensionate, inclusiv prinderile, pentru incgtcarile seismice conventionale definite la art. 4.1.4. majorate cu 50% pentru zonele seismice de calcul A , B , C p si cu 25% pentru.zonele seismice de calcul E si F. Sub actiunea acestor inckcftri, elementele nestructurale exterioare trebuie s8-si menfini integritatea'fizicd astfel incit:

4.1.6.2. Reguli de proiectare pentru instalafii si echipamente. incadrarea in categorii seismice a sisternelor de instalatii si echipamente din cl8dirile pentru $cob si licee se face, in confonnitate cu tabelul. +
SISTEME Nr Denurnire Cladire categorie seismic5 0 1 2 3 1 Sisteme de scoli A ventilare licee INSTALATIE / Denumire 4 Anemostate Agregate Conducte, canale Ventilatoare Iluminat de sigur. Lgmpi fluorescente L h p i incandescente Cazane Refele de transport ap2 rece/calda pompe Rezervoare Boilere verticale Rezerv . de dedurizare
%
\

ECHIPAMm categoria seismic5 5 B B C B A

Sisteme de scoli iluminat licee Sisteme de scoli alimentare licee cu ap5 rece ~i caldB

B B B B B C

- prin cadere partials sau totali, s i nu provoace pierderi de vieti omenepi sau ranirea persoanelor s i s8 nu inpiedice evacuarea cladirii sau accesul echipelor de interventie.
Aceleasi prevederi se aplici $i elementelor adaugate pe fafade (firme, plici comemorative, antene de satelit, etc.,). Comportarei la actiunea seismic5 a elementelor de construcee care nu fac parte din structura de rezistenp si pentru tare nu se urm~e:te p5strarea integritatii dupL cutremur, are ca obiect principal asigurarea ancorkii eiementelor respective de structurft de rezistenti pentru mentinerea stabilithtii.

Punctele termice, cenrralele termice, posturile de transformare ~i staiiile de pompare ce deservesc clddirile de scoli si licee vor fi amplasate de regula. grupat in cladire independent& Atunci ~ 2 n d amplaseaza in cladire instalapile a caror avariere T se n caz de cutremur p a t e provoca incendii, explozii, scurgeri de abur sau de ap8 fierbinte nu vor fi montate sub sau adjacent zonei ' inciperilor in care se afli in mod oblsnuit copiii, sftli de clasi, s5li specializate sala de sport, fn zona spa(i1lor de recreatie si in zona ciilor lor de evacuare.

Legiturile (ancorajele) instalafiilor ~ i l s a u echipamentelor cu elementele de constmctie din care sunt fixate vor fi astfel proiectate incgt s i nu constituie puncte slabe. Legiturile (ancorajele) trebuie s i reziste in eventualele situatii speciale de solicitare care pot apare fn timpul cutremurelor sau chiar in timpul exploatarii normale.

~colilor liceelor. Aceste misuri se vor aplica si in cazul c l ~ i r i l o r yi existente cu ocazia lucrhilor de repara@ curente. 4.1.7. Reglementtvile tehnice conexe. STAS 10100/0 STAS 10101/OA Principii generale de verificare a siguranfei constructiilor. Actiuni in c o n ~ t ~ c t i iClasificarea yi . gruparea actiunllor pentru construc@i civilesi industriale. Actiuni E construc[ii. fnckciri datorate n procesului de exploatare. Actiuni in construclii. f n c ~ r c h i tehnologice din exploatarea pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice. Acpuni in constru4i. f n c ~ ~ r cdate de v h t . hi Acfiuni in construciii. fncirc~iri date de zipadi.
<

- deplasarea relativi a reazemelor;

risturnarea, alunecvea si I sau risucirea echipamentelor;

instalatiilor $i

fn acest caz se recomandii adoptarea unor detalii verificate (si acceptate) E practici. n Valorile fortelor de calcul pentru prinderile ti elementele de susfinere ale instalaiiilor si echipamentelor clidirilor pentru scoli $i licee situate in-zonele seismice de calcul A, B, C, D vor fi cu 25% inai mari declt cele previzute in Normativul P100. Proiectarea prinderilor $i a elementelor de sustinere a instalatiilor $i echipamentelor pentru cladirile de scoli $i licee se va face sub coordonarea inginerului responsabil cu proiectarea shcturii. Pentru instalaiiile ti echipamentele ale c h r elemente de prindere $1 sau sustinere se livreazi de catre furnizor, acestea'vor fi insotite de documentele justificative privind rezistenta seismic&a ansamblului instalatii I prinderi. 4.1.6.3. Regulile specifice pentru mobilier. Amplasarea ti fixarea mobiliemlui prevkut prin prezentul Nonnativ in a$a fel inclt ciderea, lunecare sau rgsturnare acesta s i nu provoace pierderi de vieti omenesti. ranirea persoanelor sau s i blocheze evacuarea din clhdire. Dulapurile din laboratoare, T care se aflB substanfe care pot produce n incendii sau degajhi nocive, vor fi ancorate de perefi iar rafturile vor fi asigurate pentru a se evita ra5turnarea recipienplor respectivi. Masurile constructive pentru asigurarea stabilitqi mobilierului in cam4 unui cutremur sever vor fi prevazute explicit In proiectele

STAS 1010112 STAS 1010112A1

STAS 10101120 STAS 10101121 STAS 10101123 STAS 10101123A

Actiuni in construcfii. fncirciri date de temperatura extenoat%. Actiuni E constructii. fnckciri date de n temperatura extenoarii in construcpi civile gi industriale.

Constructii civile si industriale. Calculul yi alcituirea structurale elementelor de beton, beton m a t si beton precomprimat. STAS 1010711, 2 , 3 , 4 Construcfii civile, industriale si agrozootehnice. Plaqee din beton m a t . STAS 1010810, 1 . 2 STAS 10104 Construclii civile, industriale si agricole. Constructii din otel Constructii din zidkie Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor. 123

STAS 1010710

Lucrki din zidhrie. Calculul ~i alcituirea elementelor. Construcfii de lemn. Prescriptii pentru proiectare. Teren de fundare. Principiile generale de cercetare. Teren de fundare. Clasificarea si identificarea p&mlnturilor. Teren de fundare. ~ ~ r i n c i ~ igenerale de ile calcul. Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundkii directe. Construcfii civile, indastriale si agrozootehhice. Sistem de tolerante. Normativ privind alcituirea, calculul si evecutarea structurilor din zid2rie. Normativ privinrl. proiectarea ~i executarea construcliilor fundate pe p h l n t u r i sensibile la umezire.
~

Not2 Editiile (anii) de referinti pentru normative se vor lua conform cu ,,Lists reglementW1or tehnice in constructii sau cu aplicare in constructii" in vigoare la data utilizirii normativelor.

I
5

4.2 1. fn func!ion&ea scolilor si liceelor se va respecta nomativul privind proiectarea clhdirilor civile din punct de vedere a1 cerintei de siguranfil in exploatare indicativ CE 1-95 care se referi la rnkuri necesare pentru:

siguran!a circulatiei pedestre;

- siguranta cu privire la instalatii; - siguranta In timpul luZr5rilor de intretinere; - siguranp la intruziune ~i efractii.
4.2.2. Siguranta circula\iei pedestre.

Normativ privind proiectarea si executarea lucrkilor de fundatii directe la constructii. Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pimlnturi cu u d h t u n si contractii rnari. Instructiuni tehnice pentru proiectarea construcfiilor cu structura din diafragme de beton. Normativ privind proiectarea antiseismici a constructiilor de locuinfe, social-culturale, agrozootehnice si industriale. Norme tehnice privind proiectarea si executarea adhposturilor de apkare civili in subsolurile cladirilor noi.

4.2.2.1 fn afari de m2surile prevbute de nornlativul CE 1-95,pentru scoli si licee se vor realiza ~i urm8toarele:

La iesirea din incinta ~colilor liceelor se vor monta balustrade de si protecrie la limita troturarului, care sa limiteze iesirea brusci in carosabil;

- Platformele de acces in cl&dire vor fi previzute cu balustradi de protectie, indiferent de iniiltimea denivelhrii;

Chile de evacuare a copiilor vor fi dimensionate conform reglementirilor generale, asigurlndu-se lhtimi de trecere majorate cu 050 m.

- C&le de circulatie Si evacuare vor fi luminate si ventilate natural. - In zone cu diferenie de nivel, este interzisi prevederea a mai putin de trei trepte.
125

- Usile condoarelor nu trebuie s i fie batante, ele trebuie sa se deschidi in sensul iesirii din clidire, vor fi dotate cu mecanisme (resorturi) de autoinchidere lenti si alcituite din panouri pline, cu ochiuri de luminfi la partea superioari protejate cu ram5 metalici. - Usile vitrate vor fi previzute cu geam securizat pentru a evita posibila accidentare; - Scara trebuie astfel rezolvati incdt s& asigure un spatiu liber de trecere k B risc de lovire; Balustradele scikilor trebuiesc astfel realizate incdt sB nu constituie o sursi potentiali de accidentare: - mlna curenta si nu poati fi folositi drept tobogan;
I

4.2.5
I

Siguranp la intrusiune $i efractie.

.

In afari de misurile previzute de normativul CE 1-95, pentru scoli $i licee se vor realiza $i urmitoarele:
L

- gardurile perimetrale incintei vor fi dublate de garduri vii;

- la partea superioari a gardului se vor prevedea elemente metalice ascutite sau s 2 m i ghimpati; - accesele T incinti vor fi asigurate cu sisteme speciale de inchidere si n luminate pe timp de noapte; - -la scolile cu mai mult de 16 s&Iide clasi, accesul.principa1va fi prevbut cu cabini de poarti, cu post permanent de pazi fn tirnpul zilei; - atlt gardul c5t ~i portile vor fi pievazute p h i la h = 70 cm cu elemente opace de protectie la intrusiunea animalelor rnici.
4.2.6. Mhsuri pentru exploatarea in siguranti a scolilor si liceelor frecventate si de elevi cu handicap motor. La proiectarea si functionarea scolilor si liceelor se va tine cont de mhsurile previzute de normativul pentru adaptarea construc!iilor de locuit, a construc~iilor Iocalurilor publice la cerintele persoanelor $i handicapati; indicativ C239.
, 4.2.7.

4.2.3
.

barele verticale ale balustradei nu vor avea interspatii mai mari de 10cm. Siguranfa cu privire la instalatii.
.
,

L !
i

Siguranta cu privire la instalatii presupune asigurarea proteciiei utilizatorilor impotriva riscului de accidentare sau stres pmvocat de agenti agresanti din instalaiii prin: a) electrocutare; b) arsuri sauopikire; c) explozie; d) intoxicare; e) contaminare;
f) contactul cu elemente de instalaiii;
. . .

Aptitudinea de utilizare. Aptitudinea de utilizare se refer2 la dimensionarea spatiilor, echiparea si mobilarea acestora. Dimensionarea spatiilor se face dupi urmitoarele criterii:

g) consecinie ale desctucfuilor atmosferice. *

- n u m h l de utilizatori; - tipul de mobilier $i echiparnentul utilizat; - modul de aranjare a mobilierului ~i echipamentului;

4.2.4. Siguranta in timpul lucririlor de intrefinefe. Siguranta in timpul lucririlor de intretinere presupune protectia utilizatorilor in timpul activitaiilor de curitire sau reparatii a unor pi$ din clidire (ferestre, sciki, pereti, acoperisuri, luminatoare, etc.) pe durata exploatfuii acestora. 126
I

gabaritele conventionale. Tipul spatiilor din scoli ~i licee, n u m h l de utilizatori pe fiecare tip, mobilierul si echipamentul necesar, modul de aranjare a acestora si gabaritele ~i dimensiunile minime sunt prezentate in anexele nr. 111 si VI la XVIII.

Dotarea cu cu aparate, utilaje si alt material didactic pentm procesul de invi{Zunlnt va fi prevbut in concordanti cu normativele de dotare elaborate de Ministerul fnv5tlt8m2ntului.

4.3.1.2. fnc5perile si spatiile scolilor ~i liceelor se incadreaza in urmitoarele niveluri de risc: a riscul obisnuit, cuprinzhd cea mai mare parte a spatiilor destinate copiilor, cum sun1 cele destinate dormitoarelor, sililor de sport, joac8, shli polivalente, si altele sirnilare, in care densitatea sarcinii termice este rnai mici de 420 MJ/mp; b riscul mediu, cuprinzfind in principal incapen si spatii tehnice, cum sunt centralele termice. gospodkiile de mmbustibil, bucgtarii, depozite pentru materiale combustibile etc., in care densitatea sarcinii termice este cuprinsi intre 420 si 840 MJ/mp; c riscul mare, in-care sunt cuprinse inciperi ~i sparii cu densitatea sarcinii temice peste 840MJ/mp, situatii rnai putin tntllnite la astfel de programe functionale 4.3.1.3 fn scoli ~i licee, riscunle de izbucnire a incendiilor trebuie reduse - in conditiile asigurikii func@onaliti!ii,prin limitarea surselor potentiale de aprindere ~i a materialelor $ substantelor combustibile. fncaperile si spatiile scolilor ~i liceelor , in cea mai mare parte, se FncadreazB in riscuri obisnuite ~i numai unele din inciperi in nscuri medii. 4.3.1.4. Este inter&& folosirea sau depozitarea lichidelor o n a gazelor . combustibile in alte locuri decll cele special amenajate, in cantitati limitate si far8 respectarea misurilor de prevenire si stingere specifice. 4.3.2. Condipi de siguranli a utilizatorilor E caz de incendiu. n
.

43

Siguranta la foe.
Cerinta de calitate A constructiilor ,,SIGURANTA LA F O C impune ca solutiile adoptate prin proiect, realizate ti mentinute fn exploatare, in caz de ihcendiu s i asigure:

protectia ocupantilor, tinlnd seama de v%sta, starea lor de sangtate si riscul de incendiu; . .

- limitarea pierderilor de viefi si bunuri materiale;

impiedicarea extinderii incendiului la obiectivele invecinate; prevenirea avariilor la constructiile si instalatiile invecinate, in cazul pribu~irii constmctiei; protectia serviciilor mobile de p6mpieri care intervin pentru stingerea incendiilor, evacuarea ocupantilor $i a bunurilor materiale. Pentru realizarea acestora, principalele perfomante se asigura pe intreaga durata de utilizare a constmctiilor, pe b s a unor scenarii de siguranp intocmite pentm fiecare situatieconcreti, avlnd invedere:

- riscul de izbucnire a incendiilor; - condifiile de siguranii a utilizatorilor in caz de incendiu;

comportarea la foc a constructiei in ansamblu si a principalelor ei pi$ componente;

- caracteristicile specifice ale elementelor si materialelor utilizate; - posibilitatile de interventie pentru stingerea 'incendiilor.
4.3.1 Riscurile de izbucnire a incendiilor.

4.3.2.1. Asigurarea conditiilor de siguranp a utilizatorilor impune stabilirea si realizarea unor intervale de timp care s s permit& corelarea actiunilor de interveniie ~i salvare, cu dezvoltarea incendiului. Valorile intervalelor de timp si nivelul.performantelor realizate, au in vedere specificul programelor functionale ~i v2rsta utilizatorilor.

4.3.1.1. fncadrarea Tnciperilor si a spatiilor din scoli $i licee in niveluri de risc, are in vedere activitatea desfisurata, densitatea sarcinii tennice si alcatuirea construct~vA. 128

4.3.2.1.1.Alarmarea - Timpul de alarmare este functie de modul in care se asigur2 perceperea izbucnirii incendiului si realizarea alarm=] utilizatorilor. Atunci c h d se previd instalafii automate de semnalizare a incendiilor, intervalul de timp nu trebuie s&depi~easci 30 de secunde, iar in cazul neechip&ii cu instalafii automate - prin masun organizatorice - se va asigura supravegherea si actionarea de catre personalul angajat, in maximum 60 de secunde. 4.3.2.1.2.Alertarea - Timpul de alertare a serviciilor de pompieri va fi de maximum 2 minute. Pentru scolile si liceele echipate cu instalatii automate de sernnalizare a incendiului, alertarea se va asigura automat, timpul admis fiinct de maximum 30 de secunde. 4.3.2.1.3.Supraviepirea - Timpul de supraviepire in inckperile Si spatiile destinate copiilor se asiguri in functie de gradul de rezistenfi la foc a1 construcfiei si tipul construceei, f&2 a fi mai mic de: - 15 minute, in constIuctii gradul 1-11 de rezistentft la foc; - 10 minute, in constructii gradul 111 de siguranfg la foc; - 5 minute, in construcfii gradul IV-V de siguranta la foc. 4.3.2.1.4.Evacuarea - Timpul de evacuare a utilizatorilor din construcGi, va fi minimum; - 5 minute, in constructii gradul I-11 de rezistent2 la foc; - 3 minute, in constructii gradul I11 de rezisten!& la foc; - 2 minute, in constructii gradul IV-V de rezistent2 la foc; 4.3.2.1.5.Localizarea $i stingerea - Timpul de localizare si stingere a incendiilor este funcfie de nivelul de dot& 9 e c h i p ~ instalafii cu de semnalizare si stingere a constructiilor, precum si de interventia fogelor mobile ale pompierilor. De regulh, timpul de localizare si stingere a incendiilor nu trebuie sB dephseasci 60 de minute. 4.3.2.1.6.Propagarea incendiilor la obiecte invecinate - Timpul de propagare a incendiilor la obiecte invecinate, trebuie s i fie rnai mare de 30 de , . minute. 130

4.3.3.

Comportarea la foc a construcfiei.

4.3.3.1. Condifiile de comportare la foc a construcfiei h ansamblu $i a & principalelor ei p$ componente sunt determinate de rezistenp la foc a acestora. . . 4.3.3.1.1.Incendierea totala (flash-over) - Timpul de incendiere total&,va fi & minimum: 24) minute, la constructii gradul I-I1 de rezisten!& la foc; - 15 minute, la construcfii gradul In de rezistenfa la foc; - 10 minute, la constructii gradul IV-V & rezistenta la foc.

4.3.3.1 2.Etanseitatea la aer - Volumul de aer ce intsa T interior atunci c h d n t h p l W a inchidenlor exterioare este in pozitie fnchish, nu va dep@i un schimb de aer pe or&.

..--

4.3.3.1.3.Compartimentarea antifoc - Aria maxima construitil la sol, adrnisa penlru un compartiment de i~cendiuva fi, in functie & gradul de
rezistenp la foc al construcfiilor,_&: - 2.500 m' pentru gradul 1-11, indiferent de numhul nivelurilor; - 1.800,m2pentru gradul 111, indiferent de nurnhul ~velurilor; - 1.400 m2 pentm gradul IV, cu un singur nivel $i respectiv 1.000 m2 pentru cele cu rnai multe niveluri; - 1.000 ma pentru gradul V cu un bingur nivel ~i respectiv 800 m' pentru cele cu rnai multe niveluri. 4.3.3.1.4.Limita de rezistenfi la foc a eli?mentelor care delimiteazg cornpartimente antifoc sau separ& spatii ale construcfiei Compartimentele antifoc se &limiteaz& prin perefi antifoc realimp din materiale incombustibile - clasa Co - a v h d limita de rezistenp la foc cuprinsil i n m 3 +i7 ore, in functie de densitatea sarcinii tennice a compartimentelor de incendiu. PereFii despwtori ai diferitelor spatii functionale au limite de rezistenfa la foc pi clase de combustibilitate normate, fn funcGe de gradul de rezisten9 la foc a1 constructiei, destinatia spatiului respectiv si rolul elementelor de

131

separare, potrivit reglement&ilor. Toate incaperile destinate copiilor vor f i separate de restul conshuctiei prin pzreti cu limita de rezistenf5 la foc de minimum 1 or%. 4.3.3.1.5.Limita de rezistenf5 la foc a fatadelor ~i a acoperi~unlor- Peretii exterioni neportanti mbuie s5 indeplineasci urmitoarele conditii minime de- combustibilitate si limit% de rezistenta la foc, a1 construcfiei:

4.3.3.1.7.Siguranfa refugiilor - Timpul de sjgur&fi al refugiilor trebuie s5 fie de minimuin: - 15 minute, in constructii de grad1111-11 de rezistenti la foc; - 10 minute, in constructii de gradul 111; - 5 minute, in construcfii de gradul IV-V de rezistenF la foc. 4.3.3.1.8.Detectarea si alannarea - Echiparea si dotarea cu dispozitive de detectare yi alarmare, precum si sistem de anuniare - informare a utilizatorilor in caz de incendiu, se renlizeazi in funcfie de capacitatea scolilor si l~ccelor si tipul construc~iei,potrivit reglementkilor. Penhu capacit5fi inki, acestea se asiguri pnn m5suri organi7atarice. 4.3.3.1.9. Alertarea - Pentru anunfarea serviciilor mobile de polnpleli in caz de incendiu se asigura mijloacele corespunzitoare, func@e de fiecare sifuatie concreti, care s i permit5 alertarea in timp scurt. 4.3.3.1.10.Propagwea fumului - Limltaren propag5xii u+oare a fumullii in spafii, inciperi, coridoare si sciri trebuie asigurati prin realizarea unor elemente despktitoare corespunz2toare (pereti, plansee) ~i prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului in caz de incendiu. 4.3.3.1.1 1.InstalaGile de stingere - Prevederea instalafiilor si a sisteinelor de stingere automata a incendiilor se realizeazh in functie de caracteristicile construcfiilor si capacitatea acestora, potrivit reglementih-ilor.
4 3.3.1.12. Siguranfa cailor de evacuare - Asigurarea timpulul de siguran[5 si a capacitifii c5ilor de evacuare se detennln2 potrivit reglementarilor, in functie de capacitatea maxim5 simu!tani Si tipul de constructie. - 10 minute, in constn~cfii gradul l-11, de - 6 mnute, in cBnstructii de gradul 111; 4 minute. in constructii de gradul IV-V

* Cg - 15 minute, in conshuctii de gradul I de rezistent2 la foc; * C2 - 15 minute, in construc\ii de gradul I1 sau 111; * C3 - 15 minute, in construcfii de gradul IV;
* C4 - f&5 limit2 de rezistenf5 la foc, in constructii de grad111 V .
Acoperisurile se alc5tuiesc si realizeazi potrivit condifiilor corespunz5toare gradului de rezistenf5 la foc a consmctiei. 4.3.3.1.6.Rezistenfa la foc a structurilor portante - Structura portant5 a constructiei sau a compartimentelor de incendiu trebuie s5 indeplineasc5 conditiile minime de combustibilitate si limit5 de rezistent5 l a foc, corespunz5toare gradului de rezistent5 a1 constructiei respective:

c ,
- nivel curent: - ultimul nivel:

c2

c3

132

133

Capacitatea c&ilor d evacuare va asigura trecerea numkului de E fluxuri de evacuare determinate prin calcul,fW a avea I 2 w minime de trecere destinate elevilor, mai mici de 090 m pentru u$i qi 130 m pentru coridoare si rampe de sc*. 4.3.3.1.13 .Accesul autovehiculelor de intervenfie - Construcfiile scolilor $i liceelor vor avea asigurate accese carosabile, corespunzator dimensionate si alcatuite, care s i permit& accesul usor a1 autovehiculelor de intervenfie ale pompierilor, cel pufin la dous fatade. 4.3.3.1.14.Mijloacele de interventie - Constructiile se echipeaza si dotea25 cu mijloacede interventie in caz de incendiu conform reglementMlor, in functie de tipul de construcoe ~i densitatea sarcinii termice. Pentru intervenfie se prevad, dup2 caz, stingitoare, hidranti interioti si exteriori de incendiu, coloane uscate etc. 4.3.3.1 .15.Accesul personalului de interventie - Pentru accesul personalului serviciilor mobile de pompieri in caz de incendiu se stabilesc si marcheaza corespunz2tor traseele p-care acestia le pot utiliza pentru a ajunge usor in diferite ph-p ale construcfiei,in functie de conformarea acesteia. 4.3.4. Conditiile specifice elementelor si materialelor, de constructii.

4.3.4.2. Densitatea sarcinii termice - Densitatea sarcinii termice rezulti din materiale si elemente de constructie, cu exceptia pardoseljlor lipite ~i a thplhiei, trebuie limitati la 275 MJ/mZ,iar densitatea sarcinii termice totale rezulti din materiale si elemente de construcfie, finisaje, mobilier si alte materiale combustibile adspostite, s i nu depi~easci MJ/m2. 840 4.3.4.3. Propagarea fliciuilor - Propagarea flicicluilor pe suprafap elementelor si a materialelor de constructie combustibile s&se f a d cu viteza redus&,respectiv mai putin de-0.45 m in 10 minute. 4.3.4.4. Degajarea fumului si gazelor toxice - Pentru asigurarea conditiilor de siguranti a utilizatorilor in caz de incendiu, elementele si materialele de construcoe folosite trebuie s i nu degaje cantitati mari de fum $i gaze toxice prin ardere. fn spa6ile accesibile elevilor se va evita folosirea maselor plastice, iar atunci clnd nu este posibil vor fi hate misuri de impiedicare a propaghii usoare a acestuia si vor fi previzute dispozitive de evacuare automati a fumuloi. 4.3.4.5. Gradul de rezistenfi la foc - va fi stabilit in funcfie de combustibilitatea qi lilnita de rezistenti la foc a principalelor elemente de constructie folosite potrivit reglementirilor; pentlu scoli si.licee se recomandi utilizarea celor de gradul I sau I1 de rezistenti la foc. Pentru constructiile de gradulII1-V de rezistenta la foc trebuie luate misuri corespunzitoare care s i asigure siguranp acestora in caz de incendiu. 4.3.5. Interventia pentru stingere. 4.3.5.1. fn scopul asiguricluii interventiei operative de stingere in caz de incendiu, pentru fiecare caz in parte se vor elabora scenarii de siguranti lulnd in considerare mijloacele si fortele proprii existente, precum ~i ajutorul serviciilor mobile de pompieri existente in zona de amplasare.

4.3.4.1. Combustibilitatea elementelor si materialelor - Combustibilitatea elementelor de constructie si a materialelor componente ale elementelor si structurilor compozite, va corespunde reglernentirilor, functie de gradul de rezistenta asigurat si tipul constructiei. fn constructiile de gradul 1-11 de rezistenti la foc, principalele elemente constructive trebuie s?l fie din clasa Co - cu unele exceptii admiwdu-se 5i C1 - si in mod diferentiat la construcfii de gradele 111-V fiind permise clase de combustibilitate C1 la C4.

4.3.6.

ReglementZuiIe tehnice conexe. Culegere de dispozi!ii - model p e n w ONU - 1992 reglement5fi fn constructii. Legea nr. 1011995 Decret nr. 29011977 Legea calitatii in constructii Norme generale de protecfie impotriva incendiilor la proiectarea . si realizarea constructiilor si instalatiilor.

Normativ ? 13 NormativI 18 Normativ 1 20

,

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incilzire. Normativ pentru proiectarea si executarea instalariilor de telecomunicaiii. Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de protectie 'contra tdsnetului in constructii.
'

"

Hotkkea nr. 5111992. . Unele k i s u r i pentru imbunatitirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor. Norme generale de prevenire si stingere a Ordin nr. 38111219 incendiilor aprobate prin ordin a1 ministeMC din 03.03.1994 rului de interne si a1 ministerului lucririlor publice si amenajhii teritoriului. P 118- 83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constmctiilor privind protectia la actiunea focului. Complet&i ii'modific5ri la P118-83. Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare. Normativ p e n w proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de uiilizare a gazelor naturale. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tenslunea pin6 la 1000 Vc.a. si 1500 V.C.C. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.

Constructii civile gi industriale. Alimentarea interioari cu api. kescriptii .- fundamentale. Masuri de siguranp contra incendiilor. Scari de interventie si salvare. Milsun de siguranti contra incendiilor. Elemente pentru proteclia golurilor . Lucriri de zidarie. Cosuri, canale de fum pentru h c a r e obiynuite la construc!ii civile. Prescnptii generale. Misuri de siguraniil contra incendiilor. Usi batante pe scirile de evacuare. Prescrippi constructive impotriva tiecerii fumului . Indicatoare de securitate. Culori si forme. Condilii generale. Calculul Grcinii termice in construcIii. Sciri interioaie F constructii. n Utilaje de stins incendii. Cutii metalice pentru hidranti interiori. Utilaje de stins incendii. stingitor portativ cu praf ~i COZ Utilaje de stins incendii. Stingitor cu dioxid de carbon.

Ordin nr. 29/N/10.04.96 Norme C58-

Normativ 1 5 Normativ 1 6

--

Nonnativ 17

.a .

Normativ 1 9

4 . 4 . 1 ' ~ Keglementhrile tehnice conexe. . Commission economique pour ]'Europe ECEIHBPf8 1 . Geneve.

4.4.2.2. Consumurile zilnice specifice de ap5 rece si caldi de 60"C vor fi cele prcvizute in STAS 1478 diferentiate pe destinafii si functiuni:
-

Nr. crt. Destinaiia clidirii

Necesar specific llzi pers. Total a p i Din care a p i calda 5 20

'

I5

Recueil CEE de dispositions modeles de reglement de la construction - Bitiments Residentiels. Normativ privind proiectarea si executarea -instala!iilor de ventilare

1. 2.

Scoli si licee SBli de sport

20 50

MS 1955/18 oct. 1955 NORME DE IGIENA privind unititile MO Nr. 59 bid1996 pentrd ocrotirea, educarea si instruirea copiilor ~itinerilor . STAS 661811

4.4.2.2.1.Conditiile de calitate admise pentfi apa potabili distribuiti prin instalatiile sanitare (api rece si caldti) sunt cele prevazute In STAS 1342. 4.4.2.2.2.Bazinele de ?not vor fi umplute numai cu api potabill. Pe parcursul functionarii calitatea apei din bazin nu trebuie s5, depQeasc5 umatoarele limite: Minim 7 Maxim 8 20

Instalafii de veutilare si cliinatizare. Calculul aporturilor de calduri din exterior. Prescriptii fundamentale.

STAS 6648/2 STAS 9960 STAS 10750

R 11573

- Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii clinlatici exteriori. Instalatii de ventilare ti climatizare. Canale de aer. Forme si dimensiuni. . - Instalatii de ventilare si climalizare. Rame cu jalu7xle reglabile. Tipizare. - Instalalii de ventilare. Ventilarea natural5 organizati a cl5dirilor industriale. Prescriptii de calcul .

PH oxidabilitate (Mn04K/litru) amoniac, Ntriti n u m m l total de germeni num5mI g e r m e ~ coliformi concentratia clor rezidual

P 118

-~drme tehnice

de proieclare si realizare a construc[iilor privind protectia la actiunea focului.

absent sau cel mult in limitele apei de umplere a bazinului 3001ml looil 0.lOmgA OSmgfl

4.4.2.3. Evacuarea apelor uzate. Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile ,,Normativului pentm condi!iile de descircare a apelor uzate P re@lele de canalizare a centrelor populate" indicativ C90-83. n

4.4.2.

Igiena apei.

4.4.2.1. Echiparea ~colilorcu instalaiii si echipa~nentesanitare se va face conform prevederilor din temi si STAS 1478. 140

4.4.2.4. ReglementMe tehnice conexe. Alimentma cu apa la construcfii civile $i STAS 1478 indushiale. STAS 1342
C90

4.4.3.3. Depozitarea pubelelor se face pe platforme protejate contra precipitafiiloratmosferice, a soarelui si vgntului.

Apa potabila. Nonnativ pentru condipile de descilrcare a apelor utate in refelele de canalizare a centrelor populate. Instalatii sanitare. Distaqe de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor si accesoriilor lor. Instalatii sanitare. Canalizare interioarii. Normativ pentru proiectarea $i executarea instalafiilor sanitare. Norme tehnice de piectare $i realizare a construcfiilor privind protectia la acfiunea focului. Normativ pentru condioile de desckcircare a apelor uzate in re!elele de canalizare a centrelor populate.

4.4.3.4. Distanp minima dintre platform24 ~i clMiri esk de 10 m, iar amplasarea acesteia se va face de regul8 la limita incintei. 4.4.3.5. Platformele trebuie s i fie inzestrate cu alimentare cu apa ~i canalizare. Pentru spalarea $i dezinfectarea pubelelor trebuie previzuta in cadrul platformei de depozitare o suprafail de cca. 5 m2. 4.4.4. Etan~eitatea.

'

STAS 1504

- STAS 1795
I9 P 118

4.4.4.1. Etanqeitatea la aer, gaze ~i vapori. 4.4.4.1.1.~eziitenp minima necesara la permeabilitate la aer Ra rnin a principalelor elemente de constructie, conform STAS 6472/7 are urmitoarele valori: Nr. crt 1 2 Elementul de constructie Pereti extenon, acoperi~uri fi4ra pod Plan~ee pod siplansee de pentru subsol Ra min d s 41,O x lo2 v2Roncc x 308 x 103Ronec

C90

MS 1955118 oct. 1955 NORME DE IGIENA privind uniatile MO Nr. 59bisf1996 pentru ocrotirea, educarea $i instruirea copiilor si tinerilor.
4.4.3. Evacuarea de$eurilor solide.

unde: v= viteza vfintului, conform STAS 190711 Ronec= rezistenp minima necesar5 la transfer termic, conf~rm STAS 647213. 4.44.1.2.Etan$eitatea la vapori a fnchiderilor exterioare trebuie s i indeplineasca urmatoarele condifii: - Dimensionarea elementelor de constructie (sub aspectul compoWi la umezire dptoritl conden5itrii vaporilor de ap5 in interiotul lor) in scopul a s i g u r ~ i unul regim de urniditate normal a1 elementelor respective, in timpul exploatkii constructiilor se va face in confonnitate cu prevederile STAS 6472/4. 143

4.4.3.1. fn cadrul $colilor se va prevedea indepiklirtarea manual%,zilnici, sau pe misura producerii lor, a tuturor gunoaielor menajere si depunerea lor in cutii de gunoi (pubele cu capacitatea de 110 l conform STAS 8127). 4.4.3.2. Necesarul de pubele penw scoli, este de 1-15 pubele / 100 locuri, ?n cazul evacuhii gunoaielor la fiecare 2-3 zile. 142

I1

4.4.5.

Iluminatul.

4.4.4.2. Etanseitatea la api. 4.4.4.2.1 .Valoarea presiunii exercitate la v$nt la care se asiguri etanseitatea la ap8 a t h p l i r i e i exterioare, se recomandi s i nu fie mai mici de 40 kg/m2. 4.4.4.2.2.Etanseitatea hidroizolatiilor acoperigurilor cu pante pan21 la 7% inclusiv, se consider2 satisficitoare, daca dupi inundarea cu api, la care nivelul acesteia va depki cu minim 2 cm punctul cel mai ridicat, nu se constati infiltralii de api in interiorul cldirii dupa 72 ore de incercare conform Normativ C 56-85. 4.4..4.2.3.Etanseitatea hidroizolaliei constructiilor subterane se considera satisfacitoare daca dupi 72 ore de la oprirea epuismentului nu se constat2 infiltralii de api in interiorul cl%d'irii. 4.4.4.3. Reglement&rile tehnice conexe. STAS 7109 STAS 647214 STAS 647214 STAS 647217 STAS 190711 Termotehnica constructiilor. Terminologie. Calculul termotehnic a1 elementelor de inchidere ale clidirilor. Comportarea elementelor de construcrle la difuzia vaporilor de apa. Calculul permeabilititii la aer a elementelor ~i materialelor de constructii. Instalatii de incalzire. Calculul necesarului de calduri. Prescriptii de calcul.

4.4.5.1. Iluminatul natural. 4.4.5.1.1 .fnciperile scolilor trebuie s i aibi asigurata direct lumina natural%. Pot face exceptie fncaperib la care se admit si iluminarea indirect2 sau artificial21 ca vestibuluri, holuri, coridoare, depozite. 4.45.1.2.fn condi!iile tbii noastre considerlnd valoarea minima a iluminikii data de b o b cereasca, de 4000 Ix, valorile minime ale iluminkii laterale ,,E" precum $i a coeficientului de iluminare natural5 ,,en sunt tn conformitate cu STAS 6221 urmitoarele: Categ. de Destinatia inciperilor munca I I1 111 IV
..

Valoaiea iluminkii laterale E(IX) e(%)

"140

rii

'

SZlli desen SZlli de clasa, cabinete laboratoare Sali lectura, biblioteci, cabinet medical Birouri, sali sport, bazin de-inot Grupuri sanitare, vestiare coridoare, s c b i Depozite, centrale termice, hidrofor '~

35 2 ,o

80 60

13
' 10

40
20 10

V VI
.
.

.
,

05
025

NOTA: Nu se recomandi iluminatul natural zenital

Acumularea progresivi, de la un an la altul, a apei provenite din condensul vaporilor in interiorul elementelor de constructie, in timpul exploatkii lor, nu este admisi. Umiditatea materialelor de constructii in timpul perioadei reci a anului, nu trebuie s i depageasci valorile maxime admisibile previlzute in tabelul 1 - STAS 647214.

C 56-85 C 112-86

Normativ pentru verificarea si receptia lucririlor de constructii gi instalatii afere'nte. Normativ pentru proiectarea $i executarea hidroizola!iilor din materiale bituminoase la lucrbile de constructii.

4.4.5.1.3.Reillizarea conditiilor de iluminare se verifici, in mod aproximativ, pe baza raportului dintre aria ferestrelor inc5perilor si aria pardoselii acestora conform STAS 6221 dupa cum urmeazl: Nr. crt
!

4.4.5.1.5.2.Plinurile dintre ferestre vor fi de maximum 0 J din I & w e a ferestrei. 4.4.5.1.5.3. fn&l!imea parapetului va fi: - la s5li de clasa 0,85 - 0.90 m; - la sili sport peste 1 5 0 m; - la grupuri sanitare peste 0,80 m; - la sc&i peste 1,00 m. Distanta de la tavan la partea supenoar5 a ferestrei trebuie s&fie mai mare de 0 9 0 m.
I

Destinatia inc&perilor
I

Raportul dintre aria ferestrelor si aria pardoselii inciperii

I1
2 3 4 5 6

( Sali de clasa - cabinete

Laboratoare Sali de sport - bazin inot Biblioteca - sali lectura Cancelarie - secretariat Coridoare \

I
.

4.4.5.1.4 Factorii de uniformitate a iluminatul natural sau mixt a fnc'iperilor din constructiile de qcoli trebuie s i se incadreze In u d t o a r e l e valori: Nr crt Destinatia inciperilor
-

I/I
I

4.45.1.6. fnsorirea inc&perilor ~colilorcontribuie la satisfacerea cerinlelor privind ilu&naml natural, confortul termic gi wnservarea energiei. Patrunderea radiatiilor solare in inciiperi este' consideratii ca benefici pentru ocupanti din considerente de siniitate $i psihologice.
-

Factori de unlformitate EminlEmed pe planul de lucru

'

Emin/Emax suprafata de lucru a fnciiperii

I
1

'

4.4.5.1.6.1.fnciperile sunt considerate a fi suficient Ensorite daca durata de Insorire in ziua de referinti, primiivara $i toamna (21 martie gi 23 septembrie), este de peste doui ore iar unghiul de incidenw a1 radiatiei directe este peste urmBtoarele valori: 6 O vertical, U)" . orizontal. 4.4.5.1.6.2.Pentru diferitele inciperi ale casei de co ii se recomanda urmLoarele orient&i:

3.

Sali de class laboratoare, s a i de lecturi, cabinet medical, cancelarie, birouri, sail-de sport Condoare - scSIri

r
0,65 05 0 0 2 5 pe sllpraf de circula$e

4 4.5.1.5. La proiectarea iluminatului natural in scoli se vor avea in vedere urmitoarele: 4.4.5.1.5.1.Ferestrele se a$eaz& pe una din laturile clasei, mobilierul dispunsndu-se astfel ca lumina sh vina din stsnga.
\

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7

Destinatia incapenlor N SiUi de clasii-cabinete Laboratoare biologie Laboratoare fizicii, chirnie Biblioteci Sali desen Bazin inot salasport

NE

X X X
X

OrientW recornandate E SE S SV X X X X X X X X X

V NV X X X X
147
.

X X X
X X X X

146

4.4.5.1.7.Posibilitifile de obturare. 4.4.5.1.7.1 Pentru crearea confortului luminos, in scopul reglkii iluminatului si strilucirii prin.variatia cantitatiide lurnini care patrunde in clase, se vor prevedea perdele transparente, cu proprietiti dispersante. 4.4.5.1.7.2.fn vederea asiguririi posibiliti$lor de proiectie, in laboratoare sau cabinete se vor prevedea sisteme de obturare, draperii etc.

4.4.5.2.3.1luminatul arlificial se realizekzi prin instala@ielectlice ps baza normativelor si standardelor de stat specifice. 4.4.5.2.3.1.in afara prevederilor nornlativelor ~i standardelor cie $at se vor avea,in vedere urm5toarele misuri: . . . - fn silile de clasi si laboratoare, corpurile de iluminat vor fi repartizate astfel inclt direcfia lu~niniiartificiale s i fie-aceiasi cu dikctia luminii naturale: un r2nd de corpuri de iluminat se recomanda s2 fie asezat in imediata apropiere a ferestrelor (la cca. 1 m de fereasti). fn afara de acest aliniament se va mai prevedea un sir de corpuri de iluminat la cca 213 din litimea fnciperii. - In sala de sport vor fi prevazute corpuri de iluminat cu gratar de protectie impotriva loviturilor.
Q

~~

4.4.5.2. Iluminatul artificial. 4.4.5,2.1.Nivelurile de iluminare medie pentru iluminatul normal din inciperile de utilizare general5 din scoli si licee sunt urmitoarele: Nr. crt Denumirea spafiului Nivel lie Suprafafl de referinti iluminare lx

Pentru iluminatul local al tablelor se vor prevedea corpuri speciale cu limpi fluorescente care au posibilitatea regli%ii orientirii in plan vertical. Acestea se monteaza deasupra tablei la o distant5 de perete de cca 75 cm. Iluminarea locali a tablei usureazi citirea c l t si evitarea strilucirii din clmpul vizual al elevilor. Se vor prevedea corpuri de iluminat cu lampi fluorescente cu repartitie difuzi sau semidirect5 a fluxului luminos cu un grad mare de protedtie contra orbirii in laboratoare, camere preparare, birouri, etc.

- pe b h c i ~i mese - pe tabla de scris

2 3

1 Laboratoare
1
Cancelarie - secretariat
p

1
1

-1
300 150 400 300 30

1
1

la 1 5 m de la pardoseala pe suprafara meselor

--

m e d e n 6 7

( pe planul orizontal situat la

0,85 - 1 nl de la pardogeali pe suprafa!a meselor la nivelul pardoselii

4.4.5.3. Reglementirile tehnice conexe. STAS 6221 Constructii civile. industriale agrozootehnice. Iluminatul natural inciperilor. Prescriptii de calcul. ~i al

Sala lecluri-biblioteci Depozit de material didactic

STAS R 11621 4.4.5.2.2.Factorii de uniformitate a iluminkii pentru iluminatul normal sunt cei previzuti la STAS 664613. I7

Metode de calcul a iluminirii medii in cliidiri. Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pan5 la 1000 V. 149
f

Normativ privind proiectarea si executarea ; protecfiei contra tr5snetului 1 constructii. Normativ pentru proiectarea si executarea refelelor de cabluri electrice. Normativ privind alimentarea cu energie electric5 a consumatorilor industriali $i similari. Normativ privind folosirea rational5 a energiei electrice la iluminatul artificial ~i in utiliziki casnice. Instrucfiuni tehnice privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatiile electrice de distribufie de 1-110 KV. Normativ pentru proiectarea si executarea instalafiilor interioare de telecomunicafii. Bransamente electrice, condifii generale de projectare ~i executare. Protectia impotriva elec~ocut%ilorlimite admise. Prize, f i v ~i cuple pentru instalatii electrice pin& la 380V curent altemativ qi p i n i la 250V curent continuu si p2n5 la 25A. fntrerup5toare pentru instalafii electrice casnice $i similare. Condifii tehnice generale de calitate. L5mpi electrice cu incandescenfB pentru iluminat general. Iluminat artificial. Conducte cu izolafie de PVC pentru instalafii electrice fixe.
45.

STAS 6990
-

STAS 1163011 STAS 12604 STAS 1260414

Tuburi pentru instalafii electrice, din policlorura de vinil, neplastifiata. Tuburi pentru instalafii electrice clasificare si terminologie. Condirii tehnice generale. Protectia impotriva electrocut5rilor. Prescripfii generale. Protectia impotriva electrocut5rilor prin atingere indirect%. Instalafii electrice fixe. Prescriptii generale. Idem - Prescnptii de proiec$i executie.

'

STAS 1260413

Izolatia termicii, hidrofugg pi economia de energie.

4.5.1.

Scolile se incadreaza in gmp5 11, cl5diri sociale cu regim normal de temperatur5 si umiditate, valorile temperatuii $i umiditatii relative de calcul ? aerului interior'fiind 18C ~i respectiv 60%.

4.5.1.1. Temperaturile interioare conventionale de calcul ale aerului interior, pentru inciiperi inc5lzite in clidirile gcolilor sunt urmitoarele: Nr Denumirea inc5perii crt. ~emperatura interioari conventional5 de calcul "C 18C 18C 20C 18C
2o0C

. .

1. S5li de clasi, cabinete, laboratoare 2 S5li educafie fizic5 si jocuri sportive 3. Sili de desen; Biblioteci 4. C o n d o m , sciki 5. Birouri, cancelarii, s 3 i lectur% 6. Cabinete medicale 7. Grupuri sanitare

22C 15C

4.5 .I .1 .l. Temperaturile interioare convenfionale de calcul pot fi considerate temperaturi reale ale incAperilor in conditiile ~ 2 n reprezintg media d 151

temperaturilor inregistrate timp de 24h la o distant5 de 2m de peretii exteriori, la 0,75 m deasupra pardoselii. 4.5 .I. 1.2 Diferenfa maxim5 intre temperatura de calcul conventional5 a aemlui interior ~i temperatura minima admisa a suprafefei interioare a elementului de consttuctie, va fi urmitoarea: pereti 55C acoperiauri 45C pardoseli 35C 45.1.1.3. Protecfia termici minima necesari pe timp friguros, a elementelor de inchidere caracterizath prin re~istenp minima la transfer t e m c si realizarea Unei tempdraturi minime pe suprafata elementului, mai mare declt temperatura punctului de roui, se stabileste conform STAS 647213, pentru regimul nqrmal de umiditate a1 inciperilor si pentm regimul normal de explbatare in timpul incalzirii, regim precizat de STAS 190711. 4.5.1.2. Clidirile scolilor, vor fi previzute de regula cu instalalii de incalzire centrali.

4.5.1.2.2.Instala[iile de incalzire central2 se proiecteazi si se realizeazi pe baza normativelor si standardelor de stat specifice.

4.5.2.

Reglementirile tehnice conexe. STAS 7109 Tennotehnica constructiilor. Terminologie. STAS 647213 Calculul termotehnic a1 elementelor de inchidere ale clid~rilor. STAS 190711 Instalatii de EncBlzire. Calculul necesarului de cildura. Prescriptii de calcul. STAS 190712 Instalatii de incklzire. Calculul necesarului de cilduri. Temperaturi interioare conventionale de calcul. STAS 190711 Instalatii de fncalzire. STAS 190712 Calculul necesarului de cadur5. STAS 1797/1,3 Instalatii de incilzire. STAS 179712 Dimensionarea corpurilor de incglzire: STAS 7132

STAS 3417 STAS 4839 113

Misuri de siguraqi la instdatiile de incilzire cu apa, av'hd temperatfifaphi la 1.15"C. Cosuri si canale de fum pentru instalatii de incilzire central%.Prescriptii de calcul termotehnic. Instalatii de incillzire. N u m m l anual de grade.zile. Normativ pentru proiectarea instalatiilor de Fncalzire. si executarea

4.5.1.2.1. Sistemul de incalzire centrali se va stabili conform Normativului I 13194.

Gmpa $coli Licee Sili de girnnasticg independente

SISTEMUL Agent t e d c Aparate de incilzire pa calda Corpuri de fncilzire tip radiator sau convectoradiator Ap2 caldi sau fierbinte Agregake penkm aer cald

P 118

Norme tehnice de proiectare ~i realizare a construc~iilor privind Gotecpa la actiunea focului.

4.6 4.6.1

Protecfia impotriva zgomotului.

Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior in unit5tile functionale din scoli, datorat unor surse de zgomot exterioare acestora sunt conform STAS 6156 tab. 1 urmitoqele:
.

153

1_-~

. ,

P P O W W W W W

VIUOUCnOom

. '0
N .

2 L

I
4.6.5. Reglenlentkrile tehnice conexe. STAS 195711-4 Acustica, terminologie. STAS 6156 Acustica in constructii. Protecl,ia impotriva zgomotului fn constructii civile si social culturale. Limite admisibile si parametni de izolare acustlci.

i
I

I
ANEXA I
,

BORDEROUL ANEXELOR
Terrninologie specifici. Suprafete de teren recomandate pentru scoli si licee. Con@nutultemei program pentru scoli si licee. Elaborarea si aprobarea documentatiei tehnico-economice. 1-Termeni utilizati in definirea cerintei de rezistenta ~i stabilitate; 2- Definitiile exigentelor de performanfa asociate cerintei de rezistenfi si stabilitate. Schema functional2 scoli primare si gimnaziu Schema funcfionalh scoli gimnaziale si licee. ~abarite mobilier. . Tabel dimensiuni functionale. Spatii necesare dispunerii meselor mobile in sala de clash. Cerinte minime pentru realizarea unei bune vizibilitsfi. Parametrii spatiali pentru utilizarea retroproiecfiei. Spatii minime necesare in sala de clas8. Unitilti functionale pentru scoli, dimensiuni minimale (salil de clasi, cabinete).

i
I

ANEXA I1

STAS 616111 Acustica in construcfii. Mssurarea nivelului de zgomot in constructii civile Metoda de misurare. STAS 978310 Acustica in Construcfii. Parametrii pentru proiectarea si verificarea acustici a sililor de auditie publica. Limite admisibile STAS 10009 P 118 Acustica in constfuctii. Acustica urban& Limite admisibile ale nivelului de zgomot urban. Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor pnvind protectia la aqiunea focului Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia sililor de auditie publica din punct de vedere acustic Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor atustice in clidiri.
I
i
I

ANEXA'III
ANEXA IV ANEXA V

P 122 C125

ANEXA VI

ANEXA VII ANEXA VIII ANEXA IX ANEXA X ANEXA XI

ANEXA XI1 ANEXA XI11

ANEXA XIV

Unitafi functionale pentru scoli, dimensiuni minimale (laborator fizici, chimie, cabinet fonic). Unit?@ funcfionale pentiu scoli, ateliere pentru activitati practice. Organizilri functionale pentru activitafi sportive, sili de sport. Unitafi functionale pentru activitati sportive, vestiare, bazin pentru invapt inotul.

AhrEXA nr. f TERMINOLOGIE SPECIFICA A: Amenajarea scolarii. Ansamblu de lucrilri ce se excuta de regula pe baza
unui proiect ~i care au drept scop transformarea unei cl5diri cu alta destinape ini9ala Gntru**H fi folosita de o unitate de i n v l t h b t ; amenajarea ~colar& poate fi executati 8i la o cladire de inv5pmEtnt pentru imbunatatirea c o n d i ~ l ode confort, pentru a o moderniza sau r a o prevedea cu functiuni sau instalatii care initial nu existau.
J

ANEXA XV

ANEXA XVI

ANEXA XVII

Arhitecturii scolarg. Rarnura a arhitecturii care se referi la construcfiile de

t n v ~ h 3 ipre~colar scolar. t si

ANEXA XVIII Spa@ amenajate pentru handicapapi motrici.

Atelier de lucru manual. fncipere special amenajati, mobilati si dotata in

care elevii din clgele I-IV desf5varB activitip pentru deprinderea executiirii unor lucrki manuale simple: cusut, brodat, impletit, fesut $.a.

Atelier ?coal&. fncgpere (sau mai multe) in unititi de Pnv5timbt girnnazial,

liceal sau profesional, special amenajata, mobilati ~i dotata cu scule ~i m a ~ i n iunelte, in care,_elevii desfisoari instruireayractici p r e v h t a in planul de hvB!amlnt.

Balustrada scgrii F ~ o a l iElement de constructie specific scalar ?n $coal2 n .

care trebuie sa Sndeplineasci condifii speciale; rezistenfi sporita la tmpingerea laterali, impiedicarea trecerii printre piesele verticale ale balustradei si impiedigarea alunecfuii elevilor pe m8na curenti.

Banca gcolarg. Piesa de mobilier care constituie locul de lucru a1 elewlui din cursul primar in timpul orelor din ?coal%. compune din doui p-: Se
partea pe care se aseaza elewl ~i pupitru pe care acesta scrie sau citeste De regula, hanra scolari este pentru 2 elevi.

Baza material&a scolilor. Totalitatea cladirilor, instalatiilor, mobiliemlui 9

miiloacelor de invi$h&t (aparzte si utilaje) care fac posibila desfiymuea procesului de i n v i t h b t .
159

Baza materialh a i n v i t h l n t u l u i . v. baza materiala a scolilor. Baza sportivi scolar5. Ansamblu format din sala de educatie fizici ti jocuri sportive, terenuri sportive in aer liber, consmctii auxiliare p e n w vestiare, dusuri, closete, cabinet medical +.a. destinate activititii de educatie fizica si sport a elevilor. Biblioteca scolari. Functiune special2 in scoli care, in functie de n u m h l elevilor dispune de incaperi sau spatii pentru depozit de c k @ lectura, , fisier, cataloage. Bufet in scoalh. Una sau doua incapen special amenajatc si dotate unde elevii $i pot procura in pauze sandvi+uri, prajituri, fructe sau bauturi ricoritoare.

Camerh de preparare anexi la laborator. fncapere adiacenta laboratorului in care se p b t r e q a aparatele, substantele si alte materiale necesare desfa~urhriiexperientelor demonstrative ale profesorului, sau necesare l u c r ~ l o de laborator ale elevilor; in camera de preparare r se pregatesc de catre profesor $i ajutoarele sale conditiile necesare desfisuririi l u c r ~ l o r camera de @parare comunica printr-o u$i cu ; laboratwul; existi de asemenea o fereastril speciala intre cele doug incaperi.

1
1

i C:
Cabinet audiovizual. Functiune in ?coal&in care procesul de instruire se desfisoara intensiv prin folosirea mijloacelor audiovizuale ca retroproiector , aspectomat, magnetofon, casetofon, picup, magnetoscop, radio, televizor. -, Poate fi folosit pentru desfasurarea lectiilor la difente discipline de Cabinem1 audiovizual necesitfi o mediateca (vezi M). Cabinet medical scolar. fncipere(i) in ?coal& special amenajatA(e) si dotata(e) corespunzitor, conform cerinfelor medicale. Cabinetul medical scolar poate fi de medicina generals sau de stomatologie. Tendinp m o d e m i ~ s t e ca,in gcolile cy numk mare de elevi, s i existe ambele tipuri de cabinete medicale. Cabinet tehnic gcolar. Sala de specialitate in scolile profesionale ~i unele licee, cu dotare adecvatfi pentru realizarea procesului de predare a cunostinplor tehnice, procese gi fenomene tehnice $i tehnologii in domeniul organelor de masini, masini de ridicat, actionrj electrjce, protectia muncii etc.

Cancelarie. Sala in scoali dotat&cu mese (cu sertare), scaune ~i dulap pentnr cataloage, care servegte ca loc de adunare zilnici a cadrelor didactice in pauzele intre ore; este folosita uneori pentru consilii si cercuri metodice. Catedri. Piesa de mobilier ~colar traditionali in sala de clasa, constituind locul de lucru al profesorului, consta de regula dintr-o masa si un scaun qezate fie la nivelul bhcilor fie pe un podium inaltat f a y & la nivelul bhcilor. Capacitatea (mirimea) gcolii. N u m b 1 total de sali de clasa din $coal&h care se desfiqoari cursurile.

l
i
i

I
+

Circumscripfie scolari. Mod de repmizare in teritoriu'a ~colilor urmeazg ce a fi frecventate de elevii din clasele I-VIII. F i e c h i ~ c o l ii se afecteazi zone de lo-cuinp din cartiere sau din localita@in functie de populatia ~ c o l a r i mkimea (capacitatea) de care dispune scoala ~i respectivi. Clash de elevi. 1 Unitate de baza a scolii compusa din elevi de aceeagi v;?rst;? (sau foarte apropias), omogena, ca nivel de pregatire ~colafi. Clasa de elevi are maxim 25 elevi in scoalaprimari gi 30 elevi in gimnaziu, liceu, scoala profesionali si postliceala; ace~tialucreaZi dupa aceleagi programe $i planuri de lnvil$miant, cu acelasi invatator sau aceiqi profesori.

i
I

2. Nivel de inv%ptura,de studii care dureazi in mod normal un an (cl. I-a, 11-a etc. dar ~i cl. V-a A, V-a B, V-a C.. etc.) in cazul claselor paralele.

-=.

Clhdire scolarh sau de invi+unht. v. construc!ia scolarit sau de i n v a f h l n t .

(deci cu clasele I-IV), scoali gimnaziali (deci cu clasele 1-VIII sau numai V-VIII), liceu (deci cu clasele IX-XII), scoali postliceali sau scoali profesionali. Investifii destinate fnvitimlntului. Totalitatea fondurilor alocate ori cheluite prin bugetul de stat fn scopul imbunitl!irii sau extinderii bazei materiale a invi!%mPntului. Investitiile destinate invitimlntului se referi la construirea, reconstruirea si modemizarea clidirilor, utilarea si dotarea cu utilaje, aparate, materiale didactice, obiecte de inventar si la amenajarea terenurilor de recreatie si sportive.

M. Masi de laborator. Element (pies&)de tnobilier specific, proiectat special si dotat cu instalapile si aparatura necesari desfisuriuii experientelor ce se referi la o anumiti disciplini stiinfifici. Material didactic. categofie-de material intuitiv cu ajutorul c w i a se pot tealiza cerintele transllllterji cunostintelor citre elevi. Cuprinde .. totalitatea obiectelor de naturi preparatelor reproducerilor plastice, mulajelor, machetelor, sau hiirti, glob terestru, diapozitive, diafilme, filme, benzi magnetice, disc~lri, lerbare, colecfii de roci, colectii d e opere de arti, albume s .a. Mediated. fncipere in clidirile scolare, destinati pistr5rii in conditii corespunzitoare mijloacelor audio-vizuale integrate si care. servesc procesului didactic. Dup5 natura mijloacelor audiovizuale, mediateca are compartimente pentru filmdtec%,discoteci, bandoteci, diateci, fototeci. Mijloace audiovizuale. Totalitatea mijloacelor de inv%timlntcare cuprinde atst mijloacele integrate prezentate pe supnrt vizual, auditiv sau audiovizual, clt .ti echipamentele tehnice prin care acestea se valorifici in procesul de invitAmht. Mijloace de invitirnlnt. Categorie a bazei materiale a invitim%ntuluicare cuprinde ansamblul obiectivelor utilizate in procesul de invitimlnt, prin valorificarea potenfialuld lor pedagogic. constituiti din Mobilier scolar. Categorie a bazei materiale a invi~m2ntului ansamblul de piese de mobili corespunz%tor activititii ce se desfisoari in fiecare functiune de invitimlnt (sali de clasi, laborator. biblioteci, etc). Mobilierul $colar se compune din piese destinate locurilor de lucru ale elev~lor corpuiui didactic. si

1.
invittirnlnt (cursuri) d e zi. Formi obi~nuitisi general%de organizare a procesului instructiv educativ, caracterizati prin desfi~urarea activitifii in timpul zilei. hv8$imlnt (cursuri d e sear8) seral. Formi de inV%timlntcu activitifile didactice organizate in orele de seari. fnvitimlntul seral se poate organiza pentru invitimlntul liceal. L. Laborator ~ c o l a r .Incapere special proiectati sau amenajati, dotat3 cu instalatii, mobilier, aparate si utilaje specifice, pentru d e ~ f i ~ u r a r de ea citre elevi a unor licr5ri practice din diferite domenii si discipline stiintifice si tehnice. Laboratoarele pot fi de fizici, de chimie, de biologie, de rezistenta materialelor,'masini electrice ?.a. Liceu. 1. Cladire special proiectati sau amenajatl, in care se desBsoari cursurile invitim$ntului liceal. & acest scop clidirea cuprinde functiuni specifice acesmi invitimlnt: sili de clasi cabinete de specialitate, laboratoare, sali de educatie fizici si sport $i anexe (cancelarie, birouri pentru secretariat si directie, cabinet medical $i stomatologic, bufet, spapi de recreatie, biblioteci ?.a,). 2. Invifimiant specific care pregiteste tinerii pentru intrarea in viata . activi sau pentru accesul in invi(im3ntul superior. Local scalar. v. constructie scolari. 164

0.
Obiect d e Fnv8fimlnt. Disciplini de studiu in ?coals. inclusa fn planul de invit5mlnt. cu un volum de cuno~tjnte,priceperi $i deprinderi ce trebuie insusite de elevi, stabilit prin programa scolara. 165

P.
Plan de invii;iimht. Document scolar oficial, prin care sunt stabilite: obiectele care se studiaza intr-un anumit tip de ?coal&,succesiunea acestor obiecte pe ani de studii, numarul de ore repartizate s a p t h l n a l fieckui obiect in parte in fiecare an de studii $i structura anului scolar. Plan de scolarizare. Document qcolar oficial in care este consemnat si aprobat in fiecare an numkui de copii $i elevi care vor fi cuprin~i in anul I a1 f i e c h i ciclu de i n v 5 t h b t (clasa I-a primad, clasa IX-a $i anul I scoala profesionala). Plansetii de desen. Obiect folosit in procesul de invitpmint ca suport al hhtiei pe. care se realizeaza desenul; se prezinti ca o sqprafap plana, alc5tuit5 din lemn, are dimensiuni diferite, in functie de mibimea desenelor ce se executi. Plansetti specialti. Element de mobilier scolar destinat realizikii desenelor tehnice; se compune dintr-o plangeta de lemn, montata pe un sistem de pkghii metalice, care pennite ridicarea, coborhea si inclinarea plansetei, un brat articulat pennite aqezarea unei liniidrepte din lemn in once pozitie pe suprafap h w e i ; elevul lucreazi in picioare sau q z a t pe un taburet inalt plasat in fata plansetei. Populapa ~ o l a r t i Totalitatea elevilor din toti ani de studiu la nivelul unei . unitati de invg@nbt, a1 unei localitaii, a1 unui jude! sau a1 @rii in timpul unui an gcolar. Proces de CnviittimPnt. Ansarnblu de actiuni institutionalizate ce intervin in activitatea instructiv-educativa a elevilor. Pupitru. v. banca scolara.

SalP de desen. fncipe.re din scoala, spccial mobilata si dotata, in care se desfisoar5 orele de desen. SalP de muzicii. fnctipere din scoala, special mobilata +i dotati, in care se desfayoari orele de muzica. Sala cabinet de specialitate. fndpere din $coal&special mobilata $i dotata pentru desfi~urarea procesului de i n v a w l n t la o anumita disciplina (obiect) ca de exemplu: istoria, geografia, matematica etc. Salii de educape fizicti 9 sport. Cladire separata sau corp de cladire, cuprins in constructia ~colii, cuprinzilnd sala de educatie fizici (gimnastica) si sport cu anexe specifice (vestiare, grupuri sanitare, depozit de materiale sportive) special proiectate $i realizate pentru desfasurarea activitatii de educafie fizica si sport a elevilor. Salk de gimnasticti. v. sali de educaiie fizici $i sport. Spa@ de recreatie. Spatiu situat in cladirea scolii sau in afara cladirii, in care elevii petrec timpul de pauzii Pntre orele de curs; in interiorul clad~m spatiul de recreaGe p a t e fi situat la once etaj, inchis pe toate laturile (curidoare, holuri de recreatie), sau numai la parter, in care caz poate fi deschis pe una, doua sau trei laturi; spapul de recreatie in exteriorul clidlrii se confunda aproape in intregime cu curtea scolii. Stadionul scolar. Teren amenajat, destinat educatiei fizice si sportului a elevilor. Cuprinde de regula toate functiunile unui stadion sportiv (teren de fotbal, piste de alergki, zone de arunciri gi skituri). Structura anului 7colar. Perioadh anuala a activitatii de invaiiimilht, impqita, de reguli in etape de desqurare a procesului instructiveducativ denumite trimestre urmate de vacante. Foalii. Institufie d e . i n v i f h l n t pentm desfisurarea organizata gi sistematicit a procesului de instruire si educare; poate fi de mai multe categorii ce se deosebesc prin vhsta elevilor, nivelul cunostinfelor pe care acestia trebuie s i ~i le insuseasci sau pregatirea profesionalk scoali primara, scoali gimnaziali (g~mnaziu),liceu, scoala postliceali, $coal2 profesional8.
'

Sali de clasP. Incapere in care, procesul de invB!&nint in ?coalit se desfigoari in majoritatea timpului. 166

167

ANEXA nr. ll

Tabll magneticl. Tabla de metal, asezati pe un suport sau fixati pe peretele

clasei, destinati prezentai usoare a unar materiale ilustrative previzute cu cite un mic magnet care le fixeazi pe suprafata tablei. Se foloseste la clasele mici din ?coal%prima2 dar si in predarea limbilor striine. Nr crt
1

Suprafete de teren recomandate pentru scoli

. Tipul de scoali

Tabll volarl. Pies2 de mobilier, obligatorie fn fiecare sali de clasi, sali

cabinet de specialitate $i laborator. Este fixati de reguli pe perete dar uneori este asezati pe un suport (trepied); poate fi alcituiti din lemn, material plastic, metal sau sticli, este de culoare neagri sau verde, iar penm scriere se utilizeaza creta albi sau colorati.

Suprafata tptali Suprafata de teren ce a terenului revine pe loc de elev in scoali mpfloc mP

. fi mediul rural - cu 4 sili de class - cu 8 sili de clasi - cu alt numk de s d i de clasi

B . fn mediul urban - cu 8 sili de class - cu 16 sili de class - cu 24 sili de clasi - cu alt numk ire s&li de clasi
2 3.

Scoli primare si gimnaziale

2400 4800

Teren sportiv scolar. Suprafati de teren special amenajata si dotat5 pentru .

practicarea sportului sau a unor jocuri sportive de citre elevi. De reguli terenul sportiv ycolar face parte din curtea scolii.

4800 7200 10800

15 15 15 15 10-15

u.
Unitate de fnvlflm8nt. v. institutie de i n v i t h i n t . Utilaj didactic. Ansamblu de masini, aparate, dispozitive, mecanisme,
agregate si echipamente tehnice, simulatoare si machete functionale utilizate in procesul de invi;imlnt.

Licee in mediul urban si rural Sali de educape fizici si jocuri sportive

1000-1500

Z. Zonarea scolilor. v. circumscrip@agcolari.

Anexa IU. III

T.P.3.1.

Continutul temei program pentru scoli $ licee.

TP.l. Capacitatea scolii destinata inv&{&mfintului primar ~i gimnazial determinati conform prevederilor de la punctele 2.1.2.3.1 ., 2.1.2.3.1.1. si 2.1.2.3.1.2. va fi astfel stabilita incat elevii s i nu parcurga de la locuinlh la $coal&o distant&mai mare de 1000 m, acolo unde nu se organizema un sistem de transport special. Capacitatea pentru liceu; scoali post-liceali sau $coal5 profesionala va fi kterminata conform punctelor 2.1.2.3.2. si 2.1.2.3.2.1. ~i nu sunt restrictii privind distanp de parcurs a elevilor de la locuinti la ~ c o a l i . Scolile prevuute la punctele 2.3.1 ~i 2.3.2. cuprind urmatoarele categorii de spafii conform Anexelor N.VI $i VII: shli destinate fiec&ei clase de elevi - an de studiu, denumite s d i de clasl; in sala de clasa se desf$oari majoritatea orelor din procesul de inv&!hnimlnt; sali in care clasa de elvi desfigoara unele ore previzute F planul de n i n v 2 F i n t ; acestea sunt s8lile specializate (cabinete) laboratoarele $i silile de lucr&i practice; s8li pentru educafie tizica ~i sport care cuprind sali de gimnastici, jocuri sportive ~i eventual bazin de inot; biplioteci; grupuri sanitare si vestiare; cabinet medical si stomatologic; spatii de recreafie; bufet pentru elevi; cancelarie pentru profesori; birou pentru director, director adjunct ~i birou secretariat; birou pentru administratie (contabilitate); magazie materiale.

T.P.2.

Orice scoala va cuprinde in mod obligatoriu shli & clasa, grupuri sanitare si vestiare, cancelaria pentru profesori, birou pentru director si birou secretariat; n u m h l !i tipul celorlalte sfili, birouri gi alte spatii se va stabili de inspectoratul scolar judepan in functie de felul ~ c o l i i@rimar%, gimnaziu, primara si gimnaziu, liceu, gimnaziu si liceu, !coal5 post-liceali, $coal& profesionala) $i n u m h l total al claselor de elevi. N u m h l ssiililor de clasa detenninat conform prevederilor de la punctele 2.1.2.3.1.2. $i 2.1.2.3.2.1. $i n u m h l si tipul celorlalte sili, birouri $i altor spa* precizat de inspectoratul ~ c o l ajudetean, r alcatuiesc principalele date ale temei de proiectare pentru scoala. Sala de clasa va ti dimensionat5 pentru 25 elevi in !coda primad $i pentru 30 elevi in gimnaziu, liceu, $coal2 postliceali ~i ?coda profesionala, va avea o suprafafa util5 de 1,80-2,10 mpfloc si va respecta norma sanitaril a Ministerului Shatitii privind volumul de aer necesar (5,Omc) pentru fiecare elev. Silile de clasa pentru invil[h&ntul primar (clasele I-IV), vor fi plasate numai la parter $i vor fi mobilate cu banci fixe pentru cate doi elevi: bancile vor avea de reguli doui dimensiuni: unele pentru talie medie a elevilor din clasele a-I-a si all-a si altele pentru talia medie a elevilor din clasele a-111-a si a-IV-a (vezi anexele VIII $i IX). Silile de clasli pentru inv&fh&ntulgimnazial (clasele V-VIII) si pentru liceu, $coal& profesionala $i $coal5 postliceala vor fi mobilate cu mese si scaune ce vor avea doui dimensiuni: unele pentru talia medie a elevilor din clasele V-VIII $i altele pentru talia medie a elevilor din liceu, $coal% profesionala $i ?coda postliceala (vezi anexele VIII si IX). Aranjarea bancilor sau meselor cu scaune $i plasarea tablei vor fi astfel ca lumina natural5 s5 fie din sthga. Fiecare sali de clasa va dispune de vestiare, fie de dulapuri ventilate natural pe condor, fie centralizate pe $coda sau pe p p e de sali de clasa, dispuse in afara ciiilor de circulafie. 171

T.P.3.2.

T.P.3.3.

Cabinetele (silile specializate) p e n m istorie, ..geografie, informatici,rnuzicB desen, limbi strxine vor fi dimensionate pentru 30 de elevi @n&d seama de specificul activitafli; matenalul didactic necesar, h w i , globuri terestre, atlase, calculatoare. discuri si benzi- magnetice, note -si instrumente muzicale, plansete de desen, modcle dc ipsos, aparatcaudio pcntm limbi strzne $.a. vor fi patrate chiar in silile specializate, eventual fntr-un depozit anexa. (Anexa nr. XIII). Laboratoarele pentru stiinte fundamentale: fizica, chimie, biologie sau laboratoarele tehnice si tehnologice se vor dimensiona pentru 30 elevi, iinlnd seama de specificul fieckei activititi ~i de faptul c i elevii trebuie s i lucre* ei insisi; lucririle pe care le efectueaza elevii sunt de tip frontal adici toati clasa executa aceeasi lucrare. (Anexa nr. XIV). Laboratoatele vor avea clte o camera de pregitire (anexi) i)i depozitare a aparatelor ~i materialelor zu ajutorul ckora se desfasoari procesul de invatimlnt.

T.P.3.6

Bazinul de inot acoperit, cu dimensiunea de 25 m, cu 6 culoare, cu anexe vestiare, closete lavoare $i dusuri pe sexe se va prevedea dac5 este cazul de catre inspectoratul scolar judetean fn tema de proiectare (anexa XVII).

T.P.3.7. Biblioteca va avea o sali de lectura cu un num& de locuri egal cu 1/10 din capacitatea qcolii $i un depozit de c q , discuri i)i benzi audio-video; ?n functie de m&imea scolii, biblioteca poate fi p r e v h t a cu o sala de lectura $i rafturi de c q i la perete.
I

T.P.3.4.

T.P.3.8

Grupurile sanitare pentru elevi cuprinzlnd closete si lavoare vor fi prevazute pe sexe iar numan11 obiectelor sanitare va fi conform standardului de stat in vigoare (STAS 1478). Cabinetul medical $i cabinetd stomatologid vor avea dimensiunile si dotarea cu aparatura prevazute de normele M i n i s t e ~ l u i S&nata!ii. fn functie de mhimea scolii, se poate prevedea un cabinet stomatologic pentru mai multe gcoli din circumscripfia ~colar2 respectiva.

T.P.3.9

T.P.3.4.1. N u r n h l f i e c h i tip de cabinet (sali?specializata) si de laborator se va stabili de citre Inspectoratul $colarjudetean pe baza planului de invit-ht, a1 orelor pe s % p t h h i8i a1 numh-ului claselor de elevi astfel: ore pe siptim2nA x n clase de elevi

N s.s. =
5 zile x 6 ore de utilizare pe zi T.P.3.5. Sala de educatie fizica si sport va avea mirimea pentru desfasurarca jocurilor sportive ~i va fi dotatti cu anexe vestiare. closete, lavoare si dusuri pe sexe; 2 camere vestiar i)i dou5 grupuri sanitare si un vestiar cu lavoar i)i d u pentru profesor (anexele XVI ~ si XVII).

T.P.3.10. SpaQile de recreatie din cladirea vcolii se vor dimensiona dupa urmatowea regulk I afara spatiilor de circulatie coridoare si scfui, n a c&or l%@rne corespunde normelor de evacuare in caz de va pericol, spatiile de recreatie vor cuprinde holuri, alveole de lumini pe coridoare si supral&girea condoarelor astfel inclt suprafafa acestor spatii suplimentare s i reprezinte pentrq 50% din n u m h l locurilor din silile de clasa clte Imp. T.P.3.11. Bufetul pentm elevi va dispune de un spatiu de semire si un spatiu de depozitare ;i va fi plasat de regula la partevl scolii. T.P.3.12. Cancelaria profesorilor va avea aria de 2.0. mp x 1 3 x n u m b 1 saliloi de clasa din scoala; va fi dotati cu mese cu sertare, la care

s5 poat5 lua loc membrii corpului didactic gi un dulap pentru cataloage. Cancelaria profesorilor va fi astfel conformat5 inclt s5 poata fi folosit5 si pentru consiliul profesoral. Ca anexi va dispune de un vestiar si grup sanitar cu closete gi lavoare pe sexe. T.P.3.13. Pentru director si director adjunct se va prevedea un birou cu aria de 12-16 mp., situat in apropierea cancelariei profesorilor. T.P.3.14. Secretariatul va avea dimensiunea de 20-35 mp. inclusiv spatiu pentru arhiv5 si va fi plasat la parter usor accesibil din exterior. T.P.3.15. Biroul pentru adminismatie-contabilitateva avea dimensiunea de' 20-25 mp. T9.3.16. Magazia va dispune de compartimente pentru materiale didactice si alte materiale. T.P.3.17. Constmctii $i amenajiri irin incinta (curtea) qcolii. T.P.3.17.1.AIei pietonale pentru circula!ie gi accesul elevilor in $coal5 si la terenurile de sport. T.P.3.17.2.Puncte de colectare $i evacuarea gunoiului cu containere $i puncte de ap5 pentru spsat pentru curiltirea exterioari. T.P.3.17.3.Pichete de internentie pentru prevenirea si stingerea incendiilor, in functie de mMmea incintei. T.P.3.17.4.!nchideri (g'arduri) perimetrale incintei, executate din lemn, piatr5, beton armat cu panouri traforate, sau din metal, dublate de gard viu pentru control si paza incintei.

T.P.3.17.5.Amenajarea curfii gcolii va cuprinde zona verde, zona cu@i de recreatie din care o parte acoperit5 $i zona terenurilor sportive. T.P.3.18. Inspectoratul scolar poate include in tema-program pentm scolile cu mai mult de 20 de s5li de clas5, prevederea unei s5li pentru activitiiti culturale. T.P.3.19. Prevederea de adiposturi de apaare civil5 va avea in vedere HGR 53111992 $i nomele tehnice pentru proiectarea si executarea acestora in subsolul construc(iilor, indicativ P102-78.

Anexa nr.IV Elaborarea si aprobarea documenta$iiior tehnico-economice D.T.E.1. Elaborarea qi aprobarea documentatiilor tehnico-economice pentru obiectivele noi de ~ c o l isi licee vor respecta prevederile L g i i Finan\elor Publice N. 1011991 $i Ord~nului comun N. 792113N din 20 iunie 1994 a1 ministrului de stat - ministrul finmielor $i a1 rninistrului lucr&-ilor publice si amenajMi tentoriului. D.TE.l.l . F a d e de proiectare sunt stabilite prin HG 727.93, Regulamentul anexb, ti anume: - pentru lnvestliii de stat: - studiu de prefezabilitate; - studiu de fezabilitate; - proiect tehnic ~i caiet de sarcin~; - detalii de execupe. - pentru extinden, reparatii capitale, consolidki si demolAri la constructii ~iinstalaiii aferente apartingnd statului: - studiu de fezabilitate; - proiect tehnic ~i caiet de sarcini; - detalii de execuoe (dupa caz). Continutul fazelor de proiectare este preclzat prin anexa la ordinul 792113lN - 1994. D.T.E.l .2.Studiile de prefezabilitate ti de fezabilitate se aproba in functie de valoare, de catre organele mentionate P Legea Finantelor Publice n N. 1011991. D.T.E.1.3.Executia lucrMlor pentru scoli ~i licee din fondurile statului, se adjudeca pe baza licitaiiei publice ale c a e i documente se elaboreaz5 conform prevederilor din anexa la Ordinul 792113N din 20 iunie 1994 mentionat la punctul2.4.1. $i publicat P M.O.R. n N. 225 bis din 19 august 1994.

i I

Anexa N.V

1.

TERMENI UTfiIZATI f~ DEFINIREA CERINFI DE REZISTENTA $1 STABILlTATE.

R.S.1.1. Prin ,,actiuni susceptibile de a se exercita asupra cladirii" se infeleg actiunile vi alte efecte care pot provoca eforturi unitare, deformafii sau o degradare a clhdirii in timpul executiei sau utiliziirii sale. in pprezentul nonnativ ,,acfiunile si alte efecte" vor fi denumite ,,acfiuni". R.S.1.2,Prin ,,pribu~ire intelege una din forme de cedare pentru care se se definesc stILrile limita ultime. R.S.1.3.Rln ,,&formapi de mgrime inadmisibil21"se infelege deformarea sau fisurarea cliidirii, sau a unei p q a acesteia, care atrage anularea i p o t e ~ l o facute pentru a detennina stabilitatea, rezistenta mecanicii r sau aptitudinea de exploatare a cliidkii sau a unei p q i ale acesteia sau care antreneaa o reducere importantii a durabiliafii cliidirii. R.S.1.4.F'rin ,,avarii rezultlnd din evenimente accidentale de. amploare dispropoqionat fati de cauza lor initial&"se infelege avariile suferite de cladire, im ortante in raport cu cauza lor initial5 (provocata de / evenime%te accidentale cum sunt o explozie, un ~ o puternic sau o c consecing a unei erori umane) ~icare as fi putut fi evitate sau limitate fkii ca prin aceasta s i rezulte tlificultati tehnice deosebite sau cheltuieli inacceptabile.

2.

DEFINIPILE EXIGENTELOR DE PERFORMANTA ASOCIATE C E R I W I DE REZISTENTA ;$I STABILITATE

R.S.2.1. Stabilitatea. Stabilitatea unei cladiri presupune excluderea oricaror avarii provenite din:

- deplasarea de ansamblu (de corp rigid),

- efectele de ordinulI1, datorate deformabilitifii structurii in ansamblu, - flarnbajul sau voalarea unor elemente individuale.
R.S .2.2.Rezistenfa mecanici. Rezistenta unei clidiri presupune excluderea oriciror avarii provenite din eforturile interioare intr-o sectiune sau intr-un element asa cum acestea rezult2 din proprietitile gwmetrice $i mecanice respective (inclusiv din efectul degradirii in timp a acestor proprietati. Rezistenp implici: rezistenta ultimi; - rezistenta in timp; - rezistenp la pribusirea progresiv2. Rezistenta ultimi se refer&la capacitatea de rezistenp fir8 atingerea sau depisirea s t e l o r limiti ultime in conditiile unor intensititi de v M ale actiunilor. Rezistenfa in timp se refer2 la capacitatea de rezistenp la diferite actiuni mecanice de durati, f5ri aparitia unei modificiri in sens defavorabil in timp. Rezistenta la pribusire progresivi se referi la capacitatea de rezistenp fkiextinderea cedMi sau pribu$irii pe ansamblul clidirii atunci ~ 2 n d produc cediri locale (distrugeri, deformatii remahente se mari, etc) provenite din diferite cauze (inc5rcM accidentale, explozii, incendii, $ocuri mecanice, inckc&9 repetate sau fnc5rcM prelungite de durati excesivi)

R.S.2.4. Rigiditatea. -Rigiditatea unei clidiri implick - limitarea deplashilor si deformafiilor excesive ale structurii $i elementelor nestructurale - limitarea valorilor parametrilor rbpunsului dinamic (amplitudini, accelerapi) - limitarea f i s u r k i (in cazul elementelor de beton, beton m a t , beton precomprimat si de zidkie) R.S .2.5. Dutabilitatea Durabilitatea unei clBdiri se referi la: - satisfacerea exigentelor de peiformanpl de la R.S.2.1 - R.S.2.4. pe toatfi durata de exploatam a clklirii, - limitarea deteriorhii premature a materialelor ~i a p w l o r de constructie datoriti proceselor fizice, chimice si biologice. Durata de viati este perioada in cursul c h i a performantele clidirii vor f mentinute la un nivel compatibil cu satisfacerea cerinfelor. i Stabilirea duratei de viati corespunzitoare (raoonali) din punct de vedere economic presupune luarca in considerare a tuturor aspectelor pertinente cum sunt: - costurile concepfiei, execqiei si exploatkii; - costurile rezultate fri cazurile de imposibilitate de utilizare; - riscurile $i consecintele unei diminuhi a performanplor cladirii in timpul duratei de exploatare ~i costul asigurZLrii corespunzitoare acestor riscuri; - renovhii partiale propuse; - costul inspecfiilor, htrefinerii $i reparaoilor; - costul demolgrii; - costul misurilor de protectie a mediului.

R.S.2.3. Ductilitatea. Ductilitatea unei clidiri presupuhe aptitudiika de deformare postelastici a elementelor si subansamblurilor structurale (defomatii specifice, rotiri) f k i reducerea semnificativi a capacitifii de rezistenji (in cazul actiunilor statice) si f k i reducerea semnificativi a capacititii de absoibfie'a energiei (in cazul actiunilor dinamice, inclusiv cele seismice).

178

ANEXA NR. Vl SCHEMA FUNCTIONALA. PENTRU SCOLl PRIMARE

A NEXA NR. VII SCHEMA FUNCTIONALA 1 PENTRU SCOLl GlMNAZlALE 5 LICEE

-/

ACCES . PRINCIPAL

ACCES PRINCIPAL

LEGENDA LEGENOA, UE -vestiar elevi Y P -vesfsr pmfe4ari 6 - i san~tarelevi s gq GSP grup ='tar prafesn' Ha -material diifr

V.P -vestia prafedwi GSR gup sanik e i 6 . E pnrp sanitar devi Ma -de mit materiale didncffce C.P -callnet profesori

vE

-vestiar elevi

P!

00

C R

I?
1.

m
WWW

:zB

AND(A NR. .XVI . .- . OR64NIZARI FUNCTIONALE PENTW ACTNITAT1 SPORTIVE SALl DE SPORT

ANEXA NR XVll

EXEMPLE D E ~

I FOl

IWNDBAL BAL IN I & N

1
I

BIBLIOGRAFIE
1.
2.

I. I
I

RECUEIL CEE DE DISPOSITIONS MODELS DE REGLEMENT DE LA CONSTRUCTON ONU 1992 NORMAS Y ESPECIFICACIONES PARA ESTUDIOS, PROYECTOS CONSTRUCCION E INSTALACIONES Mexic 1984 DIE BAUPLANUNG VON SCHULEN, SPIEL-UND SPORTANLAGEN,KRANKENHAUSERN WOHNHEIMEN. Germany 1969 SCHULHAUSER GESTERN UND HEUTE (RUHRGEBIET) Germany 1990 DIRECTIVES ET RECOMANDATION CONCERNANT LES Helvetia 1980 CONSTRUCTIONS SCOLAIRES RUIMTENORMERING AVO-LBO MOBILIER $COLAR, Dimensiuni functionale Nederland 1989 STAS 1155612-84

3.

4.

5.

6.

7.
8.

,,EDUCATE PUBLIC* ~i proiectarea caselor de copii Baumeister 3/74 ARHITECTURA CONSTRIJCTIILOR PRESCOLARE Arh. Silvia Piun

9.

10. SAFETY AND SECURUTY IN BUILDING DESIGN - Ralph Sinnot London 1985

1 1 . ,,SIGURAWA f~ UTILIZARE a cl5idirilor civile Pr. 52813

Ii

IPCT - 1994

CWRINS

I
..........................................................................

GENERALITATI 97 Domeniul de aplicare .................................. .; ................................97 .. de Condip~le utilizare ...................................................................... 98 ...................................................... ....................................98 Utilizaton~
CADRUL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA. 99 REALIZAREA TI EXPLOATAREA Planificarea. programarea. finanpea.............................................. 99 Estimkile suprafeielor constmite desm~urate$ ale suprafeplor de teren ............................................................................................... 101 .............................. 101 Tema program .schema rela~iilor~funcfionale ............................... Elaborarea documentatiei tehnicoeconomice 102 Exploatuea.................................................................................... 102

3.3.4. Stabilirea clasei de importants ...................................................... 109 3.3.5. Riscurile exterioare de distrugere sau avariere............................. 109 3.3.6. Puritatea aemlui exterior................................................................ 110 3.3.7. Nivelul de zgomot exterior.................. ...........................................I 10

..........................................

3.1. Dispunerea in cadrul localitiitii (integrarea F sit) n 105 3.1 .1. Amplasarea in zonele de locuit..................................................... 10.5
3.1.2. 3.1.3. 3.1.4.

...................

Generalitti@' ............................................................................ ....... 110 Rincipiile $i metodele pentru.,verificare satisfacerii ceriniei de RrezistenIB si Stabilitate" ........................................................... 1 11 .. Agenpl mecanici ......................................................................... 13 , ..I Geometria structurii in ansamblu ~ia elementelor de constructie.117 Criteriile. parametrii ~i nivelurile'.& performan$ corespunzatoare cerintei de..rezistenti $i stabilitate. .................................................19 Reguli de pmiectare specifice. ; ...........;......................................... 120 ~eglement&ile tehnice conexe......: ............................................ ..I23

.... .. Rezistenta t i stabdltatea.............. ...................................... 1 0 i .......

/

C E R I N F L E DE CALITATE ALE CONSTRt.,JCPILOR 110

A

..

Apropierea fat5 de arterele de circulape majors........................... 105 Legtiturile cu refeaua stradalti si transportul in comun ................. 105 Asigurarea re\elelor edilitare......................................................... 105
< Co&i$iiik de amplasament ~edpectarea regulimentului de urbanism ...................................... 105 Marnea terenului ......................................................................... 106 Gradul de ocupare a terenului. ...;.................................................. 106 Regimul de in&l(ime ................................................................... 106 DistanIele fati de elidirile fnvecinate........................................... 1@6 ...!......................................................................... 1G7 Forma terenulul ~ k n t u stradal minim.................................................................... 107 l Orientarea............ ..................................................................... 107 ..,..

........................................................

. .

;-;.

Slguranp GI exploatare 125 Respectarea conditiilar de siguranrg in exploatare prev5ute de nbrmatiwl CEI -95 .............. :......................................................... 125 Siguraqa circulapei peaestre ............. ............................ .............I 25 : Sigufang cu privire Ia instalatii.................................................... 126 Siguranta ?n timpul l u c r ~ l o de intietinere..................................126 r Siguranta la intrusiune si efracpe. ................................................. I27 Siguraqa utilizkii de elevi cu handicap motor............................ 127 Aptitudinea de. utiliiare'. ................................................................. 127

...............................................................

33

Coudifiile specifice zonei 107 3.3.1. Z ~ n a . . seismic8................................................................................ 107 ................................................................. 108 33.2. Zona climatic5 .............i .......................................... ............... 108 3.3.3. Natura terenului de f~&Iare

.............................................................

'43 4.3.1. 4.3.2 4.3.3. 4.3.4. 4.3.5 4.3.6.

Siguranp la ................................. 128 Riscuiile de izbucnire a incendiilor................................................ 128 Condipile de siguranta a utilizatorilor............................................ 128 Compomea la foc a Cbnstrucpei ................................................. 131 Condi$ile specifice elementelor $ materidelor de consauctii.....I34 Intervenfia pentru stingere..................................... 1.......................135 ReglementArile tehnice conexe ......................................................136 Igiena. sbiitatea oamenilor ~i protectia mediului

+.. ..........................................

4.4

138 ...................

4.4.1 Igiena aerului. ................................................................................138 4.4.1.1 Volumul de acr necesar in sali ...................................................... 138 4.4.1.2. Concentratia de noxe admise ....................................................... 3 8 .. 4.4.1.3. Ventilarea spatlllor. ....................................................................... 138 4.4.1.4 Reglementirile tehnice conexe. .....................................................140 4.4.2 Igiena apei ..................................................................................... 140 140 4.4.2.1 Echiparea cu instalatii de ap5 ........................................................ 4.4.2.2. Consumuri specifice de apZ; Calitatea apei. ................................. 140 4.4.2.3 Evacuarea apei uzate. ....................................................................141 4.4.2.4. Reglement&ile tehnice conexe. .............................................,......142 : 4.4.3. Evacuarea deseurilor solide .....:............................................. ; ........142 4.4.4 Etanseitatea ....................................................................................143 4.4.4.1 Etanseitatea la aer, gaze si vapori. ................................................143 . 4.4.4.2. Etan~itatea ap5. .......................................................................144 la 4.4.4.3. Reglementkile tehnice ccnexe.. .................................................. ,144 4.4.5 Iluminatul ............................................................ .........................145 . 4.4.5.1 Iluminatul natural ...................................................................... 145 ... , 4.4.5.2. Iluminatul artlficlal ........................................................................ 148 4.4.5.3. Reglementkile tehnice conexe ........................................................ 149
;

PUBLICE SI AMENAJARII MINISTERUL L U C ~ R I L O R TERITORIULUI , Directia coordonare cercelare stiin(ific8 si reglementiiri tehnice pentru constmctii

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR PENTRU GRADINITE DE COPII

9 9

INDICATIV NPOll-97 Elaborat de: PRINCER S A. (Proiectare penuu inv&thimlntsi cercetare)

4.5. Izolatia termicii, hidrofugii si economia de energie. 151 4.5.1 Temperatura si u~niditatea intehoari ............................................ 151 1 4.5.1.1 Temperaura intenoar2 conventional2 de calcul. .......................... 51 ........................................................152 4.5.1.2. Instalatii de inc2lzire central2 4.5.2 ReglemenMle tehnice conexe ...................................................... 153 4.6. 4.6.1 4.6.2 4.6.3 4.6.4. 4.6.5. Protectia impotriva zgomotului 153 Limitele admisibile de zgomot ...................................................... 153 Izolarea acustic2 ............................................................................154 . . Valori admisibile. .......................................................................... 155 Durata de reverberatie. .................................................................. 155 Reglementfile tehnice conexe ...................................................... 156 Borderoul anexelor

................

Director general: Arh. Petre Swoboda Responsabil lucrare: Arh. Petre Swoboda Elaboratori: Dr. Ing. George Zarojanu Prof. Dr. Ing. Radu Petrovici Ing. Constantin Buzdugan Ing. Marcela Coliu Ing. Gheorghe Negoescu Arh. Anca Drughem Arh. Gpigore Negoescu
Coordonar de:

.................................................

DIRECTIA COORDONARE - CERCETARE STIIWIFICA REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCW

Ing. Octavian Miinoiu Arh. Doroteia Cocheci

SI

Director: Responsabil temii:

A vizat de: CONSILIUL

...................................................................... 157
s

LUCRARILOR

TEHNICO-STIINTIFIC AL MINISTERULUI PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI

cu avizul nr. 34311996

Indicativ: NPOll-97 NDRNMTIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA 91 ExPLoATaREa CoNsTRuquLoR PEmRu G d u I r n T ~ corn1 DE

13.
1.2.1.

Condi!iile de utilizare. Prevederile n m a t i v u l u i pentru proiectarea, realizma gi exploatarea grldiniplor de copii corespund legilor, hotk&-ilor, $i standardelor de stat privind organizarea, tehnologiile si calitatea constn~ctiilordin Romikia.
5

1.1
1.I .1

Domeniul de aplicare. Prezentul normativ cuprinde totalitatea instmctiunilor, regulilor, indrumkllor tehnice cu caracter obligatonu si recomand&rilor optionale, pentru proiectarea, verificarea proiectelor, executia si exploatarea cmstructiilor peniru grldinite de copii, conform prevederilor din Legea ~ n v i ~ a n t u l 8411995, pentru gridinite cu ui program prelungit si sipiptamfinal,din Ixgea 1011995 privind calitatea in construc(ii, din Legea 12511996penttu modificarea si completarea Legii 5011991 privind autorizarea executkrii constructiilor si din Hotkkea N. 5111996 privind unele mburi pentru imbunitifirea activithfii de prevenire si stingere a incendiilor. Prevederile prezentului normativ se referi la gridinitele de copii ce se executi din fonduri de stat sau din fonduri private $i se vor aplica in mod corespunzltor si la lucriirile de reparafii, consolidati, extindere sau de amenajIiri fn ccldiri existente destinate grldiniplor. Pentru gridinifelele cu program normal prevlzut de aceiasi lege a invi(hlntu1ui se vor elirnina did tema de proiectare, cu avizul Ministemhi fnvifhlntului, acele functiuni ce nu sunt necesare. Normativul stabileste cerinple de calitate, corespunzgtoare clidirilor pentru gradinite de copii, ce trebuie proiectate, realizate si menfinute, la cel puon aceiasi parametri, pe intreaga duratl de existenla a construcfiei.
Apmbat de: MINISTRULLUCRARILORPUBLICE $1 AMENAJARIITERlTORIULUI cu ordinul N 51N dm 2201.1997

1.2.2. In proiectarea si execufia gddinitelor de copii s vor respcta cerinple e de calitate ale construc[iilor stabilite de 1,egea N. 1011995, ~i anume: rezistenp $i stabilitatea; siguranfa in exploatm; s i g u r q p la foc; igiena, sbltatea oanenilor, refacerea $i protectia mediului; izolafia termicl, hidrofugl si economia de energie; protectia impotriva zgomotului. 1.2.3. Cerintele de calitate ale consttucfiilor destinate grldinifelor se refer2 la amplasament, la clldiri ~i la funcfiunile lor componente.

1.1.2.

1.2.4. Termenii specifici activitltii din grldinite folosifi in prezentul normativ au definitia si intelesul prezentat in anexa nr. I. 1.25. Pentru cazurjle in care terna.de proiectare nu se poate incadra in anumite prevederi ale prezentului normativ, investitorul sau proiectantul se vor adresa Ministerului fnvifhlntului, prezentlnd fundamentarea strict&a noilor propuneri in vederea obtinerii avizului. Utilizatorii. Utilizatorii gradinitelor, proiectate gi realizate conform prezentului normativ sunt copii, educatoarele, personalul. administrativ si de serviciu care participl gi-organizeazl si desfisoari procesul educativ , in vvederea~dezvoltkii psihofizice, sociale $imorale si pregltirii copiilor penttu scoall. ,199

1.1.3.

1.1.4.

1.3.
13.1.

Elnbomr de:
PRINCER S A. (Pm~ectare pentru invSpm6nt si cercetare) BUCURESTI

2.

CADRUL NORMATIV PRIVIND REALMAREA $1 EXPLOATAREA.

PROIECTAREA,

2.1.2.2.3.Capacitatea noilor gradinite se va detennina dupa formula Glocun = O,85N3,4~ ,6-nloc in care: Glocuri = capacitatea in locun a noilor grildiniie; N3,4 J ,6 = n u m h l copiilor in vfirst2 de 3,4J si 6 ani determinat in perspectivi in zona (cartierul sau localitatea) avuti in vedere; nloc = n u m h l total al locurilor fn gridinitele existente in zona avuti .'in vedere.
. .

b
'

2.1. Planificarea, programarea, finantarea. 2.1.1. Planificarea, programarea pentru realizare si finantarea costului noilor gridinife de stat sau a reparapilor, c o n s o l i d ~ l o rextinderilor , si amenaj&ilor la clidirile gridinitelor existente ale statului, se efectueazi pe baza Legii Finantelo: Publice.
2.1.2. Programarea realiz5rii de noi .gridiniie are la bazi ,,Nota de fundamentare privind necesitatea, oportunitatea $i capacitatea" pentru fiecare obiectiv. 2.1.2.1.*Nota de fundamentare privind necesitatea, oportunitatea si capacitatea va cuprinde situatia bazei materiale a grildinitelor in localitatea sau cartiereul in care se propune construirea unei noi grildinite, cu mentionarea capacititilor $i a stZirii fizice a clidirilor, existente si orice alte elemente care s i fundamenteze necesitatea si oportunitatea de realizare a unei noi grildinite. 2.1.2.2. Necesitatea, oportunitatea si capacitatea grildinitei nou propuse se exprimi in num?uul d e locuri. 2.1.2.2.1.La deteiminarea numirului de locuri in grhdinip se va line seama de nurnirul copiilor in v h t i de 3,4J , si 6 ani din cartiem1 sau localitatea unde urmeazi s i se construiasci noua gridinifi stabilit prin datele de recensim8nt sau cele fumizate de serviciul de n5scuti a1 primiriei $i de n u m b 1 $i capacitiiile gridinitelor existente T zona ce se are in vedere. n 2.1.2.2.2.Pentm curpinderea copiilor E grildinite se va avea in vedere tendinta de n natalitate pe urmitoni 5 sau 10 ani, considerlndu-se c i trebuie cuprinsi cca. 85% din numfu~rul copiilor in vfirsti de 3,4J $i 6 ani.

'

2 . 1 . 3 , fn vederea reducerii riscului seismic se recomandi ca, in zonele seismice de calcul A $i B, capacitatea s i fie' stabiliti la limita inferioari a valorilor mentionate l a - a . 2.3.1:
2.2.

2.2.1.

Estimirrile suprafetelor Construite desf4urate si ale suprafetelor de teren. . . Estirnarea prealabili a suprafetelor constkite, desfisurate se bazeazi pe capacitatea determinati conform punctelor 2.1.2.2.1., 2.1.2.2.2. $i 2.1.2.2.3.
Pentru estimarea prealabili a necesarului de construit se poate avea in vedere o arie utili de 9 - 10 mpAoc si o arie construiti, desfisuratfi de 14-15mpAoc. Suprafata de teren necesar gridinitei se va incadra in 1000 - 2000 mp In mediul nual $i 2000 - 4000 mp fn mediul urban revenind cca. 20 mpAoc pentru un loc in grgdiniti; indicii sunt invers propoqionali cu capacitatea.

2.2.2.

2.2.3.

2.3; 2.3.1

Tema program schema logici a relafiilor functionale. Elaborarea proiectelor pentru gridinite de copii va avea la bazi tema program prin care se stabileste capacitatep, funcpunile necesm desfiguririi procesului de i n v i { h l n t pregcolar, mobilierul $i principalele dot&i .

2.3.2.

Continutul temei program, schemele logice functionale $i gabaritele minime sunt prezentate in anexele N. II1,VI qi VII. Elaborarea documentatiilor tehnico-economice. Modul de elaborare, obtinerea avizelor prealabile necesare, aprobarea documentatiilor, adjudecarea executiei pe baza licitatiei publice, vor respecta legile si dispozitiile in vigoare la data intocmirii, referitoare la obiectivele noi de investitii, de amenajiri, de extinderi, reparatii si con solid^. fn anexele N. 111 se prezinti legile, hotMrile de grlvem si ordinele in vigoare la data elaboraii prezentului normativ referitoare la problemele prevlzute la punctele 2.4.1. . Exploatarea. Respectarea insfmctiunilor, regulilor si normelor de exploatare

masuri de interzicere a accesului copiilor ~i restului personalului in zonele cu defectiuni.

b

2.4. 2.4.1.

2.53. Obligatia urmkririi comportiirii h timp a constructid. 2.5.2.1. Conform Legii 1011995, vrrnZirirca comporthii in exploatare a

constructiilor se face pe toata durata de existent& a acestora $ cuprinde ansamblul de activitau privind examinarea direca sau investigarea cu rnijloace de observare si mlsurare specifice, in scopul mentinerii cerinplor de calitate. Programul de urm& htimp a compomrji cladirii se refera la doua capitole majore si revine conducerii gr5diniFi de copiii de copii. 2.5.2.2. Urmkirea taskilor constmctiei, fn conformitate cu STAS 2745, verifickile topografice se vor efectua dupl urmltoml program:

2.4.2.

25. 2.5.1.

2.5.1 .l. Conducerea gridinifei de copii, personalul educativ $i personalul de ingrijire, vor fi instruifi ~i sunt obligafi s l respecte urmltoarele nonne de exploatare:

fn perioada de execuyie: la cota 0,OO; la incheierea f i e c h i nivel; la darea in exploatare;

instmctiunile si regulile stabilite pentru proiectare; norme de prevenire si stingere a incendiilor;

- norrne de utilizare a instalatiilor de apl rece si caldil, a instalatiilor de incalzire., a instalatiilor de gaze ~i a instalatiilor electrice. - norme de igiena si sBnitate pentru copii si personal, refentoare la activitatea zilnici, la pregatirea si servirea mesei, la spllatul rufelor, la curafenia interioari si extenoari;
2.5.1.2. Orice defecyiune constatatl la instalatii, in special la instalaiiile de gaze si la instalatiile electrice, va fi anunptl imediat serviciilor de specialitate ale fumizorilor ~i inspectoratului scolar si se vor lua 202

fn perioada de exploatare: la o lung in primii doi ani; , la trei luni in continuare, dacl raza tasZirii este mai mare de 05 mm, in primii doi ani, sau semestrial cind rata tasikii este mai mica de

03 mm.
2.5.2.3. Urmkirea comport5tii in timp a construcQei. Schimbki in pozitia obiectelor de construcpe h raport cu mediulde implantare a1 acestora: - deplaski orizontale, verticale sau inclinki; ' - desprinderi de trotuare, de socluri, aparitia de rosturi, crapgturi etc.
fl

203

Schimbkri In f o m a obiectelor de constructie: - deformatii vizibile verticale, orizontale sau rotiri. Schimbiri in gradul de protectie si confort: - etan~eitatea izolatiilor fonice sau hidrofuge; - umezirea peretilor, infiltratii de api, lichefien ale pamhtului b p i cutremure; - apari~ia condensului, ciupercilor, mucegaiului. Defecte ~i degrad* cu implicalii asupra functionalititii obiectelor de constructie: infundarea scurgerilor la burlane, jgheaburi. canale, etc.

2.5.3.5. Conducerea gridinitei are obligatia sB pIanifice, sil programeze si s5 solicite asigurarea finant&ii pentru lucrarile de intretinere, de' reparatii curente, de reparatii capitale si consolidai pentru mentinerea calitatilor construcfiilor pe durata normata de srviciu.

3.

CONDIPLE PRJYIND AMPLASAREA

Dispunerea in cadrul localiti~ii (integrare h sit).
Amplasarea griididini!elor se va face in zonele si cartierele de locuinte pentru care s-a elaborat nota de fundamentare a necesitifii, oportu~tatiisi capacit5Gi previzute la punctul 2.1.2. Terenul de amplasare trebuie s i fie lipsit de nocivitilti si sfi posede o zona verde. Se recoband2 ca amplasamentul gradinitelor si7fie astfel ales, incIit copii care vor frecventa noile gridinite, s?i nu fie nevoio s2 traverseze artere de circulatie major5 si nici s i parcurgil mai mult de 500 m plna la grildinila. Amplasamentul trebuie s i aibi legaturi direct2 cu reteaua stradalk de circulatie majoril si cu mGloacele de transport in comun.

31 ..
3.1 .I.

Defecte ~i degradkri in structura de rezistentk fisuri, cripituri; - coroziunea elementelor metalice: - flambajul unor elemente comprimate; - putrezirea elementelor de lemn.

3.1.2.

2.5.3. Misuri de siguranta durabilititii. 2.5.3.1. Clidirile de gradinite ce se proiecteaza si se executB din materialele de folosinti curenti, peretii portanti din zidarie de cirimidi inlocuitori, piatr8, panouri de beton m a t , cu structura (schelet) de beton armat sau metal ~i plansee din beton iumat, au durata de serviciu 100 ani. 2.5.3.2. C15dirile de gradinite existente, cu pereti portanti din zidh-ie de caimida, inlocuitori, piatrA si plansee din lemn au durata de serviciu de 70 ani. 2.5.3.3. Clidirile de gridinite existente, cu perefi portanti din lemn sau schelet din lemn, au durata serviciu 40 ani, 2.5.3.4. Cheltuielile pentru functionare, intretinere ~i reparatii, sunt direct proportionale cu pnncipala exigenta economici, durata, in care cladirile de g r a d i n i ~ trebuie s5-si pistreze calitatile proiectate penUu a corespunde scopulul, denumiti durata de servlciu.

3.1.3.

3.1.4.

Amplasamentul ales trebuie sB aiba asigurate replele edilitare de alimentare cu api ~i canalizare, de gaze si energie electric8, precum si surse de alimentare cu energie terrnici pentru incilzirea si prepararea apei calde de consum. Se recornand2 ca sursele necesare sa se asigure in cooperare cu alti consumatori din vecinktate.
. -

3.1.4.1. fn situatia in care amplasamentul nu dispune de retele de alimentare cu apA ~i canalizare se vor propune solutii locale. Penuu incilzire se vor adopta soluoi proprii. Pentru toate acestea se vor respecta
. 7

normele de igieni si de prevenire ~i stingerea a incendiilor.

3.2.
3.2.1

Condiqile de amplasment. Amplasarea griidiniielor se va prevedea in conformitate cu regulamentul de urbanism.

M5rimea terenului necesar va fi stabilita in func$e de capacitatea gridinitei conform prevederilor din anexa nr.II.

3.25.1. Din punct de vedere a1 protecfiei antiseismice distan@le intre clbdirile gradini[elor si alte cladiri existente in afmincintei, sau in interioml acesteia, se stabilesc dupa cum urmeaza: a) Daca clildirea existenti a fost proiectats ti executati mhuri antiseismice (fnainte de anul 1963), distanb minima va fi de 15HC (Hc - inalfimea la comisl a clMini existente).
b) Daca cladirea existena a fost proiectata si executata cu mLuri

3.2.2.

3.2.2.1. Terenul de amplasament a1 gradinitei va fi organizat in p a w zone $i anunie: ' zona ocupata de constructii (Ac); zona cur$ de recreaQe; - zona terenurilor ti instalaQilor sportive; zona verde inclusiv gddina cu flori.

-a

antiseismice (dupi anul1963). distanta minim5 va fi cea prevbuta ?n normativul P-100 pentru l q m e a rosturilor antiseismice: aceasta prevedere se aplica si pentru const~ctiile existente proiectate m b u n antiseismice dar la care s-au efectuat lucriiri de reducere a riscului seistnic (consolidare). Se recomanda o rewagere de minimum 25 m de la aliniamentul strhzii a cl5dirilor de grildiniie. 3 2.6.. Penuu amplasarea lesnicioasa a celor pahu zone prevwute la punctul 3.2.1 .I .,se recomanda ca f o m a in plan a terenului sB fie un poligon regulat (patrat, dreptunghi). 3.2 7. Frontul stradal minim trebuie s i permit&un acces lesnicios cu poarta pentru autovehicole $ intrare pietonal%.S e recornand5 retragerea cu minimum 25 m de la aliniamennal strazii.

3.2.3.

Gradul de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone mentionate la punctul3 2.2.1. Se recornand%sa nu se depfqeasc5 un grad de ocupare de 82% (teren amenajat fafa de total teren), terenul construit sa nu dep%easca 25% din terenul aferent si s3 nu scadi sub 16%. Regimul de i d t i m e recomandat. Pentru grildiiie cu 6-10 grupe regimul de inalfime va fi cu parter $i un etaj. Pentm gridinite cu 1-5 grupe regimul de fn&$ime va fi numai cu parter.

3.2.4.

3.2.8. Se vor evitaterenurile inguste penm a petmite orientatta laturii lungi a clidirii griidinitei pe direcoa N-S asdel hc2t majoritatea sailor de joc sB aibi orientarea E-V.

3.2.5. Distantele cladinlor gradinifelor fafa de alte cladhi trebuie sa respecte urmatoarele conditii: - S i nu se umbreascil reciproc fafa de razele soarelui; - Sh nu se influenteze reciproc din punct de vedere acustic, respectbd cerintele acustice; - Sa respecte exigenfele prevmte de normele de prevenire pi stingerea incendiilor .

3.3.
3.3 .I.
I

Conditii specifice zonei. Zona seismic&

I
1
1

1!

3.3 .I .I. La proiectarea clidirilor pentm gradinip de copii se 'va tine s'eama de conditiile impuse de zorrrca re,ismic5a teritoriului Romsniei, aGt ?n ceea ce privegte zonarea britoriului dinpunct de vedere a1 valorilor coeficientului Ks, cat si zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadelor de colt Tc, asigurhd relatii corespunz~totoareihtre. 207

',

~,~~

- - ~

- . ~ ~ ~~-

coeficientti (Ks,Tc) $i gradele de intensitate seismici pe scara MSK. pentru grgdinite de copii aflate in localitfiti la fn cazul construc~iilor limita dintre zone se vor lua in considerare condipile cele mai defavorabile. Pentru localititile care dispun de studii de macrozonare in conformitate cu seria STAS 8879 ~i pe mgsura extinderii acestora si la alte localitifi, conditiile seismice p e n m clidirile gridinilelor se vor stabili pe baza acestor studii. fn aceste cazuri wnditiile seismice se vor preciza prin tema de proiectare. 3.3.2. Zona climatici. La proiectarea clidirilor pentru grtidinite de copii, se vor lua in considerare intensitgtile acfiunilor climatice normate, in functie de amplasament (localitate), penm acpunea vfinmlui, pentru actiunea zipezii, pentru aciiunea variatiei de temperatura exterioari. Valorile parametrilor climatici vor fi utilizate diferentiat pentru instalapile de incalzire ~ipentru instalatiile ventilatie si conditionare a aerului (specifice perioadelor de iarnB ~i vari). 3.3.3. Natura terenului de fundare. Amplasarea construc!iilor pentru grsdinife de copii la baza taluzelor se va face dupa asigurarea cu ziduri de sprijin. ~ m ~ l a 4 a r gradinifelor de copii la baza taluzelor asigurate cu ziduri ea de sprijin se poate face numai in Urmktoarele conditii: stabilitatea zidului de sprijin este aslgurati fn mod corespunzator (inclusiv pentru ac!iunea seismic5 cu coeficientul de important5 = 12); pe taluz nu existi constructii sau materiale care pot cidea peste cladirea de la baza taluzului. Construc[iile gradinitelor de copii vor fi amplasate de regula pe terenuri orizontale sau cu pante p l n i la 10%. Alegerea amplasamentului cu pante mai mari se va face numai pe baza unei justificiri tehnico-economice iar proiectele vor contine mhuri

speciale sau solufii speciale in functie de configurafia terenului pentru evitarea unor lucr&i suplimentare. Se va evita amplasarea gradinitelor de copii pe lnarginea superioara a taluzelor, maluri, rape sau alte terenuri neconsolidate care prezinti pricol de lunecare sau surpare. fn cazul in care considerente de ordin urbanistic, economic, etc., impun folosirea unor astfel de amplasamente, se vor lua masuri complexe pentm stabilizxea taluzelor. Se va evita amplasxea construcfiilor pe terenuri formate din umpluturi recente, neconsolidate. In zonele de intensitate seismici DE-F, utilizarea unor astfel de amplasamente este admisg numai cu conditia realizirii unui sistem de fundare indirect (piloti, coloane, pupri) care traverseazi intreg stratul de umpluturi. Constructiile gridinitelor de copii nu vor fi amplasate pe terenuri despre care existi informatii c i au suferit cripgturi sau deplas&i importante la cutremure sau iliundatii anterioare. Proprietatile terenului de fuadare se vor stabili pe baza de probe geologice tehnice in conformitate cu STAS 1242. Caracteristicile fizico-mecanice ale pimSlnturilor se stabilesc conform STAS 1243. Valorile normale ~i valorile de calcul ale caracteristicilor geoteh"ice ale terenurilor de fundare se stabilesc conform STAS 330012. 3.3.4. Stabilirea clasei de importanpi. Clidirile pentru grMinife de copii vor fi fncadrate fn clasa de importanF conform ,,Metodologiei de stabilire a categoriei de importanfil a constmctiilor aprobatB cu ordinul MLPAT nr. 31/N/02.10.'95. Riscurile extenoare de distrugere sau avariere. Clldirile pentru gradinitele de copii nu vor fi amplasate fn veciniitatea constmc~iilpr clidirilor a chor avariere ca urmare a sau

3.3.5.

unor calarnitqi naturale (cutremuri, inundaw, etc.,) sau a unor accidente tehnice poate produce d e g a j s de substanje toxice sau explozii. Distantele minime fat2 de aceste obiective se vor stabili prin reglementkri speciale fn funcpe de specificul sursei de risc si de specificul amplasamentului.
3.3.6.

s?I satisfaca cerinta de rezistent2 8i stabilitate in conformitate cu prevederile Legii privind calitaiea in construe* nr. 1011995. Prin aceasta se inLelege cSi acfiunile susceptibile a se exercita asupra cladirii In timpul execufici si exploatirii nu vor avea ca efect producerea vreunuia dintre urmitoarele evenimente. a) pribupirea totali sau parfiali a cladirii;

Puritatea aerului exterior.

.
=

b) deformarea unor elemente la valori peste Iimiti;

3.3.6.1. Aerul exterior nu trebuie s i contini substante toxice sau mirosuri poluante care s5 afecteze sanatatea sau confortul copiilor si a personalului.

I1

fn caz contrar se vor lua m2suri de limitare a resurselor de noxe, sau se introduc mlsuri de purificare a aerului. Concentratiile maxime admisibile d . substante chimice ~i pulberi, e din atmosfera zonei, trebuie s2 se tncadreze T limitele normelor n sanitare specifice centrelor populate, conform prevederilor Ordinului Ministemlui Sin2t+i nr. 623fl3.
\

1
!
'

c) avarierea unor p q alecl2dirii sau a instalatiilor mari ale elementelor portante sau a unor evenimente accidentale de propoqii fafa de efectul luat in calcul la proiectare. Semnificafia termenilor utilizaji in definirea cerinpi de rezistenf2 si stabilitate este datA in anexa N. V. Cerinta de rezistentg si stabilitate se refera la comportarea elementelor componente ale c l a d i i fn'timpul exploat&rii, funcQe de conditiile din zona si anume: - terenul de fundare; infrastructura (fundatii directe, fundapi indirecte, ziduri de sprijin); suprastructura (elemente pi subansmbluri structurale verticale si orizontale); elemente nestructurale de Enchidere; elemente nestructurale de compartimentare; instalafii diverse aferente cladirii; echipamente electro-mecanice aferente cladirii. Nivelurile de performanta sunt prevbute la punctul4.15., in timpul unei durate de exploatare rafionali din punct de vedere economic. Wncipiile 8i metode pentru verificarea satisfacerii cerintei de .,Rezistenfa si Stabilitate". Asigurarea satisfacerii cerinfei de ,,rezistent?Isi stabilitate" se face in general, pe baza conceptului de ,,Stare limit&".

i
I

Nivelul de zgomot exterior. Nivelul de zgomot exterinr cl2dirii (definit conform STAS 616111) nu va depapi la limita amplasmentului, valoarea de 50dB(A) (respectiv Cz 45). stabilita prin STAS 10009188. pentru zone de locuit. fn ciy contrar se vor lua masun suplimentare de protectie la zgomot a interiorului casei, sau de reducere a cauzei de zgomot.

I
I

CERINP D~CALITATE ALE CONSTRUCTULOR.

I
Rezistenp ~i stabilitatea.
Generalitsti. Clhdirile gridinitelor$-e copii vor fi concepute si realizate astfel fnclt

I i I

Starea limitfi se defineste in confonnitate cu STAS 1010010: a) starea limits ultimi (refentoare la perfomanfele privind stabilitatea, rezistenfa mecanick si ductibilitatea); b) st5rii limit5 de exploatare normali (refentoare la perfomantele privind rigiditatea structurii). Factorii care intervin pentru asigurarea cerinfei de rezistenfh si stabilitate pe baza conceptului de stki limit&sunt: influenfele exercitate de agenfii mecanici in procesul de exploatare; influentele mediului natural; proprietifile materialelor; proprieti!ile terenului de fundare; geometria structurii in ansamblu si a elementelor de construcfie; Satisfacerea cerinfei de rezistenti si stabilitate in sensul prezentului capitol se realizeazi pe baza unui complex unitar de misuri dupi cum urmeazi: a) la stabilirea amplasamentului, prin: a l ) limitarea capacititii clidirilor pentru grgdinifele de.copii situate fn zonele seismice A ~i B, conform mirimii rezultate din calcul; a2) amplasarea constructiilor de gridinite de copii la distante de siguraqa fati de construcfiile care confin surse de mare risc, in conformitate cu prevederile art. 3.3. . b) in proiectare, pnn:

Solufiile constactive t i materialele ,,netradi[ionaleV noi vor fi utilizate numai dups obtinerea- unoi. agremente speciale cu mpnfionarea posibilititii folosirii lor pentru construcfiile de invitim%nt; c) in execufie, prin: c l ) punerea in opera a materialelor, elementelor $i subansamblurilor cu proprleti!ile si perfomantele prevbute in proidct;
,

. -

i
1
I

c2) utilizarea unor tehnologii de executie corespunzatoare; c3) respectarea in santier a detaliilor din proiectul clidirii ~i din proiectul tehnologic;

- metodele de calcul.

d) in exploatare, prin: d l ) adoptarea misunlor necesare pentru a phtra nediminuati capacitatea de rezistenti a clidirii prin efectuarea l u c r ~ l o rde intretinere $i de reparatii curente necesare; d2) u r m a e a in timp a st&% clidirii $i realizarea, in car! de necesitate a lucriirilor de remediere. fn zonele de intensitate seismici A, B, C, D la asigurarea satisfacerii cerinfei de rezistenfi ~i stabilitate contribuie si unele misuri specifice cum sunt:

- asigurarea mobilierului impotriva deplasiirii silsau risturnkiq

bl) alegerea unor amplasamente favorabile in conformitate cu a t r. 3.2. si 3.3. din prezentul normativ; b2) conceperea a constructiilor astfel incdt sB se obfin5 o comportare favorabili a acestora precum si a p&@lor componente; b3) prevederea unor detalii constructive verificate in practici; b4) utilizarea upor materiale @ produse de constructie cu proprietfiti si performanfe certificate; 212

Pntocrnirea unui plan de misuri specifice in caz de cutremur; desfi~urarea organizati a activititii de pregitire si educare a copiilor privind comportarea fn caz de cutremur (evitarea panicii, primul ajutor, etc.); Agentii mecanici. Clasificarea si gruparea acfiunilor agenfilor mecanici pentru calculul cIidirilor gridinifelor de copii se face conform STAS 10101lOA.

4.1.3.

I*

Evalu~ea inckcirilor permanente se face conform STAS 1010111

Definirea inc&rchilor datorita prdesulul de exploatare se face conform STAS 1010112. 4.1.3.1. Valorile nonnate ale inckckilor utile distribuite pe plan~eele cl5dirilor gradinitelor de copii sunt stabilite prin STAS 1010112A dup5 cum urmeaz5: - inc5peri 1.5 KNImp - spatii de acces (coridoare, vestibului, schri, podest) 3.0 KNImp - balcoane $i logii cea mai defavorabil5 dintre ipotezele: a) inckcare distribuita pe o band& de litime 0,R m fn lung111 balustradei 4.0 KNImp b) inc&care distribuitl pe toati supiafafa balconului 2.0 KNImp

- fnchikile de pe acoperisuri si acoperisuri terasl in panti sunt raportate la proiectia orizontal5 a suprafefei acoperigului. - Condi~iile in care podurile si acoperisurile sunt considerate necirculabile sunt date in STAS 1010112A1.
4.1.3.2. ~nc&chile date pe pereoi de compartimentare neportanti, cu greutate de cel mult 3 KNlm se iau in considerare ca inckc&i uniforme distribuite pe plangeu dup5 cum urmeazg:

pereti cu greutate plna la 1.5 KNIm

0.5 KNfmp; 1.0 KNfmp;

-

- pereti cu greutate intre 1.5-3.0 KNIm

Pentru perefii cu greutao, mai mari, incirchrile se vor detemina conform datelor reale (ca intensitate si pozipe). 4.1 3.3. Acoperisurile, terasele, planseele, sc&ile, balcoanele se verifich suplimentar la o inckcare concentratit verticali aplicati pe elemente, in pozitia cea rnai defavorabil5 ~i fn absenfa altor inc&c&i verticale utile sau din vlnt. fnckcarea concentrat%, considerat5 aplicatg pe o suprafati de 10x10cm se stabileste dup5 cum umeaz5: plansee si sc&i 1.5 KN; acoperiguri, terase, balcoane 1.OXN; acoperi~uri care se circula numai pe podine 0.5 KN. pe

- poduri: a) necirculabile 0.75 KNlmp b) circulabile - in incapen 1.5 KNImp in spafii de acces 3 .O KNImp . - acoperipri si acoperisuri in teras5 necirculabil5.c~pant5 a ) > l :20 0 5 KNlmp 0.75 KNlmp b) < 1 : 20

Valorile normate se refer5 la inckchrile utile curente ~i reprezinti valori maxime in conditii normale de exploatare. Valorile normate nu {in seama de:

efectele dinamice produse in timpul exploathii

- inckckile concentrate datorate unor obiecte grele (sobe, etc).

Observaoi.

4.1.3.4. Perefii de compartimentare neportanti vor fi verificaji la cea rnai defavorabili dintre ipotezele de fncircare: a) inckcare orizontala, linear5 gi uniform5 distribuit5 de 0.5 KN aplicatii la o in5ltime de 0.9 m de la cota pardoselei; b) greutatea unor obiecte sanitare suspendate (fort5 verticals) > 1.0 KN; c) greutatea mobilierului suspendat (biblioteca) foqa vertical5 > 2.0 KNlmp de suprafafii - vertical5 de perete. 215

- fncirc5rile pe acoperivuri si acoperivuri teras5 necirculabile inlocuiesc inckcarea din zapad5 numai dac5 sunt mai defavorabile declt aceasta.

214

4.1.3.5. Valorile normate ale fnc5perilor utile verticale ~i orizontale pe balustrade si parapefi la clidirile de grainite de copii se lau conform STAS 1010112Al dup5 curn urmeazh:

in grupkile de incirc&i speciale: pentru verificarea la st&ile limit2 ultime de rezistenp si de stabilitate: pentru Verificarea la starea limit5 a exploatirii no-male: in cazul acGuni seismice

in Tnchperi, la poduri circulabile si la terase circulabile 0.5 KN/m; la balcoane, coridoare, sc5ri ?i podeste 1.0 KNIm. fnchp"1e de mai sus servesc pentru calculul elementelor balustradei sau - parapetului ~i se consider5 aplicate pe mlna curenth a acestora. Acfiunea verticals nu se va considera simultan cu tea orizontala.

- in orice alte cazuri preclzate prin tema de proeictare.

c. Coeficientii ,,n" si ,,nd"nu includ efectele dinamice eventude.
I

4.1 .4.

4.1.3.6. Reducerea inc&c&turilor utile pe elementele portante orizontale principale. pe elementele structurale verticale si pe fundatiile acestora se stabileste conform prevederilor STAS 10101/2A1 cap. 6. 4.1 3.7. Valorile cocficientului de inc?ircase (n) $i cele ale fractiunii dc lung5 durat5 (n" se stabilesc conform STAS 10101lOA tab. 15 duph cum urmeazh: a) iacircgri unifonn distribuite pe plansee: -- incWcc8ri normate 2.0 5 KN!mp n= 1.4; nd=0.4; - inc?irc&i normate intre 2.0 + 5.0 KN/mp n= 1.3; nd=0.4. 5) incilrcirctiri dislribuite in lungul unei linii la balustrade, parape!i, perep' despwitori, etc. orientate pe directia vertical5 sau orizontali

Geometria SQ'Ucturii in ansamblu yi a elementelor de constructie, Parametrii geometrici ai structurii in ansamblu sl at elementelor de constructie se vor Tncadra ?n sistemul de tolerante stabilit prin STAS 8600, pentru clasele de precizie 9 valorile tolerantelor, in funcge de dimensiunile respective. Elementele n&tructurale de constructie care trebuie sh satisfaca cerinfa de rezistenp si stabilitate se vor fncadra in sistemele de tolerante prevbute prin reglementbilrile.corespunzhtoare. Elementele de structurz si neshucturale, netradiiionale se vor incadra in sistemul de toleranfe prevazut in agrementele tehnice respective. Pentru elementele de conslructie din beton armat, beton precomprimat, ofel si zidbie precum yi pentm terenul de fundare, metodele de calcul sunt bazate pe conceputl de stare llpith. Principiile de baza ale metodelor de calcul sunt date in: STAS 1010710 pentru beton armat si beton precomprimat; STAS 1010810 pentru oiel; STAS 856 STAS 10104 STAS 330011 pentru lemn; pentru zidkie; pentru terenul de fundare.

Obsewaiii a. Coeficientul inckckii (n) se folose~te pentm grupkile de inc5rCae . fundanentale in cazul verificbilor la starea limit5 ultimh de rezistenti si de stabilitate.
b. Coeficientul fractiunii de lung2 durati a inc?irckilor temporare variabile (nd) se folose~te dup5 cum urmeazi:

'

in grupkile de in&care fundamentale:

- pentru verificare la starea limit2 a exploat2rii nomale sub efectul fractiunii de lungh durat2 a inckc&ilor.
216

Pentru calculul clidirilor cu pereti structurali in afara principiilor generale incluse in standardele mentionate la 4.1.4. se va tine seama fi de prevederile urnitoarelor reglement&i tehnice:

P2 Normativ privind alcatuirea, calculul ~i executarea structurilor din zidarie; Instruc$uni- tehnice pentru proiectarea construc@ilor cu P85 structura din diafragme de beton. Pentru calculul fundatlilor directe se vor respecta prevederile normativului: Normativ privind proeictarea $i executarea lucrkilor de PI0 funda$i directe la constructii. Pentru calculul fundatiilor indirecte se va tine seama de reglementhile tehnice specifice tipului de fundare ales (pilofi, coloane, barete, etc). .Pentru calculul constructiilor aniplasate pe terenuri dificile de fundare se va tine seama ~i de prevederile urmitoarelor r e g l e m e n t ~ tehnice: 4.1.5.

recomana folosirea metodei de proiectare bazata pe considerarea propriet&+lorde deformare nelineara a structurii (metoda B). Dkteminarea fncbcGlor seismice pentru elementele de constructie care nu fac parte din structura de rezistenp se va face conform prevederilor Normatiwlui P100- 92 cap 5 5. Proiectarea antiseisrnici a instalafiilor si echipamenteIor din casele de copii se va face cu respectarea principiilor generale din Nom~ativulP100- 92 cap 10. Criteriile, parame6ii si nivelunle & performanfa corespunzAtoare cerinfei de rezistentil yi stabilitate. Pentru cladlrile de gradinite de copii verificarea satisfacerii cerinfei de rezistentfi ~i stabilitate se face cu criteriile si parametrii de performan$ folosifi pentru toate cladirile civile ~iindustriale, precum si cu criteriile specifice din prezenta reglementare. Nivelurile de performanF asociate satisfacerii cerinfei de rezistenp +i stabilitate sunt cele corespunziitoare constructiilor din clasa de importantil 1I:III conform STAS 10100/0 Anexa A. Nivelul de performanta seismic&a1 cladirilor g15diniplor de copii se stabile~te incadrarea in clasa de important5 11-111in confonnitate prin cu Normativul P100- 92 art 5.3.3 ~i tab 5.1 (coeficientul de importanti4 a = 1 )~i a ,,Metodologiei de stabilire a categoriei de 2 importanti a construc!iilor", Ordin MLPAT N. 31NO2.10.95. Pentru pereoi interiori nestructurali se stabilesc urmitoarele criterii si nivele de performantit a) deforma$ile normale pe planul peretelui sub inckcarile de exploatare prevazute la 4.1.4. b $i ce nu trebuie.sii depaseasca 5 mrn.
b) deformatia instantanee normal5 pe planul peretelui, intr-un punct

P 7

Normativ privind proiectarea sl executarea constructiilor fundate pe terenuri sensibile la umezire; Ir~structiuni tehnice pentru proiectarea ~i executarea WO constructjilor fundate pe terenuri cu umflaturi $i contractii mari. Pentru gradinifele de copii in care se amenajeazi la subsol ad2posturi de apbare civili se va fine seama ~i de reglementarea: P1Q2 Norme tehnice privind proiectarea si executarea adilposturilor de apkare civil&,fn subsolurile cliidiilor noi. Pentru calculul seismic a1 clHdirilor pentru gr%dini(e de copii metodele prevazute in normativul P100- 92 art. 2.3. vor fi utilizate dupi cum urmeas:

a) pentru toate clidirile este obligatorie aphcarea metodei de proiectare curenti emetoda A); b) pentru clfidirile repetabile cu structura din beton armat sau zidGe precum +i pentru cladidle care nu respect&in totalitate prevederile referitoare la alc2tuiqa de ansamblu din normativul P100-92 cap 4 se 218

situat in centrul unui element de perete, datoria rezemllrii unei persoane nu trebuie s i depaseascs 5 rnm.

c) deformatia remanenti provocati de inctucirile de exploatare previzute la 4.1.4. a nu trebuie s i fie mai mare de 10% dm deformafia instantanee normali-pe planul peretelui. Accelerafia vertical2 (a in mls*) a vibratiilor p q i l o r componente ale clidirii se limiteazi, in functie de frecventi (f) dupi cum urmeazi: a = 10 " - l o 2 ; f=l-4Hz f=4-8Hz a = 5 x1U3; f = 8 - 100Hz a=625xfx-lo2; 4.1.6. Reguli de proiectare specifice.

Comportarea la actiunea seismici a elementelor de constructie care nu fac parte din structura de rezistenti si pentru care nu se urm&~te pistrarea integrit5tii dupi cutremur, are ca obiect principal asigurarea mentinerii stabilitatii. 4.1.6.2. Reguli de proiectare pentru instalatii si echipamente. fncadrarea in categorii seismice a sistemelor de instalatii $i echipamente din clidirile pentru gridinite de copii se face, in conformitate cu jabelul.

1
I

I SISTEME

4.1.6.1. Reguli de proiectare pentru elemente nestructurale. Proiectarea antiseismici a elementelor de compartimentare gi de inchidere se va face, dupi caz, in una din urmitoarele ipoteze: a) ca ficind parte integranti din sistemul structural; b) cu legdturi care s i permiti deplasiri relative libere in raport cu strpctura;

Nr Denumire &dire

1 categorie 1 .

INSTALAPE / Denumire

ECHIPAMENT

cateeoria

c) solidarizate cu structura, dar dimensionate, astfel $clt fisurile produse de miscarea seismici s i fie limitate.
Elementele nestructurale exterioare (copertine, calcane, timpane, cogun Be fum, elemente decorative, parapeti atice, etc.3 in relatie cu spatiul public (strada) sau cu spatiile din interiorul incintei (spafiul de recreatie, de sport) vor fi ancorate de structura de rezistenfi gi dimensionate,' inclusiv prinderile, pentru incircarile seismice conventionale definite la art. 4.1.4. majorate cu 50% pentru zoneie seismice de calcul A, B, C, D si cu 25 % pentru zonele seismice de calcul E si F. Sub actiunea acestor inc&cki, elementele nestructurale exterioare trebuie si-si mentini integritatea fizici astfel incfit prin cidere parfiali sau total& s i nu provoace pierderi de vieti omenesti szu rinirea persoanelor si s i nu impiedice evacuarea clidirii sau accesul echipelor de intenentie. Aceleasi prevederi se aplici si elementelor adiugate pe fatade (firme, plici comemorative, antene desatelit, etc.,). 220

alimentare cu a p i rece ~i caldi

Retele de transport ap5 recelcaldi Pompe Rezenoare Boilere verticale Rezerv. de dedurizare Puturi de apa

B B C B

Punctele termice, centralele termice, posturile de transformare si statiile de pompare ce desewesc cladirile de gradinip de copii vor fi amplasate de regul8, grupat in cladire independent%. Atunci clnd se amplaseaza in cladire instalatiae a c b o r avariere in caz de cutremur poate provoca incendii, explozii, scurgeri de abur sau de ap8 fierbinte nu vor fi montate sub sau adiacent wnei inc5perilor in care se afl5 in mod obi~nuitcopiii, sali de grupl, donnitoare ~i in zona c%lor lor de evacuare. Leggturile (ancorajele) instalatiilor echipamentelor cu elementele tle constructie din care sunt fixate vor fi astfel proiectate inclt sB nu reziste in constituie puncte slabe. Legaturile (ancorajele) trebuie s ? ~ eventualele situaqi speciale de solicitare care pot apare in timpul cutremurelor sau chiar in timpul exploat&rii normale.

4.1.6.3. Regulile specifice pentru mobilier. Amplasarea gi fixarea mobilierului previizut prin prezentul Nomativ in aga fel ihclt prin cadere, lunecare sau riliturnare acesta s2 nu provoace pierderi de vieti omene~ti,riinirez persoanelor sau s5 blocheze evacuarea din cladire. hiasurile constructive pentru asigurarea stabilitaoi mobilierului in cazul unui cutremur sever vor fi previbute explicit in proiectele gradiniplor de copii. Aceste misuri se vor aplica gi in cazul cliidirilor existente cu ocazia lucrkilor de reparaoi curente. 4.1.7.- ReglementZirile tehnice conexe. STAS 1010711,2,3, Constructii civile, industriale si agricole. 4 Plangee din beton armat. STAS 10101lOA Aciiuni in constructii. Clasificarea si gruparea acriunilor pentru construcfii civile gi industriale. Actiuni in constructij. !ncbciri datorate procesului de exploatare. Actiuni in constructii. fncbctui tehnologice din exploatarea pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice. Actiuni tn constructii. fnckctui date de vlnt. Actiuni in constructii. !nc&c&i zapada. date de

deplasarea relativa a reazemelor; rlsturnarea, alunecarea gi I sau rasucirea instalatiilor gi echipamentelor; In acest caz se recomanda adoptarea unor detalii verificate (gi acceptate) in practica. Valorile foqelor de calcul pentru prinderile gi elementele de sustinere ale instalatiilor gi echipamentelor clSidirilor gradiniplor de copii situate in zonele seismice dd calcul A, B, C, D vor fi cu 25% mai mari decit cele prevkute in Normativul P100. Proiectarea prinderilor ~i a elementelor de sustinere a instalatiilor ~i echipamentelor pentru cladirile de grMinip de copii se va face sub coordonarea inginerului responsabil cu proiectarea structurii. Pentru instalatiile ~i echipamentele ale ckor elemente de prindere ~ i / sau sustinere se livreazi de ciitre furnizor, acestea vor fi inso* de documentele justificative privind rezistenta seismic5 a ansamblului instalaqi I prinderi.

STAS 1010112 STAS 1010112A1

STAS 10101/20 STAS 10101121 STAS 10101123 STAS 10101123A

Acouni in constructii. !nc&c%ri date de temperatura exterioarfi. Actiuni in constructii. Inc&ctui date de teinperatura extenoar5 in constructii civile si it~ciustliale. Principii generale de verificare a 'sigurantei construc@ilor. 223

STAS 1010110

STAS 1010710

Construcfii civile si industriale. Calculul gi alc5tuirea structurale elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat. Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din ofel Constructii din zidirie Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor. Lucriri din zidirie. Calculul si alc2tuirea elementelor. Constructii de lemn. Prescriptii pentru proiectare. Teren de fundare. Principiile generale de cercetare. Teren de fundare. Clasificarea ~i identificarea p5mdnturilor . Teren de fundare. Principiile generale de calcul. Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundirii directe. Construcfii civile, industriale agrozootehnice. Sistem de toleranfe.

P85

Instruc\iuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu structura din diafragme de beton. Normativ privind proiectarea antiseismici a construcfiilor de locuinte, social-culturale, agrozmtehnice si industriale. N o m e tehnice privind proiectarea $i executarea ad$osturilor de apikare civila in subsolurile clidirilor noi.
$

STAS 10108J0, 1 , 2 STAS 10104 STAS 1010911 STAS 856 STAS 124211

Ploo

PI02

Notii. Edipile (anii) de referinp pentru normative se vor lua conform cu ,,Lists reglementkilor tehnice fn constructii sau cu aplicare h constructii" fn vigoare la da(a utiliz&ii normativelor.

42.
4.2.1.

Siguranp ih exploatare.
in functionarea gradinitelor de copii se va respecta normativul privind proiectarea cliidirilor civile din punct de vedere a1 cerintei de siguranti in exploatare indicativ CE 1-95 care se referi la misuri necesare pentru: siguranfa circulatiei pedestre; siguranfa cu privire la instalafii; siguranfa in timpul l u c r ~ l ode fntre\inere; r siguranfa la intruziune si efmctii. Siguriinfa circulatiei pedestre.

si

Normativ privind alcituirea, calculul si executarea structurilor din zidirie. Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pimdnturi sensibile la urnezire. Normativ privind proiectarea si executarea lucr5rilor de fundatii directe la constructii. Instrucfiuni tehnice pentru proiectarea si executarea construcfiilor fundate pe pim$nturi cu umflaturi si contractii mari.

4.2.2.

4.2.2.1. fn afar5 de mlisurile previzute de normatiwl CE 1-95, pentru gradiniF de copii se vor realiza fi unniitoarele:

La iesirea din incinta gradinifelor de copii se vor monta balustrade de protectie la limita troturarului, care sa limiteze iegirea brusca in carosabil; Platfonnele de acces in cladire vor fi prevazute cu balustrada de protectie, indiferent de inaltimea denivelhii;

C5ile de evacuare a copiilor vor fi dimensionate confom~ reglementkilor generale, asiguradu-se larimi de trecere majorate cu 0 3 0 m.

4.2.4.

Siguranfa in tirnpul lucrbilor de intretinere. Siguranfa in tirnpul l t l c r ~ l o rde intretinere presupune protectia utilizatorilor fn tirnpul activitatilor de curatire sau reparati a unor p q i din cladire (ferestre, sc&-i,pereti, acoperiguri, luminatoare, etc.) pe durata exploatbii acestora.

II
+

Caile de circulatie si evacuare vor fi luminate si ventilate natural. fn zonecu diferente de nivel, este interzisl prevederea a mai putin de trei trepte.
4.2.5

Siguranfa la inuusiune si efractie. fn afar& de rnAsurile prevbute de normatiwl CE 1-95, pentru grfidiniiele de copii se vor realiza $i unnloarele: gardurile perimetriale incintei vor fi dublate de garduri vii; accesele in incina vor fi asigurate cu sisteme speciale de inchidere si luminate pe timp de noapte; atlt gardul c l t si poqile vor fi p r e v h t e pinin$ la h = 70 crh cu elemente opace de protectie la intrusiunea animalelor mici. Masuri penm exploatarea in siguranp a gr2djnifelor de copii frecventate si de copii cu handicap motor. La prolectarea ti functionarea g r ~ m i t e ~ der copii se va tine cant de o maswile Prevazute de nom~ativul pentru adaptarea construciiilor de locuit3a construcfiilor $i localurilor publice la cerinfele persoanelor . handicapate; indicativ C239.

- Usile condoarelor nu trebuie sB fie batante, ele trebuie s2 se deschidi F sensul ie$irii din cladire, vor fi dotate cu mecanlsme (resomri) de n autoinchidere lent5 ;i dclmite din panouri pline, cu ochiuri de luminl la partea supenoar%.

U ~ i l evitrate vor fi prevBzute cu geam securizat penm a evita posibila accidentare;

1:

- Scara trebuie astfel rezolvatii fnc2t s i asigure un spatiu liber de trecere f a 2 risc de lovire; - Balustradele sca,-ilor trebuiesc astfel realizate fnclt sg nu constimie sursa de accidentare: - mina curent5 sa nu poat5 fi folosita drept tobogan; - se va realiza 0 a doua mln5 curenta la 6 0 c m inal.lfime; - barele verticale ale balustradei nu vor avea interspatii mai mari de
10 cm.

1
1
I

4.2.6.

I
Ii
I

4.2.3

Siguranta cu pnvire la instalatii. Siguranta cu privire la instalatii presupune asigurarea protectiei utilizatorilor tmpotriva riscului de accidentare sau stres provocat de agenti agresanti din instalatii pnn: a) electrocutare; b) arsuri sau o p ~ r e ; c) explozie; d) intoxicare; e) contaminare; f) contactul cu elemente de instalaiii; g) consecinie ale desc%&ilor atmosferice.

4.2.7.

Aptitudinea de utilizare. Aptitudinea de utilizare se refera la dimensionarea spatiilor, echiparea si mobilarea acestora.

Dimensionarea spatiilor se face dupB urmatoarele criterii: n u m w l de utilizatori; tipul de mobilier si echipamentul utilizat; - modul de aranjare a mobilierului si echipamentului; gabaritele conventionale.

Tipul spatiilor din gr5dinitele de copii, n u r n h l de utiliratori pe fiecare ,tip, mobilierul $i echipamentul necesar, modul de aranjare a 227

acestora si gabaritele ~i dlmensiunile minime SUnt prezentate in anexele N. 111 si nr. VII. Dotarea cu aparate ,utilaje si alt material didactic pentru i n v ~ t ~ ~ n t u l pregcolar va f i prevllzut in concordanti cu normativele de dotare elaborate de Ministeml fnvatllmhtului.

4.3.1 .I. hcadrarea fndperilor si a spaQilor din gradinlie in niveluri de rise, are in vedere activitatea desfllguratii, densitatea sarcinii termice v i alclltuirea constmctivll. 4.3.1.2. fncllperile ~i spatiile gridinitelor se Fncadreazll in urmgtoarele niveluri de risc:

43

Siguranta la foc.
Celinp de calitate a constructiilor ,,SIGURAwA LA FOC" impune ca solutiile adoptate prin proiect, redizate gi mentinute in exploatare, in caz de incendiu s i asigurer

:
!
I

a riscul o b i p i t , cuprinz2rid cea mai mare parte a spapilor destinate copiilor, cum sunt salile de prjmire, de grupg, joac8, functii polivalente ~i alple Similare, in care densitatea sarcinii termiceeste mai -mic2 de 420 MJImp; b riscul mediu, cuprinzlnd in,principal inciperi gi sparii tehnice, cum sunt centrele termice;gospod&ile de combustibill bucllt&ii, depozite pentru materiale combustibile etc., in care densitatea sarcinii tennice este cuprinsi fntre 420 si 840 MJ/mp; c riscul mare, in care sunt cuprinse fncaperi si spatii cu densitatea sarcinii termice peste 840MJlmp, situatii mai putin intfilnite la astfel de programe functionale. 4.3.1.3. Este interzisll folosirea saU depozitarea lichidelor ori a gazelor combustibile in alte locuri declt cele special amenajate, in cantitiqj limitate si far2 respectarea misuriIor de prevenire si stingere specifice. 4.3.2. Conditii dc siguranp a utilizatorilor in caz de incendiu.
-

protectia ocupaniilor, @ n Wseama de vkbta, starea lor de sanitate si riscul de incendiu; \ limitarea pierderilor de vieti si bunuri materiale; fmpiedi~ar& extiderii incendiului la obiectivele fnvecinate; prevenirea avariilor la constructiile si instala-pile inveciinate, in cazul prllbugirii constructiei; protectia serviciilor mobile de pompieri care intenin .pentru stingerea
i I

..

1
\

1 ,

incendiilor, evacuarea ocupantilor si a bunurilor materiale. Pentm redizarea acestora, principalele perfomante se asiguri pe intreaga durat2,de utilizare a conswctiilor, pe baza unor scenarii de siguran!ll intocmite pentru fiecare situatie wncretil, avind in vedere:

riscul de izbucnire a incendiilor; conditiile de siguranti a utilizatorilor in caz de incendiu; comportarea la foc a constmctiei in ansamblu si a principalelor ei p w i componente; caracteristicile specifice ale elementelor si materialelor utilizate; posibilita@lede intirventie p e n w stingerea incendiilor. Riscurile de izbucnire a incendiilor.

1
1

(.

4.3.2.1. Asigurarea condifiilor de sigurantii a utilizatorjlor impune stabilirea gi realizarea unor intervale de timp care s i pennia corelarea aciiunilor de intervenpe ~i salvare, cu dezvoltarea ~ncendiului. Valorile intervalelor de timp $i nivelul performantelor realiza~e, in au $1 vedere specificul programelor func~onale v2rsta utilizatcrilor. 4.3.2.1 .I .Alarmarea utilizatorilor - Timpul de alarmare este-funciie de modul ?n care se asigurll perceperea izbucnirii incendiului si realizarea alarmirii utilizatorilor. Atunci clnd se previd instalapi automate de 229

4.3.1 228

1
1!

j
!
i

semnalizare a incendiilor ,intenalul de timp nu trebuie sa depi$easc%* 30 de secunde, iar in cazul neechip&rii cu instalatii automate - prin misuri organizatorice - se va asigura supravegherea si actionarea de catre personalul angajat, in maximum 60 de secunde. 4.3.2.1.2.Alertarea seniciilor de pompieri - Timpul de alertare a seniciilor de pompieri va fi de maximum 2 minute. Pentru gridinitele de copii echipate cu instdafii automate de semnalizare a incendiului, alertarea se va asigura automat, timpul admis fiind de maximum 30 de secunde. 4.3.2.1.3 .Supraviepirea utilizatorilor - Timpul de supraviepire in incacaperile si spatiile destinate copiilor se asiguri in funcfie de gradul de rezistenta la foc al construcfiei si tipul constructiei, f & i a fi mai mic de; - 20 minute, in constructii gradul l-I1 de rezistenfa la foc; - 15 minute,in constructii gradul I11 de siguranti la foc; - 10 minute, in constructii gradul IV-V de siguranfi la foc. 4.3.2.1.4.Evacuarea utilizatorilor - Tin~pulde evacuare a utilizatorilor din constructii, va fi minimum; - 10 minute, ?n construcfii gradull-I1 de rezistenp la foc; - 5 minute, in constructii gradul III de rezistenp la foc; - 3 minute, in constructii gradul IV-V de rezistenfi la foc; 4.3.2.1.5.Localizarea ~i stingerea - Timpul de localizare $i stingere a incendiilor este funcfie de nivelul de dotare si echipare cu instalatii de semnalizare si stingere a conswctiilor, precum $i de intenenpa fortelor mobile ale pompierilor. De regull, timpul de locdizare si stingere a incendiilor nu trebuie s i depa~easca de minute. 60 4.3.2.1 b.Propagarea incendiilor la obiecte invecinate - Timpul de propagare a incendiilor la obiecte invecinate, trebuie s i fiemai mare de 30 de minute. 230

4.3.3.

Comportarea la f w a constructiei.

n 4.3.3.1. CondiQile de comportare la foc a construcfiei T ansamblu ~i a principalelor ei p5q.i componente sunt determinate de rezistenp la foc a acestora. 4.3.3.1.1 Jncendierea totali (flash-over) - Timpul de incendiere totali, va fi de minimum: - 20 minute, la constructii gradul 1-11 de rezistenp la foc; - 15 minute, la constructii gradul IU de rezistenti la foc; . - 10 minute, la construcfii gradul IV-V de rezistenfi la foc. 4.3.3.1.2.Etanseitatea la aer - Volumul de aer ce intra in interior atunci clnd t21npliria inchiderilor exterioare este in pozitie inchisi, nu va depisi un schimb de aer pe or&.

4.3.3.1.3.Compartimentarea antifoc - Aria maxima conskuit5 la sol, admisi

pentru un compartiment de incendiu va fi, in functie de gradul de rezistenti 4 foc a1 construc@ilor,de: - 2.500 m2pentm gradul 1-11, indiferent de n u m h l nivelurilor; - 1.800 m2pentru gradul 111, indiferent de n u m h l nivelurilor; - 1.400 m2pentru gradul IV, cu un singur nivel ~i respectiv 1.000 m2 pentru cele cu mai multe niveluri; - 1.000 m' pentm gradul V cu un singur nivel ~i respectiv 800 m2 pentru cele cu mai multe niveluri. 4.3.3.1.4.Limita de rezistenti la foc a elementelor care delimiteaza compartimente antifoc sau separi spafii ale construcfiei Compartimentele antifoc se delirniteazi prin pereti antifoc realizati din materiale incombustibile - clasa Co - avlnd limita de rezistenti la foc cuprinsi intre 3 ~i 7 ore, in functie de densitatea sarcinii termice a compartimentelor de incendiu. Peretii despiqitori ai diferitelor spapi funcfionale au limite de rezistenp la foc si clase de combustibilitate norrnate, in functie de gradul de rezistenta la foc a1 constructiei, destinatia spatiului respectiv si rolul elementelor de 23 1

separare, polrivit reglemen%ilor. Toate inciperile destinate copiilor vor fi separate de restul construcfiei prin pereti cu limita de rezistenta la foc de minimum 1 ori. 4.3.3.1.5.Limita de rezistenfi la foc a fa!adelor si a acoperisurilor - Peretii exteriori neportanti trebuie sB indeplineascs urmgtoarele conditii minime de combustibilitate si limits de rezistenti la foc, a1 construc!iei: * Co - 15 minute, In constructii de gradul I de rezistenp la foc; * C 2 - 15 minute, in construcrii de gradul I1 sau 111; * C3 - 15 minute, in constructii he gradul IV; * C4 - Tai limiti de rezistenp la foc, in consWcfii de gradul V . Acoperigurile se alcituiesc si realizeazi pottivit conditiilor corespunz5toare gradului de rezistenti la foc a consuuctiei. 4.3.3.1.6.Rezistenfa la foc a structurilor portante - Structura portanti a constmcfiei sau a compartimentelor de incendiu trebuie s i indeplineasci conditiile minime de combustiMlitate si limit2 de rezistenfg la foc, corespunzatoare gradului de rezistenti al construc~iei respective:

4.3.3.1.7.Siguranfa refugiilor Timpul de sigurani8 a1 refugiilor trebuie s i fie de minimum: - 20 minute, in construc(ii de gfadul l-11 de rezistenti la foc; - 15 minute, in constructii de gradul 111; - 10 minute, fn construc!ii de gradul IV-V de rezisteng la foc. 4.3.3.1.8.Detectarea gi alarmarea - Echiparea $i dotarea cu 2ispozitive de detectare ~i alarmare, precum si sistem de anunfare - informare a utilizatorilor in caz de incendiu, se realizeazil in functie de capacitatea gridini!elor de copii si tipul construc!iei, pottivit reglement5lrilor. Pentm capacithti rnici, acestea se asiguri prin mkuri organizatorice. 4.3.3.1.9.Alertarea - Pentru anunprea serviciilor mobile de pompieri in caz de incendiu se asigurg mijloacele corespunzStoare, functie de fiecare situatie concreta, care sfi permita ale.rtarea In timp scurt. 4.3.3.1.10Propagarea fumului - Limitarea propag&ii ugoare a fumului in spapi, hcaperi, coridoare si sc&i trebuie asigurata prin realizarea unor elemente despkfitoare corespunzitoare (pereti, plansee) si prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului in caz de incendiu. 4.3.3.1.11.Instala$ile de stingere - Prevederea instala!iilor si a sistemelor de stingere automati a incendiilor se realizeazil fn functie de caracteristicile construcfiilor ~i capacitatea acestora, potrivit reglementbilor. 4.3.3.1.12Siguranta cailor de evacuarz - Asigurarea timpului de siguranti $i a capaciqii &lor de evacuare se cletennina potrivit reglementirilor, in functie de capacitatea maximi simultana si tipul de constructie. Timpul de siguranti minim va f de: i - 15 minute, Pn constructii de gradul I-11; - 10 minute, ?n constructii de gradulI11; - 5 minute, in constructii de gradul IV-V.

Stapi, coloane, pereti portanti: - nivel curent: - ultimul nivel:

I
.

co
2h 30' CO lh30'

Co
2h

Co
lh30'

c2 30' C2 30' c2 15'

CZ 30'

c3 c4

GI
lh

%
45' c1 45 '

Grinzi ,plansee, n e m r i , acoperi~uri, terasa: - nivel curent: - peste subsol:

co
Ih CO lh30'

%
45'

C4 C3

Co
lh

Co
lh

232

Capacitatea &lor de evacuare va asigura trecerea num5mlui de fluxuri de evacuare determinate prin calcul, cu lilfimi minime de i trecere destinate copiilor, de 0,W m pentru u ~ si 1,20 m pentru coridoare si rampe de-scZ~L 4.3.3.1.13.Accesul autovehiculelor de interveniie - Construcfiile caselor de copii vor avea asigurate accese carosabile, corespunz5tor dimensionate ~i alcituite, care s i permiti accesul usor a1 autovehiculelor de interventie ale pompierilor, cel putin la doufi fatade. 4.3.3.1.14.Mijloacele de interventie - Constructiile se echipeaza ~i doteaza cu mijloace de internenfie in caz de incendiu conform reglement?idor, In functie de tipul de constructie +idensitatea sarcinii termice. Pentru interventie se prev%d, dupi caz, stingatoare, hidranti interiori si exteriori de incendiu, coloane uscate etc. . 4 3.3.1.15.Accesul personalului de interventie - Pentru accesul personalului serviciilor mobile de pompieri in caz de incendiu se stabilesc si marcheaza corespunziltor traseele pe care acestia le pot utiliza pentru a ajunge uSor in diferite p h \ i ale constructiei, fn func\ie de conformarea acesteia. 4.3.41 Conditiile specifice elementelor ~i materialelor.

f n constructiile de gradul I-Il de rezistenp la foc, principalele elemente constructive trebuie s i fie din clasa Co - cu unele exceppi admitlndu-se ~i C1 ~i in mod diferenpat la construcfii de gradele 1 1- V fiind permise clase de combustibilitate C1 la C4. 1 4.3.4.2. Densitatea sarcinii tennice - Densitatea.sarcinii termice rezultg din materiale gi elemente de constructie, cu exceptiapardoselilor lipite si a tlmpl&riei, trebuie limitaa la 275 MJ/m2, iar densitatea sarcinii termice totale rezulta din materiale +i elemente de construcpe, finisaje, mobilier ~i alte materiale combustibile adipostite, s i nu depageasci840 MJ/m2. 4.3.4.3. Propagarea flickilor - Propagarea flicikilor pe suprafata elementelors $5a materialelor de constmc~ecombustibile sa se faci cu viteza redusl, respectiv mai putin de 0.45 m in 10 minute. 4.3.4.4. Degajarea fumului +i a gazelor toxice - Pentru asigurarea conditiilor de siguranta a utilizatorilor in caz de incendiu, elementele si materialele de constructie folosite trebuie s i nu degaje cantitsti mari de fum si gaze toxice prin ardere. fn spatiile accesibile copiilor se va evita folosirea maselor plastice, iar atunci c6nd nu este posibil vor fi hate masuri de impiedicare a propagtirii ugoare a acestuia +i prevhute dispozitive de evacuare automata a fumului. 4.3.4.5. Gradul de rezistenp la foc va fi stabilit in funcfie de combustibilitatea ~i limita de rezistenp la foc a principalelor elemente de constmctie folosite potrivit reglementkilor; pentru gradinitele de copii se recomandi utilizarea celor de gradul I sau I1 de rezisten!i la foc. Pentru construcfiile de gradul 111-V de rezistenta la foc trebuie hate misun corespunziltoare care s i asigure siguranfa acestora in caz de incendiu.
+

4.3.4.1. Combustibilitatea elementelor si materialelor de construc\ii Combustibilitatea elementelor de construc!ie si a materialelor componente ale elementelor si structurilor compozite, va corespunde reglement&iIor, functie de gradul de rezistenti asigurat si tipul constructiei. 234

Normativ 1 7 4.3.5. IntervenGa pentru stingere. Nonnativ 19 Normativ 1 13 Normativ 1 18 Normativ 120

Normativ pentru proiectarea gi executarea instalatillor electrice la consumatori, cu tensiunea pan5 la 1000 Vc.a. ~i 1500 V.C.C. Normativ pentru proiectarea ~i executarea instalafiilor sanitare. Normativ pentru proiectarea $i executarea instalatiilor de incilzire. Normativ pentm proiectarea ~i executarea instalapilor de telecomunicatii. Normativ privind proiectarea gi executarea instalauilor de protectie contra trisnetului in constructii. Constructii civile ~i industriale. Alimentarea intenoar&cu api. Prescriptii fundamentale. Misuri de siguranra contra incendiilor. ScM de interventie si salvare. Masuri de sigurant5 contra incendiilor. Elemente pentru protectia golurilor. LucrM de zidMe. Coguri, canale de fum pentru focare obi~nuite construc$i civile. la Prescriptii generale. Misuri de siguranta contra incendiilor. Usi batante p scZuile de evacuare. Prescriptii z constructive impotriva trecerii fumului. Indicatoare de securitate. Culori $i fome. Conditii generale. Calculul sarcinii termice in constructii. S c h i interioare in construcfii. Utilaje de stins incendii. Cutii metalice penm hidranti interiori.

4.3.5.1. fn scop~llasigurilrii interventiei operative de stingere in caz de incendiu, pentru fiecare caz in parte se vor elabora scenarii de sigurantg lulnd in considerare mijloacele si fortele proprii existente, precum si ajutorul serviciilor mobile de pompieri existente fn zona de amplasare. 4.3.6. ReglementMe tehnice conexe. Culegere de dispozitii - model pentru ONU - 1992 reglernentilri in construc!ii. Legea calitgtii in construc\ii Legea nr. 1011995 Decret nr. 29011977 Nornle generale de protec(ie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor. Hotf $rea nr. 5 111992 Unele misuri p n t r u inlbunkti$ea activiti\ii de prevenire si stingere a incendiilor. Ordin nr. 38111219 MC din 03.03.1994 Norme generale de prevenire si stingere a incendlilor aprobate prin ordin a1 ministerului de interne si a1 ministrului l u c r ~ l o puhlice r si arnenajMi teritoriale Norme tehnice de proiectate ~i realizare a conswc\iilor privind protectia la actiunea focului. Complet5ri $i modificiifi la P 118-83 Norme tehnice privind ignjfugarea materialelor combustibile din lemn si textile uiilizate in construcfii. Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si instala\iilor de ventilare. Normativ pentru proiectarea $i executarea retelelor si instalafiilor de utilizare a gazelor naturale.

STAS 1478 STAS 6168 STAS 6647 STAS 6793

P 118 - 83

STAS 8844

Ordin nr. 29lN110.04.96 Nome C58

STAS 29711 2 STAS 10903 STAS 2965 STAS 308 1 STAS 4918

Normativ 15 Normativ 16

Utilaie de stins incendii. Stingitor portativ cu praf si C02. o i AS 9752 - Utilaje de stins incendii. Stingitor cu dioxid de carbon.

237

4.4. 4.4.1.

Igiena, siiniltatea oamenilor 7i proteefia mediului. Igiena aerului.

ocuparea shlilor conform p~vederilor proiect; din

- aerisirea salilor @rin deschiderea ferestrelor) cel puvn 10 minute la fiecare or2 se va realiza prin transferarea copiilor F sala polivalenta. n
4.4.1.3.3.Pentru asigurarea unei ventilatii naturale pennanente oberlichturile vor avea o arie total5 de 1150 din aria pardoselii iar unghiul de deschidere vil fi spre interior si in sus. 4.4.1.3.4.Ventilarea mecanica se va asigura la bucatce cu anexele de preparare $i la s5pIatoria de rufe, la uscLorie $i la calc5torie. 4.4.1 3.4.1. Valorile orientative pentru n u m h l de schimburi de aer realizabile prin instalaw de ventilare mecanici generala, fn conformitate cu Normatiwl I 5 si a literaturii de specialitate, sunt urm8toarele: Destinapa fncaperii Schimburi de aer (volume/or&) minimum BucBtirii Sp%l5torii mecanice - sala masini splat 20 recomandgtt 25

4.4.1.1. fn cadrul construc!iilor pentru griidinife de copii se vor asigura urmatoarele cubaje de aer minime: \ 8 m3Ipers.- ?n camerele de grupa; 5 m31pers- in s5ilile polivalente. 4.4.1.2. Se recomanda urmatoarele concentraiii admisibile in aerul hcaDerilor, ale noxelor emise in cladirile destinategradinifelor.

Dioxidul de carbon provenit din respiratie, nu trebuie s5 depiiseasca concentra~a 0,0108 din volum, sau 100 ppm, sau 180g1m3. de Monoxidul de carbon provenit din arderi incomplete, scipjlri de gaze nu trebuie sB depQeasci: 345 mg/m3(300 ppm) - timp de 5 minute; 100 mg/m3(88 ppm) - timp de 15 minute nerepetabil in Uh; 10 mg/m3(10 ppm) -expunere continua.

.,

Formaldehida provenit5 din materialele de consuuc~i trebuie s% nu depi~easci mg/m3(0,l pprn). 120 Radonul provenit din materialele de constructii si din p&Snt nu m ' trebuie sa depaseasca concentratia de 140 ~ ~ / in m d i e pe an.

15-25 10-15

- sal5 mqini cacat

4.4.1.3. Ventilarea spatiilor. 4.4.1.3.1 .Toate fnc5perile destinate copiilor vor fi ventilate natural. Mijloacele de ventilare trebuie sB asigure o primenire aaerului de cel pufin 1 5 schimburi pe ork in incapen de grupa. Viteza curenvor de aer din inc5perile destinate copiilor nu va dep$i 0 3 mls. 4.4.1,3.2.Ventilarea natural5 se va asigura cu ajutorul ferestrelor In unnatoarele condiei:

Valorile din tabelul de mai sus se vor folosi numai pentru e s t i m c in fazele inigale de proiectare. 44.1.3.4.2. Instala!iile de ventilare mecanicg ale buc&t&iilor si spllltoriilor se vor conforma urmatoarelor princ'ipii generale: aeml proaspit se introduce in zona curata a inciperii; spirarea degajailor nocive se face prin dispozitive locale, care trebuie s5 fmpiedice 1L:p9ndirea nocivi&ilor fn spariul general al inckperii ventilate; d aerul viciat se evacueaza deasupra acoperisului cluirii;

..

existenla unor concentra\ii admisibile de substante nocive (gaze, vapori, praf) ale aerului exterior;

- temperatura aerului introdus trebuie s5 conducil la condi\ii confortabile in interiorul spatiului ventilat si sil tnlilture formarea condensului pe suprafeple reci; - incilperea ventilati se mentine' in depresiune fa@ de fncilperile fnvecinate.
4.4.1.4. Reglementirile tehnice conexe. Commission economique pour ]'Europe ECEMBPI8 1 Geneve. Recueil CEE de dispositions modeles de reglement ' de la construction - Bitiments Residentikls. Normativ privind proiectarea $i executarea instalafiilor de ventilare

4.4.2.

Igiena apei.

4.4.2.1. Echiparea gridinitelor de copli cu instalafii si echipalnente sanitare se va face conform prevederilor din tems ~i STAS 1478. 4.4.2.2. Consumurile zilnice specifice de a p i rece si caldi de 60" C vor fi cele prevkute fn STAS 1478 diferentiate pe destinatii si functiuni: Nr. crt. Destinatia clidirii Necesar specific llzi pers. Total a p i Din care a p i caldi 60C 1. Gridinik cu program prelungit si sipt%minal 4.4.2.2.l.Conditiile de calitate admise pentru apa potabilil distribuitfi prin instalatiile sanitare (ap5 rece si caldi) sunt cele previzute in STAS 1342. 100 50 45C 40

I5

MS 1955118 oct. 1955 NORME DE IGIENA privind unit5file MO Nr. 59 bis11996 pentru ocrotirea, educarea $i instruirea copiilor si tinerilor. Instalaei de ventilare $i climatizare. Calculul STAS 664811 aporturilor de caldur5 din, exterior. Prescriptii fundamentale. STAS 664812 STAS 9660 STAS 10750 R 11573 Instalatii de ventilare $i climatizare. Parametrii climatici exteriori. Instalatii de ventilare ~i climatizare. Canale de aer. Forme si dimensiuni. Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele reglabile. Tipizare. Instalatii de ventilare. Ventilarea natural5 organizatil a clildirilor industride. Prescriptii de calcul. Norme tehnice de proiectare si realizare a s c o n s ~ c t i i l o r privind protecfia la actiunea focului.

4.4.2.3. Evacuarea apelor uzate. Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile ,,Normativului pentru conditiile de descircare a apelor uzate in retelele de canalizare a centrelor populate" indicativ C90-83. 4.4.2.4. ~e~lementiriletehnice conexe. STAS 1478 STAS 1342 C 90 Ali~uentareacu ap5 la constructii civile ~i industriale. Apa potabili. ~ o r m a t i vpentru conditiile de descacare a apelor uzate in retelele de canalizare a centrelor populate. 241
,

P 118

Instalatii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturjlor si accesoriilor lor. Instalatii s a ~ t a r eCanalizare interioari. . Normativ pentm proiectarea si executarea instalatiilor sanitare. Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protecqa la actiunea focului. fndmm&tor departamental pentru proiectarea unit%!ilor comerciale de desfacere, a unita!ilor de alimentaiie publics si a pietelor agroalimentare.

4.4.3.4. Distanfa minima dintre platforma gi cl&diri este de 10 m, iar amplasarea acesteia se va face de regula la limita incintei.
1

4.4.3.5. Platformele trebuie s i fie fnzestrate cu alimentare cu a p i qi canalizare. Pentm spalarea si dezinfectarea pubelelor trebuie
p r e v h t in cadml plafformei de depozitm o suprafa9 de cca. 5 m2.

4.4.4.1. Etanqeitatea la aer, gaze ~i vapori. 4.4.4.1.1. Rezistenp minima necesaa la pemeabilitate la aer Ra min a
principalelor elemente de construcfje, confornt STAS 6472t7 are urmatoarele valori: Nr. crt

M S 1955118 oct. 1955 NORME DE IGIENA privlnd unitatile pentru

ocrotirea, educarea ~i instruirea copiilor ~i tinerilor.

4.4.3. Evacuarea deseurilor solide. 4.4.3.1. fn cadrul @dinitelor se va prevedea indepmarea manual&,zilnica, sau pe masura producerii lor, a tuturor gunoaiehr menajere si depunerea lor in cutii de gunoi (pubele cu capacitatea de 110 1 conform STAS 8127). 4.4.3.2. Necesarul de pubele pentm gr&dini!e, este de 5-7 pubele 1100 locuri, ?n cazul evacuhii gunoaielor la fiecare 2-3 zile.
i

Elementul de constructie Pereti exteriori, acoperi~uri fir2 pod . Plansee de pod si plansee pentru subsol

Ra min m/s

4 1 0 x 102xv%onec
30,8 x 103Ronec

unde: v = viteza vhtului, conform STAS 190711 Ronec= rezistenta minima necesara la transfer termic, cortfom STAS 647213,

4.4.4.1.2. Etanqeitatea la vapori a inchidenlor exterioare ~rebuie s i indeplineasci um%toarelecondip:

1
4.4.3.3. Depozitarea pubelelor se face pe platforme protejate contra precipitafiilor atmosferice, a soiuelui $i vSntului. 242

- Dimensionarea elementelor de construcfie (sub aspectul comport%rii la umezire datorita condens2rii vaporilor de a p i fn interiorul lor) in scopul asigurhii unui regim de umiditate normal a1 elementelor respective, T timpul exploat&ii construc$ilor se va n face fn conformitate cu prevederile STAS 647214.
243

- AcumulXea progresivi, de la un an la altul, a apei provenite din condensul vapdrilor in iintenorul elementelor de constfictie, in timpul exploatai lor, nu este admisi. - Umiditatea n~aterialelorde construc(ii in timpul perioadei reci a anului, nu trebuie sii dep@easci valorile maxime admisibile
previzute in tabelul 1 - STAS 647214. 4.4.4.2. Etanseitateala ap8.

C 56-85

!
4.415. Iluminatul. 4.4.5 . l . Iluminatul natural.

C 11.2-86

Normativ pentru verificarea qi receptia lucr%rilor de constructii si instalatii aferente. Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucr5rile de construcfii.

4.4.4.2.1 .Valoarea presiunii exercitate la v h t la care se asiguriktanseitatea la ap5 a t h p l k i e i exterioare, se recomandi sh nu fie mai mici de 40 kglm2. 4.4.4.2.2.Etanseitatea hidroizolafiilor acoperisurilor cu pante pin5 la 7% inclusiv, se consider5 satisficitoare, dac8 dupi inundarea cu api, la care nivelul acesteia va depiisi cu minim 2 cm punctul cel mai ridicat, nu se constati infiltrafii de api in interioml clidirii dupi 72 ore de incercare confonn Normativ C 56-85. 4.4.A.2.3.Etanseitatea hidroizolatiei construcfiilor subterane . se consider5 satisfkitoare dacii dupi 72 ore de la oprirea epuismentului nu se constata infiltratii de api in interiorul cl8dirii. 4.4.4.3. Reglementhile tehnice conexe. Termotehnica constructiilor. Terrninologie. STAS 7 109 STAS 647214 Calculul termotehnic al elementelor de inchidere ale clidirilor. Comportarea elementelor de constructie la STAS 647214 difuzia vaporilor de ap5. STAS 647217 STAS 190711 Calculul permeabilit5{ii la aer a elementelor si materialelor de constructii. Instalatii de fncilzire. Calculul necesarului de ciilduri. Prescriptii de calsul.

4.4.5.l.l.fn~5~erile gradinifelor trebuie s i aibi asigurat8 direct lumina naturali. Pot face exceptie fnciperile la care se admit si iluminarea indirect5 sau artificial5 ca vestibulun, holuri, coridoare, depozite. 4.4.5.1.2.b conditiile tiirii noastre considerind valoarea'minim8 a iluminilrii data de bolta cereasci, de 4000 Ix, valorile minime ale iluminai laterale ,,E" precum si a coeficientului de iluminare natural8 ,,e" sunt in conformitate cu STAS 6221 urm8toarele: Categ . de Destinafiainchperilor muncti I1 111 IV V Sali polivalent5 - expunere (obiecte colorate) Izolator - cabinet medical Siili de gmp8-vestiare film, bucitiirii spalatorii Grupuri sanitare, vestiare coridoare, schi Depozite, centrale termice, hidrofor Valoarea iluminkii laterale E(lx) e(%) 80
60

2 ,o 1,5 1,O 05 025 245

40 20 10

VI

4.4.5.1.3. Realizarea condi(ii1or de iluminare se verifica, in mod aproximativ, pe baza raportului dintre aria ferestrelor incaperilor si aria pardoselii acestora conform STAS 6221 dupi cum urmeazi: Nr. crt
-

4.4.5.1 5 1 . Ferestrele se a ~ e a z ipe una din laturile inciperii, mobilierul apszlndu-se astfel ca lumina sfi vinfi din stinga. 4.4.5.1.5.2.Plinurile dintre ferestre vor fi maximum 0 3 din lavrnea ferestsei. 4.4.5.1.5.3. fnatimea parapetului va fi: - la silile de grupi 0.75m (cu protectie la 0Wm); - la g ~ p u r sanitare i peste 0,80 m; - la sc&i peste 1.00 m. Distanta de la tavan la partea superioari a ferestrei s i nu fie mai mare de 0.30 m.
6

Destinatia fncperilor

Raportul dintre aria ferestrelor 9i aria pardoselii inckperii2

0 1 2 3 4 5 6

1 Sili de grupi-joc S a i dewpi-donnit . Cabinet medical-izolator Gmpuri sanitare, vestiare, dusuri Birouri admin~stratic ~ucitltSirii-spililgtorii

112.............................. 114 113.............................. 114

1
L

114.............................. 116 118..............................1/10 116.............................. 1/10 114.............................. 116

4.4.5.1.6. fnsorirea incilperilor gridinitelor, contribuie )a satisfacerea cerintelor privind iluminatul natural, confortul termic $i consewarea energiei. Pitrunderea radialiilor solare in inciperi este benefic2 pentru ocupanti din considerente de sinfitate $i psihologice. 4.4.5.1.6.1.fnc2perile sunt considerate a fi suficient insorite daci durata de insorire in ziua de referinti, primivara $i toarnna (21 martie gi 23 septembrie), este de peste doua ore iar unghiul de incidenii a1 radiatiei directe este peste urmitoarele valori: 6" vertical, 20" orizontal. 4.4.5.1.6.2Pentru dif'eritele incfiperi ale gridinitelor se recomandi urmitoarele orient&i: Nr. Destinatia inc5perilor Crt. 1 Sili de grupi 2 Primire, filtru, vestiar 3 Izolator 4 Sala polivalenti 5 Bucitikie 6 Spil&torie 7 Grupuri sanitare N OrientltSiri recomandate NE E S E S SV V N V X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

4.4.5.1.4. Factorii de uniformitate a iluminatului natural sau mixt a inciperilor din constructiile de gridinite trebuie s i se fncadreze in urmitoarele valori: Nr crt Destinatia Inciperilor Factori de unifonnitate Emin'Emend pe planul de lucru 0,65 EminlEmax pe suprafata de lucru inciiperii 030

ii
'

1.

'

2. 3.

Sili de gmpi izolator, cabinet medical, birouri, Bucit5rii - spilitorii Coridoare - sc&i

0,65

0,65 0 2 5 pe supraf. de circulave in

4.4.5.1.5. La proiectarea iluminatului natural in gridinite se vor vedere umitoarele recomandki: 246
'

.I
I

X X X

4.4.5.1.7. Posibilititile de obturare. 4.4.5.1.7.1 fn camercle de dormit se vor prevedea perdele pentru a asigura o protectie E timpul odihnei. n 4.4.5.1.7.2.in camera de gmp2, se vor prevedea draperii pentru obturare pentru cazul vizion5rilor TV. 4.4.5.1.7.3.fn sala polivalenti, daci este cazul, se vor asigura conditii pentru protecoi de filme sau diapozitive. 4.4.5.2. Iluminatul artificial.

4.4.5.2.3. Iluminatul artificial se realizeazi prin instalafii electrice pe baza normativelor si standardelor de stat specifice. 4.4.5.2.3.1.111 afara prevederilor normativelor qi standardelor de stat se vor avea fn vedere urmloarele misuri: - fn camerele de grupi, birouri, cabinet consultatii, corpurile de iluminat vor fi de tip limpi fluorescente cu un grad mare de protecfie contra orbirii avlnd gritar dispersor sau sistem dispersor de tip opal sau translucid cu refea prismatic& - fn dorrnitoare se vor prevedea corpuri de iluminat pentru l a p i incandescente de tip indirect sau semidirect cu un grad bun de protectie contra orbirii sau se vor lua m2suri corespunzitoare pentru dispunerea lor in afara unghiului de orbire. 4.4:5.3. ReglementMle tehnice conexe.
STAS 6221
6

4.4.5.2.1. Nivelurile de ilurninare medie pentm iluminatul normal din inciperile de utilizare generali precum si nivelurile pe c%le de comunicapi din casele de copii sunt urm8toarele:

Constructii civile, industriale agrozootehnice. Iluminatul natural inc2perilor. Prescriptii de calcul.

si a1

STAS R 11621

Metode de calcul a ilumin&ii medii fn cladin. Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pan2 la 1000 V. Normativ privind proiectarea qi executarea protecfiei contra trisnetului la constructii. Normativ pentru proiectarea si executarea refelelor de cabluri electrice. Normativ privind alimentarea cu energie electric2 a consumatorilor industriali $i similari. Normativ privind folosirea rafionala a energiei electrice la iluminatul artificial si in utilizki casnice.

I7

1 20 PE 107-78 PE 124-85

4.4.5.2.2. Factorii de unifonnitate a iluminMi pentru iliuninatul normal sunt cei previzuti la STAS 664613.

PE 136-88

Instructiuni tehnice privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatiile electrice de distributie de 1-110 KV. Norrnativ pentru proiectarea si iexecutarea instalatiilor interioare de telecomunicatii. Branqamente electrice, condi$i generale de proiectare si executare. Protectia impotriva electrocutirilor limite admise. . Prize, fise si cuple pentm instalatii electrice pan5 la 380V curent altemativ si p l n i la 250V curent continuu si p h i la 25A. fntrerupitoare pentru instalatii electrice casnice si similare. Conditii tehnice generale de calitate. Limpi electrice cu incandescent5 pentru iluminat general. Iluminat artificial. Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe. Tuburi pentru instalatil electrice policloruri d e vinil, neplastifiati. din

4.5.

Izolafia termici, hidrofugi $ economia de energie.

Gridiniiele se incadreazi in grup5 I, clidiri cu necesititi sanitm igienice ridicate, in confornitate cu prevederile STAS 647213.

4.5.1.

4.5.1.1. Temperaturile interioare wnvenfionale de calcul ale aerului interior, pentm inciperi incilzite in clidirile gridinitelor sunt urmitoarele: Nr crt. 1. 2 3. 4. 5. 6. 7. 8. Denumirea inciperii Temperatura intenoar5 convenfionali de calcul "C 20C 20C UC 20C 18C 20C 22OC 18OC

Camere de joc si activit5ti educative Dormitoare pentru copii B%,dusuri Closete Windfang $i vestibul la intrarea copiilor Camere de primire, film, vestiar copii Camere izolare Camere personal si secretariat

Tuburi pentru instalatii electrice, clasificare si terminologie. Conditii tehnice generale. Protectia impotriva electrocut~i. Prescriptii generale. Protectia impotriva electrocutirilor prin atingere indirecti. Instalatii electrice fixe. Prescrippi generale. Idem - Prescriptii de proiectare si executie.

4.5.1.1.1 .Temperaturile interioare conventionale de calcul pot fi considerate temperaturi reale ale inciperilor in conditiile c8nd reprezinti media temperaturilor inregistrate timp de 24h la o distanti de 2m de peretii exteriori, la 0,75 m deasupra pardoselii. 4.5.1.1.2Diferenta maxima intre temperatura de calcul conventional5 a aerului interior (20C) si temperatura medie ponderat5 a suprafefei interioare a elementului de constructie, va fi urmitoarea:

pereti acoperisuri pardoseli

J0C 3C 2C

4.5.2.

Reglementttrile tehnice conexe. STAS 7109 Termotehnlca construc!iilor. Terminologie. STAS 647213 Calculul termotehnic a1 elementelor de inchidere ale clldirilor. STAS 647214 Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de api. STAS 190711 Instalavi de incilzire. STAS 190712 Calculul necesarului de cilduri. STAS 1797/1,3 InstalaFii de incllzire. STAS 179712 Dimensionarea corpurilor de incilzire. STAS 7132 Misuri de siguranii la instalapile de fncilzire cu aph, ' avlnd temperatura p l n i la 115C. STAS 3417 Cosuri $1 canale de fum pentm instalatii de incilzire cenuali. Prescriptii de calcul termotehnic. STAS 4839 Instalafii de incilzire. NumSlrul mual de grade zile. 113 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incllzire. . P 118 Norme tehnice de proiectare si realizare a ' constructiilor privind protectia la actiunea focului.

4.5 .I .I .3.Protecfia termici minim&necesati pe timp friguros. a elementelor de inchidere caracterizatl prin rezistenia minim5 la transfer termic si realizarea unei femperacuri minime pe suprafap elementului, mai mare declt temperatura punctului de roui, se stabileste conform STAS 647213, pentru regimul normal de urniditate a1 incdperilor $1 pentru regimul normal de e_xp!oatare in timpul incllzirii, regim precizat de STAS 190711. 4.5.1.2. Clidirile grldinitelor, vor fi prevlzute de regull cu instalafii de incilzire centrals. 4.5.1.2.1.Sisternu1 de incilzire central5 se stabilegte conform Normativului I 13194, tinlnd cont de cerintele igienico-sanitare ridicate ale constructiilor grldinitelor. Grupa SISTEMUL Agent termic Gridinite A p l caldl Aparate de incilzire Corpuri de inc5lzire tip radiator Suprafefe radiante Cu prevederea de masun pentru evitarea contactului direct cu corpul de incslzire Observatii
,

I
!

4.6
4.6.1

Protecfia lmpotriva zgomotului.

Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior in unitivle functionale din grhdinife, datorat unor surse de zgomot exterior acestora sunt conform STAS 6156 tab. 1 urmitoarele: Unitatea funclionali Sall de grupl pentru dormit Sall de grupa penm jocuri Izolator Sali Polivalentl 2 11ou administratie curba ,,Cz1? 30 35 30 35 45 dB(a)

4.5.1.2.2.Instalafiile de incilzire central5 se.proiecteaz5 si se realizeaz5 pe baza norniativelor $i standardelor de stat specifice.

Nr crt. 1 2 3 4
*

40 50

I:
253

4.6.2.

Izolarea acusticl a unit51ilor funcfionale fmpotriva zgomotului provenit din spatiile adiacente se asiguraprin elemente de consuucfie (perefi, plan~ee)a c&or alcituire este astfel conceput5 fnclt s l se realizeze atlt cerintele impuse de structura de rezistenp clt si de conditiile de izolare acusticl. I Valorile admisibile ale indicilor de izolare la zgomot aerian I, (Ea) si de impact Ii(Ei) sunt cele prev5zute in STAS 6156 - tabelul5.

Nr. crt 1 2 3 4 5 4.6.4.

U~tatea functionall statie hidrofor central5 termic5 post transformare bucHtHrie spilltone

curba ,,Czn 85 85 55 65 65

. -

90 90
60 70 70

l desp&qitoare ~ ~ de consuuc!ie inhe unilatea sPa!il func!ionali a'kturate

N~velul ~ de ~ Valorile admisibile ale indici~lor t ~ de izdare la zgomot aerian $i de impact ,gomot pentru elementele despQitoare de petfurbator consmctie coresp. peffi!i spa1iului plansee interiori de falad& al&Nrat I',(Ea) IZa(h) I ) I ( W.4) dB dB dB dB 70 80 75
46(-6)

Valorile admisibile pentru durata de reverberatie din uniafile functionale ale grsdinitei, fn domeniul de frecventl de 125...4000Hz se determini in functie de volumul tnciperii 6i de tipul acesteia conform STAS 6156. Reglementa~ile lehnice conexe. STAS 19.5711-4 Acustica. Tenninologie. STAS 6156 Acustica fn constructii. Proteciia impotriva zgomotului in construcrii civile vi social culturde. Limite admisibile ~i parametrii de izolare acusticl. STAS 6161/1 Acustica in constmctii. Mkurarea nivelului de zgomot in construcfii civile. Metoda de mgsurare. STAS 10009 Acustica in construc!ii. Acustica urbani. Limite adfnisibile ale nivelului de zgomot urban. P 118 Norme tehnice de proiectare +i realizarea constmc!iilor privind protecfia la actiunea focului P 122 Instructiuni tehnice pentru prolectarea m ~ ~ u r i l o r de izolare fonicB la clidiri civile, social-culturale si tehnico-administrative. C125 Normativ privind proiectarea qi executarea rn8~1ln'lorde izolare fonicg ;i a tratamentelor acustice in cl5diri.
d

4.6.5.

Dormitoare

Dormitoare adiacente Sali de gmp& Blmuri, cabinete

@(O)
S3(t7) S9 (tl)

4q-6) S6(+4) Sl(-1)

I
I

S6(+4) Sl(-g

5 S&lide grupa
6

Sili de grupi adiacente bterioml clildirii

80
50

46(-6)

59 (t 1)

4q-6)

'2q-26)

1
,

Amplasarea spatiilor cu nivel sonor ridicat in incinta gr5dini!elor trebuie astfel inclt nivelul de zgomot interior in unit5tile functionale s5 nu deplseascH valorile prezentate la punctul4.6.1. 4.6.3. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot interior datorat acfiunii concomitente a surselor de zgomot si a agregatelor ce func@oneazl n E interiorul unitltilor funcfionale (sau activit5tilor specifice) din gridinite sunt, conform STAS 6156 tab. 4 urmHtoarele:

BORDEROUL ANEXELOR

ANEXA I

Tenninologie specifics. Suprafatele de teren recomandate pentru gridinite. Tema program pentru gridinifele de copii. Elaborarea documentatiei tehnico-economice. l-Termeni utilizati in definirea cerintei de rezistenta ~i I* stabilitate;
2- Definitiile exigentelor de performanta asociate ceriniei de rezisten@ gi stabilitate.

1 ANEXA 1
ANEXA 1 1 1 ANEXA IV ANEXA V

ANEXA VI ANEXA VII

Schema functionali pentru gridinife. Exernple de unititi functionale penm gradinite. Dimensiuni minime.

Amenajarea gridi+ei. Ansamblu de lucr5ri ce se executa de regula pe baza unui proiect gi care au drept scop transformarea unei clldiri cu ala destinaGe initial5 pentru a fi folositi pentru o grldiniF; amenajarea poate fi executati si la cladirea unei grldinite existente, pentru fmbunitatirea conditiilor de confoa, pentru a o modemiza sau a o pievedea cu functiuni sau instalatii care initial nu existau. Baza materialg a gritdiditelor. Totalitatea clldirilor, instalatiilor, mobilierului si mijloacelor de educatie Cjuchii, aparate) care fac posibil2 si asiguri desfisurarea procesului de fnvipmint pre~colar. Cabinet medical ih grhdinitit. fncipere in gradiniy special amenajati si dotal5 corespunzitor cerintelor medicale pentru examinarea copiilor de catre medic. Camerii cu jucitrii. (Sala de grupl) fncipere in g r a n i p in care se desfasoar2 ' activitatea de educatie si instmire a copiilor; cuprinde mobilier adecvat taliei copiilor (masute $i sciunase). fn cadml acestei inciperi se amenajeaza o zoni in care se pistreazi pe etajere gi in dulapuri jucbiile si restul materialului didactic. Capacitatea (mhrimea) gritdinitei. N u m m l total de copii care pot desffisura concomitent activitifi prescolare in gradinite; se exprim2 in n u m b de Educatoare. Funcpe didactic5 in gridinita de copii, indeplinita in special de femei cu calificare speciali. Educatoarea rispunde de educatia si instruirea unei grupe de copii. Gridinif5 de copii. Institutie de inviph2nt prevolar, in care copii, in vksta de 3,4J ~i 6 ani, primesc o educatie in vederea dezvoltiirii lor psihofizice, sociale si morale si pregitirii pentru scoala' si pentru ajutorarea mamelor care lucreaz.2 in productie. Grupii de copii f gridinifi. Organizarea copiilor din gradinite pe grupe de n v5rsta; gfipa mica, grupa mijlocie yi grupa mare. Gmpa de copii are maxim 20 copii. Salit de gruph. Vezi camera cu jucllrii.

6t

--

Anexa nr. 1 1

Suorafetele de teren recornandate pentru gridime --

I ~r 1 cfl
1. 2.

Tipul de gridinit5

Suprafap totali a terenului mP

Suprafata de teren ce revine pe loc de copil in griidiniti mpfloc 20 20 T.P.2.2.

Grildinite in mediul rural Gridinite in mediul urban

1000-2000 2000-4000

De reguli fiecare gridiniv va avea toate cele p a t ~ categorii de s p a p mentionate la punctul T.P.2.; in situatia in care prepararea hranei si spillarea rufelor (sau oricare din aceste activititi) se realizeaza in afara gradinitei, se vor asigura recipiente corespunzltoare pentru transportul hranei si inc5peri anexe pentru depozitarea ~i spilarea veselei, tacitmurilor $i vaselor, pentru Encazirea mlncilrii +i / sau incapen pentru colectarea rufelor murdare si depozitarea rufelor curate. fnciperile proprii fieckei grupe de copii vor cuprinde: - Sala de grupi (camera de juckii) pentru 20 de copii; se va prevedea o suprafag utilil de 2,7 - 3,O mptcopil si respectarea nomei de igieng a Ministerulul Sinstiitii, privind volumul de aer necesar; 8 mc pentru fieeare copil.

ANEXA nr. II
T.P. Tema program pentru grkdinite de copii.

I
i
T.P.2.3.

- Sali de gmpi pentru dormit, cu 20 paturi va avea o suprafati utilg 2,8-3,@mp/pat ~i un voIum de 8 mclpat. - Grup sanitar pentru grupa de copii, nediferentiat pe sexe, cuprinzind 3 wc-ui% 3 lavoare, un dug colectiv sau 2 duguri individuale $i un wr pentru copii cu deficiente motorii: obiectele sanitare corespunzFttoare standardelor de stat in vigoare vor fi montate la inillfimea corespunzitware taliei copiilor; suprafap utili a grupului sanitar se va incadra in 12-16 mp.
fnciperile comune folosite tempsrar de copii: Windfang si vestibul la intrarea copiilor.

T.P.1. Capacitatea gradiniiei determinati conform punctelor, 2.1 2.2.1, 2.1.2.2.2 ~i 2.1.2.2.3. va avea h t r e 20 si 200 copii (adici de la 1 grupi la 10 grupe de copii) si va fi astfel stabilitg 'ncitt copii sa nu i C fie a d u ~de acasi de la o distant&mai mare de 5 O m. T.P. 1.1. Propunerea pentru o capacitate mai mare de 200 copii, dar cu respectarea distantei de 500 m previzuti la punctul T.P.1. va fi supud spre avizare Ministerului fnv5pmhtului pe baza. unei fundamentbi riguroase refentoare la n u m m l de copii in vkstil de 3,4 J ~i 6 copii fn perspectivil. sau la unele probleme in leg6tur5 cu amplasamentul. T.P.2. Gridinita cuprinde patru categorii de spaoi: - incgperi proprii fiecirei grupe de copii; inc5peri comane folosite temporar de copii; - incsperi destinate personalului de educatie ti de ingrijue; - Fncaperi pentru buc5tbie ~i spilitorie, fiecare cu anexele specifice.

- Primire film (examinare sumari a st5rii de sfinitate), vestiar (pentru doui grupe); suprafap utili 35-40 mp. - Izolare (cu closet anexat); una singuri pentru grildiniti; 10-20mp suprafata util5 In functie de m i r h e a gridiniwi.

- Sali

polifunc@onalB pentru dou5 sau. patru gmpe, folositii la servirea mesei si la diferite activiti!i colective; suprafafi utilg 1,41Jmp/copil.

T.P.2.4.

fnchperile destinate personalului de educatie ~i ingrijire: - Bimul pentru conducere-cabinet medical; 14-16mp. - Vestiare pentru personalul de educafie $i ingrijire; 09-1,0 mplpersoani. - Grupul sanitar cuprinzlnd lavoare, d u si closete. ~ fncaperile pentnl bucitarie ~i spilatorie fiecare cu anexele specifice:

- Restul terenului se va
omamentdi. T.P.5.

prevedea cu verdeafl: iarba, flori, arbusti

Fiecare grup5 de copii are o educatoare care st8 permanent cu copii. fn funcGe de mikimea gridinilei, proiectantul va obtine de la inspectoratul scolar, numatul mstului personalului de ingrijire (prepararea si senirea hranei, sp5Iitorie. ingriljirea ~i curafenja activiutii de joaca a copiilor ~i a curtii de serviciu) pentru a stabili mkimea vestiarelor si a gmpurilor sanitare destinate personalului.

T.P.2.5.

- BucBtirie preparare, primire alimente camkil, frigorifer, depozit de

legume; 40,O-60,O mp suprafat5 utili in funcfie de mbimea gridinifei.

- Spilitorie, uscitorie,

cilcitorie, depozit de rufe curate, depozit rufe murdare; 30,O-40,O mp suprafafa utila in functie de rnkimea gridinifei. fn afara Tndtperilor prev&ute la punctul T.P.2.. gradinifa mai poate avea incapzri pentru depozit de inventar, spatii tehnice ?.a. plasate de regula la subsol.

T.P.6.

Prevederea de adilposturi de apkare civila va fi in conformitate cu HGR 53111992 si cu precizsle M.A.N. din 1993. Pe timpul folosirii acestora, destinatia spatiilor realizate va fi precizatg de inspectoratul scolar cu respectarea normativelor in vigoare.

T.P.3.

Anexa N.ZV

Elaborarea documentatiilor tehnico-economice

T.P.4. Constructiile si amenajikile in incinta (curtea) grgdinifei.

- Pentru circulaiie: alei pietonale la accesul copiilor ~i a1 insotitori101

acestora ~i alei carosabile pentru aprovizionarea bucatbiei.

- Pentru

curafeinia exterioara: puncte de colectare si evacuare a gunoaielor dotate cu containere manevrabile ~i gun de ap5 pentru spillat.

- Pentru prevenirea +i stingerea incendiilor: pichete de intenenfie in functie de mruimea incintei;

E.D.1. Elaborarea ~i aprobarea documentatiilor tehnico-economice pentru obiectivele rioi de gradinip de copii din fondurile statului vor respecta prevederile Legii Finanfelor Publice nr. 1011991 si Ordinului comun N. 792/13/N din 20 iunie 1994 al ministrului de stat - ministml finanfelor ~i a1 ministmlui lucrkilor publice ~i amenajbii teritoriului. E.D.l.1 .Fazele de proiectare sunt stabilite prin HGR 727.18.12.93, Regulamentul anexa; ti anume: - pentru investifii publice: - studiu de prefezabilitate; - studiu de fezabilitate;

- Pentru controlul si paza incintei: inchideri (garduri) perimetrale din

lemn, piatri, beton m a t cu panouri traforate sau din metal, dublate de gard viu.

- Amenajki sspeciale pentru joaca pregcolarilor in aer liber: groapi cu nisip, balansoare, scrlnciob, spaliere tobogan etc.
260

- proiect tehnic si caiet de sarcini;

- detalii de execufie. - pentru repararii capitale, consolidAri $i demoliiri la construcfii ~i instalatii aferente: - studiu de fezabilitate; proiect tehnic $i caiet de sarcini; - detalii de executie (dupi caz). Con@nutulfazelor de proiectare estc precizat prin anexa la ordinul 792113lN - 20.06.1994.

1,

Anexa nr V TERMENI UTILIZATI i~ DEFINIREA CERINTEI DE R E Z I S T E N - ~ ~ STABILITATE. SI

R.S.l.l .Prin .,actiuni susceptibile de a se exercita asupra clidirii" se inteleg actiunile +i alte efecte care pot provoca eforturi unitare, deformap sau o degradare a clidirii in limpul execufiei sau utilizMi sale. In prezentul normatiq ,,acpunile $i nlte efecte" vor fi denumite ,,ac@uni". R.S.l.2.Prin ,,pribusire se intelege una din forme de cedare pentru care se definesc s t M e limitii ultime. R.S .1.3. Prin ,,deformafii de miirime inadmisibili" se intelege deformarea sau fisurarea cliidirii, sau a unei p + a acesteia, care atrage anularea & ipotezelor fgcute peiltru a determina stabilitatea, rezistenta mecanicii p $ sau aptitudinea de exploatare a clidirii sau a unei & ale acesteia sau care antreneazii o reducere important5 a durabilitiitii clidirii. R.S.1.4.Prin ,,avarii rezultilnd din evenimente accidentale de amploare disproporfionati fat5 de cauza lor initials" se intelege avariile suferite de clidire, importante in raport cu cauza lor initials (provocati de evenimente accidentale cum sunt o explozie, un +oc puternic sau o consecinti a unei erori umane) si care ar fi putut fi evitate sau limitate &ii ca prin aceasta sii rezulte dificultifi tehnice deosebite sau cheltuieli inacceptabile.
,

E.D.l.2.Studiile de prefezabilitate si de fezabilitate se aprobii E functie de n valoare, de dtre organele mentionate in Legea Finantelor Publice nr. 1011991. E.D.l.3.Execu[ia lucrbilor pentru gr&dinife copii din fondurile sptului, se de adjudeci pe baza licitatiei publice ale c k i documente se elaboreazii conform prevederilor din anexa la Ordinul 792113N din 20 iunie 1994 mentionat la punctul2.4.1. si publicat in M.O.R. nr: 225 bis din 19 august 1994. E.D.2. Investitorii, proiectantii ~i executantii vor aplica toate prevederile Legii Finantelor Publice $i ordinelor ministeriale aflate in vigoare, referitoare la con\inutul si aprobarea documentafiilor $i organizarea licitatiilor pentru obiectivele noi de investitii.

2.

DEFINITIILE EXIGENTELOR DE PERFORMANTA ASOCIATE C E R I N ~ DE REZISTENTA $1STABILITATE I

R.S.2.1. Stabilitatea. Stabilitatea unei clidiri presupune excluderea oriciror avarii provenite din: - deplasarea de ansamblu (de corp rigid), 263

efectele de ordinulI1, datorate deformabilitiitii strucmrii in ansamblu, - flambajul sau valoarea unor elemente individuale.

R.S .2.4. Rigiditatea. Rigiditatea unei cladiri implick

Rezistenta u n e ~ cladiri presupune excluderea oricaror avarii provenite din eforturile interioare intr-o sectiune sau intr-un element asa cum acestea rezulti din proprietfitile geometrice $i mecanice respective (inclusiv din efectul degradkii in timp a acestor proprietaii. Rezistenia implic8:

limitarea deplaslirilor $i deformatiilor excesive ale stmcturii si elementelor nestructurale

- limitarea valorilor parametrilor rlspunsului dinarnic (amplitudini, acceleratii) - limitarea fisurlirii (in cazul elementelor de beton, beton armat, beton precomprirnat si de zidkie)
R.S.2.5. Durabilitatea Durabilitatea unei cladiri se refer3 la:

- rezistenta ultiml;

rezistenfa in timp;

- rezistenp la pribusirea progresivi. Rezistenta ultima se refera la capacitatea de rezistentg f k a atingerea sau depasirea sthilor limit2 ultime in. condipile unor intensit% de v b f ale actiunilor .
Rezistenia in timp se refeia la capacitatea de rezistenth la diferite actiuni mecanice de durata, fir2 aparitia unei modificki in sens defavorabil ?n timp. Rezistenta la prabusire progresiva se refer8 la capacitatea de rezistenta f a &extinderea cedkii sau prabusirii pe ansamblul cladirii atunci cdnd se produc cedki locale (distrugeri, deformatii remanente * mari, etc) provenite din diferite cauze (inckcihi accidentale, explozii, incendii, socuri mecanice, EncircS repetate sau fnc5rcki prelungite de durata excesiva). R.S .2.3. Ductilitatea. Ductilitatea unei clidiri presupune aptitudinea de deformare postelasticl a elementelor si subansamblnrilor structurale (deformatii specifice, rotiri) fari reducerea semnificativi a capacititii de rezistenta (in cazul actiunilor statice) si fkB reducerea semnificativg a capacitatii de absorbpe a energiei (in cazul acpunilor dinamice, inclusiv cele seismice). 264
-.

- satisfacerea exigentelor de performant5 de la R.S.2.1 - R.S.2.4. pe toat5 durata de explatare a clidirii, - limitarea deteriorkii premature a materialelor si a pfqilor de constructie datorita proceselor fizice, chimice $i biologice.
Durata de viata este perioada in cursul c k i a performanple cladirii vor fi mentinute la un nivel compatibil cu sa&facerea cerintelor. Stabilirea duratei de viala corespunzatoare (rryional5) din punct de vedere economic presupune luarea ?n considerare a tuturor aspectelor pertinente cum sunt:

- costurile conceptiei, execuoei $i exploatkii; - costurile rezultate in cazurile de imposibilitate de utilizare; - riscurile $i consecinple unei diminuliri a performantelor cliidirii in timpul duratei de exploatare si costul a s i g w i corespunzatoare acestor riscuri; - renovkii partiale propuse; - costul inspectiilor, intretinerii si reparafiilor;

costul demolkii; costul mgsurilor de protectie a mediului.

ANEXA NR. VI SCHEMA LOGICA FUNCTIONALA P E N W GRADlNlTE

EXEMPLE-DE .UNITAT1 FUNCTIONALE PENTRU G l m W N

G~MENSUNI MINIME

LEGENOA

S suprowghetor DMd-depozit moterbl didactic Sextag.- spfb exterior pentrv odlvifOtl de grupa , G3grup sonltor

BIBLIOGRAFIE

1. RECUEIL CEE DE DISPOSlTIONS MODELS DE REGLEMENT DE

LA CONSTRUCTON ONU 1992 2 . NORMAS Y ESPECIFICACIONES PARA ESTUDIOS. PROYECTOS CONSTRUCCION E INSTALACIONES Mexic 1984 3. DIE BAUPLANUNG VON SCHULEN. SPIEL-UND SPORTANLAGEN. KRANKENHAUSERN WOHNHEIMEN . Germany 1969

4 . SCHULHAUSER GESTERN UND HEUTE (RUHRGEBIET) Germany 1990

CADRUL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA. REALIZAREA +I EXPLOATAREA 200 Planificarea. programarea. finantarea ........................................... 200 Estimirile suprafetelor construite desfiisurate si ale suprafetelor de teren .............................................................................................. 201 Tema program - schema rela~ilor functionale ............... ............. 201 Elaborarea documentatiei tehnico-economice .............................. 202 Exploatarea . : ................................................................................ 202

......................................

5 . DIRECTIVES ET RECOMANDATION CONCERNANT LES

CONSTRUCTIONS SCOLAIRES 6. Helvetia 1980

.
RUIM'IENORMERING AVO-LBO

Nederland 1989

7 . MOBILIER SCOLAR. Dimensiuni functionale 8

STAS 11556/2-84

Arnplasarea in zonele de locuit ....................................................205 Distanple pSn5 la grildiniie.......................................................... 205 Legaturile cu reteaua stradalil si transport111 in comun ................205 Asigurarea retelelor edilitare........................................................ 205

..............................205 Dispunerea in cadrul localitiitii (itegrarea in sit).................. 205

CERINVIAE PRIVIND AMPLASAREA

. . .EDUCAVE PUBLIC*

~i proiectarea caselor de copii Baumeister 3/74

9.

ARHITECTURA CONSTRUqIILOR PREYCOLARE Arh . Silvia Piun

10. SAFETY AND SECURUTY IN BUILDING DESIGN . Ralph Sinnot London 1985 11. . .SIGURAWA f~ UTILIZARE" a cl5dirilor civile Pr . 52813 IPCT .1994

Condit~lle amplasament de 206 Respectarea regulamentului de urbanism ..................................... u)6 Mirimea terenului .......................................................................... m 6 Gradul de ocupare a terenului ..................................................... a 6 Regimul de inltime recornandat .............................. ................... 206 Distantele dintre cl5diri ................................................................ 206 Forma in plan a terenului ...................................................... ......207 , Frontul stradal minim ................................................................... 207 Orientarea ......................................................... i.........................207 : Conditiile specifice z m e i 207 &na seismic5.............................................................................. :207 Zom climatica ............................ : ................................................. 208 Natura terenului de fundare ..........................................................208

..

........................................................

.............................................................

3.3.4. 3.3.5. 3.3.6. 3.3.7.

Stabilirea clasei de impoltant8 ............; ......................................... 209 Riscurile exterioare de distmgere sau avariere ............................ 209 Puritatea aerului exterior .............................................................. 210 Nivelul de zgomot exterior ........................................................... 210

CERINTELE LIE CALITATE ALE CONSTRUCFILOR 210

...

4 A.1 . Igiena aerului ................................................................................ 238 4.4.1.1 Volumul de aer necesar in sBli ..................................................... 238 4.4.1.2. Concentratia de noxe admise ........................................................ 238 4.4.1.3. Ventilarea spatiilor ....................................................................... 238 4.4.1.4 Reglementikile tehnice conexe ..................................................... 240
4 A .2 Igiena apei ..................................................................................... 4.4.2.1 Echiparea cu instalapi de ap8 ....................................................... 4.4.2.2. Consumuri specifice de aph; Calitatea apei ................................. 4.4.2.3 Evacuarea apei uzate .................................................................... 4.4.2.4. Reglement&rile t'ehnice conexe ..................................................... 4.4.3. 4.4.4 4.4.4.1. 4.4.4.2. 4.4.4.3. 4.4.5 4 A.5.1 4.4.5.2. 4.4.5.3. 241 %. 1 241 2 1 241

4.1.
4.1.1 4.1.2.

Generalitati .................................................................................... 210 Principiile ~i metodele pentru verificare satisfacerii. cerintei de Rrezistentl si Stabilitate" ............................................................ 2 1 4.1.3. Agentii mecanici ........................................................................... 213 4.1.4. Geometria structurii in ansamblu $i a elementelor de constructie....217 4.1.5. Criteriile. parametrii ~i nivelurile de perfomanti corespunz8toare cerintei de rezistenti $i stabilitate ................................................. 219 4.1.6. Reguli de proiecrare specifice...................................................... 220 4.1.7. Reglement&ile tehnice conexe ..................................................... 223

.. ............................................................ 210 Rezistenta si stabll~tatea

Evacuarca deseurilor solide .......................................................... 242 Etan~eitatea ................................................ 2 ..................... :............243 Etan~eitatea aer, gaze ~i vapori ......................... ....................... 243 la EtanFitatea la aph .................... ; ................................................... 2 4 Reglementikile tehnicc conexe .............. : ................................... 244 . : Iluminatul ...................................................................................... 245 Iluminatul natural .............................................. : .......................... 245 Iluminatul artificial .............. ; ........................................................ 248 Reglemenwle tehnice conexe .................................................. 249

Siguranta in exploatare

.............................................................225

Respectarea conditiilor de siguranth in exploatare previute de normativul CE1-95 ....................................................................... 225 Siguranta circulatiei pedestre ........................................................ 225 Siguranta cu privire la instalatii .................................................... 226 Siguranta in timpul lucrkilor de intretinere ................................. 227 Siguranp la intrusiune si efractie ................................................. 227 Siguranta utilizArii de copii cu handicap motor ...........................227 Aptitudinea de utilizare ................................................................ 227

45

Izolatia termicg. hidrofugh ~$.i economia de energie

4.5.1 Temyeratura $i umiditatea interioari ............................................ 251 4.5.1.1 Temperatura interioari de calcul ............. ................................... 251 4.5.1 2 . Instalaiii de inciilzire central8....................................................... 252 4.5.2 Reglementkile tehnice conexe . 253

................251

43

4.3.1. Riscurile de izbucnire a incendiilor .............................................. 228 4Q.2 Conditiile de siguranti a utilizatarilor .......................................... 229 4.3 3 . Comportarea la foc a constmcfiei................................................. 231 4.3.4. Conditiile specifice elementelor $i materialelor de constructii ....234 4.3.5 Interven!ia pentru stingere ............................................................ 236 4.3.6. Reglement&iIe tehnice conexe.....................................................236

Siguranta la foc

........................................................................... 228

4.6. . Protecfia fmpotriva zgomotului

4.6.1 4.6.2 4.6.3 4.6.4. 4.6.5.

................................................. 253

Limitele admisibile de zgomot ............................................r........ 253 Izolarea acustich ........................................................................... 254 Valori admisibile .......................................................................... 254 Durata de reverbera!ie .................................................................. 255 Reglementkile tehn::t . - 7 :-:-.....................................................255

4.4 2'10

Igiena. shniltatea oamenilor si protectia mediului

...................238