Sunteți pe pagina 1din 15

Raport privind analiza time-history a castelului de apa de la MOLDOSIN S.A.

Vaslui
Modelul de calcul ce a stat la baza analizei time-history a structurii in varianta consolidata cu 5 contraforti la baza si printr-o camasuire exterioara cu beton armat de grosime 15 cm a avut 23 188 noduri si 20 443 elemente finite, din care: - solid (elemente finite spatiale cu 8 noduri pentru structura - material elasto-plastic): 5 967 - solid (elemente finite spatiale cu 8 noduri pentru apa din rezervor material elastic-fluid): 1 296 - solid (elemente finite spatiale cu 8 noduri pentru teren fundare material teren histeretic): 11770 - shell (elemente finite plane cu 4 noduri material elasto-plastic): 1 050 - seismic beams (elemente finite liniare tip bara, pentru piloti material elasto-plastic): 120 - elastoplastic springs (resoarte cu comportare elasto-plastica legaturi piloti-teren): 220 - inelastic springs (resoarte cu comportare inelastica legaturi virfuri piloti-teren): 20 Intrucit nu se cunoaste spectrul de raspuns seismic al amplasamentului si, deci, nu se poate face o estimare cu o mai mare probabilitate a caracteristicilor accelerogramelor viitorului seism, modelul a fost analizat pentru doua tipuri de accelerograme, El Centro (1940) si Vrancea (1977), pentru cea de-a doua studiindu-se si o varianta in care terenul de fundare are caracteristici mecanice usor mai slabe fata de celelalte doua situatii. Analiza a fost realizata pe un sistem Pentium III Intel 600 MHz (128 MB RAM, 32 MB SDRAM AGP Ati Xpro 2000) pentru o durata de 5 secunde de amplitudini maxime ale acceleratiilor corespunzatoare fiecarei accelerograme. Duratele de analiza au fost urmatoarele: - initializarea starii de tensiuni existente (faza de relaxare dinamica): - analiza time-history: - post-procesarea rezultatelor (grafice, animatie etc.) 3 h 46 min 26 h 38 min ~3h

rezultind pentru toate cele trei modele analizate, o durata de utilizare efectiva a CPU de peste 97h! Caracteristicile materialelor utilizate: - turn interior dint = 3.24m, g=23 cm Bc 15: E = 240 000 daN/cm2, = 0.2 - turn exterior dext =4.00m, g = 15 cm Bc 25: E = 300 000 daN/cm2, = 0.2 - diafragme interioare turn, acoperis, rezervor, camasuiala inf. rezervor g=12 cm, Bc 10: E = 210 000 daN/cm2, = 0.2 - apa - 300 mc B = 21 000 daN/cm2 - contraforti gmed = 40 cm, l = 5.03 m Bc 25: E = 300 000 daN/cm2, = 0.2 - radier existent D = 8.50 m, g = 2.00 m Bc 15: E = 240 000 daN/cm2, = 0.2 - fundatie inelara suplimentara Dext = 13.20 m, dint = 8.50 m, g = 3.00 m Bc 25: E = 300 000 daN/cm2, = 0.2 - piloti 35 x 35 cm2 lefectiva = 6.00 m, Bc 25: E = 300 000 daN/cm2, = 0.2 - teren de fundare strat 1 (argila nisipoasa) g = 7.50 m, Dext = 12.00 m - teren de fundare strat 2 (marna) g = 4.50 m, Dext = 12.00 m

Modulul de forfecare vs. deformatie 700

600

500

400 Su 300

200

100

0 0 0.005 0.01 0.015 epsilon 0.02 0.025 0.03 0.035

Fig. 3 Modulul de forfecare vs. deformatia specifica cazurile de analiza 1 (El Centro) si, respectiv, 2.b (Vrancea)

Fig. 4 Modulul de forfecare vs. deformatia specifica cazul de analiza 2.a (Vrancea)

Datele geotehnice incluse in raportul de expertiza au fost total insuficiente modelarii numerice corecte a terenului de fundare, estimarile curbelor de raspuns (Fig. 3) facindu-se prin corelarea datelor din amplasament cu alte cazuri prezentate in literatura de specialitate interna si internationala. In cazurile 1 si 2.b de analiza, modulii de forfecare pentru argila nisipoasa si marna au fost considerati de 200 kN/m2 (densitate 1.75 t/m3) si, respectiv, de 350 kN/m2 (densitate 1.80 t/m3), cu unghiurile medii de frecare de 10 in stare saturata si, respectiv, de 7 (doua treimi) pentru cazul terenului drenat. Pentru cazul 2.a de analiza cu accelerograma Vrancea s-au redus numai valorile modulilor de forfecare la 150 kN/m2 si, respectiv, 300 kN/m2, celelalte caracteristici mentinindu-se (Fig. 4). Pentru ca intre cotele 1.50 m si 2.80 m se intilneste un strat de nisip fin si, respectiv, nisip cu pietris, s-a incercat o modelare in care sa se considere dilatarea volumica a terenului, fenomen specific amplasamentelor granulare cind particulele se incaleca una pe alta, punindu-se in evidenta astfel deformatiile de forfecare. Datorita lipsei unor date fundamentale din raportele de expertiza si cel geotehnic, nici macar cu datele medii furnizate de literatura de specialitate nu s-a putut obtine o stabilitate numerica minimala a modelului numeric, astfel ca s-a renuntat la o astfel de apreciere a raspunsului. Mai trebuie mentionat ca numai datorita stratificatiei prezentate in raportul de analiza se pot produce amplificari dinamice ale miscarii seismice si de pina la 10 ori!!! De aceea, desi prezenta analiza a fost foarte laborioasa si foarte atent realizata, totusi ea trebuie privita cu caracter informal, neexcluzindu-se ipoteza unor amplificari majore accidentale ale miscarii seismice in amplasament, ba chiar o astfel de probabilitate fiind deloc neglijabila. Intrucit spectrul de raspuns seismic al amplasamentului nu se cunoaste si, deci, nici nu se poate face o estimare cu o mai mare probabilitate a caracteristicilor accelerogramelor. Cazul 1 - sinteza rezultatelor analizei cu accelerograma El Centro (1940) Pentru ca din predictiile statistice pentru anii 2004-2010 reiese ca se asteapta un eveniment seismic major, mult superior celui din 1977 (Fig. 6), s-a selectat initial din accelerograma El Centro (Mexic, 1940 - Fig. 5 - selectata datorita severitatii sale) perioada de maxim a seismului dintre momentele de timp 1.168 s si 4.836 s, valorile acceleratiilor fiind majorate cu 50% (Fig. 7).

Fig. 5 Accelerograma El Centro (Mexic 1940)

Fig. 6 Accelerograma Vrancea (1977) nord-sud

El Centro 8

Acc [m/s/s]

-2

-4

-6

-8 0 0.5 1 1.5 2 t [s] 2.5 3 3.5 4

Fig. 7 Secventa din accelerograma El Centro utilizata in analiza time-history a modelului castelului de apa

Comportarea foarte buna a modelului - cu deplasari mici la partea superioara a rezervorului (Fig. 8, 9) si o preluare echilibrata a energiei cinetice (Fig. 10) de catre turn (part 1 - perete interior, existent) si part 2 (perete exterior, propus)) si chiar de catre apa (part 8) - este evident datorata faptului ca perioada proprie a accelerogramei considerate a fost mult sub perioada proprie fundamentala a structurii (de circa 2.2 s), astfel ca, asa cum era si de asteptat, majorarea amplitudinilor acceleratiilor nu conduce la cresterea implicita si a deplasarilor sistemului. Cazul 2 - sinteza rezultatelor analizelor cu accelerograma Vrancea (1977) nord-sud In figura 6 se poate observa ca perioada proprie a accelerogramei seismului din Vrancea (1977) are este de circa 1.5 s, ceea ce implica un risc mai mare de oscilatie a structurii in domeniul de rezonanta si, deci, si al producerii unor deplasari cu mult peste limitele asteptate. Pentru aceasta accelerograma s-au majorat valorile acceleratiilor cu 25%, iar structura s-a analizat in doua ipoteze de modelare:

Cazul 2.a Modulii de forfecare ai terenului: - 150 kN/m2 (-2.00 m -7.50 m) 2 - 300 kN/m (-7.50 m -12.00 m)
Deplasari relative - noduri 9305 si 22607 0.06

0.04

0.02

-0.02

d [m]
-0.04 -0.06 -0.08 -0.1 -0.12 0 1 2 3 t [s] 4 5 6

Fig. 11 - Deplasarile relative - noduri 9305-4101 (stg), 9305-22607 (dr) (accelerograma Vrancea 1977)

Deplasarea relativa maxima = 10.4 cm < Deplasarea maxima admisa = H/350 = 12 cm Intrucit deplasarile relative si eforturile pentru acest caz de analiza sunt mult mai mici decit cele ale cazului 2.b, acestea nu s-au mai prezentat si s-a analizat mai detaliat cel de-al doilea model de calcul, dupa cum urmeaza. Valorile mici ale deplasarilor absolute se pot datora capacitatii mari de deformare a terenului care se pare ca absoarbe mai eficient energia miscarii seismice. Totusi, asa cum s-a mai aratat, in lipsa unor date geo-mecanice concrete despre terenul de fundare precum si a riscului evident de amplificare dinamica pentru amplasamentul respectiv, ne rezervam opinia ca o astfel de comportare a structurii, destul de favorabila, ramine putin probabila. Cazul 2.b Modulii de forfecare ai terenului: - 200 kN/m2 (-2.00 m -7.50 m) 2 - 350 kN/m (-7.50 m -12.00 m) De asemenea, valorile amplitudinilor accelerogramei Vrancea-1977 (nord-sud) au fost majorate cu 25%, mentinindu-se toate celelalte date si caracteristici mecanice ale modelului. Pentru acest caz de modelare, deplasarile mai mari ale modelului se pot datora efectului de viscozitate a terenului care amortizeaza puternic deplasarea fundatiei, fenomen aproape similar unei actiuni de tip soc seismic (Fig. 12-20).

Fig. 1 Modelul de calcul

Fig. 2 Propunere de solutie de consolidare

Fig. 8 - Deplasarile absolute ale nodurilor 9305, 4101, 7126 si 22607 (accelerograma El Centro 1940)

Fig. 9 - Deplasarile relative - noduri 9305-4101 (stg), 9305-22607 (dr) (accelerograma El Centro 1940)

Deplasarea relativa maxima 6.8 cm < Deplasarea maxima admisa = H/350 = 12 cm

Fig. 10 Energiile cinetice ale partilor componente ale modelului pentru cazul 1 de analiza (accelerograma El Centro) Part 1 + 2 turn, Part 8 apa; Part 9 +10 - teren de fundare, Part 11 + 12 - piloti

Fig. 12

Fig. 13

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 16

Fig. 17

Concluzii si propuneri de realizare a consolidarii (Fig. 2): Desi in acest caz deplasarea relativa maxima de 16.8 cm depaseste valoarea limita impusa de norme (H/350 = 12 cm), se poate aprecia ca modelul de calcul are o comportare foarte buna. Deplasarea relativa maxima a fost determinata intre nodurile extreme ale structurii (margine superioara rezervor suprafata radier), fara a se tine seama de deformatiile locale ale elementelor (a rezervorului, de exemplu) care nu influenteaza major comportarea de ansamblu a turnului, element structural foarte important. Eforturile si tensiunile care iau nastere in elementele structurale sunt, la o prima vedere, in limitele admisibile, urmind a fi verificata starea de eforturi dupa alcatuirea finala a consolidarii si relevarea corecta a armarii existente in turn. Nu s-au considerat excentritatile, fisurile si abaterile dimensionale ale structurii reale. Fundatia, contrafortii, centurile si camasuielile exterioare ale turnului si rezervorului se vor realiza cu un beton de clasa minima Bc 25 (se va utiliza un ciment de tip Hz pentru elementele de sub cota terenului natural). Structura consolidata s-a calculat cu 5 contraforti de o grosime medie de 40 cm, dar, datorita situatiei speciale a amplasamentului se va studia varianta dispunerii a 4 contraforti (gmed = 45 cm) pe directii ortogonale (doi dintre acestia vor trebui sa fie amplasati, daca e posibil, pe directia aproximativa de propagare a undei seismice vrincene). Pentru camasuiala exterioara se recomanda utilizarea unei armaturi ductile de tip OB37 (daca e posibil), intr-un procent de armare usor superior (15-20%) celui existent in turn. Nu se recomanda strapungerea in nici un fel a turnului existent pentru realizarea eventualelor conlucrari cu diafragmele orizontale sau alte elemente structurale. Se va realiza o usoara precomprimare armaturii orizontale de fretare pentru a se evita eventualele distrugeri ale turnului prin striviri locale. Turnul se va curata complet de tencuiala existenta si suprafata acestuia se va buciarda; toate fisurile se vor injecta, daca e posibil, cu un beton aditivat (de exemplu cu rasini epoxidice) pentru refacerea continuitatii materialului. Ancorarea armaturii camasuielii se va face la baza turnului existent de o centura perimetrala din profile metalice laminate a carei pozitie va fi mentinuta printr-o contrafisare realizata in interiorul contrafortilor. Se sugereaza realizarea unui contrafort mixt, care sa inglobeze doua profile metalice U.18 (U.20) care au, astfel, un dublu scop.

13 august 2001 Dr. ing. Cezar Aanicai