Protocol cu fereastr glisant

Autor: Stan Alexandru 341A2

2. Acest protocol este menit s vin n ajutorul transmisiei de pachete pe reeaua fizic. Poate reprezenta atat un protocol simplu ct i unul de o complexitate putin mai mare. Cel mai simplu model de protocol cu fereastr glisant este acela de tipul Stop-and-Wait ce are o dimensiune a ferestrei w = 1 bit, dar care are si mari dificulti i mari probleme in propagarea erorilor i a blocajelor pe linia de transfer. Ca explicare minimal a acestui model putem afirma ca acesta trimite un pachet de la emitor la receptor de la care asteapt ACK pentru a trece la urmtorul pachet. Imaginea de mai jos exemplific mult mai clar ideea aceasta.

Avnd n vedere multiplele probleme pe care acest protocol ni le poate ridica din toate punctele de vedere si dorind totodat folosirea canalului si a benzii de lucru ct mai optim fr a pierde timp preios vom lua n discuie un alt protocol de tip fereastr glisant i anume protocolul de

tip GoBackn, care memoreaz toate secvenele venite, iar n momentul n care receptorul detecteaz c ar fii o problem se oprete din primirea pachetelor pn la sosirea pachetului bun celelalte pachete fiind rejectate. Astfel se pierde foarte mult timp si utilizarea canalului de comunicaie este neoptim. Un exemplu ilustrat al acestui mecanism poate fii considerat urmatorul:

Acest mecanism funcioneaz pe sistemul ca pn la primirea primului ACK se vor trimite un nr. w de secvene, iar in funcie de marimea ferestrei receptorului se va calcula eficiena mecanismului. Ideea care st la baza acestui mecanism este aceea ca emitorul va trimite doar pachetul pierdut nu i celelalte pachete ce-l preced. Marea problem apare atunci cnd erorile sunt foarte multe sau cand lrgimea de band este mic. Astfel dorind n continuare eficientizarea mecanismului se trece la un alt tip de mecansim i anume cel bazat pe repetare selectiv. Aici att receptorul ct i emitorul ine minte o numerotare a cadrelor care sa fie cuprinsa in dimensiunea ferestrei. Aici fiecare pachet are asociat un nr cuprins ntre 0 i 2 -1 unde n este nr de bii. Cu toate acestea nu putem deocamat s spunem c problema pe care dorim s o rezolvm a fost pe deplin satisfacut de mecanismul acesta de transmitere de date pe canal. Astfel vom ilustra mai jos problema principal a acestui sistem de implementare a protocolului:

n ilustraia de mai sus a i b reprezint ce se poate ntmpla n cazul n care nu sunt puse anumite condiii pentru civa dintre parametrii de baz ai mecanismului. Dup cum se poate observa la un moment dat se poate ntmpla ca receptorul s primeasc si sa trimit catre emitor semnale greite deoarece apare suprapunearea cadrelor din cauza faptului c dimensiunea ferestrei este la fel cu numarul maxim ce poate lua un cadru. Astfel se pot impune cteva restricii pentru a se evita att blocajele dese ct i expirarea timpilor de ateptare a primirii raspunsurilor. Aa cum am spus n continuare vom explica ilustria prezentat in b i c. Aici se poate oserva cu uurin faptul c dimensiunea ferestrei este de (MAX_SECV + 1)/2 unde MAX_SECV este numarul maxim ce poate fii luat de un cadru, un al doilea parametru este numarul de tampoane care este egal cu dimensiunea ferestrei i nu cu intervalul de valori pe care le poate lua un cadru, pentru acelai motiv numrul de contoare este egal cu numrul de tampoane pentru a putea retransmite corect cadrul omis i pentru a putea primi corect un cadru pe care-l ateptm, se introduce un contor auxiliar de timp pentru a asigura existena unui flux duplex astfel acesta este pornit i dac ntr-un anumit interval nu este primit semnal invers se iniializeaz un semnal de resincronizare astfel se poate asigura ajungerea pachetelor la destinaie, dar si un mijloc foarte bun de control si flux omogenizat astfel nct comunicare si utilizarea canalului sa fie ct mai optim. O alt condiie care se impune este aceea ca acest contor auxiliar sa aib timpul de ateptare mai mic dect timpul de ateptare asociat fiecarui tampon, astfel se evit inconsistena i apariia ambiguitilor. Astfel definite si parcurse in evoluie pentru demonstrarea alegerii unui protocol, dar i imaginarea lui, de tip fereastr glisant putem spune ca dac alegem la deschiderea conexiuni in functie de lrgimea de band a unui nr de bii, avantajos alei, putem satisface coniiile impuse i totodat putem alege un mecanism eficient ca repetarea secveniala cu limitrile impuse.

Propunerea este una robust ce se folosete i in zilele noastre n diferite sisteme de trenasmisie de date. Utilizarea acestui mecanism este optim, existnd totodat i posibilitatea de implementare a unuia mult mai performant. Sistemul propus este unul simplu, dinamic i robust ce ine cont de att de performanele sistemului emitor, dar i de ale sistemului receptor, marimea ferestrei fiind luat in functie de ct mult poate s primeasc receptorul, plaja de cadre este luata n funcie de fereastr si lrgimea benzii, de asemenea timpul il putemlua in funcie de ntrzierea ce apare pe reea, fcnd la nceput un test de sinconizare i adaptare la condiii. ECUAII DEFINITORII: Ecuaia general:
na nr ns nt na + wt,

unde na = numarul de ACK primite pt cadrele trimise nr = numarul curent al secventei de la receiver ns = numarul curent al secventei de la transmitter nt = numarul secventei trimise wt = dimensiunea ferestrei Transmitter:
nt < na+wt

Receiver:
nr x < ns+wr 1 wr wt

unde x = numarul pachetului primit wr = dimensiunea ferestrei receiver-ului