Sunteți pe pagina 1din 43

Electroencefalograma (EEG)

Inregistrarea semalelor electrice ce rezulta din activitatea creierului. Daca electrozii de masurare sunt plasati direct pe cortex se masoara o electrocorticograma. Prin EEG se masoara un ritm dominant cu un domeniu de frecventa 1-30 Hz si amplitudine medie 20-100 V. Amplitudinea undelor reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron

Semnificatia clinica a EEG


Undele cerebrale reflecta modificari cerebrale normale (induse de varsta, stimuli) sau patologice. Test util pentru a diagnostica: - hemoragii (hematoame) - crize de epilepsie - leziuni cerebrale - tumori - infectii - boli degenerative sau metabolice - dereglari ale somnului

Tipuri de unde Alfa Beta Teta Delta Gama

Undele alfa
Amplitudine in jur de 50 V. Frecventa 8-13 Hz. Reprezinta activitatea electrica a neuronilor din cortexul occipital Principalul ritm observat la adulti, in stare de relaxare (repaos fizic i psihic)

Unde beta
Amplitudine 5-30 V Frecventa 13-30 Hz Reprezinta activitatea electric a regiunilor frontala si parietal anterioara Ritm normal observat la persoanele in stare de alerta (activare a cortexului) i in timpul stimulrii senzoriale

Unde teta

Amplitudine maxima de 20 V Frecventa 4-8 Hz Normale la copii si in timpul somnului, anormale la adulti in stare de veghe

Unde delta Amplitudinea cea mai mare Frecventa de pana la 4 Hz Apare in fazele de somn profund si la copii pana la varsta de un an Unde gama Frecventa 30-100 Hz Se inregistreaza in conditii de activitate mentala superioara: perceptie, rezolvarea de probleme, teama, constienta, etc.

CELE DOU EMISFERE CEREBRALE SUNT SEPARATE PRIN FISURA INTEREMISFERIC I UNITE N PARTEA BAZAL PRIN FORMAIUNI DE SUBSTAN ALB

FEELE EMISFERELOR SUNT STRBATUTE DE ANTURI ADNCI-CARE DELIMITEAZ LOBI (SANUL CENTRAL ROLANDO,
SANUL LATERAL SYLVIUS)

I ANURI MAI PUIN ADNCI, CARE DELIMITEAZ CIRCUMVOLUIUNI (girusuri)

NEOCORTEX (IZOCORTEX)

SCOARTA CEREBRALA

ARHICORTEX SI PALEOCORTE (ALOCORTEX)

Functional cuprinde : 1. neocortexul receptor 2. neocortexul motor 3. neocortex de asociatie

GALBEN VERDE ROSU(inf)

-CORTEX CINGULAT -HIPOCAMPUL -NUCLEUL AMIGDALIAN

Structura scoarei cerebrale(izocortexului)


1. 2. 3. 4. 5. 6. 1. 2. 3. 4. 5.

Compus din ase straturi: Sratul molecular Stratul granular extern Stratul piramidal extern Stratul granular intern Stratul piramidal intern Stratul fuziform sau piriform Cinci tipuri de neuroni: Celule orizontale a lui Cajal Celule granulare (stelate) Celule piramidale ( Be i Meynert) Celule fuziforme Celulele Martinotti

LOBII CEREBRALI SI ARIILE CORTICALE Aria motorie-bleo hasurat Aria somatosenzitiv galben hasurat Aria Broca-negru

Aria Wernicke-in lobul temporal hasurat orizontal Aria auditiv in lobul temporal galben punctat Aria vizual albastru hasurat

CORTEXUL
CUPRINDE :

Neocortex motor -din girusul precentral care formeaza un Homunculus motor foarte asemanator cu Homunculus senzitiv.

Neocortex receptor senzitiv (homunculus) si senzoriale:vizuala,olfactiva, gustativa, auditiva,vestibulara

Neocortex de asociaie: somato-senzitiv vizual , auditiv, motor.

Ariile corticale (dup Brodman)

Arii corticale (clasificare morfo funcional)

Arii receptoare senzitivo senzoriale


1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Aria somestezic I Aria somestezic II (versantul superior al sciziunii laterale) Ariile sensibilitii vizuale primar i secundar Ariile sensibilitii auditive - primar i secundar Ariile vestibulare Ariile sensibilitii gustative Ariile sensibilitii olfactive

Arii corticale motorii 1. Aria motor primar (aria 4) 2. Aria motorie suplimentar 3. Aria premotorie (aria6) 4. Cmpul frontal al micrilor ochilor Arii de asociaie 1. Ariile de asociaie ale lobului prefrontal 2. Ariile de asociaie ale cortexului medio-orbitofrontal 3. Ariile de asociaie ale lobului temporal 4. Ariile de asociaie parieto-temporo-occipitale Arii vegetative

ARIILE SENZITIVE : HOMUNCULUS SENZITIV

Explic disproporiile!

Reprezentarea grafic in aria somestezica I (LOBUL PARIETAL) unde se proiecteaz sensibilitatea cutanat si proprioceptiv a regiunilor corpului, in functie de densitatea receptorilor

ARIE DE ASOCIAIE TERIAR

aria Wernicke-inelegerea

limbajului

PRIMETE I INTEGREAZ INFORMAII DE LA ALTE ARII DE ASOCIAIE

ESTE O ARIE INTERPRETATIVA

Mecanisme chimice la nivelele pre- i postsinaptice ce stau la baza memoriei de scurt durat
1. Stimularea concomitent a neuronului facilitator i a celui senzoriale determin eliberarea serotoninei n fanta sinaptic a sinapsei dintre aceti neuroni. 2. Serotonina se fixeaz pe receptorii specifici postsinaptici i ei activeaz adenilat ciclaza din membran, care determin sinteza de AMPc (mesager secund) din ATP.

3.AMPc activeaz o protein kinaz ce determin fosforilarea unei proteine din structura canalelor de potasiu din membrana terminaiei senzoriale i blocarea lor pe un interval de la minute la sptmni. 4.Scderea conductanei pentru potasiu determin apariia unui potenial de aciune prelungit n terminaia presinaptic senzorial, 5.Potenialul de aciune determin activarea ndelungat a canalelor de calciu i influxul masiv de ioni de calciu n terminaia senzorial. Ca urmare se amplific eliberarea de mediator, facilitnd astfel transmiterea sinaptic pe o perioad ndelungat.

Mecanisme memoriei de scurt durat

Somn Veghe
Ce este somnul ? Criterii comportamentale: diminuarea mobilitii ochii nchii rspunsului la stimuli externi postura caracteristic stare de incontien reversibil

Criterii electrofiziologice: EEG EMG EOG

Stadializarea somnului

Somnul Non REM - mecanisme


Observaii experimentale: Centrii nervosi care induc somnul: 1. Nucleii rafeului (serotonina) 2. Nucleul tractului solitar 3 Lez. hipotalamus anterior produce insomnie pe termen lung Stimularea electric sau chimic produce un pattern de somn nonREM pe EEG nregistrri intracelulare au artat c exist celule care descarc maximal n somnul nonREM Ritm de descrcare: VEGHE + NonREM ++++ REM + NUCLEII RAFEULUI, HIPOTALAMUSUL ANTERIOR I ARIA PREOPTIC SUNTIMPLICATE N SOMNUL NONREM

NonREM - Mecanisme neurochimice


GABA Nn. GABA n trunchi, talamus, hipotalamus, diencefal, cortex Hipotalamusul i diencefalul trimit conexiuni spre cortex GABA e un neurotransmitor inhibitor i poate inhiba formaiunea reticulat activatorie, staiile de releu i cortexul. Eliberarea de GABA produce inhibiia cortical i deactivarea. SOMNUL NU E UN FENOMEN PASIV peptidul muramil!!!

Modificri fiziologice n timpul somnului REM


Hipotonie muscular generalizat (cu excepia sistemelor cardiovascular, respirator i oculo-motor). Micri oculare rapide n special dreapta stnga. Activarea n proporie de 70 80% a masei neuronale cerebrale, crete metabolismul, vascularizaia, volumul cerebral, temperatura cu 1oC Excitaie a organelor sexuale.

4 / 5 episoade de cca. 20 min. la intervale de 90 min.

Tipurile temperamentale
(Tipologia lui Hippocrate i Galenius.) predominana n organism a uneia dintre cele patru umori (snge, limf, bila neagr si bila galben) determin temperamentul. Pe aceast baz ei stabilesc patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic i coleric.

Colericul este energic, nelinitit, impetuos, uneori impulsiv i i risipete energia. El este inegal in manifestri. Strile afective se succed cu rapiditate. Are tendina de dominare n grup i se druiete cu pasiune unei idei sau cauze. Sangvinicul este vioi, vesel, optimist i se adapteaz cu uurin la orice situaii. Fire activ, schimb activitile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Tririle afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale i instabile. Trece cu uurin peste eecuri sau decepii sentimentale i stabilete uor contacte cu alte persoane.

Flegmaticul este linitit, calm, imperturbabil, cugetat n tot ceea ce face, pare a dispune de o rbdare fr margini. Are o putere de munc deosebit i este foarte tenace, meticulos n tot ceea ce face. Fire nchis, puin comunicativ, prefer activitile individuale. Melancolicul este puin rezistent la eforturi ndelungate. Puin comunicativ, nchis n sine, melancolicul are dificulti de adaptare sociala. Debitul verbal este sczut, gesticulaia redus.

Tipologia lui Pavlov

tipul puternic neechilibrat excitabil (corelat cu temperamentul coleric) tipul puternic echilibrat mobil (corelat cu temperamentul sangvinic) tipul puternic echilibrat inert (corelat cu temperamentul flegmatic) tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic)