Pentru Dragostea Mea Alehandra

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
RAPORT la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI varianta finala pentru obiectivul CONSTRUIRE EXTINDERE HAL MIXING RM, DEPOZIT RM, FUNDAII PENTRU SILOZURI, REZERVOR ULEI. REMODELARE ACCES RUTIER I CF, DRUMURI I PLATFORME AFERENTE. Beneficiar:
SC CONTINENETAL AUTOMOTIVE PRODUCTS SRL TIMIOARA
- 2010 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------SC RIONVIL SRL CENTRUL DE AFACERI FLANDRA str. Drumul Cmpului nr. 15 A Rm. Vlcea, tel/fax 0350/808.769
FOAIE DE PREZENTARE
Denumire lucrare: Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului Obiectiv: Construire extindere hal mixing RM, depozit RM, fundaii pentru silozuri, rezervor ulei. Remodelare acces rutier i CF, drumuri i platforme aferente. Beneficiar: SC Continental Automotive Products SRL, Timioara
FOAIE DE SEMNTURI
Director: Jurist Mosor Cosmin Colectiv de redactare: 1. Ing. Dipl. Roxana Teodoru 2. Dipl. Univ. Ion Cioranu 3. Ing. Chim. Rodica Gatina 4. Ecolog Amelia Iliescu
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------SC RIONVIL SRL CENTRUL DE AFACERI FLANDRA str. Drumul Cmpului nr. 15 A Rm. Vlcea, tel/fax 0350/808.769
Cuprins
ANEXE .................................................................................................................................................. 4 Introducere .......................................................................................................................................... 5 1. Informaii generale .......................................................................................................................... 6 2. Procese tehnologice ..................................................................................................................... 19 2.1. Procese tehnologice de producie ....................................................................................... 19 2.2. Activiti de dezafectare ......................................................................................................... 24 3. Deeuri ........................................................................................................................................... 25 4. Impactul potenial asupra componentelor mediului i masuri de reducere a acestora .......... 27 4.1. APA .......................................................................................................................................... 27 4.2. Aerul ........................................................................................................................................ 52 4.3. Solul......................................................................................................................................... 72 4.4. Geologia subsolului .............................................................................................................. 75 4.5. Biodiversitatea ........................................................................................................................ 77 4.6. Peisajul .................................................................................................................................... 79 4.7. Mediul social i economic ..................................................................................................... 80 4.8. Condiii culturale i etnice, patrimoniu cultural ................................................................... 82 5. Analiza alternativelor .................................................................................................................... 82 6. Monitorizarea ................................................................................................................................. 82 7. Situaii de risc ................................................................................................................................ 86 7.1. Riscuri naturale ...................................................................................................................... 86 7.2. Accidente poteniale............................................................................................................... 86 8. Descrierea dificultilor ................................................................................................................ 91 9. Rezumat fr caracter tehnic ....................................................................................................... 92 9.1. Descrierea proiectului de extindere ...................................................................................... 92 9.2. Procesul tehnologic ............................................................................................................... 92 9.3. Utilitati ..................................................................................................................................... 93 9.4. Impactul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a acestuia .......................... 93 BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................. 97
ANEXE
1. Informaii despre documentele/reglementrile existente privind planificarea/amenajarea teritorial n zona amplasamentului Plan de situatie 2. Autorizatie desfiintare CF: 3. Autorizaie de demolare; 4. Contracte de preluare a deeurilor periculoase valabile; 5. Autorizaie de Gospodrire a Apelor; 6. Studiu hidrogeologic si oferta de proiectare. 7. Plan de situatie sanitare si hidroedilitare. 8. Declaraie de conformitate a instalaiilor de separare lichide uoare; 9. Oferta de includere a aerului exhaustat cu etanol ca aer de ardere la cazane SAACKE. 10. Rezultatele masuratorilor concentratiilor si debitul masic al compusilor organici conform masuratorilor efectuate de Balint Analitika in 2009. 11. Distribuiile spaiale ale concentraiilor maxime orare, maxime zilnice i medii pentru SO2 rezultate prin modelare; 12. Reprezentarea spaial a distribuiei concentraiilor maxime orare si medii de NO2 i medii pentru NOx; 13. Hrile de distribuie spaial a maximelor concentraiilor zilnice, respectiv ale concentraiilor medii de particule n suspensie rezultate prin modelare; 14. Distribuiile spaiale ale concentraiilor maxime zilnice ale mediilor pe 8 ore pentru CO rezultate prin modelare; 15. Distribuiile spaiale ale concentraiilor maxime orare respectiv mediile anuale de CO 2; 16. Distribuiile spaiale ale concentraiilor maxime orare respectiv mediile anuale de COV; 17. Alte documente, avize i acorduri; 18. Sectiune topografica. 19. Plan sistem de ventilatie si exhaustare 20. Extras buletine de masuratori privind sanatatea si securitatea in munca in aria vulcanizare. 21. Modele de trape utilizate.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Introducere

Prezentul Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului a fost ntocmit pentru proiectul de extindere a seciei de amestec din cadrul fabricii de anvelope aparinnd SC Continental Automotive Products SRL Timioara, judeul Timi. Acest Raport a fost ntocmit n conformitate cu Ordinul nr. 863/2002. Compania SC Continental Automotive Products SRL deine Acordul de Mediu nr. TM-7 eliberat de ctre Agenia Regional pentru Protecia Mediului Timioara la data de 06.05.2004 pentru Construire secie amestec, reabilitare cldire administrativ, extindere linie interioar cale ferat uzinal. Amplasamentul este situat n str. Avram Imbroane nr. 9, Timioara. Raportul la Studiul de Evaluare a impactului asupra mediului elaborat pentru extinderea halei de producie, s-a ntocmit n conformitate cu prevederile Ordinului MAPM nr. 860 din 26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu i a Ordinului MAPM nr. 863 din 26.09.2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului partea II Structura Raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Conform HG 445/2009 care abrog HG nr. 1213/2006, art. 3 al. 2 (lit. a d) i art. 14 al. 1 din aceeai Hotrre de Guvern, elaborarea raportului evalurii impactului asupra mediului se realizeaz pe baza ndrumarului prevzut la art. 11 al. 1, de ctre persoane fizice sau juridice atestate n condiiile legii i independente de titularul proiectului. SC RIONVIL SRL conform atestatului R-EIM03084/27.02.2007 este abilitat pentru realizarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului. n anexa nr. 2 la HG 445/2009 n care se face precizarea la lista proiectelor pentru care trebuie stabilit necesitatea efecturii evalurii impactului asupra mediului, la punctul 9 Industria cauciucului, regsim domeniul de activitate analizat, i anume, fabricarea i tratarea produselor pe baz de elastomeri. Conform art. 3 din HG nr. 445/2009: al.1: Proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului datorit, printre altele, naturii, dimensiunii sau localizrii lor fac obiectul evalurii impactului asupra mediului nainte de emiterea acordului de mediu. Aceste proiecte sunt prevzute la art. 8 i 9. al.2: Evaluarea impactului asupra mediului identific, descrie i evalueaz, n mod corespunztor i pentru fiecare caz n parte, n conformitate cu prevederile prezentei hotrri, efectele directe i indirecte ale proiectului asupra urmtorilor factori: a) fiine umane, faun i flor; b) sol, ap, aer, clim i peisaj; c) bunuri materiale i patrimoniu cultural; d) interaciunea dintre factorii menionai la lit. a), b) i c). al.3: Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele care intr sub incidena legislaiei privind prevenirea i controlul integrat al polurii include cerinele specifice acelei legislaii. al 4: Evaluarea impactului asupra mediului stabilete msurile de prevenire, reducere i, unde este posibil, de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor prevzui la alin. (2) i contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu. al.5: Evaluarea impactului asupra mediului se efectueaz n faza de pregtire a studiului de fezabilitate a proiectului.
1. Informaii generale
1.1. Informaii despre titularul proiectului Titularul investiiei este SC Continental Automotive Products SRL Timioara, judeul Timi, companie nscris la Registrul Comerului sub nr. J35/1309/10.12.1998, avnd Cod Unic de nregistrare: RO 11269196. Obiectul principal de activitate l constituie Producia articolelor din cauciuc, respectiv Fabricarea anvelopelor i a camerelor de aer, cod CAEN 2511 vechil cod/cod CAEN 2211 noul cod. 1.2. Informaii despre autorul studiului Autorul atestat al Studiului de Evaluare a impactului asupra Mediului si al Raportului la acest studiu este: S.C. RIONVIL SRL. Sediul Central: str. Henri Coand nr. 31 Rmnicu Vlcea, judeul Vlcea; Punct de Lucru: Bucureti, Calea Clrai, nr. 165; persoana de contact: Ing. Dipl. Roxana Teodoru, mobil: 0731680292 tel/fax: 021/3217745 1.3. Denumirea proiectului Construire extindere hal mixing RM, depozit RM, fundaii pentru silozuri, rezervor ulei. Remodelare acces rutier i CF, drumuri i platforme aferente. 1.4. Descrierea proiectului i descrierea etapelor acestuia 1.4.1. Descrierea caracteristicilor tehnico-constructive ale proiectului de extindere SITUAIA EXISTENT I PROPUS: Corpul funciar ce face obiectul prezentei documentaii este nscris n CF Timioara cu nr. 124197, nr top. 3503/1/2; 3508/1/1/1/2; 3509/2/1/1/2; 3510/1/1/1/2; 3511/1/1/2/1/1/2; 3511/1/1/2/1/1/3; 3511/1/1/2/1/1/4; 3511/1/1/2/1/1/1/1/2; 3511/1/1/2/3; 3511/1/2/2, teren situat n intravilanul municipiului Timioara, cu o suprafa total de 164.277 m2, proprietatea SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCT SRL. Terenul de form neregulat are front stradal 327,38 ml, iar adncimea terenului este de maxim 383,20 ml. La solicitarea beneficiarului se propune extindere hala mixing RM, depozit RM, fundaii pentru silozuri, rezervor ulei. Remodelare acces rutier i CF, drumuri i platforme aferente. 1.4.1.1. Regimul juridic a. Amplasamentul obiectivului Construcia proiectat este amplasat pe str. Avram Imbroane, nr. 9, municipiul Timioara. Accesul carosabil i pietonal se face din str. Avram Imbroane i str. Demetriade. Nu sunt probleme deosebite privind accesul la obiectivele propuse. Accesul de toate formele personal muncitor, materii prime, etc. - se va face n continuare pe cile de acces existente. Personalul muncitor va avea acces prin intrrile existente n prezent la str. Avram Imbroane i la poarta principal de acces UMT.
Mijloacele de transport, att cele rutiere ct i pe calea ferat au accesul pe la poarta 3 UMT aflat la strada Demetriade, poart care deservete i n prezent accesul de acest gen pentru UMT, Linde Gaz i Continental. Firma SC Continental Automotive Product SRL are prevzut la fiecare din intrrile n incint parcri pentru autoturisme i are chiar n incint o mare parcare pentru autoturisme i TIR-uri. Construirea extinderii halei de amestec materie prim i depozitului de materie prim nu implic construirea unor noi drumuri n incint, acestea fiind proiectate n faza final, inndu-se cont de toate etapele de dezvoltare de pe platforma industriala Continental Automotive Products. 1.4.1.2. Regimul economic al investiiei a. Folosina actual Hal de producie, depozite, birouri i parcri. b. Folosina propus Investiia propus reprezint extinderea halei, a depozitelor i a birourilor, n cadrul cruia sunt delimitate diferitele zone funcionale: zona de birouri individuale sau deschise, sli de edin, coridoare, grupuri sanitare; zona producie amestec materie prima; zona recepie i depozitare materie prim cu funciunile conexe: rampa de acces, docuri ncrcare, silozuri, rezervoare; zona sistem de depozitare automat a diferitelor materii semifinite necesare produciei existente; Suprafeele aferente funciunilor care compun prezenta investiie, dispuse la subsolul parial al construciei, sunt distribuite dup cum urmeaz:
Denumire ncpere Subsol tehnic hala amestec materie prim Subsol tehnic negru de fum Total suprafa util subsol tehnic Suprafaa util a ncperii (m2) 1.105,19 118,63 1.223,82 Volumul ncperii (m3) 4.420,76 729,57 5.150,33
Suprafeele aferente funciunilor care compun prezenta investiie, dispuse la parterul construciei, sunt distribuite dup cum urmeaz:
Denumire ncpere Sistem de depozitare automat Hal amestec materie prim Casa scrii Ascensor 1 Ascensor 2 Depozit materie prim Camera prenclzire 1 Camera prenclzire 2 Camera prenclzire 3 Coridor Recepie Arhiva Baie oferi Du WC brbai WC femei Casa scrii + zon acces Suprafaa util a ncperii (m2) 385,75 4.355,82 19,78 30,24 30,24 3.040,31 106,58 106,58 106,58 12,83 14,71 7,69 14,68 3,56 12,60 10,44 33,93 Volumul ncperii (m3) 9.122,98 29.183,99 132,52 700.05 821,01 31.011,16 746,06 746,06 746,06 38,49 44,13 23,07 44,04 10,68 37,80 31,32 101,79 7
Debara Laborator Camera sprinklerelor Staie Trafo Staie joas tensiune Zon depozitare canistre goale Rezervoare ulei Pompe ulei Descrcare ulei Descrcare hidraulic negru de fum Descrcare mecanic negru de fum Silozuri negru de fum Camera compresoarelor Camera pompelor sprinkler Total suprafa util parter
6,52 33,66 35,70 26,99 37,51 60,00 157,72 49.66 103,20 185,81 218,21 159,77 226,34 121,41 9.714,82
19,56 100,98 119,59 97,16 135,03 fr perei 1.545,65 158,91 1.042,32 2.638,50 3.207,68 1.075,25 1.176,96 455,28 85.314,08
Suprafeele aferente funciunilor care compun prezenta investiie, dispuse la mezaninele pariale ale construciei, sunt distribuite dup cum urmeaz:
Denumire ncpere Chicinet Depozit Birou Sal edine Casa scrii + coridor Sal recreere 1 Sal recreere 2 Voltaj mediu Trafo 1 Trafo 2 Trafo 3 Trafo 4 Trafo 5 Cabinet electric 1 Cabinet electric 2 Cabinet electric 3 Cabinet electric 4 Cabinet electric 5 Silozuri negru de fum Total suprafa util mezanin Suprafaa util a ncperii (m2) 5,40 5,37 70,91 11,78 22,74 19,71 18,92 75,13 28,42 28,42 28,42 28,42 28,42 95,89 95,89 95,89 95,89 95,89 163,82 1.015,33 Volumul ncperii (m3) 16,20 16,11 212,73 35,34 68,22 59,13 56,76 270,46 93,78 93,78 93,78 93,78 93,78 316,43 316,43 316,43 316,43 316,43 696,23 3.482,23
Suprafeele aferente funciunilor care compun prezenta investiie, dispuse la etajul 1 parial al construciei, sunt distribuite dup cum urmeaz:
Denumire ncpere Hala amestec materie prim WC brbai WC femei Coridor Casa scrii Total suprafa util subsol etaj 1 Suprafaa util a ncperii (m2) 4.238,03 14,15 10,13 3,22 19,78 4.285,31 Volumul ncperii (m3) 34.116,14 39,62 28,36 9,01 159,22 34.352,35 8
Suprafeele aferente funciunilor care compun prezenta investiie, dispuse la etajul 2 parial al construciei, sunt distribuite dup cum urmeaz:
Denumire ncpere Hala amestec materie prim Amestec chimicale Casa scrii Birou Sal recreere 1 Sal recreere 2 Coridor WC femei WC brbai Depozit Total suprafa util subsol etaj 2 Suprafaa util a ncperii (m2) 3.458,38 642,44 19,78 18,17 15,00 12,50 10,50 8,48 13,44 4,76 4.203,45 Volumul ncperii (m3) 36.312,99 6.038,93 159,22 50,87 42,00 35,00 29,40 23,74 27,63 13,32 42.762,88
Suprafaa util extindere = 20.442,73 m2 Suprafaa construit extindere = 10.452,27 m2 Suprafaa desfurat extindere = 21.643,23 m2 Suprafaa construit existent = 95.526,00 m2 Suprafaa desfurat existent = 113.381,00 m2 Total suprafa construit = 105.978,27 m2 Total suprafa desfurat = 135.024,23 m2 Suprafa teren = 164.277 m2 POT existent = 58,14% POT propus = 64,51% CUT existent = 0,69 CUT propus = 0,82 nlimea construciilor i caracteristicile volumetrice: Construcia propus are regimul de nlime fa de cota +/- 0,00 a cldirii, dup cum urmeaz: construcie parter: - zona depozit materie prim: nlimea superioar a aticului +11,50 m; - zona descrcare negru de fum: nlimea superioar a aticului +15,00 m; - zona silozuri negru de fum: nlimea superioar la casa scrii tehnice max. +29,50 m; - zona camera compresoarelor: nlimea superioar a aticului +6,60 m; construcie dou etaje: - zona casa scrii: nlimea superioar a aticului +25,00 m; - zona ascensoare: nlimea superioar a aticului +25,00 m; - zona hal amestec materie prim axele14 -16: nlimea superioar a aticului+30,00m; - zona hal amestec materie prim axele 9 -14: nlimea superioar a aticului +26,00m; 1.4.1.3. Alctuirea constructiv Din punct de vedere constructiv : Structura de rezisten este alctuit ca o structur principal din cadre de beton armat cu planee din elemente de beton armat monolite i prefabricate, ferme metalice pentru susinerea nvelitorii, fundaii izolate turnate n trepte rigidizate cu grinzi de fundare.
n hal se realizeaz cuve, canale tehnologice precum i un pod rulant pe prima deschidere. De asemenea n interior se vor amplasa estacade cu structur mixt (metal i beton) necesare amplasrii utilajelor i asigurrii accesului la acestea. Pereii de nchidere sunt realizai din panouri TRIMO tip sandwich cu nlimea de 1,00 m aezate orizontal. Avnd n vedere compartimentarea de incendiu i cerinele din tema beneficiarului, s-au prevzut perei despritori de beton armat pentru delimitarea compartimentelor de incendiu. 1.4.2. Asigurarea utilitilor 1.4.2.1. Sistemul de alimentare cu ap Alimentarea cu ap a noii secii de mixare se va asigura din sursele existente pe amplasament, reprezentate de: 2 foraje de adncime, prin extinderea reelelor de distribuie; reeaua municipal, pentru asigurarea necesarului suplimentar de ap potabil; n viitor, se va recurge la opiunea aplicrii pentru nc 2 foraje subterane (F12, respective F13) necesare asigurrii volumului de ap necesar dup realizarea investiiei; Apa se va utiliza: n scop menajer i igienico-sanitar; pentru igienizarea spaiilor; pentru producerea aburului tehnologic necesar n procesul de amestecare; pentru asigurarea necesarului de ap de rcire a echipamentelor de producie; pentru asigurarea rezervei de apa folosita n cazul incendiilor: Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor: Sistemul de stingere a incendiului va fi prevzut cu o reea intern de sprinklere i o reea intern i extern de hidrani. Pentru aprovizionarea reelei de sprinklere va fi instalat un nou sistem i o nou staie de pompare. Necesarul de ap pentru noua secie de producie va fi acoperit prin intermediul unui nou container de ap avnd o capacitate de 900 m3. Hidranii interiori i exteriori utilizai pentru noile cldiri vor fi conectai la conducta de tip inel subteran aparinnd reelei existente de hidrani, a crei aprovizionare se face prin intermediul containerului de ap actual i a staiei de pompare actuale. Sistemul de producere i distribuie a aburului tehnologic Necesarul de abur tehnologic este asigurat de centrala termic proprie cu o capacitate total nominal de 30 MW, format din 3 cazane fiecare avnd o putere nominal de 10 MW. Amplasarea conductelor tehnologice de abur i condens, ct i a celorlalte conducte (nclzire, rcire tehnologic, aer comprimat, ap potabil, etc.) se face pe suporii prevzui din 3 in 3 m la cote cuprinse ntre 6,50 si 6,90m. 1.4.2.2. Sistemul de evacuare a apelor uzate La stabilirea sistemului de canalizare se va avea in vedere configuraia terenului, respectiv posibilitile de evacuare a apelor menajere si meteorice. Sistemul de canalizare ales este sistemul separativ impus de reelele de canalizare menajere i pluviale existente n zon. Colectarea apelor menajere provenite de la grupurile sociale se va realiza prin montarea unei noi reele interne de canalizare, care apoi va fi conectat la reeaua de canalizare municipal, potrivit contractului ncheiat cu preluatorul autorizat. n vederea colectrii si evacurii apelor pluviale provenite din scurgerile de pe acoperiurile noilor cldiri, precum i de pe aleile i platformele carosabile nou construite, sistemul de drenare pluvial existent va fi suplimentat cu canale secundare de preluare a apelor pluviale - executate pe
10
platforma unitii - care preiau apa i o direcioneaz ctre canalul pluvial principal. Pe traseul acestor conducte subterane vor fi montate de asemenea cmine de racord. Apele uzate provenite de la stingerea incendiilor vor fi colectate printr-o reea exterioar de drenaj i va fi preluat de o firm specializat n neutralizarea apelor contaminate. 1.4.2.3. Alimentarea cu energie electric Din punct de vedere al alimentrii cu energie electric, obiectivul va fi conectat la sistemul de alimentare cu energie electric existent pe amplasament. Tensiunea de alimentare este unic pentru toi consumatorii, anume 400/230V, 50Hz n sistem TNS de la nivelul transformatoarelor. 1.4.2.4. Alimentarea cu energie termic Energia termic (apa cald menajer i nclzire) se va produce n centrala termic proprie existent, aceasta avnd suficient capacitate pentru a prelua i consumul extinderii. Ventilaia, climatizarea i instalaiile de frig se vor realiza conform proiectelor de specialitate care vor fi parte integrant a proiectului de execuie. 1.4.2.5. Alimentarea cu gaze naturale Obiectivul studiat se alimenteaz cu gaze naturale prin branament la reeaua oreneasc. Extinderea seciei de mixare nu influeneaz, din punct de vedere constructiv, alimentarea cu gaze naturale. 1.4.3. Funcionarea fabricii Conform graficului de ealonare a lucrrilor, procesul de construcie se va derula pe o perioada de 14 luni, ncepnd cu data obinerii autorizaiilor necesare i va implica urmtoarele lucrri: nceperea lucrrilor; amenajarea i pregtirea terenului (decopertri, umpluturi, terasamente); realizarea cldirilor aferente procesului tehnologic; extinderea branamentului de alimentare cu energie electric; extinderea instalaiei de alimentare cu ap i a sistemului de canalizare; amenajarea drumurilor de acces; refacerea copertei solului n zonele afectate, prin realizare de spaii verzi; finalizarea lucrrilor; Lucrrile de terasamente sunt prevzute a se executa mecanic cu utilaje specifice, din dotarea constructorului. Dup definitivarea lucrrilor conform graficului, n cele 14 luni i dup racordarea tuturor utilitilor, va ncepe producia propriu-zis, n anul 2011. Secia va funciona zilnic n regim de 3 schimburi/zi, 330 zile/an. 1.4.4. Lucrri de demontare/dezafectare/nchidere/postnchidere a amplasamentului Noile construcii vor fi realizate conform standardelor europene n domeniul construciilor industriale, pe structur metalic, cu folosirea de materiale uoare i fr a fi periculoase pentru mediu. n vederea construirii celor dou cldiri (secia de mixare i depozit materii prime) se va avea n vedere dezafectarea unor cldiri existente. Lucrrile de demolare vor fi executate de firme specializate, activitate pentru care s-a obinut autorizaia de demolare i care constau n: dezmembrarea cldirilor i valorificarea deeurilor de construcii (fier, oel, materiale de construcii cu coninut de azbest, etc.), activiti asigurate de ctre firme specializate. Betonul rezultat se va concasa i se va utiliza ca material de umplutur n jurul noilor fundaii. Nu se preconizeaz o eventual dat cu termen limit care s duc la nchiderea obiectivului.
11
1.5. Durata etapei de funcionare Conform graficului de ealonare a lucrrilor, procesul de construcie se va derula pe perioad de 14 luni, ntre 2010 2011. Secia va funciona zilnic n regim de 3 schimburi/zi, 330 zile/an i nu se preconizeaz o eventual dat cu termen limita care s duc la nchiderea obiectivului. 1.6. Informaii despre producia care se va realiza i resursele folosite n scopul producerii energiei necesare asigurrii produciei Prin prezenta investiie se urmrete completarea procesului de producie n vederea asigurrii autonomiei a SC Continental Automotive Products SRL Timioara pentru fabricarea anvelopelor. Conform declaraiilor managerului SC Continental Automotive Products SRL i n acord cu informaiile din Fia de prezentare i declaraie pentru solicitarea autorizaiei de mediu, capacitatea maxim de producie a fabricii este n jur de 54.000 anvelope/zi, respectiv aproximativ 16.000.000 anvelope/an. n momentul de fa, fabrica de la Timioara produce aproximativ 40.000 anvelope/zi. Datorita faptului ca materia semifinita (numita Master Batch sau amestec primar) este adusa din Austria sau Germania, se inregistreaza astfel costuri mari de transport. Obiectivul principal al proiectului presupune att extinderea cldirii i a infrastructurii existente, ct i completarea liniilor de producie cu echipamente care ofer posibilitatea prelucrrii materiei prime Masterbatch. Proiectul de extindere a actualei secii de amestec va ncorpora: 5 linii de mixare n tandem; un depozit pentru materiile prime; o zon de depozitare automat ntre linia FM (Amestec Final) i linia MB (Masterbatch); montarea unor silozuri i a unor rezervoare pentru depozitarea urmtoarelor: negru de fum; uleiuri de lubrifiere utilizate; amenajarea cii de acces pentru autovehiculele de marf; Extinderea suprafetelor de productie se face in vederea montarii unor noi echipamente pe intregul flux de productie, care sa respecte standardele concernului Continental la nivel international, precum si cele prevazute de catre agentia internationala de asigurari FM Global, respectiv cerintele legislative EU si romanesti in vigoare referitoare la reabilitarea si restructurarea unor suprafete existente si protectia mediului. Informaii privind producia i necesarul resurselor energetice tabelul nr. 1.1.
Producia Denumirea Cantitate anual Compus final 164 000 to (Master Batch) Resurse folosite n scopul asigurrii produciei Denumirea Cantitate anual Furnizor Gaze naturale E.ON GAZ 0.097 (Nm3/tona compus final) ROMANIA SA Energie electric 129 ENEL (kWh)/tona compus final) Abur (to/tona produs) 0,016 Centrala Termic
12
1.7. Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice - tabelul nr. 1.2.
Denumirea materiei prime, a substanei sau a preparatului
ACCELARATORI HEXA K/METHENALINK VULKACIT MERKAPTO/MBT 2-Mercaptobenzothiazole VULKACIT DM/C dibenzothiazyl disulphide (MBTS) DPG = N,N-Diphenylguanidine VULKACIT NZ-EGC/TBBS Ntert.butyl2benzothiazolsulphenamide RUBENAMID C/CBS Benzothiazyl-2-cyclohexylsulfenamide VULKACIT DZ/DCBS N-Dicyclohexyl-2-benzothiazylsulphenamide ADITIVI Oxid de Zinc/ZnO = Zinc Oxide ZINC OXIDE GRAN/ZnO GRAN = Zinc Oxide ACID STEARIC/PRISTEREN 4932 Mixture of hydrogenated fatty acids Zn STEARAT Mixture of hydrogenated fatty acids and Zinc STRUKTOL A60 Mixture of Zinc soaps, natural fatty acids and inorganic filler. STRUKTOL GTI/ ULTRAFLOW 700S Mixture of Zinc soaps, natural fatty acid esters and inorganic filler. STRUKTOL HAT 254 Mixture of Zinc soaps, natural fatty acid esters and inorganic filler. STRUKTOL VP 1335 Mixture of Zinc soaps, natural fatty acid esters and inorganic filler. SCA 985C/SG SI 996/SILQUESTA-1589 Bis(3-Triethoxysilylpropyl) Disulfane ANTIOZONANT DOX1/DTPD Mixed diaryl-p-phenylenediamine. ANTIOXIDANT VULKANOX 4030 N,Nbis(1,4dimethylpentyl)pphenylene diamine (77PD) 6PPD/PILFLEX13 N-(1,3-Dimethylbutyl)-N'-phenyl-pphenylenediamine MATOFLEX TMQ/PILNOX TDQ/TMQ Quinoline, 1.2-dihydro-2, 2.4-trimethyl, homopolymer. RESORCIN 108-46-3 resorcinol NEGRU DE FUM
Cantitate anual (kg/an)

20.790 86.790 179.520 90.420 319.770 313.830 308.880 1.470.150
Clasificarea i etichetarea substanelor sau a preparatelor chimice Categorie P/N Periculozitate Fraze de risc P P P P P P P P P N N N N P N P P P P N P
Xn Xi,N Xi,N Xn Xi N N N N Xi F Xi, N R 11-42/43 R 43-50/53 R 31-43-50/53 R20/21/22,R36 R 4353 R 43, 50/53 R 53 R50/53 R50/53 R36/38 R11 R43, R52, R53
33.000
700.590 59.070 360.690 188.100 2.508 1.287 250.140 70.290
159.060 835.890 491.040 172.590
Xn, Xi, N Xi, N Xn, Xi, N
R224350/53 R43 R50/53 R22, 36/38, 50
13
NEGRU DE FUM (RU HV 3396/CD 2115, N121, N339, N660, EB 206) 27.479.760 Carbon Black, amorphous (100%) CAUCIUC SINTETIC Cauciuc sintetic (SKI3/SKD/BUNA CB 25/EURO NEOCIS BR 40/ SE BR-1203H/ 27.836.490 EUROPRENE BR HV80/ RICON 130/ CHLORBUTYL 1066) Isoprene CAUCIUC NATURAL Cauciu natural (SMR/ SMR10) 21.127.260 cis-1,4 Polyisoprena cu substante naturale
- continuare tabel nr. 1.2.
Denumirea materiei prime, a substanei sau a preparatului

TALC TALC (MISTRON HAR) Magnesiumhydrosilikat CHIMICALE SUPREX CLAY Hydrous Aluminum Silicate CARBONAT DE CALCIU (HREIDE TRITON40/ TRITON 40) KOLOFONIUM colophony : > 75 % RENACIT KA9167/ RENACIT VPKA kaolin containing quartz, paraffin wax RASINI NORSOLENE S95 Hydrocarbon resin NOVARES C10 Synthetic resin STRUKTOL40 MSFL Mixture Hydrocarbon resin HMMM/HMMM LIQ Methylated Melamine Formaldehyde POLIMERI
Cantitate anual (kg/an)

2.726.130 157.410 2.372.370 183.480 13.530 92.070 18.480 59.730 297.990
Clasificarea i etichetarea substanelor sau a preparatelor chimice Categorie P/N Periculozitate Fraze de risc N P N P P N N N P P P P P
Xn Xi Xi, N T, C, Xn, Xi
R 20-40 R43 R4353 R23,24,25-3440-43 R23/24/25, 34, 40, 43, 36/38, 21, 50/53 R36/37/38, 51/53 R24/25, R34 R 43, R 50/53
DUREZ 19900 Formaldehyde polymeer mit 52.800 para-tert-octylfenol KORESIN PASTILL 215.490 Phenol, 4-(1,1-dimethylethyl)-, polymer ELASTOMERI DUREX 33105 119.790 INHIBATORI DUSLIN P 90.750 cyclohexylthiophthalimide SILICATI PERK KS408 GRAN/ ULTRASIL VN3/ 3.169.650 ZEOSIL HRS 1200 MP Synthetic Silicon Dioxide ULEIURI Ulei de proces MES TDAE RAE 5.627.292
T, C, Xn, Xi, N Xi, N T, C Xi, N
P P
Xn Xn
R20-48-68 R 65/66
14
Mineral oils PARAFINA SPECIAL WAX Solid saturated hydrocarbons, LSW STANDARD/ SASOLWAX Solid saturated hydrocarbons, SULFURI SIARKA SULFUR OT 1% Sulphur CRYSTEX HD OT 20/ SOT20 Sulfur homopolymer
93.060 500.610 481.800 256.080
N N P P
Xi, N Xi, N
R31-36/37/3850 R31-36/37/3850
Fraze de risc: R11 F = foarte inflamabil; R20 Xn = nociv nociv prin inhalare; R21 Xn = nociv nociv n contact cu pielea; R22 Xn = nociv nociv prin nghiire; R23 T = toxic toxic prin inhalare; R24 T = toxic toxic n contact cu pielea; R25 T = toxic toxic prin nghiire; R31 - n contact cu acizii se degaj gaze toxice; R34 C = corosiv provoac arsuri; R36 Xi = iritant iritant pentru ochi; R37 Xi = iritant iritant pentru cile respiratorii; R38 Xi = iritant iritant pentru piele; R40 Xn = nociv posibil efect cancerigen; R42 Xn = nociv provoac sensibilizare prin inhalare; R43 Xi = iritant provoac sensibilizare n contact cu pielea; R48 Xn = nociv - pericol de efecte grave asupra sntii la expunere prelungit; R50 N = nociv foarte toxic pentru organismele acvatice; R51 N = nociv foarte toxic pentru organismele acvatice; R52 N = nociv - nociv pentru organismele acvatice; R53 N = nociv poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; R68 Xn = nociv posibil risc de efecte ireversibile;
15
1.8. Informaii despre poluanii fizici i biologici care afecteaz mediul, generai de activitatea propus tabelul nr. 1.3.
Tipul polurii Sursa de poluare Numrul surselor de poluare Poluare max. permis (lim max. adm. pt om i mediu) Poluare de fond Poluare calculat produs de activitate i msuri de eliminare/reducere Pe zona Pe zone de Pe zone rezideniale, de recreere obiectivului prot. /restr. sau alte zone protejate cu luarea n aferente considerare a polurii de fond obiectivului Fr msuri Cu implement. de elim/red. a msurilor de polurii elim/red. a polurii 65 dB (A) Cz60 trafic DN se va ncadra in prevederile NTPA 001/2005 65 dB (A) Cz60 trafic DN 45 dB (A) Cz40 Msuri de eliminare/reducere a polurii
Poluare fonica
Autovehicule i mijloace de transport materii prime Utilajele din dotare
Motoarele vehiculelor Motoarele utilajelor
45 dB (A) Cz40 45 dB (A) Cz40 NTPA 001/2005 pH=6,5-8,5 CBO5=25mg/l CCOCr=125mg/l NO2-=1mg/l Azot total=10mg/l Fosfor total=1mg/l Detergeni=0,5mg/l Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) = 0,5 mg/l Substane extract cu solveni organici = 20 mg/l Produse petroliere = 5 mg/l Crom hexavalent = 0,1mg/l
65 dB (A) Cz60 65 dB (A) Cz60
- nu sunt necesare msuri speciale, pentru c poluarea nu este continu
Poluare chimica
Apa pluvial, evacuare n prul Behela
STAS 4706/ 1988 cat III de calitate
NTPA 001/2005
- apa prului Behela nu este utilizat n scopuri gospodreti
- ntreinerea separatoarelor de hidrocarburi si curarea anuala a bazinului de retenie ape
- monitorizarea calitii conform NTPA 001/2005
16
Poluare biologica
Ape fecaloid menajere
- suspensii totale solide<80 - CCOCr<160 - CBO5<40 - azot amoniacal (NH4) < 15 - azot nitric (N) < 20 - azot nitros (N) < 0,6 - uleiuri minerale < 10
Val. adm. - se va de NTPA ncadra n 002/2005 prevederile

- 350 mg/l
NTPA - 500 mgO2/l 002/2005 i - 300 mgO2/l n valorile - 30 mg/l stabilite prin contractul ncheiat cu RA - 30 mg/l AQVATIM (Substane extractibile Timioara
cu solveni
NTPA 002/2005
nu este cazul
nu este cazul
- monitorizarea calitii conform NTPA 002/2005
org.)
Radiaii electromagnetice
cmp electric 20.000 V/m/schimb lucru cmp magnetic 60mT
5000 V/m 0,002 mT -
5000 V/m/schimb 0,002 mT
5000/m/schimb 0,002 mT
- nu este cazul lurii unor msuri
17
1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului i indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Nu au fost prezentate alte alternative studiate de ctre titular. Motivul alegerii alternativei supuse studiului, a fost faptul c se nregistreaz costuri mari din urmtoarele cauze: materia semifinit este adus din Austria; capacitatea redus de mixare; principalele componente ale amestecului (negru de fum i siliciu) sunt furnizate de ctre fabricile localizate in Traiskirchen-Austria i Stoecken-Germania; 1.10. Localizarea geografic i administrativ a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Societatea SC Continental Automotive Products SRL i desfoar activitatea de producie a Anvelopelor pe un amplasament situat n zona industrial din partea de nord-est a municipiului Timioara, ocupnd o suprafa total de 16,44 ha n vecintatea terenului silvic Pdurea Verde i a unor companii industriale. Vecintile societii Continental Automotive sunt urmtoarele: la est Uzinele Mecanice Timioara i SC Prompt SRL; la vest Fabrica de Gaze Tehnice Linde, SC Prompt SRL, Uzinele Mecanice Timioara i staia de betoane CarpatBeton Romnia; la nord Uzinele Mecanice Timioara i SC Prompt SRL; la sud parcul Pdurea Verde, staia meteorologic i str. Avram Imbroane; Suprafaa construit i cea ocupat de cile de acces i platformele betonate reprezint aproximativ 70% din suprafaa total a incintei. Suprafaa total a amplasamentului este mprit astfel: suprafaa construit existent = 92.196 m2; alei de acces i platforme betonate = 3.330 m2; suprafaa liber, spaii verzi = 71.114 m2; 1.11. Informaii despre documentele/reglementrile existente privind planificarea /amenajarea teritorial n zona amplasamentului Informaiile despre documentele/reglementrile existente n ceea ce privete planificarea respectiv amenajarea teritorial din zona amplasamentului, acestea sunt prezentate n Anexa 1. 1.12. Informaii despre modalitile propuse pentru conectare la infrastructura existent Nu este cazul, pentru c amplasamentul este conectat la infrastructura existent n zon. Remodelarea accesului CF este prezentat n Anexa 2. Circulaia i accesul n incint: Mijloacele de transport, n funcie de destinaia lor, au n interior trasee bine definite : mijloacele de transport marf intr pe breteaua de racord, ateapt la verificare documente, continu traseul n interior pn n dreptul halelor de recepie marf sau expediere marf, unde se afl i rampele de ncrcare/descrcare, descarc sau ncarc marfa, prsesc incinta pe breteaua de acces. Traficul prevzut este de aproximativ 20 autocamioane pe zi; mijloacele de transport feroviar pot intra n incint n apropiere de poarta 3, pe cele dou linii de cale ferat uzinal proprietate privat, pn n dreptul Halei 4 (depozit produse finite), unde se pot efectua manevrele de descrcare sau ncrcare. Cea de a treia linie de cale ferat uzinal proprietate privat care este impracticabil se va desfiina definitiv. Aceste linii de cale ferat uzinal privat se folosesc doar n cazuri speciale, ca i alternativ la transportul auto;
18
mijloacele de transport cltori n comun, intr n incint, continu traseul pn n zona peroanelor amenajate, fac schimbul de cltori, prsesc incinta. Traficul prevzut este de 20 curse pe zi, cu posibilitatea primirii a patru autobuze simultan; mijloacele de cltorie personale, autoturisme: intr n incint, continu traseul pn n zona parcajelor amenajate. La ieire respect traseul n ordine invers. Traficul prevzut este de 270 autovehicule pe zi, cu posibilitatea parcrii simultan a 277 autovehicule n formula existent; Avnd n vedere c n perspectiva anului 2010 schimbul de lucru maxim este de 325 personal direct productiv + 40 personal conducere-administrativ, cerinele de acces sunt ndeplinite.
2. Procese tehnologice
2.1. Procese tehnologice de producie
2.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor i echipamentelor necesare Extinderea care va fi construit va gzdui sala de amestec, unde se efectueaz prepararea amestecurilor de cauciuc ce se utilizeaz n fazele urmtoare. Aceast operaie const n dou etape: pregtirea amestecurilor incomplete, care sunt amestecuri de baz, pregtite plecnd direct de la materia prim; completarea amestecurilor de baz cu ingrediente care s permit vulcanizarea lor; n procesul de fabricare se folosesc urmtoarele ingrediente principale: cauciuc natural i sintetic; sarcini de ntrire (negru de fum, siliciu); plastifiani (uleiuri minerale i vegetale, rini, cear); antidegradani; ageni de vulcanizare; acceleratori de vulcanizare; Prin amestecarea acestor componente in cantitati diferite, rezulta retete diferite de amestec primar (MB) folosit in fabricarea anvelopelor, care in momentul actual sunt importati din Austria si din Germania. Amestecul cauciucului cu chimicalele are loc intr-o camera de amestec. In mare, aceasta camera este impartita in doua zone principale de activitate, si anume: o prima zona de activitate in vederea producereii mixturii preliminare, denumita Zona Master Batch; o a doua zona de activitate in vederea producerii mixturii finale, denumita Zona Final Batch. Aceasta zona de activitate reprezinta amestecul componentelor finale, gata a fi trimise in zona pregatirii profilului semi-produselor necesare fabricarii anvelopei. Ingredientele sunt msurate n mod automat i introduse in malaxoare nchise (tip Bambury) pentru a forma amestecul de cauciuc. Cauciucul care este depozitat n camere de prenclzire, este preluat mai nti cu ajutorul transportoarelor i apoi prin intermediul unor benzi rulante este transportat spre operaiile de tiat, cntrit pe un cntar special i aezat pe banda de transport. Operatorul pune pe band i celelalte ingrediente pre-dozate n pungi i ncepe turnarea n malaxorul Bambury.
19
Operatorul controleaz i efectueaz ncrcarea ingredientelor n momente prestabilite n ciclul de lucru, conform reetelor de fabricaie. Amestecul descrcat din Bambury este prelucrat n continuare pe valurile de prenclzire i completare i apoi transformat n foi i benzi, care vor fi folosite n fazele urmtoare. Toate aceste utilaje sunt dotate cu sisteme de aspiraie localizata. Amestecul ce provine din malaxoare i valuri sunt rcite ntr-un tunel, cu o soluie specific pe baza de ap i apoi este festonat pe un banc de transport. Operatorul controleaz procesul i se ocup de micarea bancurilor de transport cu transportori tip elevatori. Manipularea materiilor prime i a altor materiale se efectueaz cu ajutorul transportoarelor electrice. Dotarea complet a unei linii de mixare cu negru de fum este prezentat n figura 1.
REZERVOARE TAMPON DE NEGRU DE FUM 15M3
SILOZURI NEGRU DE FUM 6X200M3 CANTAR NEGRU DE FUM
RESERVOARELE DE ULEI 3X70000L
ALIMENTARE MIXER
CANTAR ULEIURI CANTAR CAUCIUC SINTETIC
MIXER
ASPIRATIA/EXTRACTIE MIXER
Linii FM Linii MB
DESCARCARE SAU BATCH-OFF EXTRUDER CU DOI MELCI SI CALANDRU
DESCARCARE NEGRU DE FUM
ASPIRATIe/EXTRACTIE BATCH OFF
Fig.1 Echipament producie

Observaii: Linii FM (final mix =amestec final) => actual (a se vedea partea de jos - culoare galben) Linii MB (master batch) => extindere (a se vedea partea de jos + partea de sus culoare albastr)
Date tehnice privind camerele de prenclzire a cauciucului: Conform temei de proiectare s-a dimensionat o instalaie de nclzire cu aer cald, utiliznd ca agent termic abur saturat la 3 bar care s asigure nclzirea cauciucului depozitat, de la 5 la 50 oC n 48 h.
20
Cantitatea de cauciuc avut n vedere este 240 t cauciuc natural i paleii metalici afereni. Pentru aceasta s-au prevzut aeroterme montate la nivelul tavanului. Controlul temperaturii se realizeaz separat pe fiecare ncpere prin comanda unui ventil de reglaj electro-pneumatic care regleaz debitul de abur n funcie de temperatura din fiecare ncpere. Consumul de abur pentru aceast nclzire este de 300 kg/h. Numrul i capacitatea rezervoarelor tampon
Denumire (destinaie) Ulei Negru de fum Siliciu Modul de recepie Cistern Camion Saci mari Stocare extern 3 rezervoare x 70.000 l 6 rezervoare x 200 m3 Stocare intern/tampon 20 rezervoare x 15 m3 2 x 15 m3
Ventilaie instalatii tehnologice Hala de producie este structurata pe 3 etaje. La parter si etajul 1 spaiul destinat liniei de productie mixere etaj 1 (Master Batch Off parter). Linia de mixere este amplasata intre axele 15-16. Fluxul lor tehnologic se desfasoara pe verticala de la cota +7m pana la -4m intre axele mentionate. Hala va fi echipata cu 5 linii de productie de acest tip, functionarea fiecarei linii de productie fiind independenta de celalalte. Fiecare linie de mixare are un sistem de exhaustare propriu prevazut cu ventilator de extractie si filtru de praf. Sistemul de colectare a aerului de la utilajul de productie si pana la ventilator cade in sarcina furnizorilor de echipamente. Debitul de aer evacuat de la fiecare linie este de 18000 m/h la o temperatura de aproximativ 40 C. Pe aspiratia fiecarui ventilator se prevede un senzor pentru detectia prafului setat pe doua concentratii diferite, astfel: la primul nivel se semnalizeaza optic si acustic prezenta prafului dupa sistemul de filtrare, iar la al doilea nivel se comanda oprirea functionarii liniei de mixare respective. Curatarea filtrelor separatoare de praf se face automat in functie de caderea de presiune pe filtru, cu aer comprimat, deseurile rezultate fiind reintroduse in linia de productie. Instalatia de exhaustare aferenta prezentei lucrari trateaza acest sistem de la ventilatorul de exaustare pana la evacuarea aerului in exterior. Dupa fiecare ventilator se monteaza o clapeta de sens si o clapeta de inchidere servo-monitorizata astfel incat sistemul de exhaustare propriu unei linii de mixare sa se inchida o data cu oprirea functionarii acelei linii. Tot acest sistem de exhaustare a aerului viciat de la liniile de mixare trebuie sa fie in constructie anti-ex. Deoarece linia 5 de mixare va functiona alternativ cu silicati si cu negru de fum si aerul exhaustat cu continut de etanol nu poate fi evacuat in atmosfera, sa prevazut un sistem de conducere a lui in centrala termica unde va fi insuflat ca aer de ardere in arzatoarele cazanelor. Acest lucru se va face doar cu acceptul firmei furnizoare a arzatoarelor si cu modificarea necesara a intregului sistem astfel incat acesta sa devina anti-ex. In acest sens s-au prevazut doua racorduri dupa ventilatorul de exaustare, amandoua echipate cu clapete de inchidere servomotorizate care vor dirija intr-un sens sau celelalt in functie de materia prima utilizata. Ca masura de siguranta vor fi prevazuti senzori de curgere pe fiecare dintre cele 2 racorduri conectati la sistemul de automatizare al liniei respective. Evacuarea in atmosfera se realizeaza separat pentru fiecare linie, diametrul tubulaturii de evacuare al unei linii fiind DN 600. In capatul fiecarei tubulaturi de evacuare s-a prevazut suplimentar un accelerator de debit in vederea maririi distantei de ejectare a aerului evacuat.
21
Exaustarea aerului de la Master Batch Off se realizeaza independent pentru fiecare linie debitul de aer fiind de 10 000 m/h cu o temperatura mediu de 40 C. Aerul provenit de la MB off nu este incarcat cu pulberi si nu necesita filtrare, rolul lui fiind acela de racire a produsului finit. In acest sens s-au prevazut 4 ventilatoare legate in paralel, 3 in functiune si 1 de rezerva, fiecare avand un debit de 20 000 m/h. Sistemul de colectare este comun, fiecare linie de MB off fiind racordata independent la canalul colector. Pe fiecare racord s-a prevazut cate o placa de inchidere servomotorizata, astfel incat la oprirea unei linii sa se intrerupa in mod automat sistemul exhaustare a ei. Pentru variatia debitului de aer ventilatoarele vor fi echipate cu convertizoare de frecventa astfel incat sa se poata realiza adaptarea debitului de aer exhaustat la numarul de unitati aflat in functiune. Toate debitele de aer au fost supradimensionate cu 15% din motive de siguranta in exploatare. S-au prevazut urmatoarele doua sisteme de introducere locala si generala a aerului proaspat: Pentru linia de MB off se introduce direct in carcasa aparatului aer proaspat filtrat la temperatura mediului exterior, neexistand din partea beneficiarului nici o cerinta pentru acest parametru. Se va introduce in acest sens un debit de 10000 m/h pentru fiecare linie de MB off. Sistemul de introducere este unul general compus din 4 ventilatoare, 3 in functiune si 1 de rezerva de 20 000 m/h fiecare. Ventilatoarele vor fi prevazute cu convertizor de frecventa pentru a putea prelua variatiile de debit. Distributia aerului este comuna, fiecare linie fiind racordata la sistemul de distributie independent. Pe racordul fiecarei linii se prevede cate o clapeta de inchidere servomotorizata actionata automat in scopul mai sus mentionat. Introducerea generala a aerului de compensare se face printr-un sistem de distributie uniforma la parter si la etajul 1 in zona opusa liniilor de productie. Astfel la parter se va introduce 76000 m/h si la etaj 76000 m/h. Temperatura de introducere a aerului variaza in functie de sarcina termica a incaperii, pe perioada de vara nefiind insa prevazut un sistem de racire. Temperatura minima in zona de productie va fi de 15 C. Mentinerea halei de productie in suprapresiune sau depresiune fata de exterior se face prin variatia debitului de aer introdus, selectia facandu-se manual. In general se va opta pentru functionare in regim de suprapresiune iarna si depresiune vara. Asigurarea aerului proaspat se realizeaza de la 2 centrale de aer de 76000 m/h care asigura filtrarea si incalzirea aerului introdus pana la o temperatura corespunzatoare necesarului termic a zonei de productie. Centralele de aer sunt echipate cu filtre, 2 baterii de incalzire, si ventilator de introducere. Ventilatoarele vor fi echipate cu convertizor de frecventa in scopul adaptarii debitului de aer la cerintele sistemului global de ventilare (numar de linii de productie aflate in functiune, suprapresiune sau depresiune). Tubulaturile se vor realiza din tabla galvanizata in constructie rectangulara si circulara conform specificatiilor din proiect. Tubulaturile retelelor de aer din interiorul zonei de productie nu se vor izola termic. se vor izola termic impotriva condensului urmatoarele trasee de tubulatura: reeaua de introducere a aerului proaspat la MB de la priza de aer proaspat pana la utilajul de productie; traseele de la priza de aer proaspat pana la centralele de aer proaspat la sistemul de ventilare generala; traseele de tubulaturi amplasate in exteriorul cladirii;
22
Traseele de tubulatura se vor amplasa la nivelul tavanului imediat sub talpa inferioara a grinzilor, prinderea lor facandu-se de elementele structurale ale cladirii.. Golurile pentru trecerea de la un nivel la altul si in exteriorul cladirii se vor realiza cu acordul proiectantului structurist si al arhitectului. Pentru evitarea propagarii focului la trecerea prin peretii rezistenti la foc, antifoc si plansee se prevad clapete antifoc cu limita de rezistenta corespunzatoare cu cea a elementului strapuns. Sistem exhaustare pentru incaperi la parter i la etajul 1 (Anexa 19 culoare maro inchis) Acest sistem este prevzut un exhaustor pentru nivelul 0m, respectiv 7m. Aceast instalaie cuprinde 4 ventilatoare, 3 in functiune si 1 de rezerva, cu capacitatea de 34666m3/h, utilizate pentru exhaustarea aerului de la parter i etajul1. Cand liniile de productie sunt inchise (fabrica nu functioneaza), sistemul de exhaustare este setat pe modul de recirculare a aerului. In acest modul, va functiona doar un ventilator care induce aer proaspat in volum de 76.000 m/h si care e recirculat in hala (tubulatura rosie in Anexa 19). Ventilatie si exhaustare hala productie etajul 2 (Anexa 19 culoare maro deschis) La nivelul etajului 2 s-a prevazut un sistem de ventilare generala, introducerea aerului realizandu-se din aceleasi unitati de tratare ca la nivelele parter si etajul 1. Debitul de aer introdus va fi de 72 000 m/h la o temperatura corespunzatoare necesarului termic. Introducerea se realizeaza in mod similar celor descrise anterior. Exhaustarea aerului din hala productie se realizeaza printr-un sistem de colectare uniform. Filtrarea aerului exhaustat, in cazul unor disfunctionalitati a liniilor de mixare, se va face cu un separator de praf montat inaintea ventilatoarelor de extractie. Exhaustarea se face cu 4 ventilatoare echipate cu converitzor de frecventa, 3 fiind in functiune si unul de rezerva, fiecare avand un debit de 24000 m/h. Tubulatura de evacuare e aerului de la etajul 2 are diametrul DN 1500 mm. Se respecta aceleasi indicatii cu privire la constructia, amplasarea si materialele ce compun sistemul de ventilatie de la punctul anterior. Ventilaia si exhaustare camera de produse chimice (Anexa 19 culoare roz si maro) Conform temei de proiectare camera produse chimice va fi echipata cu un sistem de exhaustare echipat cu sistem de filtrare si ventilator, necesare filtrarii aerului exhaustat in cazul unor accidente de manipulare. Debitul de aer exhaustat este de 10000 m/h. Constructia intregii instalatii de exhaustare va in sistem anti-ex. Aerul evacuat va fi dirijat spre o centrala de aer in scopul recuperarii caldurii si evacuat mai departe in atmosfera deasupra nivelului acoperisului. Aerul proaspat de compensare va fi introdus de la aceeasi centrala de aer ce va asigura filtrarea, incalzirea si racirea in functie de sarcina termica a incaperii astfel incat temperatura interioara sa fie cuprinsa intre 18-23 C vara /iarna. Compartimentul de exhaustare din centrala de aer va fi de asemenea in constructie anti-ex. In caz de avarie s-a prevazut un by-pass din ventilatia generala a etajului 2 ce asigura introducerea de aer proaspat atat in camera de produse chimice. Se respecta aceleasi indicatii cu privire la constructia, amplasarea si materialele ce compun sistemul de ventilatie de la punctul Ventilatie hala productie et. 2.
23
Sistem de exhaustare in caz de incendiu In caz de incendiu in hala depozit, fumul va fi exhaustat natural prin trapele de fum instalate pe acoperis, care se deschid automat la depasirea temperaturii specificate. In caz de incendiu in cladirea MB parter si etajul 1, fumul este exhaustat atat natural prin circulatia aerului, cat si prin sistemul de exhaustare instalat. In caz de incendiu la etajul 2, fumul va fi exhaustat natural prin trapele de fum instalate pe acoperis, care se deschid automat la depasirea temperaturii specificate (Anexa 21 Modele trape de fum). 2.1.2. Valorile limit atinse prin tehnicile propuse de titular i prin cele mai bune tehnici disponibile - tabel nr. 2.1.
Parametru (unitatea de msur) Energie electric (kWh/to compus final) Consum de ap de rcire recirculat (m3/h) Emisii de poluani atmosferici (mg/m3) Deeuri (kg/to compus final) Tehnici alternative propuse de titular 129 1.400 0,0365 12 Valori limit Prin cele mai bune tehnici disponibile 129 1.400 0,0356 12 Conform celor mai bune practici de mediu
2.2. Activiti de dezafectare

Noile construcii vor fi realizate conform standardelor europene n domeniul construciilor industriale, pe structur metalic, cu folosirea de materiale uoare i fr a fi periculoase pentru mediu. n vederea construirii celor dou cldiri (secia de mixare i depozit materii prime) se va avea n vedere dezafectarea unor cldiri existente. Lucrrile de demolare vor fi executate de firme specializate, activitate pentru care s-a obinut autorizaia de demolare i care constau n: dezmembrarea cldirilor i valorificarea deeurilor de construcii (fier, oel, materiale de construcii cu coninut de azbest, etc.), activiti asigurate de ctre firme specializate. Autorizaia de demolare este prezentat n Anexa 3. Betonul rezultat se va concasa i se va utiliza ca material de umplutur n jurul noilor fundaii. n situaia ncetrii activitii seciei, dezafectarea, postutilizarea i refacerea amplasamentului se va face n conformitate cu OUG 195/2005 = Legea Proteciei Mediului (aprobat prin Legea nr. 265/2006 i modificat i completat prin OUG 164/2008).
24
3. Deeuri
Deeurile rezultate n urma desfurrii activitii de mixare vor fi: deeuri menajere; din grupa 0,2 si 20 conform HG 856/16.08.2002, respectiv: - 020104 deeuri de materiale plastice; - 200101 deeuri de hrtie i carton; - 200102 deeuri de sticl; deeuri industriale; deeuri din construcii; Deeurile menajere vor fi depozitate controlat, n locuri bine stabilite i amenajate corespunztor prevederilor n vigoare i a unei colectri n pubele destinate fiecrui tip de deeu n parte. Pentru evidenierea acestei colectri se vor alege pubele de culori diferite i inscripionate conform tipului de deeu pe care l conine. Deeurile menajere vor fi preluate de ctre SC RETIM REWE Ecologic Service Timioara, societate de salubritate local, autorizat pentru activiti precum colectarea, sortarea, transportul i depozitarea deeurilor menajere n locuri special amenajate. n ceea ce privete depozitarea deeurilor industriale, n special a uleiurilor uzate i a soluiilor apoase epuizate ce urmeaz a fi revalorificate de firme specializate, acestea vor fi colectate n containere metalice. Spaiul n care vor fi amplasate aceste rezervoare va fi betonat n totalitate i prevzut cu sistem de colectare a scprilor accidentale. n acest sens sub rezervoarele colectoare se va construi o ba de dimensiuni corespunztoare, nclinarea pavajului avnd un gradient de minim 1,5% pentru a direciona eventualele scpri de lichide spre bazinul de colectare. n vederea recuperrii i/sau valorificrii deeurilor de tip industrial rezultate din activitatea de mixare, acestea vor fi preluate integral de o societate specializata si autorizata. Deeurile din construcii, rezultate n urma lucrrilor de demolare a construciilor existente, vor fi preluate de firme de salubritate autorizate, iar materialele revalorificabile (fier, lemn) vor fi depozitate separat si predate firmelor specializate spre valorificare.
25
Managementul deeurilor
Denumirea deeului Nmol mixare Negru de fum Soluie promol Deeuri chimicale Saci hrtie Saci mari plastic Rebuturi cauciuc Ap curat spaii Deeuri menajere Palei plastic Material de filtru Absorbant Crpe i echip. de protecie Palei lemn Folie PE Benzi plastic Hrtie i carton Praf de la curirea elementului filtrant Ulei hidraulic Ulei transmisie Cantitatea prevzut a fi generat (t/an) 3,80 15,40 19,00 44,90 336,00 85,20 7,50 43,20 46,10 210,10 1,40 7,20 115,10 581,50 70,20 31,70 423,20 Starea fizic solid S, lichid L, semisolid SS SS S L S S S S L SS S S S S S S S S S L L Codul deeului Codul privind principala proprietate periculoas 1C B34 1B 2 1B 11 1C B40 1C B40 1B 2 1B - 9 1B - 9 1B - 9 Codul clasificrii statistice
- tabelul nr. 3.1.

Managementul deeurilor cantitate prevzut a fi generat (t/an) valorificat eliminat rmas n stoc 3,80 15,40 19,00 44,90 336,00 85,20 7,50 43,20 46,10 210,10 1,40 7,20 115,10 581,50 70,20 31,70 423,20 - se reintroduce n procesul tehnologic 1,65 - n vederea reciclrii
12.01.06* 06.13.03 07.01.01* 16.03.03* 15.01.10* 15.01.10* 16.01.99 07.01.01* 20.03.01 15.01.02 15.02.02* 15.02.02* 15.02.02* 15.01.03 15.01.02 15.01.02 15.01.01 16.03.03* 13.01.10* 13.02.05*
1C B28 1C A8 1C A8
1,65 neglijabil
A se vedea Anexa 4 Contracte de preluare a deeurilor periculoase valabile.

26
4. Impactul potenial asupra componentelor mediului i masuri de reducere a acestora

4.1. APA
Poluarea apei reprezint modificarea n mod direct sau indirect a compoziiei naturale a acesteia ca urmare a activitii omului n aa msur nct impieteaz asupra tuturor folosinelor la care apa s-ar putea folosii n stare natural. Poluarea apei se produce, n primul rnd, ca urmare a activitii umane, putnd fi grupat n: poluarea biologic, fizic i chimic, cea chimic avnd ponderea cea mai mare i reprezint ptrunderea n ap a unei substane chimice diverse, de la cele organice uor degradabile pn la cele toxice cu persisten ndelungat. n aceast categorie intr i poluarea cu hidrocarburi, poluare ntlnit n ultima vreme tot mai frecvent. Poluarea chimic se poate produce n mod accidental sau de cele mai multe ori datorit ndeprtrii necontrolate a diverselor deeuri sau reziduuri lichide sau solide. Datorit posibilitii foarte reduse de poluare accidental, studiile efectuate au artat c revenirea lor prin investii importante nu este benefic economic. O investiie rapid poate conduce la limitarea polurii accidentale. Aciunea apelor uzate asupra apelor de suprafa sau subterane ca receptori naturali sunt urmtoarele: modificarea calitii fizice prin schimbarea culorii, temperaturii, conductibilitii electrice, prin formarea depunerilor de fund, de spum sau de pelicule de natur petrolier sau substane grase; modificarea calitii chimice prin schimbarea reaciei apei - pH, creterea coninutului de substane chimice, schimbarea duritii, reducerea cantitii de oxigen, datorate substanelor organice din apele uzate; distrugerea florei i faunei valoroase i favorizarea dezvoltrii unor microorganisme, ca i mrirea numrului de virui i de bacterii, printre care se pot gsii i germeni patogeni. n scopul proteciei mpotriva oricrei forme de poluare i al refacerii calitii apelor, evacuarea n resursele de ap a apelor uzate cu coninut de substane poluante se poate face numai n condiiile prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 - modificat i completat prin Legea nr. 310/2004 i prin Legea 112/2006 i cu respectarea Normativului privind stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate evacuate n resursele de ap NTPA 001/2005. 4.1.1. Condiiile hidrogeologice ale amplasamentului 4.1.1.1. Starea apelor subterane Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata ca pnza freatic a Timioarei se gsete la o adncime ce variaz intre 0,5 - 4 m. Pnzele de adncime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 - 9 m pana la 80 m adncime, si conin ap potabil, asigurnd astfel o parte din cerinele necesare consumului urban. Apar, de asemenea, ape de mare adncime, captate n Piaa Unirii (hipotermale), apoi la sud de Cetate i in Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutic, utilizate n scop balnear. 4.1.1.2. Informaii de baz despre corpurile de ap de suprafa Principalul ru care strbate municipiul Timioara este rul Bega. Rul Bega i are izvoarele n Munii Poiana Rusci (Vf. Pade, la 1150 m altitudine). Bega este canalizat, iar de la Timioara pn la vrsare a fost amenajat pentru navigaie (115 km). Dintre afluenii pe care-i primete pe cei 159 km parcuri pe teritoriul Romniei, enumerm: Gladna, Cladova, Mini, Gherteamo, Vdana, Saa, Niergis, respectiv Behela.
27
Pe teritoriul municipiului Timioara, se gsesc i numeroase lacuri, fie naturale, formate n locul vechilor meandre sau n arealele detaate (cum sunt cele de lng colonia Kuntz, de lng Giroc, Lacul erpilor din Pdurea Verde, etc.), fie de origine antropic (spre Fratelia, Freidorf, Monia, Mehala, trandul Tineretului, etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localitile periurbane. 4.1.1.3. Informaii de baz despre apa subteran Orizontul freatic este alctuit din cca. dou strate cu o structur discontinu, constituit preponderent din roci detritice grosiere (nisipuri mari, pietriuri) cu o permeabilitate ridicat a stratelor Kf = 36-40 m/zi. Potenialul acvifer este variabil funcie de natura stratelor, cu debite specifice q = 0,6 2,00 l/sxm. Nivelurile piezometrice sunt cuprinse ntre Hp = 2,0-5,0m, fiind influenate de factorii exogeni (precipitaii, temperatur, evapotranspiraie). Direcia general de curgere a apei subterane este NE-SV, fiind drenat de rul Bega. Complexul acvifer de adncime cantonat pe intervalele pn n 150 m este constituit de cca. 2 3 strate pn la adncimea de 100 m i 3 7 strate pn la adncimea de 150 m. Grosimea stratelor variaz ntre 1,5 6,0m, iar grosimea total a stratelor este M = 6,5 24,5 m. Caracteristicile hidrogeologice sunt determinate de structura stratelor cu indicii hidrogeologici variabili: debit specific (q) = 0.17 1.48 l/s/m; coeficient de filtrare (kf) = 2.7 23.4 m/zi; transmisivitate (T) = 23.5 229 m2/zi. 4.1.1.4. Descrierea surselor de alimentare cu ap Pentru alimentarea cu apa a municipiului, cu un consum de aproximativ 25 mil. m3/an, se utilizeaz dou surse principale: sursa de adncime, care reprezint 35 % din volumul total de ap distribuit n reeaua oraului, asigurat de Uzina de Ap nr. 1, cu o capacitate de tratare de 600 l/s i Uzina 5 cu o capacitate de tratare de 20 l/s; sursa de suprafa - rul Bega - reprezint 65% din volumul total de ap distribuit n reeaua oraului, asigurat de Uzinele 2 si 4, avnd capacitatea total de tratare de 2280l/s. 4.1.1.5. Descrierea sistemelor de drenaj i ameliorare Teritoriul municipiului Timioara este strbtut de la Est spre Vest de canalul Bega. Acesta face parte dintr-o schem de amenajare complex gndit i transpus n fapt ncepnd din secolul al XVIII-lea, avnd menirea de a drena apele de suprafa, de a scoate de sub efectul inundaiilor teritoriile adiacente, dar i de a crea o cale navigabil capabil s asigure transportul naval de mrfuri i de cltori. n fapt, canalul a devenit pretabil satisfacerii acestei folosine de navigaie de la nceputul sec. XX, odat cu finalizarea nodurilor de biefare Snmihaiul Romn i Snmartinul Maghiar pe teritoriul romnesc, precum i a celor de pe teritoriul statului vecin din aval. ntreg canalul Bega are o lungime de circa 44 km pe teritoriul nostru i de nc 72 km pe teritoriul srbesc pn la confluena cu Tisa, dup care, la 20 km se afl confluena cu Dunrea. Pe ntreg teritoriul romnesc al canalului, precum i pe o poriune aval de grani, poate fi asigurat tranzitarea navelor fluviale cu un deplasament de circa 500 tdw. 4.1.2. Alimentarea cu ap 4.1.2.1. Caracteristici cantitative ale sursei de ap n seciunea de prelevare Alimentarea cu ap a extinderii se va face din: cele 2 foraje de adncime existente pe amplasament, prin extinderea reelelor de distribuie i meninerea reelelor de aduciune i nmagazinare (vezi Anexa 5); reeaua de alimentare cu ap a municipiului;
28
2 foraje de adncime ce urmeaz a fi executate pentru asigurarea necesarului suplimentar de apa, fiecare foraj avnd un debit real de 16 m3/h i respectiv 17 m3/h (vezi Anexa 6);
29
Caracteristici cantitative ale sursei de ap:

Sursa de ap Debit teoretic pomp instalat m3/h 30,00 11,00 Debit real m3/h 16,00 9,00 Debit mediu orar m3/h 25,00 Debit mediu anual m3/an 210.000,0 Volum autorizat 2009 ap ap potabil tehnol. m3/an 32.025,0 287.210,0 Volum necesar proiectului MB ap ap potabil tehnol. m3/an 4.900,0 277.200,0 Volum necesar 2010 ap ap potabil tehnol. m3/an Deficit ap m3/an Volum solicitat pt. autorizare 2010 ap ap potabil tehnol. m3/an 40.000,0 570.000,0
Captri subterane existente
F9 H=138 m F11 H=126m
36.925,0 564.410,0 277.200,0
30
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4.1.2.2. Instalaii hidrotehnice: tip, presiune, stare tehnic a. 2 foraje de adncime proprii cu caracteristicile de exploatare i funcionare menionate n tabelul urmtor:
Caracteristici tehnice Adncimea coloanei Tipul coloanei Debitul de exploatare Tipul forajului Foraj F9 H = 128 m Metal 9 5/8 12 m3/h Ap potabil, igienico-sanitar i tehnologic Foraj F11 H = 126 m Metal 9 5/8 12 m3/h Ap potabil, igienico-sanitar i tehnologic
Fiecare foraj este protejat de un cmin betonat cu dimensiunile de 2 x 2 x 2 m n care sunt montate piesele de comand i control ale forajului, vane hidrofor, aparat de msur, instalaia electric. Apa este captat din forajul F9 cu ajutorul unei electropompe tip GRUNDFOS SP 30-6, care are urmtoarele caracteristici: debit de pompare 30 m 3/h; nlimea coloanei de ap 10 170 m3A; putere motor 5,5 kW; numr rotaii 2.840 rot/min adncimea coloanei 40 m 3A; Din forajul F11 apa este captat cu ajutorul unei electropompe tip GRUNDFOS SP 14A, care are urmtoarele caracteristici: debit de pompare 11 m3/h (1,61 4,0 l/s); nlimea coloanei de ap 10 170 m3A; putere motor 4 kW; numr rotaii 2.840 rot/min adncimea coloanei 40 m 3A; Instalaia hidrofor este compus din 3 rezervoare tampon metalice, avnd urmtoarele capaciti: F9: 2 x 3.000 l; F11: 1 x 2.000 l; b. Racordul la reeaua de alimentare cu ap a municipiului Timioara Pentru msurarea consumului de ap, au fost montate apometre n cminul de branament. 4.1.2.3. Motivarea metodei propuse de alimentare cu ap Aceast metod de alimentare cu ap a fost aleas, datorit existenei pe amplasament a acestor reele (Vezi Anexa 7 pentru planul de situatie cu indicarea surselor de alimentare cu apa, retele de alimentare, locul de evacuare a apelor uzate, zone de protectie sanitara si perimetru de protectie hidrologica). Utilizarea apei pentru noua secie de mixare se va face astfel: Apa pentru nevoi igienico-sanitare: Necesarul de ap menajer s-a calculat n conformitate cu STAS 1478-90 Alimentare cu ap la construcii civile i industriale. Cerina de ap s-a calculat considernd: nr. de persoane care vor deservi secia de mixare: 190 muncitori i 10 personal tehnico-administrativ; debit specific pentru muncitori: 70 l/persoana, zi; debit specific pentru pers. TESA: 20 l/persoana, zi. Qzi med = Ks x kp x ( U x ng) / 1000
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------SC RIONVIL SRL CENTRUL DE AFACERI FLANDRA str. Drumul Cmpului nr. 15 A Rm. Vlcea, tel/fax 0350/808.769
Qzi med = 1,02 x 1,05 x (70 x 190 + 20 x 10)/1000 = 14,45 m3/zi Qzi max = Kzi x Qzi med = 1,15 x 14,45 = 16,63 m3/zi. Apa tehnologic: n procesul de amestecare se utilizeaz aburul pentru nclzirea unor componente ale echipamentelor i ca agent de rcire. Pentru compensarea pierderilor de ap prin evaporarea n turnurile de rcire, cantitatea de ap se va suplimenta cu un debit de cca 792 m3/zi (33 m3/h). Conform breviarului de calcul pentru determinarea consumurilor de ap, cerina de ap pentru noua secie de mixare va fi de 33 m3/h (576 m3/zi) i se va asigura din surse subterane prin execuia a nc 2 foraje de adncime. Fia de calcul a cerinei de ap:
Nr. crt. 1 2 Denumire Necesar de apa (total), din care: a. Apa potabil/menajer c. Apa de rcire Restituire apa a. Apa uzata menajera Acoperirea necesarului Din surse directe, total din care: Foraj nou Foraj nou Din recirculare Cerina de ap a. Apa potabila/menajera b. Apa de rcire U.M. m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi Volum 14,45 1400 11,56 11,56 1400 384 408 608 806,45 14,45 792
4.1.2.4. Msuri de mbuntire a alimentrii cu ap Conform Anexei nr. 5 Autorizaie de Gospodrire a apelor, n cadrul SC Continental Automotive Products SRL, exist un debit de ap autorizat (pn la 29.06.2012) de 231.000 m3/an, asigurat prin cele 2 foraje subterane existente (F9, respectiv F11). Datorit extinderii activitii societii, se va recurge la opiunea aplicrii pentru nc 2 foraje subterane (F12, respective F13), prin care se va asigura un debit mediu anual de 277.200 m3/an, dup cum se observ din tabelul urmtor:
Sursa de ap Captri subterane F12 necesare F13 Debit teoretic pomp instalat m3/h 20,00 20,00 Debit real m3/h 16,00 17,00 Debit mediu orar m3/h 33,00 Debit mediu anual m3/an 277.200,0
4.1.2.5. Informaii privind calitatea apei folosite Utilizarea apei se va face n vederea ndeplinirii urmtoarelor necesiti: producerea aburului tehnologic; asigurarea necesarului de ap de rcire a echipamentelor de producie; recirculare n proporie de 95%;
32
asigurarea rezervei de ap de incendiu; igienizarea spatiilor; asigurarea necesarului igienico-sanitar; Funcionarea este permanent: 24 ore/zi, 350 zile/an. Referitor la calitatea apei prelevat din cele 2 surse de adncime, caracteristicile fizico-chimice sunt prezentate n tabelul de mai jos:
Foraj Indicatori chimici pH Clor rezidual Amoniu Nitrii Oxidabilitate Turbiditate Conductivitate Cloruri Coliformi Totali Coliformi fecali Streptococi fecali U.M. mg/l mg/l mg/l mg O2/l FTU s/cm mg/l nr./100ml nr./100ml nr./100ml V.A. - Legea 458/2002 6,5-8,5 0,5 0,5 0,50 5,00 5,0 2500 250 0 0 0 BA F9 nr. 411/21.05.08 7,24 0,30 0,1 1,185 0,30 758 28,40 0 0 0 BA F 11 nr. 412/ 21.05.08 7,40 0,20 1,3 1,185 0,50 758 23,07 0 0 0
Parametrii de calitate ai apei provenit de la reeaua de alimentare cu ap a municipiului Timioara, trebuie s se ncadreze n valorile Anexei nr. 1 din Legea 311/2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile: Parametrii microbiologici:
Parametru Escherichia coli (E. coli) Enterococi Valoare admis (numr/100 ml) 0 0 Parametru Acrilamid Arsen Benzen Benz(a)piren Bor Bromai Cadmiu Clorur de vinil Cianuri totale Cianuri libere Crom total Cupru Dicloretan Epiclorhidrin Fluor Valoare CMA 0,10 10 1,0 0,01 1,0 10 5,0 0,50 50 10 50 0,1 3,0 0,10 1,2 Unitate de msur g/l g/l g/l g/l mg/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l mg/l g/l g/l mg/l 33
Parametrii chimici:
Hidrocarburi policiclice aromatice Mercur Nichel Nitrai Nitrii Pesticide (individual) Pesticide (total) Plumb Seleniu Stibiu Tetracloretan i Tricloreten (suma concentraiilor compuilor specificai) Trihalometani (total) (suma concentraiilor compuilor specificai)
0,10 1,0 20 50 0,50 0,10 0,50 10 10 5,0 10 100
g/l g/l g/l mg/l mg/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l
34
Parametrii indicatori:
Parametru Valoare CMA Unitate de msur Aluminiu 200 g/l Amoniu 0,50 mg/l Bacterii coliforme 0 numr/100 ml Carbon organic total (COT) Nici o modificare anormal Cloruri 250 mg/l Clostridium perfringens (specia inclusiv 0 numr/100 ml sporii) Clor rezidual liber 0,50 mg/l Conductivitate 2500 S cm-1 la 20 0C Culoare Acceptabil consumatorilor i nici o modificare anormal Duritate total, minim 5 grade germane Fier 200 g/l Gust Acceptabil consumatorilor i nici o modificare anormal Mangan 50 g/l Miros Acceptabil consumatorilor i nici o modificare anormal 0C Numr de colonii la 22 Nici o modificare anormal Numr de colonii la 37 0C Nici o modificare anormal Oxidabilitate 5,0 mg O2/l pH 6,5; 9,5 uniti de pH Sodiu 200 mg/l Sulfat 250 mg/l Sulfuri i hidrogen sulfurat 100 g/l Turbiditate 5 UNT Zinc 5000 g/l Tritiu 100 Bq/l Doza efectiv total de referin 0,10 mSv/an Activitatea alfa global 0,1 Bq/l Activitatea beta global 1 Bq/l
4.1.2.6. Motivarea folosirii apei potabile subterane n scopuri de producie Utilizarea apei subterane n scopuri de producie, se va face pentru: producerea aburului tehnologic necesar n procesul de amestecare; n scopul asigurrii necesarului de ap de rcire a echipamentelor de producie (recirculat n proporie de 95%); n scopul asigurrii rezervei de ap folosit n cazul incendiilor; pentru igienizarea spatiilor; Motivul utilizrii apei potabile subterane n scopuri de producie este existena forajelor pe amplasamentul societii.
35
4.1.2.7. Alte informaii Bilanul consumului de apa (m3/zi)

Proces tehnologic Sursa de apa (furnizor) Total col 5,6,9 Consum menajer
- tabelul nr. 4.1.1.

Apa prelevata din sursa Consum industrial Apa Apa Pt. compensare subterana reea pierderi Apa Apa subterana de supr. 5 6 7 8 792 Recirculata/reutilizata Apa de la Apa de la propriul alte obiectiv obiective
1 Secia de Amestecare
2 Surse de adncime Reea
3 1400 14.45
4 14.45
9 608 -
10 -
Facem meniunea c debitele de ap menionate n tabel sunt calculate pe baza informaiilor referitoare doar la noul proiect de extindere. 4.1.3. Managementul apelor uzate 4.1.3.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate Ca surse de generare a apelor uzate se menioneaz: ape uzate menajere; ape pluviale; Apele uzate tehnologice Din procesul tehnologic nu rezult ape uzate de proces, apele de rcire fiind recirculate n proporie de 95 %, iar restul de 5% fiind evaporate. Cantitatea de ap recirculat n procesul tehnologic pentru rcire n anumite faze tehnologice va fi 1.400 m3/h i suplimentat cu 33 m3/h , datorit pierderilor prin evaporare n turnurile de rcire. Apele uzate menajere Apele uzate menajere n cantitate de aproximativ 3,1 m3/zi sunt evacuate direct n reeaua de canalizare a oraului, conform Contractului de Accept ncheiat cu preluatorul autorizat din municipiu. Conducta de evacuare a apelor uzate menajere va fi prevzut cu cmine de vizitare. Apele uzate menajere provenite de la grupurile sociale i din igienizarea spaiilor vor conine poluani specifici (detergeni) i substane clorigene folosite ca dezinfectani. Igienizarea spaiilor de producie se va realiza cu echipamente special destinate acestui scop, cu consum limitat de ap i detergeni, aa cum se utilizeaz i n prezent. n vederea diminurii ncrcrii apelor uzate menajere cu poluani, se vor utiliza produse biodegradabile, existente pe pia ntr-o larg varietate. De asemenea, pentru a minimiza ncrcarea apelor rezultate n urma igienizrii spaiilor de producie (mixare), se va utiliza ca tehnologie de curare nti aspirarea spaiilor i apoi splarea acestora. Apele meteorice Apele meteorice provenite de pe acoperiurile noilor cldiri vor fi colectate printr-o reea separat de canalizare. Aceste ape sunt dirijate n bazinul de colectare a companiei Uzinele Mecanice Timioara, de unde sunt pompate intermitent n rul Behela.
36
Colectarea apelor de pe acoperiul halei de producie i a depozitului se realizeaz printr-un sistem de curgere sub presiune. Debitul de ap colectat de pe acoperi a fost calculat pentru o intensitate a ploii de 400 l/s*ha, i cu un coeficient de scurgere de =0,9, corespunztor pentru nvelitori metalice. A rezultat un debit total de 372,5 l/s, pentru ambele corpuri de cldire, depozit i hala de producie. Apele meteorice de pe platforme sunt colectate dup caz prin intermediul gurilor de scurgere de pe lng drumurile asfaltate din incint i prin rigolele de la rampele camioanelor. Pentru evacuarea apelor meteorice de pe platforma a rezultat un debit de 82,67 l/s, calculat pentru o intensitate a ploii de calcul de 180 l/s*ha i urmtorii coeficieni de scurgere: pentru asfalt =0,85; spaii verzi =0,2; Apele care sunt colectate de pe platform sunt trecute printr-un filtru coalescent, pentru a putea fi deversate n cminul de pompare ce pompeaz apa meteoric spre canalul Behela, respectnd normele de ncrcare a apei cu poluani impuse de reglementrile NTPA-001/2005 (Anexa 8). Filtrul coalescent are un debit nominal de Qn=120 l/s. 4.1.3.2. Cantiti i caracteristici fizico chimice ale apelor uzate evacuate Bilanul apelor uzate: - tabelul nr. 4.1.2.
Sursa apelor uzate, Proces tehnologic 1 Secia amestec de Totalul apelor uzate generate 2 m3/zi 624,11 3 m3/an 206915 Ape uzate evacuate menajere 4 m3/zi 11,56 5 industriale 6 7 8 m3/an m3/zi 0 4,55 pluviale 9 m3/an 405 Ape direcionate si reutilizate/recirculate in acest ctre alt obiectiv obiectiv 10 11 12 13 m3/a m3/zi m3/an m3/zi n 608 202464 -
m3/an m3/zi 4.046 0
Prezentm n continuare rezultatul analizelor de laborator efectuate pentru apa pluvial deversat n rul Behela. Probele de apa au fost prelevate din cminul de lng postul trafo. Analizele chimice au fost executate de Laboratorul Direciei Apelor Banat. Rezultatele analizei de ap pluvial deversat n rul Behela:
Indicator de calitate Val admisa HG 352/2005 NTPA 002/2005, NTPA 001/2005 6,5 8,5 35 2000 10 B.A. 23/31.01.08 B.A. 33/12.02.08 7.64 5 511 1.96 B.A. 153/31.03.08 8.91 <10 743 1.12 B.A. 412/23.10.08 6.84 <10 302 1.96 Metode de analiza SR ISO 10523/97 STAS 6953-81 STAS9187-84 SR ISO 10048/2001
U.M.
pH Suspensii Reziduu filtrabil uscat la 105 C Azot total
uniti de pH mg/l mg/l mg/l
8.46 23 488 2.24
37
Fosfor total Extractibile
mg/l mg/l
1 20
0.246 9
0.38 4
0.435 <10
0.20 <10
SR EN 6878/2005 SR 7587-96
4.1.3.3. Regimul/graficul generrii apelor uzate Avnd n vedere c activitatea care se va desfura este permanent, regimul generrii apelor uzate va fi i el permanent. 4.1.3.4. Refolosirea apelor uzate, dac este cazul Din procesul tehnologic nu rezulta ape uzate de proces, apele de rcire fiind recirculate n proporie de 95 %, iar restul de 5% fiind evaporate. Rcirea agregatelor de rcire (condensatoarelor) amplasate n noile hale de producie se va realiza n circuit nchis presurizat. Realizarea conductelor de ap rcit va ine cont de planul existent de reele. Noul sistem de rcire va fi dotat cu aceleai turnuri de rcire ca i cel existent. Acesta utilizeaz apa ca agent de rcire, pentru controlul temperaturii n timpul procesului de mixare a compuilor i nu intra n contact cu cauciucul sau cu oricare alt component. Transferul de cldur se realizeaz prin peretele metalic al camerei de amestec, urmnd ca apa s fie rcita n turnurile de rcire. Alimentarea sistemului de rcire se va realiza prin intermediul unor rezervoare tampon aferente fiecrui turn de rcire i care sunt parte integrant a turnurilor respective. Apa este circulat n sistem nchis, cu un debit de aproximativ 1.400 m3/h i este pompat la o presiune de 5 bari. Temperatura apei se menine sub 30 0C. Pentru a evita coroziunea suprafeelor de metal, apa va fi tratat chimic nainte de introducerea n sistemul de rcire. Pentru compensarea pierderilor de ap prin evaporarea n turnurile de rcire, cantitatea de ap se va suplimenta cu un debit de cca 792 m3/zi (33 m3/h). conductele de ap rcit industrial la parametrii 20/25C (pe traseul rezervor acumulare schimbtoare de cldur) se grunduiesc i se izoleaz corespunztor cu barier de vapori i protecie cu folie de aluminiu; conductele de ap de rcire la parametrii 25/40C (pe traseul rezervor condensatoare agregate de rcire) nu se izoleaz, doar se grunduiesc i se vopsesc; Pe conductele de alimentare a turnurilor de rcire vor fi prevzui senzori ce msoar nivelul de ncrcare electrostatic a apei, iar dac acest nivel este prea mare, pentru protecia utilajelor, apa din reea este tratata corespunzator nivelului de incarcare electrostatica. Conductele de alimentare vor fi prevazute contoare de ap. 4.1.3.5. Alte msuri pentru micorarea cantitii de ape uzate i de poluani Nu este cazul. 4.1.3.6. Sistemul de colectare a apelor uzate Apele uzate tehnologice Din procesul tehnologic nu rezult ape uzate de proces, apele de rcire fiind recirculate. Apele uzate menajere Apele uzate menajere n cantitate de aproximativ 3,1 m3/zi sunt evacuate direct n reeaua de canalizare a oraului, conform Contractului de Accept ncheiat cu preluatorul autorizat din municipiu. Conducta de evacuare a apelor uzate menajere va fi prevzut cu cmine de vizitare.
38
Apele meteorice Apele meteorice provenite de pe acoperiurile noilor cldiri vor fi colectate printr-o reea separat de canalizare. Aceste ape sunt dirijate n bazinul de colectare a companiei Uzinele Mecanice Timioara, de unde sunt pompate intermitent n rul Behela. Apele meteorice care sunt colectate de pe platform sunt trecute printr-un filtru coalescent, pentru a putea fi deversate n cminul de pompare, ce pompeaz apa meteoric spre raul Behela. 4.1.3.7. Locul de descrcare a apelor uzate neepurate/epurate Apele uzate menajere vor fi descrcate n reeaua de canalizare oreneasc. Apele meteorice provenite de pe acoperiurile noilor cldiri vor fi descrcare n rul Behela. Apele meteorice de pe platforme vor fi trecute printr-un separator de hidracarburi si apoi deversate in raul Behela. 4.1.3.8. Indicatori ai apelor uzate Indicatorii de calitate pentru apele evacuate n reeaua de canalizare municipal se vor ncadra n valorile admise prevzute n contractul nr. 3020/22.11.2000 ncheiat cu RA Aquatim Timioara.
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 10. 11. 12. Indicator temperatura pH materii In suspensie CBO5 CCO-Cr azot amoniacal fosfor total cianuri totale sulfii Fenoli antrenabili cu vapori de apa (C6H6OH) Crom trivalent (Cr3+) U.M. C uniti pH mg/dm3 mgO2/dm3 mgO2/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 Valori impuse prin contractul nr. 3020/2000 cu RA Aquatim 40 6,5-8,5 350 300 500 30 5,0 1,0 2,0 30 1 Metoda de analiza
STAS 8619/3-90 STAS 6953-81 STAS 6560-82 STAS 6060/96 STAS 8683-70 STAS10064-75 STAS 7685-79 STAS 7661-89 STAS 7167-92 SATS 7884-91
Indicatorii de calitate pentru apele uzate pluviale, n punctul de evacuare, vor respecta valorile limit de ncrcare cu poluani, stabilite prin HG 352/2005 pentru modificarea i completarea HG 188/2002 i prin Autorizaia de gospodrire a apelor nr.226/29.06.2009, emisa de AN Apele Romane Direcia Apelor Banat:
39
Categoria apei
Indicatorul de calitate pH Suspensii Reziduu Fix Azot total Fosfor total Substane extractibile solveni organici Produse petroliere
U.M. mg/l mgO2/l mg/l mg/l cu mg/l mg/l
Ape pluviale evacuate in canalul UMT
Valorile admise prin Aut nr.137/2006 6,5 - 8,5 35 2000 10 1 20 5
Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere evacuate n reeaua municipal nu trebuie s depeasc valorile impuse de NTPA 002/2005 Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare, care sunt prezentai n tabelul alturat:
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Denumire indicator Consum biochimic de oxigen (CBO5) Materii totale n suspensie Consum chimic de oxigen (CCO Cr) Azot amoniacal (NH4+) Azot total Fosfor total (P) Substane extractibile cu solveni organici (grsimi) pH Sulfuri i hidrogen sulfurat Sulfai (SO42-) Produse petroliere Detergeni sintetici biodegradabili Valorile limit conf. NTPA 002/2005 (mg/dm3) 300 350 500 30 5,0 30 6,5 8,5 1,0 600 25
Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate n rul Behela nu trebuie s depeasc valorile impuse de NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti la evacuarea n receptori naturali, care sunt prezentai n tabelul alturat:
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Denumire indicator Consum biochimic de oxigen (CBO5) Materii totale n suspensie Consum chimic de oxigen (CCO Cr) Azot amoniacal (NH4+) Azot total Fosfor total Grsimi pH Conc. limit max. admis conf. NTPA 001/2005 (mg/dm3) 25 35 125 2,0 10 1,0 20 6,5 8,5
40
4.1.3.9. Instalaiile de preepurare i/sau epurare, dac exist Sistemul de rcire al apei Prin tema de proiectare pentru instalaia de rcire tehnologic s-a solicitat un debit de 1.400 m/h la o temperatura de 27 C, temperatura apei rezultat din procesul tehnologic fiind de 40 C. Temperatura de 27 C se sigur n condiiile aerului exterior de 35 C i 40% umiditate relativ. Tot la solicitarea beneficiarului s-a cerut o redundan pentru turnurile de rcire de minim 20%. S-au ales astfel 2 turnuri de rcire a cte 4 celule fiecare nsumnd un debit total de 1.750 m/h. Turnurile de rcire alese sunt cu rezervor de compensare ncorporat i protecie la nghe, avnd un volum total de V=165,5 m. Amplasarea lor se va face pe o cldire nou ce se va construi n acest scop. Cota minima de amplasare a turnurilor de rcire este de 7m fa de cota 0 a halei de producie, astfel nct bazinele turnurilor de rcire s fie situate la un nivel geodezic superior consumatorilor. Este important acest lucru deoarece n sens contrar, la oprirea instalaiei de rcire exist pericolul inundrii acestor bazine cu ap din conductele de retur. Conform indicaiilor beneficiarului, toi consumatorii sunt de tip schimbtor de cldur cu returul sub presiune i nu exist nici un consumator cu retur gravitaional. Fiecare celul a turnurilor este dotat cu un ventilator de P=22 kW. Staia de pompe aferent turnurilor de rcire se va amplasa n cldirea nou proiectat pe care vor fi amplasate turnurile. n componenta staiei de rcire intr pompele de circulaie, filtre prevazute pe aspiraia pompelor i circuitul de retur naintea intrrii n turnuri i staia de tratare a apei aferent turnurilor de rcire. Filtrele prevzute sunt cu cartu filtrant tip sit cu ochiuri de 0,5 mm. Sistemul trateaz apa att la intrare ct i la ieirea din turnul de rcire. Purjrile sunt controlate automat cu ajutorul unui controller, n funcie de datele furnizate de senzorul de conductivitate. Staia de tratare este special proiectat pentru tratarea apei n sistemele cu turn de rcire sau condensator evaporativ. n aceste sisteme este tratat att apa de adaos, ct i apa din bazinul de acumulare care este recirculat si tratat n repetate rnduri. Date tehnice ale turnurilor de rcire Tip: 2 x AT 420-736 Capacitate (kW): 2 x 13.191.2 (99.9%); Fluid: apa; Debit: 486.00; Temp. de intrare (C): 40.00 Temp. de ieire (C): 27.00 Ventilatoare: 4; Motor ventilator x kW: 4 x 22.00; Debit de aer 214.1 m3/s; Cdere de presiune: 5.5 kPa; Rata de evaporare apa: 272.9 Ipm; Lungime totala: 11,036 mm; Lime totala: 6,112 mm; nlime totala: 5.626 mm; Greutate de operare: 34,301 kg; Greutate de transportare: 18,897 kg; Cea mai grea seciune: 3,280 kg.
41
Modulul de tratare a apei pentru turnurile de rcire va fi livrat odat cu acestea de ctre acelai furnizor i este special destinat tratrii apei n scopul evitrii depunerilor i formrii de bacterii (legionella). S-a prevzut un circuit automat de drenare a apei n vederea deconcentrrii n funcie de conductivitatea apei i un circuit automat de alimentare. Toate vanele aferente staiei de pompe vor fi servo-motorizate i acionate de la un panou de comand montat n zona centralei termice. Procedeul de tratare al apei
Fig. 2 Echipament cu 2 circuite de tratare a apei
De la stnga la dreapta: senzor de conductivitate, senzor nivel minim i maxim si electroventil. Descriere general Staia Water Manager realizeaz urmtoarele funcii: controlul nivelului apei; controlul apei de adaos; monitorizarea gradului de conductivitate al apei; controlul purjrilor n funcie de conductivitate; reducerea depunerilor; reducerea numrului de bacterii din apa de rcire, evitndu-se astfel formarea algelor Legionella; Staia Water Manager se ocup de tratarea apei ctre i dinspre turnul de rcire sau condensator, reducnd depunerile. Water Managerul este 100% sigur din punct de vedere ecologic, nefiind necesar folosirea nici unei alte substane chimice n procesul de tratare. Sistemul trateaz apa att la intrare ct i la ieirea din turnul de rcire. Purjrile sunt controlate automat cu ajutorul unui controller, n funcie de datele furnizate de senzorul de conductivitate.
42
Staia Water Manager este special proiectat pentru tratarea apei n sistemele cu turn de rcire sau condensator evaporativ. n aceste sisteme este tratat att apa de adaos ct i apa din bazinul de acumulare care este recirculat i tratat n repetate rnduri. Un sistem Water Manager este format din:
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Denumire Panou comand Conduct ap adaos Conduct ap de rcire Cap Venturi Senzor de conductivitate Pompa de recirculare Electroventil pentru purjare Debitmetru Panou de susinere Caracteristici 300 x 400 x 200 mm IP64, 110/230 Volt, 50/60 Hz montaj drept, 2 conducte, lungime 650 mm montaj n T, 2 conducte, lungime 950 mm 1 x cap n ramificaie T 2 x montat cu fiting 40 mm 1 x GRUNDFOS CH-4-20, 1 X 230 V, 50/60 Hz 2 x Mark Belimo, 1" fullbore, 230 V AC 50/60 Hz, 3 x Brkert, DN32 componente montate pe panou 1300 x 1600 mm
Aceast descriere presupune c senzorul de nivel minim i maxim, sau sistemul cu flotor este montat n bazinul de acumulare pentru controlul nivelului. Dac nivelul apei n bazinul de acumulare este meninut cu un sistem cu flotor, montarea unui senzor electronic nu este necesar i electroventilul apei de adaos va fi meninut deschis. Dimensionarea Water Managerului se face pe baza capacitii turnului de rcire sau a condensatorului. Se pleac de la presupunerea ca 1 kW termic corespunde a 1,5 litri de ap evaporat. Dac purjarea este de 25% din apa evaporat, consumul apei de adaos este 1,9 litrii (1,5+0,375). Un procent de 50% din capacitate este folosit pentru tratarea apei de adaos, iar restul este folosit pentru tratarea apei recirculate. n general apa de rcire trebuie recirculat o dat la 1 or, cu o vitez care s nu depeasc 2 m/s. Water Managerul se instaleaz astfel nct apa din bazinul de acumulare s poat fi recirculat constant prin unitate. Apa de adaos este tratat la intrare, iar recircularea este meninut printr-o pomp separat. n mod normal, staia se instaleaz ntr-o ncpere amplasat la mic distan de turnul de rcire, sau lng bazinul de acumulare. Dac acumularea apei se face n cuva proprie, apa de rcire este trimis prin intermediul pompei prin conducta de tratare si apoi este retrimis n cuv. n timpul procesului, purjrile au loc n momentul n care se deschide, automat, electrovalva de purjare. n condiiile folosirii unui bazin separat pentru unul sau mai multe turnuri de rcire, se recomand poziionarea staiei WM n apropierea acestuia. Apa de adaos circul prin conducta de tratare a apei de adaos, iar apa rcit este recirculat prin conducta de tratare a apei recirculate. Funcionarea Water Managerului Cnd Water Managerul funcioneaz conectat la un condensator evaporativ, trebuie respectat urmtoarea regul: Trebuie optimizat procentul de purjare - adic procentul de purjare trebuie s fie suficient de mare nct s menin bicarbonaii de calciu dizolvai n ap i ntr-o proporie suficient de mic. Regula de baza este ca apa de rcire este evacuat atunci cnd conductivitatea devine de dou ori mai mare dect cea a apei de adaos. n timp, acest procentaj se poate modifica n funcie de
43
funcionarea sistemului. Setarea Purja% (Drain %) va funciona ntotdeauna, i suplimentar setarea EC (Conductivitate), dac procentul de purjare devine mai mic dect cel setat.
Discharge line from compressor
Item list
To Receiver
Strainer
kch
Evaporative Condenser with De-superheater
1 - Control box (Water Manager) 2 - Treatment pipe 3 - Conductivity sensor 4 - Pump for recirculation 5 - Valve sparge water 6 - Water meter - sparge water 7 - Motorvalve - bleed off 8 - Water Meter - bleed off 9 - Float valve 10 - Non return valve 6 5
2 9
10
2 10
7 8
M
3 1
Fig. 3. Principiul de funcionare Fia de selecie pentru Staia Water Manager

Condensator Max. Cap. (kW) 5000 10000 Model Apa Size m3/h 63 5.4 75 18.0 l/min 166 300 Conducte mm lung. 950 950 Pompa Model CH-4-20 CH-8-20
Material conducte: Caracteristici apa: Tip cablu bobina: Tip cablu electrod: Tip cablu cap Ultrason: Panou de comanda: Dimensiuni: Material: Alimentare: Tensiune interna: Programarea: Senzorul de conductivitate: Material:
PVC, 63 and 75 mm . Max. 10 bar, Max. 60 grade C. 4 fire 0.5 mm, 1.5 m., 2 perechi rasucite 2 fire 0.5 mm, 1.5 m. 2 fire 0.75 mm, 1.5 m., 400x 300x 210 mm, Aprox. 10 kg. Otel (IP 64) 1 x 110/230 Volt, 50/60 Hz "+/- 12 and 20 Volt, Max 230 VA Prin afisaj PVC, Rezistent UL, aprox. 0,5 kg. 44
Montaj: Racord electric: Semnal: Senzor nivel apa: Tip: Material: Greutate: Racord electric: Semnal: Electro ventil: Tip: Material: Specificatii: Alimentare electrica: Timp de functionare: Debitmetru: Semnal: Pompa: Tip: Alimentare electrica: Evacuare:
Imbinare prin filet interior 40 mm 2 fire (0.5 mm) cablu 1 m U - 14 Vss, f - apr. 1.5 K Hz Sinus VNI 3 cai PVC, Protectie UL, Aprox. 1.0 kg. 3 fire (0.5 mm) U - 6 Vss, f - aprox. 5 K Hz - Sinus Robineti cu bila. 1" Otel si otel inoxidabil, imbinare cu filet Unghi:90 grade, F:03, Protectie: IP65 1 x 230 volti 50/ 60 Hz, 0,35 Amperi 40 sec. DN32 = 28,5 impulsuri/L Pompa orizontala CH-4-20 1 x 110 sau 230 volt 50 sau 60 Hz, 540-730 Watt CH-4-20 5m3/h,
45
Separatorul de produse petroliere
Fig. 4. Separatorul de produse petroliere tip OLEOPATOR K - NG 80 Informaii generale Tipul instalaiei Echipamentul utilizat n cadrul companiei este separatorul de lichide uoare, prevzut cu element de coalescen, prefabricat, realizat din beton armat, pentru soluii ngropate, carosabil D 400, cu debit nominal de 80 l/s, cu colector de aluviuni de 8000 l montat naintea separatorului, tip ACO OLEOPATOR NG 80. Rolul instalaiei Separatoarele de produse petroliere se folosesc pentru a preepura apele infestate cu uleiuri minerale i produse petroliere i de a le reintroduce n circuitul natural, n scopul protejrii mediului nconjurtor. Domeniul de utilizare Separatoarele de produse petroliere au ca domeniu de utilizare staiile de distribuie a carburanilor, service-uri auto, spltorii auto, garaje industriale, rafinrii, puncte de ncrcare descrcare produse petroliere, alte obiective unde se scurg ape infestate cu produse petroliere. Standarde i agrementri Aceste echipamente corespund standardelor europene armonizate SR EN 858-1:2002, SR EN 858-1:2002/A1:2004, pentru separatoare de lichide uoare, cu statut de standard naional ncepnd cu data de 1 septembrie 2006. Caracteristici tehnice. Principiul de funcionare. Separatoarele ACO sunt alctuite, n general, din dou pri principale: colectorul de aluviuni;
46
separatorul de produse petroliere; Toate echipamentele sunt prevzute standard cu supap de siguran (plutitor), pentru blocarea evacurii n cazul n care se atinge capacitatea maxim a colectorului de aluviuni. Accesoriile opionale constau n puul de prelevare de probe i n instalaia de semnalizare acustic sau optic n cazul atingerii capacitii maxime a echipamentului. Separatoarele sunt impermeabilizate la interior cu trei straturi de protecie rezistente la produse petroliere. Racordurile de admisie au diametrul nominal de 400 mm. Separatorul de hidrocarburi este situat n partea superioar a separatorului i este prevzut cu element de coalescen, avnd o capacitate de 2150 l. Elementele de coalescen rein particulele fine de nmol i determin particulele de uleiuri s se separe ntr-un strat la suprafaa separatorului. n interiorul elementului de coalescen exist un plutitor care este dimensionat astfel nct plutete la interfaa dintre ap i stratul de hidrocarburi; n cazul n care se atinge capacitatea maxim a separatorului de uleiuri, plutitorul coboar i blocheaz evacuarea apelor poluate din sistem. Racordurile de evacuare au diametrele nominale de 400 mm. Colectorul de aluviuni (trapa de nmol) are o capacitate de stocare aluviuni de 8000 l i se va monta naintea separatorului de hidrocarburi. Racordurile de admisie, evacuare sunt de 400mm.
Fig. 5 Trap de nmol Pentru o funcionare normal a echipamentelor este necesar o manipulare i montare corect a acestora.
47
Aceste lucruri sunt extrem de simple dac se urmresc urmtoarele etape: 1. Descrcare i reamplasare Se va face numai cu ajutorul urechilor de ridicat i cu cabluri adecvate de legat. Cablul utilizat (sufa) va trebui s aib o lungime suficient pentru a se evita deteriorarea separatorului. 2. Condiii de fundare Excavaia va fi prevzut pe fund cu un strat de nisip sau pietri compactat sau, n caz de nevoie, cu un strat de beton slab. 3. Montajul Se ndreapt axa conductelor n direcia adecvat. Se controleaz sensul scurgerii. Se verific orizontalitatea instalaiei. Se racordeaz conductele aferente. Se racordeaz puul de luare de probe (n cazul n care este utilizat). Se monteaz capacul astfel nct gura de vizitare s permit accesul att la plutitor i la elementul de coalescen, ct i pe lng acestea pentru vidanjarea colectorului de aluviunile din partea inferioara a separatorului. Este normal existenta unui interstiiu de 5-30 mm ntre marginea capacului i cea a separatorului! Aceasta se datoreaz aezrii capacului pe garnitura de etanare. 4. Execuia umpluturii n jurul separatorului. Umplerea se face pe straturi circulare, care vor fi compactate corespunztor. 5. Pentru ajustarea separatorului - aducerea capacului la cota terenului - se vor folosi elemente de nlare, tuburi i inele de nlare. Msuri de siguran obligatorii ntreinerea curent a separatoarelor se poate face de la suprafa; a nu intra dect n cazuri excepionale n separatoarele sau n colectoarele de nmol, i numai dup ce s-au golit i s-a ventilat amestecul de aer/vapori; este interzis coborrea n recipieni fr asigurarea supravegherii de sus! a se respecta dispoziiile i regulile n vigoare privind protecia muncii i cele referitoare la materiale periculoase; A se vedea Anexa nr. 8 Declaraie de conformitate a instalaiilor de separare lichide uoare. 4.1.3.10. Gospodrirea nmolului rezultat Nmolul rezultat de la separatorul de produse petroliere se depoziteaz n butoaie metalice de 200 l i este preluat de societatea specializat ECOMASTER, n vederea incinerrii (Anexa 4). 4.1.4. Prognozarea impactului 4.1.4.1. Impactul produs de prelevarea apei asupra condiiilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului Ca element fundamental al apariiei i meninerii vieii pe pmnt, protecia apei a nceput s fie o preocupare major a statelor lumii, odat ce s-a constatat deteriorarea periculoas a acestei resurse naturale, pe msura ritmului dezvoltrii economico-sociale. Cerina continua a unor cantiti din ce in ce mai mari de ap, att pentru industrie i agricultur, ct i pentru alimentarea unei populaii n cretere accelerat, precum i neglijarea adoptrii msurilor de protejare a calitii ei, a condus n timp la degradarea multor ecosisteme acvatice, punnd n pericol refacerea circuitului natural al acestei resurse. Promovarea utilizrii durabile a apelor n totalitatea lor (subterane i de suprafa) a impus elaborarea
48
unor msuri unitare comune, care s-a concretizat la nivelul Uniunii Europene prin adoptarea Directivei 60/2000/EC referitoare la stabilirea unui cadru de aciune comunitar n domeniul politicii apei. Caracterul limitat al resurselor de ap la nivelul judeului apare ca urmare a repartizrii inegale n spaiu i n timp a acestor resurse. Neuniformitatea resurselor de ap n timp se manifest prin precipitaii neliniare de-a lungul anilor i de-a lungul sezoanelor fiecrui an, prin fenomene de nghe i dezghe ce contribuie la variaia n timp a debitelor izvoarelor, rurilor, nivelurilor lacurilor i apelor subterane. Ca urmare, chiar n zone cu resurse de ap nsemnate ca medie multianual, apar, aleatoriu, att perioade de secet, de lips de ap, ct si perioade de ape mari i de viituri, care creeaz riscul efectelor distructive ale inundaiilor. Din punct de vedere al resursei de ap, la nivelul bazinului hidrografic, posibilitatea alimentrii cu ap potabil din surs subteran de adncime a fost analizat i fundamentat prin studii hidrologice pentru asigurarea necesarului de ap. Impactul utilizrii apei din subteran att pe perioada de construire, ct mai ales pe perioada de funcionare a obiectivului, asupra resurselor limitate de ap, se manifest n timp, att la nivel naional ct i la nivel local, fie prin utilizarea neraional a apei n mediul industrial i mediul urban, sau prin scderea resurselor naturale datorate schimbrilor climatice. n acest sens, prin grija beneficiarului, sursele de ap au fost dotate cu aparatur de msur i control a apei prelevat din surs subteran, pentru monitorizarea i eficientizarea consumurilor. 4.1.4.2. Calitatea apei receptorului dup descrcarea apelor uzate, comparativ cu condiiile prevzute de legislaia de mediu n vigoare Pe perioada de construire a obiectivului de investiii exist posibilitatea apariiei polurii accidentale datorit manevrabilitii defectuoase a recipientelor cu coninut de substane periculoase pentru mediu (uleiuri, motorine etc) sau datorit utilajelor/mainilor prost ntreinute. n cazul unor scurgeri accidentale, aceste substane pot ptrunde n pnza freatic superioar, afectnd ecosistemul acvatic. Pentru combaterea cauzelor poteniale de poluare a freaticului, se va exclude posibilitatea depozitrii direct pe sol a recipientelor cu coninut de substane periculoase pentru mediu, utilizarea mainilor/utilajelor folosite n construcii, n stare optim de funcionare, instruirea personalului aparinnd diferiilor subcontractori cu privire la regulile de manevrabilitate a recipientelor cu coninut de substane periculoase, crearea unei zone special destinate pentru depozitarea deeurilor pe perioada construciei. Pe perioada de funcionare a obiectivului, conform proiectului tehnic de execuie, traseele exterioare de circulaie, platformele de depozitare a deeurilor generate sunt betonate i prevzute cu un sistem exterior de colectare a apei pluviale, reducndu-se astfel la minimum pericolul unor poluri accidentale a freaticului datorate scurgerilor. Evacuarea apelor uzate menajere n sistemul de canalizare oreneasca i evacuarea apei pluviale de pe suprafaa betonat n emisar natural rul Behela, se face urmnd circuite separate. Pe traseul reelelor de evacuare exterioar au fost prevazute separatoare de hidrocarburi cu rolul de a reine hidrocarburile provenite accidental de la autoturismele care tranziteaz platforma. 4.1.5. Msuri de diminuare a impactului 4.1.5.1. Alte msuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de ap i a zonelor de mal ale acestora Avnd n vedere rezultatul analizelor de laborator efectuate pe probe de ap prelevate din ultimul punct de amplasament care colecteaz apele pluviale de pe amplasament, situat nainte de evacuarea n
49
bazinul de retenie, putem concluziona c nu exist nici un impact potenial asupra calitii apei rului Behela. 4.1.5.2. Zone de protecie sanitar i perimetre de protecie hidrologic La terminarea lucrrilor de foraj, n jurul acestora au fost instituite perimetre de protecie sanitar, cu regim sever, respectnd cerinele legislaiei n vigoare. La stabilirea zonelor de protecie sanitar i a perimetrului de protecie hidrologic, conform HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar i hidrogeologic, s-au avut n vedere urmtoarele: n cazul forajelor care exploateaz acviferele de adncime sub presiune i care sunt executate astfel nct s realizeze condiiile de izolare a stratului captat fa de suprafaa terenului i fa de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zon de protecie sanitar cu regim sever, care va fi circular, cu centrul pe poziia forajului i raza de 10 m; n acest caz zona de protecie sanitar cu regim de restricie coincide cu zona de protecie sanitar cu regim sever; zona de protecie sanitar cu regim sever, cu excepia celei instituite pentru aduciuni i reele de distribuie, s-a mprejmuit i s-a marcat utilizndu-se plcute avertizoare. nlimea i tipul mprejmuirii, marcajele i distana ntre acestea s-au stabilit de ctre beneficiar, de comun acord cu autoritatea de gospodrire a apelor, astfel nct s fie oprit accesul personalului, animalelor i a utilajelor de orice fel; limitele zonei de protecie sanitar cu regim de restricie sunt marcate de ctre beneficiar prin borne sau semne vizibile, cu meniunea: Zon de protecie sanitar. 4.1.5.3. Msuri de prevenire a polurilor accidentale a apelor Pentru prevenirea alterrii calitii apelor de suprafa, datorate unor scurgeri accidentale provenite de la tancurile/silozurile pentru stocarea substanelor sau preparatelor, prezentm sub form tabelar, descrierea substanelor poluatoare i msurile de combatere a polurii. Facem meniunea c aceste substane sau preparate chimice sunt stocate pe platform betonat, prevzut cu bae pentru reinerea scurgerilor accidentale. Zona de stocare, inclusiv tancurile, sunt prevzute cu sisteme de avertizare n caz de avarie, sisteme ce opresc automat instalaia.
50
Fia poluantului:
Nr. Crt. 0 Denumirea poluantului 1 Periculozitate la manipulri Caracteristici periculoase Masuri de precauie necesare 5 6 CAS nr. 72623-87-1 Produsul este daunator mediului inconjurator. Produsul nu contine componente Trebuie preintampinata contaminarea apei si a periculoase. solului. Simbol pericol: inflamabil, categoria Trebuie prevazuta ventilarea corespunzatoare a de pericol IV zonei de depozitare si de lucru. Grad mediu de contaminare a apei. A se pastra la distanta de surse cu flacara deschisa, caldura, radiatia solara, alte surse de aprindere si de substante oxidante. CAS nr. 7631-86-9 Nu necesita masuri speciale de precautie din Conform criteriilor CE, acest produs punct de vedere al protectiei mediului. nu este clasificat drept substanta periculoasa. CAS nr: 1333-86-4 Nu necesita masuri speciale de precautie din Nu prezinta riscuri semnificative punct de vedere al protectiei mediului. pentru mediul inconjurator si nu este Se va minimiza contaminarea apei menajere clasificata drept substanta evacuate, a solului, a freaticului sau a periculoasa conform Directivei sistemului de canalizare. Europene 67/548/EEC. Nu este solubil in apa. Modalitati de combatere Actiunea Mijloace necesare 7 8 Se stocheaza in recipienti de metal sau Materiale pentru stingerea HDPE. incendiilor: se vor folosi pulberi chimice uscate, bioxid de carbon si spuma obisnuita. Nu se va folosi apa.
1.
Ulei industrial
Se stocheaza in saci.
2. 3.
Silica
Se stocheaza in silozuri.
Negru de fum
51
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale Facem precizarea c o parte din datele din acest capitol au fost preluate din lucrarea Studiul de impact al dispersiilor emisiilor cumulate de la capacitatea existent (Curing + Preparare + FM Mixing) pe baza determinrilor efectuate de Romquality Control n anul 2007 i de ctre Balint Analitika n anul 2009 i a emisiilor teoretice pentru proiectul Masterbach Mixing (extindere) asupra vegetaiei i spitalelor din zona limitrof fabricii Continental realizat de Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecia Mediului ICIM Bucureti n anul 2009. 4.2.1.1. Condiii de clim i meteorologie pe amplasament/zon Timioara se incadreaz n climatul temperat continental moderat, caracteristic prii de sudest a Depresiunii Panonice, cu unele influente submediteraneene (varianta adriatic). Trsturile sale generale sunt marcate de diversitatea i neregularitatea proceselor atmosferice. 4.2.1.2. Informaii despre temperatur, precipitaii etc. Temperatura medie anual este de 10,6C, luna cea mai cald fiind iulie (21,1C), rezultnd o amplitudine termic medie de 22,7C, sub cea a Cmpiei Romne, ceea ce atest influena benefic a maselor de aer oceanic. Din punct de vedere practic, numrul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltrii optime a culturilor, adic cele care au medii de peste 15C, este de143/an, cuprinse ntre 7 mai i 26 septembrie. Temperatura activ, nsumnd 2761C, asigur condiii foarte bune pentru maturizarea plantelor de cultur, inclusiv a unora de provenien mediteranean. Aflndu-se predominant sub influena maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Timioara primete o cantitate de precipitaii mai mare dect oraele din Cmpia Romna. Media anual, de 592 mm, apropiat de media rii, este realizat ndeosebi ca urmare a precipitaiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) i a celor din lunile noiembrie i decembrie, cnd se nregistreaz un maxim secundar, reflex al influenelor climatice submediteraneene. n perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitaii, ceea ce constituie o condiie favorabil dezvoltrii plantelor de cultur autohtone. Regimul precipitaiilor are ns un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi dect media i ani cu precipitaii foarte puine. Cele mai frecvente sunt vnturile de nord-vest (13%) i cele de vest (9,8%), reflex al activitii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maxim n lunile de var. n aprilie-mai, o frecven mare o au i vnturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcii nregistreaz frecvene reduse. Ca intensitate, vnturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest. Distribuia vnturilor dominante afecteaz, ntr-o anumit msur, calitatea aerului municipiului Timioara, ca urmare a faptului c sunt antrenai poluanii emanai de unitile industriale de pe platformele din vestul i sudul localitii, stagnarea acestora deasupra fiind facilitat att de morfologia de ansamblu a vetrei, cu aspect de cuvet, ct i de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%). 4.2.1.3. Scurt caracterizare a surselor de poluare existente n zon Calitatea aerului municipiului Timioara depinde de faptul c sunt antrenai poluantei emanai de unitile industriale de pe platformele din vestul i sudul localitii, stagnarea acestora deasupra fiind facilitat att de morfologia de ansamblu a vetrei, cu aspect de cuvet, ct i de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%). 4.2.2. Surse poluani generai 4.2.2.1. Identificarea i caracterizarea surselor de poluani atmosferici ai obiectivului Pe perioada execuiei lucrrilor de construcii, sursele de poluare a aerului atmosferic sunt reprezentate de:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 52
SC RIONVIL SRL CENTRUL DE AFACERI FLANDRA str. Drumul Cmpului nr. 15 A Rm. Vlcea, tel/fax 0350/808.769
lucrrile de demolare a construciilor existente pentru a crea noi ci de acces pentru autoturismele de mare tonaj genereaz emisii de praf n atmosfer; utilajele/echipamentele cu care se execut lucrrile de construcii emisii specifice arderilor motoarelor cu combustie intern; Principalele surse de poluare a aerului pe perioada de funcionare sunt: surse punctiforme cu emisii datorit procesului tehnologic: secia de mixare o courile de la liniile 1 4 care lucreaz permanent, cu negru de fum; o coul de la linia 5 care lucreaz periodic, cu SiO 2 - toate emisiile de COV vor fi direcionate la centrala termic; surse punctiforme fara emisii datorit procesului tehnologic: secia de mixare o exhaustor 15,35 m, prevazut cu un ventilator, utilizat pentru ventilaia aerului de la etajul 2 este prevzut cu un filtru de praf in caz de incidente la rezervoarele tampon de negru de fum; o exhaustor 0 m i 7 m, prevazut cu un ventilator, utilizat pentru ventilaia aerului de la parter i etajul1; o coul de evacuare aer de la Master Batch Off, care reprezint aer de rcire pentru produsul finit; o exhaustoare prevazute cu ventilatoare de la grupurile sanitare (3 ventilatoare); o exhaustor de la camera de produse chimice pravazut cu un ventilator si echipat cu un filtru de particule in caz de accidente de manipulare a sacilor cu chimicale. surse mobile de emisie: mijloace de transport care vor tranzita drumurile tehnologice din incinta obiectivului; funcionarea nepermanent cu intermitene, legat de intrarea i ieirea de la program a autoturismelor angajailor; ntruct SC Continental Automotive Products SRL are ca obiect de activitate producia articolelor din cauciuc, respectiv fabricarea anvelopelor, evaluarea concentraiilor n atmosfer a fost realizat pentru urmtorii poluani caracteristici, reglementai prin: OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor n suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor: dioxid de sulf (SO2); dioxid de azot (NO2); oxid de carbon (CO); pulberi n suspensie; Nereglementai: dioxid de carbon (CO2); compui organici volatili (COV); Sursele dirijate de emisii n atmosfer aparinnd SC Continental Automotive Products SRL care au fost luate n considerare la modelarea dispersiei poluanilor, sunt: aria de vulcanizare: 12 couri cu tiraj forat i 72 couri cu tiraj natural; aria de preparare: 7 couri 1 pentru utilajul Duplex, 2 pentru mainile Roller Head, 4 pentru mainile Triplex de la liniile de extrudare a cii de rulare; liniile Final Batch: 3 couri; liniile Master Batch: 5 couri de la mixere (care urmeaza a fi construite);
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 53
centrala termic: 2 couri (exista trei boilere, unul totdeauna in hot standby)
Caracteristicile surselor i tipul poluanilor emii Inventarul poluantilor emisi pentru anul calendaristic anterior efectuarii studiului (2009)
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. TOTAL Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie NOx(kg) 1933,05 1939,11 2070,72 1760,69 1815,18 1742,34 2026,07 2049,11 1889,70 1912,62 1931,48 1852,67 22.922,74 SO2(kg) 139,32 144,48 159,96 144,48 159,96 154,80 159,96 159,96 154,80 159,96 154,80 118,68 1811,16 COV(kg) 233,90 239,68 263,91 234,35 255,46 246,79 261,75 262,44 251,19 258,37 252,44 204,64 2964,92 CH4(kg) 39,61 39,79 42,39 36,06 37,12 35,62 41,53 42,01 38,70 39,16 39,58 38,11 469,67 Pulberi (kg) 51,84 53,76 59,52 53,76 59,52 57,60 59,52 59,52 57,60 59,52 57,60 44,16 673,92
Surse staionare dirijate Surse existente: tabelul 4.2.4.

Sursa Couri Parametri fizici ai surselor dirijate H (m) Raza (m) Temperatura Viteza de gazelor evacuare a evacuate (0C) gazelor (m/s) 13 0,63 28,5 12,51 11,50 41 0,90 9,40 16,90 0,30 40 9,60 16,90 9,90 33,81 12 0,25 40 24,34 15 0,45 140 0,24 Substane analizate
Vulcanizare 12 tiraj forat 72 tiraj natural Preparare 1 Duplex 2 Roller Head 4 Triplex Final Batch 3 C. Termic 2
Particule n suspensie NOx, SO2, CO, COV Particule n suspensie NOx, SO2, CO, CO2
Surse viitoare
Sursa Couri H (m) Master Batch 5 30,5 Parametri fizici ai surselor dirijate Substane analizate Raza Temperatura Viteza de evacuare (m) gazelor evacuate a gazelor (m/s) (0C) 0,30 40 17,69 Particule n suspensie
Emisii de poluani n aer Pe baza datelor furnizate de beneficiar, au fost calculate emisiile de poluani provenii de la sursele punctuale, aparinnd SC Continental Automotive Products SRL.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 54
Pentru evaluare a emisiilor de poluani n atmosfer datorate activitilor desfurate n cadrul societii, s-au avut n vedere urmtoarele: calculul emisiilor de SO2, NO2, pulberi n suspensie, CO, CO2 i COV a fost efectuat pe baza rezultatelor msurtorilor concentraiilor de poluani, ale temperaturii i vitezei de evacuare a efluenilor gazoi, realizate de firma Balint Analitika n anul 2009, innd cont de parametrii fizici ai acestor surse (diametru co) i a debitelor de efluent gazos, furnizate de beneficiar (Anexa 10). Inventarul emisiilor din surse staionare dirijate existente: Tabel 4.2.1. Denumirea sursei Poluant Debit Debit Concentraia Prag de masic gaz n emisie alert (g/h) (m3/h) (mg/m3) (mg/m3) cf 756/1997 1 2 3 4 5 6 Vulcanizare 12 tiraj SO2 190.5090 3.45 350 fortat NO2 73.4426 1.33 350 pulberi 5.5772 55220 0.101 35 CO 64.0552 1.16 COV 267.8170 4.85 72 tiraj SO2 14.4583 3.62 350 natural NO2 6.0709 1.52 350 pulberi 1.9291 3994 0.483 35 CO 9.2661 2.32 COV 59.9100 15 Preparare 1 SO2 91.4934 2.66 350 duplex NO2 71.8876 2.09 350 pulberi 3.2332 34396 0.094 35 CO 79.7987 2.32 COV 163.2090 4.745 2 SO2 91.4934 2.66 350 roller- NO2 71.8876 2.09 350 head pulberi 3.2332 34396 0.094 35 CO 79.7987 2.32 COV 163.2090 4.745 4 SO2 91.4934 2.66 350 triplex NO2 71.8876 2.09 350 pulberi 3.2332 34396 0.094 35 CO 79.7987 2.32 COV 163.2090 4.745 Final Batch 3 SO2 45.7467 2.66 350 cosuri NO2 32.6762 1.9 350 pulberi 0.5847 17198 0.034 35 CO 19.9497 1.16 COV 8.8449 0.5143 Limit de emisie (mg/m3) cf 462/1993 7 500 500 50 500 500 50 500 500 50 500 500 50 500 500 50 500 500 50 -
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 55
Emisii surse stationare existente: centrala termica

Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h) 3 1.6576 39.9952 0.2369 0.3702 59.9200 Debit gaz (Nm3/h) 4 370.373 Concentraia n emisie (mg/Nm3) 5 4.4755 107.9863 0.6397 0.9994 161.7829 Prag de alert (mg/Nm3) cf 756/1997 6 24.5 245 3.5 70 Limit de emisie (mg/Nm3) cf 462/1993 7 35 350 5 100 -
1 Centrala 2 cosuri
2 SO2 NO2 pulberi CO CO2
Inventarul emisiilor din surse staionare dirijate viitoare: Emisii surse stationare viitoare Denumirea sursei Poluant 1 Master Batch 5 cosuri 2 pulberi Debit masic (g/h) 3 2.880 8.280 8.280 8.280 10.800 Debit gaz (m3/h) 4 Concentraia Prag de Limit de n emisie alert emisie 3) 3) (mg/m (mg/m (mg/m3) 5 6 7 0.16 35 50 0.46 0.46 0.46 0.6 Emisiile vor fi dirijate la camera boilerelor
18000
Linia 5
COV
Emisiile de natura Compuilor Organici Volatili sunt sub forma de etanol (alcool). Aceste emisii nu sunt emisii de tip solvent, ci reprezint o reacie chimic n cadrul procesului de mixare. Oferta de la firma care a produs sistemul energetic si de combustie pentru cazane SAACKE GmbH pentru includerea aerului cu continut de etanol provenit de la linia nr. 5 Master Batch in aerul de combustie, este prezentata in Anexa 9. n cadrul companiei Lousado din Portugalia, perioada de degradare a aerului este de 1 zi i jumtate, iar rezultatul acestei degradrii l reprezint CO 2 (dioxid de carbon) i H2O (ap). Randamentul de captare a emisiilor (instalaia la Lousado Portugalia cu 12000 m 3/h) este de 93%, in vreme ce 7% reprezint pierderi n cldire. Msurtorile au fost realizate fcndu-se referire la capacitatea total de etanol i masa total de aer exhaustat prin suciune (PM1), masa de aer exhaustat la nivelul arborelui mixerului (PM2), respectiv masa de aer exhaustat la nivelul arborelui extruderului (PM4), avnd un nivel intermediar nivelului de amestec in timpul procesului clasic.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 56
Fig. 6. Identificarea emisiilor COV n cadrul unui mixer Datele tehnice ale punctelor de msurare
Punct de msurare PM1 PM2 PM4 Componente Etanol Etanol Etanol Valoare medie [g/m3] 2.1 2.9 1.2 Flux aer [m/h] 12000 7500 4500
Observaie: datele sunt furnizate de ctre compania Lousado, Portugalia Rezultatele acestor msurtori sunt plauzibile fa de condiiile operaionale i fa de capacitatea liniei de producie utilizat n perioada acestor msurtori. Practic a fost depistat 80,3% etanol n aerul supus exhaustarii prin suciune la nivelul arborelui mixerului (PM2) i n aerul exhaustat prin suciune la nivelul arborelui extruderului (PM4) fa de fluxul teoretic al masei de etanol n cadrul procesul de producie. Cantitatea medie de etanol captiv n cadrul mixturii finale de baz este practic 19,6%. Randamentul de reinere a emisiilor din aerul exhaustat rezultat prin calcule este de 95,5%. Surse mobile de emisie: Conform programului pentru calculul al emisiilor de poluani din aer, funcionarea motoarelor autovehiculelor care vor deservi unitatea produce poluani mai mult la operaiunile de pornire i oprire a motoarelor, ns i n timpul funcionarii acestora i parcurgerea distantelor n incint.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 57
Emisiile poluante ale motoarelor cu combustie intern provin din trei surse principale: gaze de eapament, praful antrenat i evaporarea la rezervoarele de combustibil i la carburator. S-a estimat c aproximativ 65% din hidrocarburi provin din gazele de eapament i 10 % la evaporarea din rezervoarele de combustibil i carburator, restul de 25 % fiind cuprins n praful ridicat. Emisiile sub form de vapori din rezervoarele de combustibil ale autovehiculelor provin din evaporarea motorinei sau benzinei, aceste emisii aprnd att n timpul funcionarii, ct i la staionare. Emisiile de carburant apar n timpul funcionrii datorit presiunilor ce apar n carburator sau n timpul staionrii prin evaporare. Pentru diminuarea poluarii din surse mobile datorata traficului intern al autovehiculelor care deservesc unitatea si a autoturismelor salariatilor, vor fi stabilite trasee clare de circulatie in interiorul incintei si de asemenea a parcarii, gestionarea locurilor de parcare, astfel incat, sa se reduca timpul de manevra pentru parcarea propriu-zisa. In acest mod se poate realiza o diminuare a noxelor rezultate din gazele de esapament si deci o diminuare a poluarii din surse mobile. 4.2.3. Prognozarea polurii aerului Scurt descriere a modelului de calcul utilizat OML este un model multisursa de tip gaussian creat pentru a fi utilizat la scara locala pana la 20 km fata de sursa, in conditii de teren plat pentru zone urbane ct si rurale. Modelul a fost conceput in vederea includerii in teoria sa a principalelor fenomene fizice ce guverneaza dispersia in atmiosfera a poluantiilor ce provin de la surse industriale ( punctuale) dar si surse de suprafata. Programul este acceptat ca standard pentru modelarea emisiilor in scopul verificarii limitelor legale in Danemarca. In OML parametrii de dispersie sunt corectati direct cu parametrii fizici ai stratului limita ce descriu starea de turbulenta a atmosferei ( nu foloseste clasele de stabilitate Pasquill pentru descrierea stabilitatii atmosferei). In consecinta, datorita variatiei proprietatiilor turbulentei cu inaltimea, modificarea corespunyatoare a parametrilor de dispersie face posibila abordarea cu usurinta a surselor cu diferite inaltimi. Datele de intrare utilizate n modelare Ca date de intrare modelul utilizeaza date meteorologice masurate procesate. Preprocesorul necesita masuratori meteorologice orale si doua profile verticale de temperatura efectuate zilnic prin radiosondaj. Datele de iesire sunt lungimea Monin Obukhov, viteza de frictiune, fluxul sensibil de caldura si inaltimea de amestec. Modelul presupune ca fluiful atmosferic se misca cu o viteza constanta u de-a lungul axei Ox. Deci, viteza vantului este orientata de-a lungul axei Ox si este presupusa constanta. Distributia concentratiei este gaussiana atat pe orizontala cat si pe verticala. Concentratia de poluant in modelul gaussian pentru o sursa continua:
~ C ( x, y, z ) Q 2
y z
exp(
y2 2
2 y
) exp
( z H )2 2 2 z
exp
( z H )2 2 2 z
Expresia concentratiei la nivelul solului (z=0) este:

H2 exp 2 2 2 y 2 z y zu ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 58 ~ C ( x, y) Q
y2
Concentratia de-a lungul axei penei ( y=0, z=0):

~ C ( x) Q
y z
exp
H2 2
2 z
Unde : Q rata de emisie (g/s) y z - parametrii de dispersie (m) u - viteza vantului de-a lungul axei x (m/s) H inaltimea efectiva a cosului (m) Suprainaltarea penei este calculata prin metodele propuse de Briggs si completate cu o serie de extensii. Modelul contine algoritmi simpli de calcul al efectului aerodinamic din spatele cladirilor. Scopul principal al algoritmilor de calcul pentru efectul de cladire este de a imbunatatii estimarea concentratiei aplicabila pentru distante de aproximativ cinci inaltimi de cladire, in directia vantului. Concentratiile estimate in apropierea cladirilor nu ar trebui considerate fiabile. Modelul a fost rulat pe un domeniu cu latura de 5000 m, cu rezolutia de 125 m. Pentru modelare au fost considerati un numar de 1681 receptori cu inaltimea de 1,5 m. Rezultatele modelrii matematice a dispersiei poluanilor Legislatia permite depasirea valorii limita a concentratiei pentru urmatorii poluanti: PM10 medii anuale 35 depasiri, NO2 maxime orare 18 depasiri, SO2 maxime orare 24 depasiri, SO2 maxime zilnice 3 depasiri; astfel au fost calculate pentru: PM10 mediile pe an - a 36-a valoare, pentru NO2 maxima - a 19-a valoare, pentru SO2 maxima orara a 25-a valoare, pentru SO2 maxime zilnice - a 4-a valoare. Concentatii maxime estimate prin modelare pentru surse existente, conform OM. 592/2002:
Poluant CO CO2 COV PM10 SO2 Timp mediere 8h 1h 1an 1h 1an 24h 1an 1h 24h 1an iarna 1h 1an 1an de Concentratii evaluate g/m3 25,4 9,93 2,2 228 56,8 2,4 1,66 56,8 33,5 17,9 17,8 25,2 6,09 9,13 Limite si praguri de evaluare (g/m3 ) PIE 5000 20 10 50 100 26 19,5 PSE 7000 30 14 75 140 32 24 VL 10000 50 20 350 125 20 20 200 40 30
NO2 Nox
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 59
Concentratii maxime estimate prin modelare pentru surse viitoare conform OM 592/2002:
Poluant PM 10 Timp mediere 24h 1an de Concentratii evaluate g/m3 0,144 0,102 Limite si praguri de evaluare (g/m3 ) PIE 20 10 PSE 30 14 VL 50 20
Concentratii maxime extimate prin modelare pentru surse cumulate conform OM 592/2002:
Poluant CO2 PM10 Timp mediere 1h 1an 24 h 1 an de Concentratii evaluate g/m3 3530 794 2,56 1,75 Limite si praguri de evaluare (g/m3 ) PIE 20 10 PSE 30 14 VL 50 20
Roza vanturilor pentru datele meteorologice folosite in modelare.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 60
Pentru SO2 Rezultatele modelrii arat c pentru SO2 valorile concentraiilor maxime orare, maxime zilnice i medii anuale si iarna, nu depesc valorile limit prevzute de OM 592/2002: valoarea maxim orar obinut prim modelare este mai mic comparativ cu valoarea limit de 350 g/m3 impus pentru protecia populaiei; valoarea maxim zilnic obinut prin modelare este mai mic comparativ cu valoarea limit de 125 g/m3 impus pentru protecia populaiei; valoarea maxim a mediei anuale obinut prin modelare este mai mic comparativ cu valoarea limit de 20 g/m3 impus pentru protecia ecosistemelor; Relieful zonei i condiiile meteorologice contribuie la concentrarea maximelor pe direcia NS dominant a vntului din regiune. A se vedea Anexa 11. Pentru NO2 i NOx n urma modelrii rezult c: valorile concentraiilor maxime orare si anuale de NO2 provenite de la SC Continental Automotive Products SRL nu depesc valoarea limit de 200 g/m 3 , respectiv 40 g/m3 , prevzut de OM 592/2002 pentru protecia populaiei; valoarea medie pentru NOx obinut prin modelare nu depete valoarea limit de 30 g/m3 prevzut de OM 592/2002 pentru protecia vegetaiei; A se vedea Anexa 12. Pentru particule n suspensie n urma modelrii rezult c: valorile concentraiilor maxime zilnice de particule n suspensie pentru surse existente, surse viitoare si surse cumulate, provenite de la SC Continental Automotive Products SRL nu depesc valoarea limit de 50 g/m3 prevzut de OM 592/2002 pentru protecia populaiei; valorile concentraiilor medii anuale de particule n suspensie pentru surse existente, surse viitoare si surse cumulate nu depesc valoarea limit de 40 g/m3 prevzut de OM 592/2002 pentru protecia populaiei; Se constat c activitile desfurate n cadrul SC Continental Automotive Products SRL au un impact preponderent local n ceea ce privete poluarea cu pulberi (PM 10), cu valorile mai mari n perimetru unitii. A se vedea Anexa 13. Pentru CO Valorile obinute evideniaz aportul minim la poluarea cu CO a surselor industriale luate n considerare la modelare. Rezultatele modelrii nu indic depiri ale valorii limit de 10.000 g/m 3 pentru protecia populaiei. A se vedea Anexa 14. Pentru CO2 respectiv COV Valorile obinute sunt orientative, ele nefiind comparate cu normative. Se constat c valorile cele mai mari sunt obinute pe direciile predominante ale vntului din zon. Studiul dispersiei n atmosfer a poluanilor ntr-o anumit zon presupune cunoaterea caracteristicilor fizice de dispersie ale atmosferei n zona respectiv. Astfel, direcia, viteza vntului i stabilitatea atmosferei sunt principalii parametrii care determin procesul de dispersie a poluanilor n atmosfer.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 61
A se vedea Anexa 15 (CO2 concentratii maxime orare existente si cumulate si concentratii medii anuale existente si cumulate) i Anexa 16 (COV concentratii maxime orare si medii anuale existente). Informaii despre poluarea de fond a aerului Valorile de fond ale zonei:
Maxim orar SO2 Maxime zilnice SO2 Medii anuale SO2 Medii orare NO2 Medii anuale NO2 Medii anuale NOx Maxime zilnice PM10 Medi anuale PM10 Maxime 8 ore CO 128,03 55,8 16,46 63,25 14,58 14 41,84 31,04 1,73
Trebuie specificat c in aceste valori de fond se gasete i contributia surselor existente. Valorile de fond ale zonei sunt rezultate din modelarea matematic (realizat de ICIM Bucureti) pentru regiunea 5 Vest Timioara, pentru ncadrarea n liste publicate n "Ordin nr. 1266 din 14/10/2008 (Ordin 1266/2008) pentru aprobarea ncadrrii localitilor din cadrul Regiunii 5 n liste, potrivit prevederilor Ordinului Ministrului Apelor si Proteciei mediului nr. 745/2002 - privind stabilirea aglomerrilor i clasificarea aglomerrilor i zonelor pentru evaluarea calitii aerului n Romnia. 4.2.4. Msuri de diminuare a impactului 4.2.4.1. Soluii tehnice pentru controlul polurii aerului Perioada de construire: Pentru diminuarea impactului produs de lucrrile de construcie asupra calitii atmosferei se vor avea in vedere: utilizarea unei metode de demolare modular, cu utilizarea unei bariere pe baz de particule de ap; utilizarea eficient a mainilor/utilajelor de lucru, astfel nct s se reduc la maximum emisiile din gaze de eapament; splarea roilor mainilor, la ieirea din antier, pentru evitarea mprtierii pmntului i nisipului pe suprafeele carosabile; meninerea unor suprafee verzi la finalizarea lucrrilor de construcie; Perioada de funcionare a investiiei: Pentru a menine concentraiile poluanilor emii din seciile de producie n limitele maxime admise, sunt prevzute instalaii de absorbie a emisiilor dotate cu filtre de reinere a poluanilor: liniile 1 4 care lucreaz permanent, cu negru de fum sunt prevzute cu: sistem de ventilare cu filtru de praf; filtre mici pentru silozurile tampon de negru de fum in cladire filtre mari automate pentru silozurile de negru de fum in cladire linia 5 care lucreaz periodic, cu SiO2 sunt prevzute cu: sistem de ventilare cu filtru de praf; filtre mici pentru silozurile tampon de negru de fum in cladire filtre mari automate pentru silozurile de negru de fum in cladire
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 62
sistem de direcionare a emisiilor de COV ctre centrala termic; exhaustor la nivelul 15,35 m; nu este surs de emisii prevazut cu un ventilator, utilizat pentru ventilaia aerului de la etajul 2; este prevzut cu un filtru in caz de incidente la rezervoarele tampon de negru de fum; exhaustor la nivelele 0 m i 7 m: nu este surs de emisii prevazut cu un ventilator, utilizat pentru ventilaia aerului de la parter i etajul1; coul de evacuare aer de la Master Batch Off: nu este surs de emisii nu necesit sisteme de reinere a poluanilor, aerul care se evacueaz reprezint aer de rcire pentru produsul finit; ventilatoarele de la grupurile sanitare: nu sunt surse de emisii sistemul de exhaustare de la camera de produse chimice: nu este surs de emisii este prevzut suplimentar cu filtru de reinere a pulberilor, in caz de accidente de manipulare;
4.2.4.2. Instalaii propuse pentru controlul emisiilor Ventilaie instalatii tehnologice Hala de producie este structurata pe 3 etaje. La parter si etajul 1 spaiul destinat liniei de productie mixere etaj 1 (Master Batch Off parter). Linia de mixere este amplasata intre axele 15 - 16. Fluxul lor tehnologic se desfasoara pe verticala de la cota +7m pana la -4m intre axele mentionate. Hala va fi echipata cu 5 linii de productie de acest tip, functionarea fiecarei linii de productie fiind independenta de celalalte. Fiecare linie de mixare are un sistem de exhaustare propriu prevazut cu ventilator de extractie si filtru de praf. Sistemul de colectare a aerului de la utilajul de productie si pana la ventilator cade in sarcina furnizorilor de echipamente. Debitul de aer evacuat de la fiecare linie este de 18000 m/h la o temperatura de aproximativ 40 C. Pe aspiratia fiecarui ventilator se prevede un senzor pentru detectia prafului setat pe doua concentratii diferite, astfel: la primul nivel se semnalizeaza optic si acustic prezenta prafului dupa sistemul de filtrare, iar la al doilea nivel se comanda oprirea functionarii liniei de mixare respective. Curatarea filtrelor separatoare de praf se face automat in functie de caderea de presiune pe filtru, cu aer comprimat, deseurile rezultate fiind reintroduse in linia de productie. Instalatia de exhaustare aferenta prezentei lucrari trateaza acest sistem de la ventilatorul de exaustare pana la evacuarea aerului in exterior. Dupa fiecare ventilator se monteaza o clapeta de sens si o clapeta de inchidere servo-monitorizata astfel incat sistemul de exhaustare propriu unei linii de mixare sa se inchida o data cu oprirea functionarii acelei linii. Tot acest sistem de exhaustare a aerului viciat de la liniile de mixare trebuie sa fie in constructie anti-ex. Deoarece linia 5 de mixare va functiona cu silicati si aerul exhaustat cu continut de etanol nu poate fi evacuat in atmosfera, s-a prevazut un sistem de conducere a lui in centrala termica unde va fi insuflat ca aer de ardere in arzatoarele cazanelor. Acest lucru se va face doar cu acceptul firmei furnizoare a arzatoarelor si cu modificarea ecesara a intregului
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 63
sistem astfel incat acesta sa devina anti-ex. Aceasta linie de mixare va functiona alternativ cu negru de fum si silicati. In acest sens s-au prevazut doua racorduri dupa ventilatorul de exaustare, amandoua echipate cu clapete de inchidere servomotorizate care vor dirija intr-un sens sau celelalt in functie de materia prima utilizata. Ca masura de siguranta vor fi prevazuti senzori de curgere pe fiecare dintre cele 2 racorduri conectati la sistemul de automatizare al liniei respective. Evacuarea in atmosfera se realizeaza separat pentru fiecare linie, diametrul tubulaturii de evacuare al unei linii fiind DN 600. In capatul fiecarei tubulaturi de evacuare s-a prevazut suplimentar un accelerator de debit in vederea maririi distantei de ejectare a aerului evacuat. Ventilaia si exhaustarea de la master batch off Exaustarea aerului de la Master Batch Off se realizeaza independent pentru fiecare linie debitul de aer fiind de 10.000 m/h cu o temperatura mediu de 40 C. Aerul provenit de la MB off nu este incarcat cu pulberi si nu necesita filtrare, rolul lui fiind acela de racire a produsului finit. In acest sens s-au prevazut 4 ventilatoare legate in paralel, 3 in functiune si 1 de rezerva , fiecare avand un debit de 20.000 m/h. Sistemul de colectare este comun, fiecare MB off fiind racordat independent la canalul colector. Pe fiecare racord s-a prevazut cate o placa de inchidere servomotorizata, astfel incat la oprirea unei linii sa se intrerupa in mod automat sistemul exhaustare a ei. Pentru variatia debitului de aer ventilatoarele vor fi echipate cu convertizoare de frecventa astfel incat sa se poata realiza adaptarea debitului de aer exhaustat la numarul de unitati aflat in functiune. Toate debitele de aer au fost supradimensionate cu 15% din motive de siguranta in exploatare. S-au prevazut urmatoarele doua sisteme de introducere locala si generala a aerului proaspat: Pentru fiecare linie de MB off se introduce direct in carcasa aparatului aer proaspat filtrat, la temperatura mediului exterior, neexistand din partea beneficiarului nici o cerinta pentru acest parametru. Se va introduce in acest sens un debit de 10000 m/h pentru fiecare linie de MB off. Sistemul de introducere este unul general compus din 4 ventilatoare 3 in functiune si 1 de rezerva de 20 000 m/h fiecare. Ventilatoarele vor fi prevazute cu convertizor de frecventa pentru a putea prelua variatiile de debit. Distributia aerului este comuna, fiecare linie fiind racordata la sistemul de distributie independent. Pe racordul fiecarei linii se prevede cate o clapeta de inchidere servomotorizata actionata automat in scopul mai sus mentionat. Introducerea generala a aerului de compensare se face printr-un sistem de distributie uniforma la parter si la etajul 1 in zona opusa liniilor de productie. Astfel la parter se va introduce 76000 m/h si la etaj 76000 m/h. Temperatura de introducere a aerului variaza in functie de sarcina termica a incaperii, pe perioada de vara nefiind insa prevazut un sistem de racire. Temperatura minima in zona de productie va fi de 15 C. Mentinerea halei de productie in suprapresiune sau depresiune fata de exterior se face prin variatia debitului de aer introdus, selectia facandu-se manual. In general se va opta pentru functionare in regim de suprapresiune iarna si depresiune vara. Asigurarea aerului proaspat se realizeaza de la 2 centrale de aer de 76000 m/h care asigura filtrarea si incalzirea aerului introdus pana la o temperatura corespunzatoare necesarului termic a zonei de productie. Centralele de aer sunt echipate cu filtre, 2 baterii de incalzire, si ventilator de introducere.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 64
Ventilatoarele vor fi echipate cu convertizor de frecventa in scopul adaptarii debitului de aer la cerintele sistemului global de ventilare (numar de linii de productie aflate in functiune, suprapresiune sau depresiune). Tubulaturile se vor realiza din tabla galvanizata in constructie rectangulara si circulara conform specificatiilor din proiect. Tubulaturile retelelor de aer din interiorul zonei de productie nu se vor izola termic. se vor izola termic impotriva condensului urmatoarele trasee de tubulatura: reeaua de introducere a aerului proaspat la MB de la priza de aer proaspat pana la utilajul de productie; traseele de la priza de aer proaspat pana la centralele de aer proaspat la sistemul de ventilare generala; traseele de tubulaturi amplasate in exteriorul cladirii; Traseele de tubulatura se vor amplasa la nivelul tavanului imediat sub talpa inferioara a grinzilor, prinderea lor facandu-se de elementele structurale ale cladirii. Golurile pentru trecerea de la un nivel la altul si in exteriorul cladirii se vor realiza cu acordul proiectantului structurist si al arhitectului. Pentru evitarea propagarii focului la trecerea prin peretii rezistenti la foc, antifoc si plansee se prevad clapete antifoc cu limita de rezistenta corespunzatoare cu cea a elementului strapuns. Sistem exhaustare la parter i la etajul 1 Acest sistem este prevzut un exhaustor pentru nivelul 0m, respectiv 7m. Aceast instalaie cuprinde 4 ventilatoare, 3 in functiune si 1 de rezerva, cu capacitatea de 34666m3/h, utilizate pentru exhaustarea aerului de la parter i etajul1. Cand liniile de productie sunt inchise (fabrica nu functioneaza), sistemul de exhaustare este setat pe modul de recirculare a aerului. In acest modul, va functiona doar un ventilator care induce aer proaspat in volum de 76.000 m/h si care e recirculat in hala (tubulatura rosie in Anexa 19). Ventilatie si exhaustare hala productie etajul 2 La nivelul etajului 2 s-a prevazut un sistem de ventilare generala, introducerea aerului realizandu-se din aceleasi unitati de tratare ca la nivelele parter si etajul 1. Debitul de aer introdus va fi de 72 000 m/h la o temperatura corespunzatoare necesarului termic. Introducerea se realizeaza in mod similar celor descriese anterior. Exhaustarea aerului din hala de productie se realizeaza printr-un sistem de colectare uniform. Filtrarea aerului exhaustat in cazul unor disfunctionalitati a liniilor de mixare se va face cu un separator de praf montat inaintea ventilatoarelor de extractie. Acest filtru s-a prevzut n caz de incidente la silozurile tampon cu negru de fum. Exhaustarea se face cu 4 ventilatoare echipate cu converitzor de frecventa, 3 fiind in functiune si unul de rezerva, fiecare avand un debit de 24000 m/h. Tubulatura de evacuare e aerului de la etajul 2 are diametrul DN 1500 mm. Se respecta aceleasi indicatii cu privire la constructia, amplasarea si materialele ce compun sistemul de ventilatie de la punctul anterior. Ventilaia si exhaustarea camerei de produse chimice Pentru camera de cntrire a materiilor prime s-a prevzut o instalaie de ventilare pentru meninerea microclimatului (instalaie pentru climatizare) i suplimentar, montarea unui filtru interior, necesar n caz de accidente de manipulare.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 65
Conform temei de proiectare camera produse chimice va fi echipata cu un sistem de exhaustare a aerului din incapere, echipat cu sistem de filtrare si ventilator. Debitul de aer exhaustat este de 10000 m/h. Constructia intregii instalatii de exhaustare va in sistem anti-ex. Aerul evacuat va fi dirijat spre o centrala de aer in scopul recuperarii caldurii si evacuat mai departe in atmosfera deasupra nivelului acoperisului. Aerul proaspat de compensare va fi introdus de la aceeasi centrala de aer ce va asigura filtrarea, incalzirea si racirea in functie de sarcina termica a incaperii astfel incat temperatura interioara sa fie cuprinsa intre 18-23 C vara/iarna. Compartimentul de exhaustare din centrala de aer va fi de asemenea in constructie anti-ex. In caz de avarie s-a prevazut un by-pass din ventilatia generala a etajului 2 ce asigura introducerea de aer proaspat in camera de produse chimice. Se respecta aceleasi indicatii cu privire la constructia, amplasarea si materialele ce compun sistemul de ventilatie de la punctul Ventilatie hala productie et. 2. Sistem de exhaustare in caz de incendiu In caz de incendiu in hala depozit, fumul va fi exhaustat natural prin trapele de fum instalate pe acoperis, care se deschid automat la depasirea temperaturii specificate. In caz de incendiu in cladirea MB parter si etajul 1, fumul este exhaustat atat natural prin circulatia aerului, cat si prin sistemul de exhaustare instalat. In caz de incendiu la etajul 2, fumul va fi exhaustat natural prin trapele de fum instalate pe acoperis, care se deschid automat la depasirea temperaturii specificate Anexa 21 Modele trape de fum). Sistemul de prevenire si stingere a incendiilor pentru proioectul propus a fost aprobat de firma FM Global asiguratorul oficial Continental AG si aprobat local prin Avizul de Securitate la incendii (Anexa 17).
ECHIPAMENTE DE FILTRARE PENTRU SILOZURILE DE NEGRU DE FUM
1 ventilator (optional) 2 balama pt protectie acustica (optional) 3 invelitoare (optional) 4 rezervor de aer comprimat cu supapa
Fig. 7. Partea superioara (in exterior) a filtrului silozului de negru de fum

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 66
1 partea superioara a filtrului 2 grtar de instalare 3 conducta de injectare a aerului 4 sacul filtrant
Fig. 8. Filtru pentru silozuri mici
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.
Orificiu e aspiratie a gazului viciat Camera de expansiune Collector de praf Elementele filtrului Orificiu de evacuare a gazului curat Conducta de injectare Rezeror de aer comprimat Valva Unitate de serviciu (optional) Ventilator (optional) Balama pt. protecie acustic (opional)
Fig. 9. Filtru de negru de fum (normal) Mod de funcionare Aerul viciat este introdus in filtru prin intermediul orificiului de aspiratie din partea superioara, dupa care cade prin intermediul camerei de expansiune, ajungand apoi la nivelul colectorului de praf (sau recipient special de colectare a prafului). Particulele de praf ramase sunt depozitate pe partea exterioara a elementelor filtrului. Aerul curat este circulat prin intermendiul orificiului de evacuare a gazului curat.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 67
Introducere Filtrele de tip Pulsmaster sunt caracterizate in primul rand printr-o eficienta ridicata (atat cele specifice silozurilor mai mici, cat si cele specific silozurilor normale). Acestea sunt curatate folosindu-se aer comprimat, luandu-se in considerare ca unele parti ale acestor filter nu trebuiesc a fi oprite in timpul procesului de curatare. Filtrele sunt livrate complet asamblate. Elementele filtrului Elementele componente filtrului sunt foarte usor de inlocuit (manevrat) si se gasesc in diverse dimensiuni. Elementele componente acestui filtru prezinta o forma rectungulara si o singura parte de deschidere care consista intr-o rama de sustinere, la nivelul sacilor de colectare (partea inferioara), sub forma unui ac. Dispozitivul de inchidere situat intre partea aerului viciat sic el curat, este afectat prin actiunea de inchidere al gratarului filtrului. Grilajul de montare Grilajul (gratarul) fitrului prezinta o forma rectungulara, fiind prevazut cu deschizaturi prin intermediului carora elementele filtrului sunt inserate. Este in mod normal conceput din otel. Elementele filtrului sunt retinute prin intermediul aplicantilor. Conducta de injectare Conducta de injectare a aerului este prevazuta cu gauri de injectare la nivelul incaperii aerului curat, in fata elementelor filtrului, a caror extremitate se afla la nivelul gulerului de pe rezevorul aerului comprimat. Gaurile (deschiderile) de injectare sunt directionate catre elementele filtrului. Filtru automat Tipul constructiei este siruri din metal in segmente preasamblate cu un system de curatare complet pentru elementele cu impulsuri de aer comprimat. Sistemul de curatare consista in : acumulatorul aerului comprimat cu membrane; suctiuni ale filtrului din polyester fetru antistatic si prevazut cu protectie impotriva uleiului si apei; co in otel 37 pentru a sustine suctiunile filtrului cu injectii de aer in partea superioara a suportului; usi pentru intretinere in partea de aer curat pentru replasarea suctiunilor; dispozitiv de programare si control electronic pentru curatarea continua a suctiunilor filtrului, avand prevazute setari ale timpului de curatare, presiune si afisare; depresurizare; collector de praf (conducta prevazuta cu placa de siguranta si surub de inchidere; toate componentele sunt sunt legate la pamant, riscurile de aprindere aparand in partea gazului viciat, in consecinta instalatia este conforma zonei 20.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 68
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Carcasa de sprijin cu cap si garnitura
Placa de montare
Sacul filtrului
Sacul filtrului este impins pe placa de montare
Elementul filtrului aluneca pe placa de montare
Plasarea garniturii sacului filtrului pe acesta bordura
Rotirea elementului filtrului
Fig. 10. Filtrul automat
Date tehnice Tipologie: RKT 180/189/19; Volumul de aer: 12 000 Bm3/h; Temperatura: <80C; Tipul contaminarii (praf): Negru de fum, siliciu; Suprafata filtrului: 179.55 m2; Suprfata filtrului (capacitate de incarcare) : 66.83 m 3/m2 x h; Calitate: feutru (polyester) antistatic (conform zonei 20), cu protectie hidrofoba; Volum de aer ramas: <10 mg/m3; Numar de suctiuni : 180; Lungime: 1900 mm;
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 69
Volum de circulare aer comprimat: 31 Nm2/h la 5.5 bar; Electro-valve: 21 buc 1tol pentru zona 20; De la fiecare Masterbatch-off se aspira un debit de aer de 10000 m3N/h, iar pentru condensatoare sa va introduce un debit de aer proaspat de 10000 m3N/h. Mixerul ce funcioneaz periodic cu siliciu va fi prevazut cu : hota, un separator de praf exhaustor. Modalitatea de captare a emisiilor Dupa ciclonul liniei de siliciu, debitul de aer este absorbit in camera actuala a cazanelor. Acest debit de aer va fi utilizat pentru arzatoarele actuale. Toate arzatoarele vor fi adaptate tinanduse cont de urmatoarele conditii: Arzatoarele au capacitatea de a arde intregul volum de 18000 mc/h; Toate arzatoarele vor fi adaptate in sistem anti-ex; Pentru flexibilitate, se va crea in centrala termica actuala (existenta) un distribuitor de aer din care se vor alimenta toate arzatoarele; In perioada de functionare a acestei exhaustare vor functiona 2 cazane la capacitate maxima; Pornirea sistemul de exhaustare se va face numai prin pornirea cazanelor; Cazanele vor porni cu aer curat; Presiunea ventilatorului mixerului este de 500 Pa; Temperatura aerului mixat inainte de introducerea in cazan : 20-40C; Conducta de colectare va fi izolata termic in vederea evitari producerii condensului. In cadrul concernului Continental, mai exact in Cehia (fabrica Otrokovice), exista deja implementata aceasta tehnologie de exhaustare, functionand fara nici un fel de probleme. Se doreste ca deasemenea in cadrul fabricilor din Timisoara si Slovacia (Puchov) sa se aplice aceeasi tehnologie, iar in acest sens s-a recurs la obtiunea de a apela la acelasi furnizor de arzatoare (compania Saacke, din Germania), companie care deasemenea va realiza si proiectul de implementare, avandu-se in vedere evacuarii amestecului de aer captat de la linia tandem de silica. Aplicarea acestui sistem in fabrica apartinand concernului Continental din Cehia a demonstrat ca arderea este completa, rezultand in urma acesteia CO2 si vapori de apa (H2O), in aceste conditii impactul fiind redus deoarece etanolul fiind obtinut din sinteza zaharurilor, CO 2 este mult mai bine tolerat (absorbit) de plante/vegetatie. Randamentul de captare a emisiilor Randamentul de captare a emisiilor (instalaia la Lousado Portugalia cu 12000 m 3/h) este de 93%, in vreme ce 7% reprezint pierderi n cldire. Datele tehnice ale cazanelor destinate arderii emisiilor Se va utiliza instalaia de cazane si arztoare existenta (Anexa 9).
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 70
Msuri de prevenire a polurii aerului

Denumirea sursei de poluare Linia de amestec cu SiO2 Liniile de amestec cu negru de fum Tipul instalaiei de Poluanii reinui tratare Instalaia de ardere Etanol (C2H5OH) din CT Filtre de particule Particule in suspensie
- tabelul 4.2.7.
Eficiena instalaiei 95,5% Peste 95% Alte msuri de prevenire a polurii Filtre de reinere a particulelor in suspensie -
Pentru diminuarea poluarii din surse mobile datorata traficului intern al autovehiculelor, care deservesc unitatea si a autoturismelor salariatilor, se va recurge la stabilirea unor trasee clare de circulatie in interiorul incintei si parcarii, gestionarea locurilor de parcare, astfel incat, sa se reduca timpul de manevra pentru parcarea propriu-zisa. In acest mod se poate realiza o diminuare a noxelor rezultate din gazele de esapament si deci o diminuare a poluarii din surse mobile. Poziionarea pe hart a surselor de emisie viitoare
Fig. 11 - Poziionarea pe hart a surselor de emisie viitoare

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 71
4.3. Solul
4.3.1. Caracterizarea solului 4.3.1.1. Caracteristicile solurilor dominante Solurile municipiului Timioara fac parte din grupa solurilor aluviale mai ales cele din parcurile situate n apropierea cursurilor de ap i a protosolurilor antropice cele situate n zone construite. Ca tipuri de soluri, se ncadreaz n solurile de silvostep, fiind prezente soluri de tipul cernoziomurilor (degradate, gleice, levigate) brun rocate i brune i soluri locale (mlatini i soloneuri). 4.3.1.2. Condiiile chimice din sol Caracteristicile fizico chimice ale solurilor municipiului Timioara sunt n general bune: textur mijlocie, mijlocie fin; porozitate mic spre mijlocie; permeabilitatea este mic; pH-ul solului este de la slab acid, la neutru spre slab alcalin; rezerva de humus este mijlocie; apa freatic se gsete la adncimi cuprinse ntre 1 5 m; 4.3.1.3. Vulnerabilitatea i rezistena solurilor dominante Pe ansamblul Cmpiei Banatului ns, dominante sunt solurile cu fertilitate ridicat (cernoziomuri calcarice, cambice i argice, preluvosoluri molice, etc), fr limitri semnificative in exploatare, constituindu-se astfel ntr-o important resurs natural pentru dezvoltarea produciei agricole. Fertilitatea ridicat a solului determin un potenial ridicat de producie agricol, caracteristic specific pe ansamblul Cmpiei Banatului. Condiiile pedoclimatice sunt n general favorabile agriculturii, Timioara ncadrndu-se n climatul temperat continental moderat cu influene sud-mediteraneene. n perioada propice culturilor agricole cad aproape 80% din precipitaii, ceea ce constituie o condiie favorabil dezvoltrii plantelor i legumelor autohtone, ns regimul precipitaiilor este neregulat, remarcnd alternana anilor secetoi i a celor excesiv de umezi. Teritoriul zonei Timioara dispune de o bogat reea hidrografic, pnza freatic se situeaz la o adncime ce variaz ntre 0,5 i 4 m, ceea ce genereaz bltiri n condiiile unor precipitaii excesive. 4.3.1.4. Tipuri de culturi pe solul din zona respectiv Ponderea cea mai ridicat n zon, de aproximativ 44% la realizarea cifrei de afaceri i 40% din numrul firmelor, este deinut de cultivarea cerealelor pentru boabe (gru i secar, orz, orzoaic, porumb i alte cereale). Un sector care a cunoscut un avans semnificativ n anul 2006 fa de anii anteriori este grdinritul, cifra de afaceri obinut n acest domeniu n anul 2006 reprezentnd 13% din totalul cifrei de afaceri realizata de sectorul agricultur. Dei s-a dezvoltat n raport cu anii precedeni i judeul dispune de o faun bogat, sectorul silviculturii i exploatrii forestiere deine o pondere mic 1,15% - n totalul domeniului agricol. 4.3.1.5. Poluarea existent: tipuri i concentraii de poluani Coninutul n metale grele (cobalt, cupru, mangan, zinc, cadmiu, nichel, plumb, magneziu, fier) se ncadreaz n general n limitele admise, cu excepia:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 72
cobaltului (parcurile Central Operei, Civic i Doja), unde valorile din sol sunt puin mai ridicate (mijlocii) spre limita maxim admis; cadmiului i plumbului (Utvin abator Comtim), unde valorile din sol se apropie de pragul de alert. Valorile mai ridicate de cobalt, cadmiu i plumb se datoreaz n principal traficului rutier, dar i existenei unor depozite de deeuri depozit cenu Colterm. Compoziia chimic a frunzelor recoltate din 3 zone ale municipiului Timioara reflect ntr-o oarecare msur i gradul de poluare al solului, dar i a mediului din teritoriul administrativ al localitii. 4.3.2. Surse de poluare a solurilor 4.3.2.1. Surse de poluare a solului, fixe sau mobile Din analizarea obiectivului se pot distinge doua etape de poluare: etapa de executie a obiectivului analizat; etapa de functionare a obiectivului. In timpul perioadei de execuie, solul ar putea fi poluat fie local, fie pe zone restranse cu poluanti de natura produselor petroliere sau uleiurilor minerale provenite de la utilajele de executie (buldozer, excavator, motocompresor, grup generator electric etc.) Dupa executia obiectivului si darea in exploatare, poluarea nu mai poate constitui o sursa permanenta a solului, deoarece nu utilizeaza substante entomologice, parazitologice, microbiologice sau surse de radiatii ionizate, ci doar accidentala datorita unei manevrari incorecte a materiei prime folosite in fabricarea anvelopelor. Facem precizarea ca aceste materii prime si substante chimice se vor depozita separat, in anumite conditii de securitate, impiedicandu-se astfel favorizarea unor reactii explozibile. Depozitarea se va face in camere special construite cu pardosea bine betonata. Singura activitate ce ar putea produce o poluare peisagistica dar si de continut a solului ar fi o proasta gestiune a deseurilor menajere. 4.3.3. Prognozarea impactului 4.3.3.1. Suprafaa, grosimea i volumul stratului de sol fertil decopertat Suprafaa decopertat = cca. 3.700 m2; Grosimea stratului de decopert = 80 - 90 cm; Volumul stratului decopertat = cca. 3.114,55 m3; Se vor realiza i lucrri de excavaii, astfel: excavaii la cota -1,25 m ax 8 16 6.793,56 m3; excavaii la cota -1,05 m depozit ulei 398,48 m 3; excavaii la cota -1,85 m siloz 338,60 m 3; excavaii la cota -6,00 m ax 14 15 4.320,13 m3; excavaii la cota -6,50 m ax 15 16 6.828,07 m3; excavaii la cota -7,30 m bazin 1.525,75 m 3; excavaii la cota -6,60 m grind ax 16 17 2.117,53 m3; Total excavaii = 22.322,12 m 3 Aceste date se regsesc n Anexa 18.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 73
4.3.3.2. Impactul prognozat cauzat de poluare In timpul perioadei de functionare se poate produce o poluare a solului prin depozitarea necontrolata a deseurilor si prin scurgerile accidentale de produse petroliere si uleiuri provenite de la autovehiculele care traverseaza incinta amplasamentului studiat. De asemenea, proasta manevrare a materiilor prime, precum si depozitarea necontrolata a acestora poate constitui o sursa majora de poluare a solului, mai ales, daca se tine cont de aspectul periculos pe care aceste substante il prezinta. Deoarece va fi betonata atat curtea, cat si caile de acces ,posibilitatea scurgerilor accidentale de materii prime si de produse petroliere este exclusa. 4.3.3.3. Impactul fizic asupra solului provocat de activitatea propus In perioada de executie se va produce un impact fizic asupra stratului de sol superficial, care consta in decopertarea stratului de sol fertil pe o grosime variabila de 80-90 cm, care va fi inlocuit cu strat de balast tasat. 4.3.4. Msuri de diminuare a impactului 4.3.4.1. Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat Solul decopertat de pe amplasamentul viitorului obiectiv va trebui depozitat separat si apoi imprastiat, nivelat si compactat pe terenul din jur. Se va tine cont de cota terenului pe care se va depune solul fertil, astfel incat, sa nu fie antrenat de eventualele viituri sau procese de eroziune. Prin operatia de decopertare a solului si a impactului fizic se produce o aerare a acestuia, aerare suplimentara pentru un sol teluric. Aceasta aerare este benefica pentru activitatea biologica din sol, in speta, pentru microfauna si microflora aeroba. Pmntul rezultat din excavaii va fi preluat de o firm specializat n construcii cu care societatea va ncheia un contract pe perioada realizrii investiiei. Aceast firm va prelua n fiecare zi pmntul excavat, astfel nct acesta nu necesit depozitarea pe suprafaa amplasamentului studiat. 4.3.4.2. Msuri de diminuare a polurii i impactului In timpul functionarii unitatii, in vederea protejarii solului si a subsolului, atentia se va concentra asupra zonelor de depozitare a deseurilor, a materiilor prime, a substantelor intermediare folosite in procesul tehnologic, respectiv asupra traseelor tehnologice din incinta fabricii. In acest sens se vor lua urmatoarele masuri: Identificarea clara, betonarea si bordurarea spatiilor de depozitare a deseurilor; Separarea spatiilor de depozitare prin bariere, in asa fel incat sa se evite depozitarea in acelasi loc a substantelor chimice incompatibile; Acoperirea spatiilor de depozitare; Construirea lor astfel incat sa se previna imprastierea deseurilor din cauza vantului. In aria folosita pentru depozitarea reziduurilor lichide (rezervoare, containere etc) se va tine cont de urmatoarele: In spatiile de depozitare trebuie construit un sistem de colectare a scaparilor accidentale. Sub rezervoarele colectoare se va construi o basa de dimensiuni corespunzatoare; Inclinarea pavajului trebuie sa aiba un gradient adecvat (min. 1,5 %) pentru a directiona eventualele scapari de lichide spre bazinul de colectare; Pavarea trebuie facuta din materiale impermeabile si compatibile cu reziduurile depozitate in acea zona; In interiorul ariei de depozitare a deseurilor nu trebuie sa fie executate drenaje sau guri de evacuare conectate spre sistemul central de drenaj;
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 74
In ceea ce priveste autovehiculele care deservesc unitatea, precum si cele ale angajatiilor, activitatile de intretinere, schimburi de ulei si reparatii nu se vor face pe spatii verzi, ci in locuri special amenajate. Depozitarea substantelor si preparatelor chimice se face in camere special destinate si amenajate, pe categorii de substante in functie de compatibilitatea lor. Evidenta si gestiunea se face de catre persoane instruite si autorizate in domeniu (ingineri chimisti). Depozitarea principalelor componente se face in rezervoare verticale. Acestea vor fi amplasate grupat adiacent halei de mixare, la o distanta minima de 5 m de acestea. Rezervoarele vor fi montate suprateran vertical si amplasate, doua cate doua, pe o platforma din beton armat avand o grosime de 30 cm. Rezervoarele vor fi dotate la partea inferioara cu base pentru retinerea, in caz de avarie, a volumului stocat de cel mare rezervor. Alimentarea rezervoarelor se va face pe la partea inferioara, unde sunt montate pompele. Rezervoarele vor fi prevazute cu scara si platforma de acces la partea superioara. Celelalte substante chimice vor fi depozitate controlat in incinte inchise si manevrate de catre personal specializat.
4.4. Geologia subsolului

4.4.1. Caracterizarea subsolului 4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus Din punct de vedere geomorfologic, zona luat n considerare este situat pe interfluviul Bega Timi, component a Cmpiei joase a Timiului. Morfogenetic este tipul cmpiei aluvionare de subzisten recent, cu vi adnci, meandre, albii prsite, terase ngropate acoperite parial cu depozite loessoide proluvio deluviale. Regiunea s-a format n perioada plioceno cuaternar prin colmatarea lacului Panonic. n a doua parte a pleistocenului s-a transformat n uscat, fiind supus proceselor de modelare a factorilor exogeni. Forma predominant a depozitelor sedimentare este fluviatil, fapt constatat n neuniformitatea litologic. Sedimentaia ncepe cu cretacicul superior dispus discordant peste fundament: gresii, marne. n succesiune se dezvolt n diferite etape eocenul reprezentat prin gresii, calcare, gresii conglomeratice. Miocenul dispus la partea superioar este alctuit din marne, argile, nisipuri, pietriuri, reprezentat prin formaiunile panoniene cu grosimi de peste 800 m. Acumulrile aluvionare recente de atribuie holocenului (10 20 m) alctuite din pietriuri, nisipuri, argile prfoase nisipoase. 4.4.1.2. Structura tectonic, activitatea neotectonic, activitate seismologic Privind structurile geologice ale zonei, se gsesc depozitele cuaternare cu grosimi de cca 100 m, sub care se succed depozitele romanicene - pn la cca 600 m adncime - i cele daciene in facies lacustru i de mlatin, care au favorizat formarea a numeroase straturi de lignit. Urmeaz formaiunile ponianului i sarmaianului, pentru ca de la 1740 m n jos s se extind domeniul fundamentului cristalin. Drept consecin a alctuirii petrografice a formaiunilor de suprafa, pe teritoriul Timioarei se produc i fenomene de tasare, datorate substratului argilo-nisipos . Fenomenul se evideniaz n cartierele Cetate i Elisabetin, dar i n alte pri unde s-au format crovuri (Rona). Din punct de vedere tectonic, oraul Timioara este aezat ntr-o arie cu falii orientate estvest, marcat de existena vulcanului stins de la anovia, precum i de apele mineralizate din subsolul Timioarei, cele de la Calacea spre nord i Buzia-Ivanda n sud.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 75
Din studiile seismologice efectuate ncepnd cu ultimele decenii ale sec. al XIX-lea i pn n prezent, rezult c Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice, care se grupeaz n dou areale: unul n partea de sud-est a regiunii, al doilea n imediata apropiere a oraului Timioara. n apropiere de Timioara se intersecteaz liniile seismice Periam-Varia-Vinga n nordvest i Radna-Para-ag n sud-est. Un focar secundar se afl chiar sub vatra oraului Timioara. Timioara este un centru seismic destul de activ, dar din numeroasele cutremure observate, puine au depit magnitudinea 6 pe scara Richter. Din informaiile istorice rezult c nainte de 1901 au fost nregistrate 217 cutremure (cel mai puternic din Timioara fiind cel din 1879) ; n perioada 1901-1950 au fost semnalate 129 cutremure, iar n perioada 1951-1999 au fost nregistrate 97 cutremure, provocnd pagube minore cldirilor vechi. Cele mai importante micri seismice nregistrate au fost cele din 1991 (12 iulie M = 5,7 ; 18 iulie M = 5, 6 ; 2 decembrie M = 5,5). Se pare c cel mai puternic cutremur din zona Banat a fost cel din 10 octombrie 1879 de la Moldova Nou, cu o intensitate de VIII i numeroase replici. Cutremurele bnene sunt caracterizate prin adncimea mic a focarului (5-15 km), zon redus de influen n jurul epicentrului, micri orizontale i verticale de tip impuls cu durat scurt, perioade lungi de revenire n aceeai zon. La aceste tipuri de seisme sunt afectate mai mult structurile rigide (zidrie, diafragme, panouri mari) i mai puin cele deformabile (cadre din beton armat sau metalice). Conform Normativului P100/92 pentru proiectarea antiseismic a construciilor i a hrii de zonare teritorial din punct de vedere al valorii Ks, municipiul Timioara este amplasat n zona seismic de calcul D (construcii de importan medie), perioada de col T c = 1,0 sec, coeficientul de seismicitate Ks = 0,16. 4.4.1.3. Protecia subsolului i a resurselor de ap subterane Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata c pnza freatic a Timioarei se gsete la o adncime ce variaz ntre 0,5 - 4 m. Pnzele de adncime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 la 9 m - pn la 80 m adncime - i conin ap potabil, asigurnd astfel o parte din cerinele necesare consumului urban. Apar, de asemenea, ape de mare adncime, captate n Piaa Unirii (hipotermale), apoi la sud de Cetate i n Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutic, utilizate n scop balnear. Orizontul freatic este bine dezvoltat, cu grosimi de peste 20 m, constituit preponderent din roci detritice grosiere (nisipuri mari, pietriuri), cu o permeabilitate ridicat a stratelor K f = 18 20 m/zi, un potenial acvifer mare q = 4 7 l/s*m. Nivelurile piezometrice sunt cuprinse ntre Np = 2,0 5,0 m, fiind influenate de factorii exogeni (precipitaii, temperaturi, evapotranspiraie). Direcia general de curgere a apei subterane este NE-SV, fiind drenat de rul Bega. Pentru nivelul polurii n stratul acvifer freatic, cele mai grave situaii de poluare - Zone critice - a stratului acvifer freatic, cu depirea de mai multe ori a limitei maxime admise n mod excepional la mai mulI indicatori conform prevederilor STAS 1342/91 sunt la: substane organice, amoniu I fosfaI. n stratul acvifer de adncime calitatea apei este necorespunztoare nregistrndu-se depiri ale limitei maxime admise n mod excepional la indicatorul amoniu, la substane organice i la fosfai. Fa de aceast situaie, este necesar urmrirea permanent i n mod continuu a calitii apei subterane pentru aplicarea de msuri pentru reducerea I sistare a polurii. 4.4.1.4. Resursele subsolului In mod tradiional sunt valorificate, de asemenea, resursele de ap termomineral de la Timioara i mprejurimi (Calacea, Buzia, Ciacova, Ivanda, etc). n perioada postbelic au fost
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 76
puse n valoare i resursele de hidrocarburi, petrol i gaze asociate, cu centre de exploatare dispersate spre nord-vest i vest, n Cmpia Vingi i Cmpia Aranci. 4.4.1.5. Procese geologice Drept consecin a alctuirii petrografice a formaiunilor de suprafa, pe teritoriul Timioarei se produc i fenomene de tasare, datorate substratului argilo-nisipos . Fenomenul se evideniaz n cartierele Cetate i Elisabetin, dar i n alte pri unde s-au format crovuri (Rona). 4.4.2. Impactul prognozat 4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane geologice ntre suprafaa morfologic i primul strat acvifer al pedofreaticului se succed depuneri cu litologie destul de permeabil, cum sunt:umplutur de pmnt prfos cu resturi de crmid i pietri, praf argilos, argil prfoas, care nu protejeaz dect n mic msur subsolul de o eventual poluare. Structura favorizeaz micarea apei pe vertical, prin drenan. 4.4.3. Msuri de diminuare a impactului 4.4.3.1. Diminuarea impactului asupra subsolului Impactul va fi redus, datorit cilor de acces i a platformelor din incint impermeabile datorit betonrii i prevzute cu borduri, pante i rigole de scurgere pentru colectarea apelor pluviale, eliminndu-se astfel posibilele infiltraii de poluani. De asemenea, reelele interne de canalizare sunt realizate din conducte PE-HD i PVC, cu mbinri etane, eliminndu-se astfel exfiltraiile de ape uzate n subteran.
4.5. Biodiversitatea
4.5.1. Caracterizarea biodiversitii 4.5.1.1. Informaii despre biotopurilor de pe amplasament Investiia propus pentru realizare va fi amplasat n incinta societii SC Continental Automotive Products SRL care este situat n partea estic a municipiului Timioara, n imediata vecintate a pdurii numit Pdurea Verde. Pdurea reprezint teritoriul ocupat n mod compact de vegetaie lemnoas, arbori i arbuti. Din punct de vedere ecologic, pdurea are o deosebit importan, deoarece: protejeaz i stabilizeaz solul i climatul local, precum i regimul hidrologic; controleaz eficiena ciclului nutrienilor ntre sol i vegetaie; este habitatul a numeroase specii de plante i animale; Pdurea verde de la Timioara, amplasat n nord-vestul municipiului, a fost plantat n anii 60 pentru protecia locuitorilor n momentul n care a nceput s funcioneze Uzina Mecanic Timioara. S-au plantat foioase n general, pe o suprafa de cca 60 ha. n ultimii ani, pdurea a fost mprejmuit de primrie cu un gard metalic, pentru a mpiedica animalele )vulpi, iepuri, mistrei) s ajung pe osea. 4.5.1.2. Informaii despre flora local Judeul Timi, avnd o suprafa de 8697 km2 este, din punct de vedere al ntinderii cel mai mare jude din ar, avnd un relief preponderent de cmpie 85%. n cadrul acestei zone se evideniaz o zon de cmpie joas, cu altitudini cuprinse ntre 80 i 100 m, cu zone umede n
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 77
partea central vestic i nord estic (Cmpia Timiului i cmpia joas a Mureului, Cmpia Aranci i cea a Jimboliei) i o zon de cmpie piemontan cu altitudini de 100 200 m. n partea de est a judeului se afl partea vestic i cea sud vestic a Munilor Poiana Rusci care se remarc printr-o abunden de specii floristice i faunistice. Vegetaia natural, puternic influenat de activitile umane, se caracterizeaz prin prezena pe scar restrns a plantelor de silvostep precum i printr-o frecven ridicat a speciilor hidro i higrofile n cmpiile joase i n luncile cu exces de umiditate. Pdurile de foioase alctuite din Quercus robur, Quercus ceris i Quercus fraineto, ocup insular sau pe suprafee compacte Podiul Lipovei, Dealurile Lugojului i parial Cmpia Gtaiei. Partea estic a judeului, ocupat de masivul Poiana Rusci, este acoperit, din punct de vedere al vegetaiei forestiere cu pduri de gorun (Quercus ceris), pduri de fag (Fagus silvatica) n amestec cu carpen (Carpinus betulus), iar pe pantele superioare ale muntelui pduri de molid (Picea abies) n amestec cu brad (Abies alba), sporadic ntlnidu-se i exemplare de pin (Pinus silvestris). 4.5.1.3. Habitate ale speciilor de plante incluse n Cartea Roie Existena n jude a ultimei mlatini arhaice din vestul rii a permis conservarea unui numr impresionant de specii din avifauna prezent pe teritoriul Romniei, dintre care amintim urmtoarele specii protejate de legislaia Uniunii Europene precum i de legislaia naional n vigoare: Egretta garzetta, Ardeola ralloides, Ardea purpurea, Nycticorax nycticorax, Ciconia ciconia, Ixobrychus minutus, Botaurus stellaris, Anas plattyrhynchos, Aythya ferina, Aythya niroca, Podiceps cristatus, Podiceps ruficollis, Podiceps nigricollis, Vanellus vanellus, Larus ridibundus, Rallus aquaticus, Porzana porzana, Porzana parva, Crex crex, Galinulla chloropus, Fulica atra, Emberiza schoeniculus, Asio flammeus, Anser albifrons, Anser erythropus, Branta rufficolis, Anas querquedulla, Anas penelope, Anas acuta, Anas clypeata, Gavia arctica, Calidris alpina, Philomachus pungax, Tringa glareola, Recurvirostra avosetta, Limosa limosa, Gallinago gallinago, Gallinago media, Sterna hirundo, Larus canus, Grus grus, Numenius arquata, Anas steopera, Anas cercca. Conform Legii nr. 462/18 iulie 2001, precum i a conveniilor internaionale ratificate de ctre Romnia privind protejarea speciilor de flor i faun, pe teritoriul judeului Timi exist zone speciale de protecie pentru urmtoarele specii: Fritilaria meleagris, Stipa capillata, Agropyron cristatum, Quercus robur, Emys orbicularis, Bombina Bombina, Cobitis taenia, Misgurnis fossilis, Buprestis splendens, Unio crassus, Hydrocharis morssus-ranae, Lutra lutra, Citellus citellus, Cardium banaticum, Narcissus stelaris Haw, Otis tarda. 4.5.1.4. Informaii despre fauna local Fauna pdurilor cuprinde puine mamifere, reprezentate doar prin cteva insectivore i roztoare. Psrile sunt, n schimb, numeroase, unele avnd importan cinegetic (fazanul). Fauna de silvostep i step, dei mai puin variat fa de cea de pdure, prezint un mai mare numr de specii de interes cinegetic (iepurele, cprioara, prepelia, potrnichea, fazanul, etc). n cadrul faunei piscicole, dominant este specia crapului, alturi de care triesc pltica, obleul, babuca, sebia, tiuca, suport natural pentru pescuitul sportiv. Presiunea uman crescnd n spaiul periurban timiorean se resimte negativ asupra fondului faunistic, distrugerea biotopurilor spontane i nlocuirea lor cu culturi afecteaz, inevitabil, biocenozele. n Pdurea Verde din Timioara se gsete Grdina Zoologic ntr-un spaiu n care toate elementele naturii au fost respectat i puse n valoare. Aici exist o mare varietate de animale, specii care triesc n America Central i America de Sud, n Europa, iar unele n Africa i Australia. Grdina zoologic Pdurea Verde din Timioara, care are ca i concept mai mult spaiu, mai aproape de animale, are n colecie urmtoarele specii de animale: uri, cerbi, pasrea emu,
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 78
guanaco, strui, canguri pitici, maimue capuchin, capre pitice, numeroase rase de iepuri i gini pitice, hamsteri i psri de ap, cum sunt: lebede negre, rae clifar rou, suliar, fluiertoare. 4.5.2. Impactul prognozat Prin obiectivul ce urmeaza a fi executat nu se prevede un impact semnificativ negativ asupra florei si faunei din zona, deoarece: Reprezinta o extensie a actualei fabrici de anvelope, adaugandu-se procesului de productie linii de echipamente cu tehnologie de varf si grad mic de poluare. Nu sunt afectate mlastini, zone umede sau alte obiective ce fac obiectul protectiei conform prevederilor Legii 137/1995 republicata si modificata; Nu sunt distruse sau alterate habitatele unor specii de plante incluse in Cartea Rosie. Nu se modifica prin lucrarile executate compozitia autohtona a speciilor de plante aclimatizate si nu se introduc alte specii invadatoare sau care nu fac parte din ecosistem; Fiind o zona cu elemente puternic antropizate si cu trafic intens, prin lucrarea ce se va executa nu se vor distruge sau modifica habitatele speciilor de animale salbatice sau a rutelor de migrare. Din dispersia poluanilor n atmosfer, se observ c impactul noxelor emise de obiectivul studiat n orice situaie meteorologic posibil, se nscrie n limitele stabilite prin normativele n vigoare, concentraiile rezultate n zonele de interes (care trebuie protejate) fiind mult mai mici dect concentraiile maxime admise prin reglementrile n vigoare. n consecin, concentraiile de poluani provenii de la societatea SC Continental Automotive Products SRL n Zona Pdurea Verde sunt sub valorile limit impuse pentru protecia plantelor. 4.5.3. Msuri de diminuare a impactului n condiiile amenajrii industriale a terenurilor din zon, amenajare care s-a fcut dup anul 1960, vegetaia i fauna sunt reprezentate nesemnificativ, astfel nct prin realizarea proiectului, biodiversitatea nu va fi afectat. Prin msurile de protecie a muncii i mediului, obiectivul nu se va constitui n surs de poluare ce ar putea afecta fondul natural din zon i ecosistemele existente.
4.6. Peisajul
4.6.1. Generaliti Problema peisajului face parte integrant din Convenia Europeana a peisajului, adoptat la Florena la 20 octombrie 2000, Convenie la care ara noastr a aderat, ratificnd acest fapt prin Legea nr. 451/08.07.2002 Lege pentru ratificarea Conveniei Europene a peisajului. Peisajul este o poriune dintr-un spaiu, este o rezultant a interaciunii n timp ntre mediu fizic iniial, exploatarea biologic i aciunea omului. Deci la integrarea elementelor aflate n interaciune se adaug dimensiunea istoric, scara vieii umane, organizarea societii, dezvoltarea acesteia. 4.6.1.1. Informaii despre peisaj Peisajul este diversificat i apariine vegetaiei de lunc, de-a lungul principalelor ruri, n cadrul creia predomin arborii de esen moale. 4.6.1.2. Caracteristicile i geomorfologia reliefului pe amplasament Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul studiat este studiat pe interfluviul Bega Timis, componenta a Campiei joase a Timisului. Suprafata morfologica este in general plana, cu o usoara inclinare NE Sv, energia terenului fiind 0,8 1,0%.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 79
4.6.1.3. Caracteristicile reelei hidrologice Reteaua hidrografica a zonei analizate este dominata de raul Bega, rectificat si indiguit, legat prin doua canale de raul timis in vederea evitarii variatiilor mari ale nivelurilor si debitelor de apa. Raul Bega izvoraste din muntii Poiana Rusca, din lungimea totala a raului (170 Km), 159 Km ii parcurge pe teritoriul judetului Timis. Cursurile de apa sunt regularizate (inceputul sec XX), zona nu este expusa inundabilitatii. 4.6.1.4. Zone mpdurite n arealul amplasamentului In prezent, cu exceptia catorva areale impadurite cu cer si garnita (Padurea Verde, Padurea Bistra, Padurea Giroc, Sag), teritoriul se incadreaza in silvostepa antropogena ce caracterizeaza intrega Campie Panonica. 4.6.2. Impactul prognozat Consideram ca activitatea ce se va desfasura de SC Continental Automotive Product SRL in amplasamentul propus nu va distorsiona cu cadrul natural. Aceasta cu atat mai mult cu cat in timpul functionarii se va crea un ambient placut ca urmare a plantarii in spatiile verzi, create special pentru un aspect estetic placut, a unor tipuri de arbori si arbusti in majoritate pereni. Explicarea utilizarii terenului de pe amplasamentul propus se prezinta in tabelul de mai jos:
Utilizarea terenului Aria construita P.O.T. C.U.T. Suprafata totala a terenului Suprafata (ha) Inainte de punerea in aplicare a Dupa punerea in aplicare a proiectului proiectului 10,5028 11,1251 54,02% 67,72% 0,64 0,04 16,428
4.6.3. Msuri de diminuare a impactului La capitolul peisaj, masurile de diminuare a impactului si de incadrare a obiectivului in peisaj sunt cele legate de plantarea unor specii si arbori de talie medie pe terenul liber din zona construciilor. Relaia dintre proiect i zonele naturale folosite n scop recreativ Terenul liber din zona constructiilor proiectate de SC Continental Automotive Product SRL, care nu va fi amenajat ca platforme betonate, drumuri , parcaje se va amenaja ca spatiu verde cu rol de protectie si ambientare. Spatiile verzi amenajate vor reprezenta un procent de minim 2% - 5% din totalul suprafetei imprejmuite si amenajate apartinatoare societatii, in conformitate cu legislatia in vigoare. Arborii si arbustii vor fi in majoritate pereni.
4.7. Mediul social i economic

4.7.1. Generaliti Amplasamentul obiectivului este situat pe platforma industrial existent n partea de NE a municipiului Timioara. Vecintile societii Continental Automotive sunt urmtoarele: la est Uzinele Mecanice Timioara i SC Prompt SRL; la vest Fabrica de Gaze Tehnice Linde, SC Prompt SRL, Uzinele Mecanice Timioara i staia de betoane CarpatBeton Romnia;
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 80
la nord Uzinele Mecanice Timioara i SC Prompt SRL; la sud parcul Pdurea Verde, staia meteorologic i str. Avram Imbroane; n zon se afl fostele cmine ale UMT, n prezent blocuri de locuine, situate la cca 150 m de amplasamentul societii. De asemenea, exist o zon rezideniale de locuine amplasate la cca. 200 m nspre Muzeul satului. Proiectul supus studiului prezint importan social, deoarece prin realizarea lui se vor crea noi locuri de munc. n ceea ce privete audierea public a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului necesar pentru obinerea acordului de mediu privind proiectul Construire extindere hala mixing RM, depozit RM, fundaii pentru silozuri, rezervor ulei. Remodelare acces rutier i CF, drumuri i platforme aferente, la APM Timi nu a fost nregistrat nici o sesizare, ci doar o solicitare de informaii formulat n baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public. 4.7.2. Msuri de diminuare a impactului Efectele expunerii la diferii poluani atmosferici pot fi variate, de la simptome acute la boli cronice i deces. Aceste boli pot fi caracterizate prin amploarea lor, durata i reversibilitatea lor. Influena particulelor din aer asupra sntii este foarte puternic, n toate rile lumii. Efectele asupra sntii sunt diverse dar predomin efectele asupra sistemului respirator i cardiovascular. Toat populaia este afectat dar sensibilitatea variaz cu vrsta. Indicatorul cel mai des folosit pentru a arta concentraia de particule n aer este PM10, i pentru celelalte mrimi de particule se consider un raport fa de acest indicator. PM10 reprezint dimensiunea particulelor ce intr pe tractul respirator, i cuprinde particulele ntre 2.5 i 10 m, iar particulele foarte fine se consider pn n 2.5 m. Aceste particule sunt cele care influeneaz sntatea n mediul urban. Expunerea la particule fine din aer este asociat cu creterea mortalitii i a morbiditii legate de boli cardiovasculare; o cretere a concentraiei de PM10 de 50 g/m3 fiind asociat cu o cretere de 3-8% a riscului relativ de deces. n studiile epidemiologice, efectele dioxidului de azot sunt dificil de difereniat de acelea ale altor polunai. Concentraiile de NO2, chiar i atunci cnd sunt de nivel sczut, au efecte negative asupra sistemului respirator la copii. Studii de receptivitate n rndul populaiei ce sufer de astm bronic, indic o cretere de reacie, la niveluri de la 200 g/m3 ale concentraiei de NO2. Absorbia dioxidului de sulf n membranele mucoase ale nasului i tractului respirator superior, se produce ca urmare a solubilitii sale n mediile apoase. Inhalarea este singura cale de expunere la dioxid de sulf, care este de interes n ceea ce privete efectele sale asupra sntii. Diferite studii au aratat c apar simptome n aparatul respirator dup 10 minute (500 g/m3 media pe 10 minute) de expunere. Pentru ca expunerea pe termen scurt depinde foarte mult de natura surselor locale i de condiiile meteorologice nu se poate preciza care ar fi doza maxim pentru o or. Pe termen lung pentru 24 de ore valoarea de prag a fost calculat pentru populaia expus la un amestec de poluani n care predomina SO2. Studiile au urmrit modificarea mortalitii n funcie de expunerea la poluant. Cu toate acestea este greu a se obine valori ale SO2 att de diferite nct s se observe efectele asupra sntii. Una din sursele cele mai mari de SO2 sunt combustibilii fosili, aa c este greu s se realizeze o reducere semnificativ pentru aceasta. Din dispersia poluanilor n atmosfer, se observ c impactul noxelor emise de obiectivul studiat n orice situaie meteorologic posibil, se nscrie n limitele stabilite prin normativele n
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 81
vigoare, concentraiile rezultate n zonele de interes (care trebuie protejate) fiind mult mai mici dect concentraiile maxime admise prin reglementrile n vigoare. n consecin, n zona spaiilor de locuit nvecinate cu SC Continental Automotive Products SRL cca. 200 m i a Spitalului V. Babe si Institutului de Boli Cardiace cca. 500 m, valorile concentraiilor de poluani din activitatea societii sunt sub valorile limit impuse pentru protecia sntii populaiei. Prin msurile de protecie a muncii i mediului, obiectivul nu se va constitui n surs de poluare ce ar putea afecta mediul social i economic din zon.
4.8. Condiii culturale i etnice, patrimoniu cultural

4.8.1. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor etnice i culturale Nu este cazul. 4.8.2. Impactul potenial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice Nu este cazul.
5. Analiza alternativelor
5.1. Descrierea alternativelor Nu se vor face analize de comparaie a alternativelor prin liste de control, matrice, hri, modele matematice sau metode de analiz statistic i economic, deoarece aceasta este singura alternativ aleas de investitor, proprietar al terenului.
6. Monitorizarea
Prevederile privind monitorizarea mediului vor consta n efectuarea de msurtori i determinri periodice ale poluanilor caracteristici unui astfel de tip de obiectiv pentru factorii de mediu. 6.1. Monitorizarea factorului de mediu: apa Apele pluviale convetional curate vor fi evacuate prin sistemul intern de drenaj in raul Behela. Pentru a evita impurificarea apelor evacuate in emisar natural, intregul sistem de drenaj, format din canale colectoare, camine, respectiv separatoare de hidrocarburi va fi verificat si intretinut periodic printr-un program de mentenanta clar definit. De asemenea, se va pune accentul pe zonele de depozitare temporarea a deseurilor, astfel incat sa se evite antrenarea acestora in apele pluviale. Indicatorii determinati sunt cei cuprinsi in NTPA 001/2005, Normativ ce reglementeaza calitatea apelor evacuate in emisarul natural. Frecventa de monitorizare: o data pe luna sau ori de cate ori este nevoie, atunci cand, se observa scapari accidentale de produse. Monitorizarea poate fi efectuata prin comandata, prin incheierea unui contract cu laboratoare specializate a unitatilor de profil, Apa menajer:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 82
Apele menajere sunt evacuate direct in canalizarea oreneasca conform Contractului de Accept ncheiat cu preluatorul autorizat din municipiu. Conducta de evacuare a apelor uzate menajere va fi prevzut cu cmine de vizitare. Acesta stabileste, in functie de gradul de dilutie realizat valorile indicatorilor care trebuie sa respecte si valorile limita impuse de NTPA 002/2005, Normativ ce stabileste incarcarea apelor reziduale evacuate in canalizarea oraseneasca. Monitorizarea apelor menajere se va face prin comandata, prin incheierea unui contract cu laboratoare specializate a unitatilor de profil. Titularul activitii are obligaia s monitorizeze nivelul emisiilor de poluani n apele uzate din nainte de deversare n canalizarea oreneasc, astfel:
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Parametru pH Materii n suspensie Consum chimic de oxigen Substane extractibile cu solveni organici Detergeni sintetici biodegradabili Zinc (Zn2+) Cupru (Cu2+) Nichel (Ni2+) Plumb (Pb2+) Frecvena lunar lunar lunar lunar lunar semestrial semestrial semestrial semestrial Metoda de analiz SR ISO 10523/97 STAS 6953/81 SR ISO 6060/96 STAS 7587/96 SR ISO 7875/96 STAS 8314/87 STAS 7795/80 STAS 7987/87 STAS 8637/79
Frecvena monitorizrii poate fi fixata mpreuna cu preluatorul autorizat din municipiu, unitate care preia apele in canalizare si statie. Apa subteran: Datorita adancimii panzei freatice si a stratului argilos in structura geologica a terenului, posibilitatea poluarii este minima. Totui, este bine ca titularul activitii s monitorizeze calitatea apei din puurile forate, conform cu Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, astfel:
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Parametru pH Oxidabilitate (O2) Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) Amoniu (NH4+) Azotii (NO2) Azotai (NO3) Sulfuri i hidrogen sulfurat (S2-) Turbiditate Conductivitate Duritate total Fier total (Fe) Sulfai (SO42-) Plumb (Pb2+) Cadmiu (Cd2+) Cupru (Cu2+) Nichel (Ni2+) Zinc (Zn2+) Mangan total (Mn) Cloruri (Cl-) Frecvena anual anual anual anual anual anual anual anual anual anual anual anual anual anual anual anual anual anual anual Metoda de analiz SR ISO 10523/97 SR ISO 6060/96 SR ISO 5815/98 STAS 6328/85 SR ISO 6777/96 SR ISO 7890-1/98 SR ISO 10530/97 STAS 6323/88 STAS 27888/97 STAS 3326/76 SR ISO 6332/96 STAS 3069/87 STAS 6362/85 SR ISO 5961/93 STAS 3224/69 STAS 7987/67 STAS 6327/81 SR ISO 6333/98 SR ISO 9297/98
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 83
6.2. Monitorizarea factorului de mediu: aer Monitorizarea emisiilor din sursele stationare presupune urmarirea poluarii atmosferei din halele de productie si urmarirea poluarii aerului atmosferic din zonele limitrofe evacuarilor din halele de producie. Valorile determinate in incinta sectiilor vor fi raportate la Normele republicate de protectia muncii care stabilesc valorile CMA pentru noxele din spatiul de lucru. Determinarile concentratiilor de poluanti in aerul atmosferic se fac si se raporteaza la valorile stabilite de Ord. 592/2002, pentru abrobarea Normativului ce stabileste valorile limita, valorile de prag, criteriile si metodele de evaluare a SO 2, NO2 si NOx, pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5), a plumbului, benzenului, CO si ozonului in aerul inconjurator. Conform acestui normativ se parcurg urmatoarele faze pentru fiecare indicator analizat: stabilirea pragului superior si inferior de evaluare pentru concentratii; amplasarea statiilor de prelevare pentru masurare in puncte fixe si stabilirea numarului de statii; stabilirea obiectivelor de calitate pentru evaluarea concentratiilor se face conform Anexei nr. 4; Emisii: Titularul activitii are obligaia s monitorizeze nivelul emisiilor de poluani n aer, astfel:
Numrul punctelor de emisie 5 Denumirea sursei de poluant Couri de dispersie Parametru COV pulberi Frecvena monitorizrii trimestrial trimestrial Metoda de analiz SR ISO 8186/97 SR EN 13284-1/02
Imisii: Titularul activitii are obligaia s monitorizeze nivelul imisiilor de poluani la limita amplasamentului, astfel:
Nr.crt. 1 2 3 4 5 Parametru Pulberi in suspensie CO SO2 NOx COV Frecventa Metoda de analiza semestrial semestrial semestrial semestrial semestrial SR EN 13284-1/02 SR ISO 8186/97 STAS 10194/89 STAS 10329/75 SR EN 13284-1/02
Pentru emisiile n aer, societatea va dispune de sistem de automonitorizare. Astfel: Fiecare linie de mixare are un sistem de exhaustare propriu prevazut cu ventilator de extractie si filtru de praf. Pe aspiratia fiecarui ventilator se prevede un senzor pentru detectia prafului setat pe doua concentratii diferite, astfel: la primul nivel se semnalizeaza optic si acustic prezenta prafului dupa sistemul de filtrare, iar la al doilea nivel se comanda oprirea functionarii liniei de mixare respective. Intregul proces tehnologic este 100 % automatizat. Acest sistem functioneaza prin intermediul unor senzori, montati pe fiecare echipament cu monitorizarea, functie de echipament a diferitilor parametri (temperatura, presiune etc). Intregul sistem are o interfata controlata de inginerul de proces. In cazul unei disfunctionalitati a vreunui echipament, sistemul transmite opertorului semnalul de alarma, indicandu-i punctul unde s-a produs avaria, precum si indicatorul monitorizat care prezinta depasiri fata limitele presetate, moment in care echipamentul este oprit automat din
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 84
functionare. Interfata cu care se monitorizeaza intregul proces, ia forma unei harti a intregii hale. Prin intermediul acestui soft, se realizeaza si activitatile de mentenanta a echipamentelor, la intervale de timp prestabilite, functie de prescriptiile tehnice date de producator, astfel incat, toate masinile utilizate in procesul de productie sa urmeze un program de mentenanta si intretinere. Curatarea filtrelor separatoare de praf se face automat in functie de caderea de presiune pe filtru, cu aer comprimat, deseurile rezultate fiind reintroduse in linia de productie. Dupa fiecare ventilator se monteaza o clapeta de sens si o clapeta de inchidere servomonitorizata astfel incat sistemul de exhaustare propriu unei linii de mixare sa se inchida o data cu oprirea functionarii acelei linii. Tot acest sistem de exhaustare a aerului viciat de la liniile de mixare trebuie sa fie in constructie anti-ex. 6.3. Monitorizarea factorului de mediu: sol Suprafetele de teren din jurul sectiei de mixare, in zona depozitarii materiilor prime, in zona depozitelor de produse finite, de deseuri, in zona centralei termice vor fi betonate, impiedicandu-se astfel, orice patrundere in sol si deci, poluarea solului si a subsolului. In acest sens consideram ca nu este necesara monitorizarea poluarii factorului de mediu sol. 6.4. Deeuri titularul va aplica procedee de minimizare a cantitilor de deeuri produse; titularul va respecta prevederile legale privind evidenta gestiunii deeurilor, recuperarea si eliminarea lor; deeurile trimise n afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare trebuie transportate doar de o societate autorizat pentru astfel de activiti cu deeuri. Deeurile trebuie transportate doar de la amplasamentul activitii la amplasamentul de recuperare/eliminare fr a afecta n sens negativ mediul i n conformitate cu legislaia i protocoalele naionale; un registru complet pe probleme legate de operaiunile i practicile de management al deeurilor de pe acest amplasament, care trebuie pus n orice moment la dispoziia persoanelor autorizate. Acest registru trebuie s conin minimum de detalii cu privire la: cantitile de deeuri gestionate pe amplasament; numele agentului i transportatorului de deeuri i detaliile lor de autorizare (s includ adresa instalaiei finale destinate eliminrii/ recuperrii deeurilor); confirmarea scris a transportatorului privind acceptarea i eliminarea/recuperarea oricror transporturi de deeuri periculoase i locul de depozitare/eliminare; 6.5. Zgomot Msurtorile de zgomot se efectueaz, de ctre laboratoare acreditate, o dat pe an. 6.6. Alte obligaii privind monitorizarea Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, in vederea definirii nivelului de afectare a calitii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate. Frecvena, metodele si scopul monitorizrii, prelevrii si analizelor, aa cum sunt prevzute n prezentul studiu, pot fi modificate n funcie de cerinele Ageniei de Mediu, sau de cte ori este necesar. Titularul investiiei va nfiina un Registru de eviden a monitorizrii factorilor de mediu i va pstra Rapoartele de ncercri referitoare la factorii de mediu monitorizai emise de laboratorul autorizat.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 85
7. Situaii de risc
7.1. Riscuri naturale
n cazul de fa, riscul poate aprea din cauza unor cutremure. Zona se ncadreaz n zona D de intensitate macroseismic perioada de col Tc = 1,0 sec, corespunztor gradului 7 seismic).
7.2. Accidente poteniale

n caz de producere a unei poluari accidentale, pasii de trebuie urmati in cazul in care apare o situatie de urgenta (deversari de substante periculoase, incendiu) sunt dupa cum urmeaza: A. Deversari de substante periculoase: 1. Persoana care descopera o scurgere accidentala de substante anunta telefonic Ofiterul de serviciu. 2. Ofiterul de serviciu anunta telefonic Coordonatorul pt Situatii de Urgenta si persoanele instruite pentru astfel de situatii (operator utilitati). 3. Se deplaseasa impreuna cu acestea la locul incidentului. 4. Se izoleaza zona cu materiale absorbante pentru a impiedica scurgerea substantelor in reteaua de canalizare. 5. Se incepe operatiunea de curatire a zonei afectate utilizand elemente din trusa de oprire a deversarilor accidentale. 6. Daca scurgerea este de proportii si nu poate fi oprita sau nu se poate curata cu mijloacele din dotare, Coordonatorul pentru Situatii de urgenta anunta firma specializata, cu care se incheie in prealabil un contract, ca trebuie sa se deplaseze la fata locului. 7. Daca scurgerea este de proportii se anunta Sistemul de Gospodarire a Apelor Timisoara. 8. Coordonatorul pentru Situatii de Urgenta intocmeste un raport scris despre cauzele si urmarile deversarii substantei periculoase. 9. Se transmite raportul partilor interesate. B. Incendiu: 1. Persoana care descopera incendiu anunta telefonic Ofiterul de serviciu sau Agentii de paza. 2. Aceasta persoana apasa butonul de alarmare pentru incendiu 3. Ofiterul de serviciu anunta telefonic Coordonatorul pt Situatii de Urgenta, Seful Serviciu Paza si Prevenire Stigere Incendii si persoanele instruite pentru astfel de situatii (pompierii civili voluntari). 4. Se deplaseaza la locul incidentului 5. Se constata parametrii incindiuluil si se actioneaza la stingerea incendiului. 6. Daca se constata ca incendiul nu poate fi stins cu fortele si dotarile proprii se anunta pompierii Militari Timisoara. 7. Se anunta Coordonatorul Echipei de Decizie in Cazuri de Urgenta si se decid masurile de evacuare a personalului angajat. 8. Se actioneaza la stingerea incendiului impreuna cu Pompierii Militari veniti. 9. Dupa stingerea incendiului Comandantul Pompierilor militari impreuna cu reprezentantii societii procedeaza la intocmirea Procesului Verbal de Interventie. 10. Ofiterul de serviciu impreuna cu Coordonatorul Situatiei de Urgenta si eventual cu membrii Echipei de Decizie in Cazuri de Urgenta (daca au sosit la fata locului) stabilesc un plan de masuri care trebuie urmat pentru indepartarea efectelor negative ale incendiului
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 86
11. Apa de incendiu stocata in bazinul tampon de ape pluviale se analizeaza de un laborator autorizat pentru a putea fi determinat gradul de incarcare cu poluanti. 12. Dupa primirea buletinului de analiza se iau masurile de diminuare a incarcarii cu poluanti. 13. Evacuarea apei se face doar in conditiile unui buletin de analiza favorabil, care confirma aceasta operatie. Se coordoneaza/monitorizeaza instruirea specifica a personalului desemnat sa actioneze (personalul care se poate confrunta cu scurgeri de substante chimice, pompierii civili voluntari etc) precum si instruirea generala a intregului personal. Lista punctelor critice de unde pot proveni poluari accidentale
Nr. crt. 1. Sursa poluarii accidentale Rezervoare de ulei Cauze posibile ale poluarii Scurgeri de ulei la alimentarea rezervoarelor de stocare sau a celor tampon de ulei Impact asupra apelor de suprafata/subte rane Major Poluanti potentiali Denumirea ulei Observatii Aceasta situatie poate aparea in cazul in care se desface/rupe o conducta de alimentare in momentul in care se incarca rezervoarele cu ulei
2.
Zonele tehnice, ateliere mecanice.
Lucrari planificate/ neplanificate de intretinere a echipamentelor
Minor
- ulei
Scurgerile accidentale de ulei pot aparea in - solventi timpul desfasurarii activitatii de - substante intretinere corectiva a chimice pt. echipamentelor spalare si degresare (alcool (contaminarea apelor izopropilic, alcool uzate din reteaua de canalizare etilic, oraseneasca). propilenglicol, detergent/degres Emisii de vapori de ant piese) substante chimice (COV) Substante chimice CO Poluare apa din reteaua de canalizare cu substante organice n timpul depozitrii.
4.
Zonele de depozitare substante chimice
Manipulare substante chimice
Minor
5.
Silozuri de negru de ncrcarea negrului Major fum de fum n silozuri de (incendiu) stocare sau n cele tampon Conducte colectare Rupturi/desfaceri de Minor
6.
Ape uzate
Scurgeri accidentale
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 87
ape uzate
conducte
menajere
de ape impurificate in sol
Planul de masuri si actiuni in vederea prevenirii poluarilor accidentale Planul de actiune pentru situatii de urgenta contine responsabilitati si pasii ce trebuie urmati pentru fiecare situatie in parte, implicarea unor organisme externe organizatiei (pompieri militari, contractori specializati), referiri la sistemele si echipamnetele necesare, modul de raportare, analiza evenimentului si stabilirea actiunilor corective si preventive ce trebuie luate. Unele situatii de urgenta se rezolva prin contractarea si activarea in intervalul stabilit de contractorii specializati sau prin interventia pompierilor militari. De asemenea, poate aparea necesitatea contractarii unor servicii de intretinere pentru sistemele si echipamentele specifice. Avand in vedere situatia prezentata mai sus, vom prezenta in continuare planul de masuri in cazul deversarilor accidentale de ulei sau cu negru de fum: Situatia de urgenta: DEVERSARI ACCIDENTALE DE ULEI
# Pasi/Activitati Comentarii Singurul loc in societatea SC Continental in care ar putea apare acest tip de deversari este zona rezervoarelor de ulei i negru de fum. Singura situatie de acest fel poate aparea in cazul in care se desface/rupe o conducta de alimentare in momentul in care se alimenteaza rezervoarele de motorina. In general Operatorul supravegheaza operatiunea de alimentare cu combustibili, agentii de paza sunt obligatoriu de fata la aceasta operatiune. Operatorul poate folosi telefonul sau statia de emisie-receptie pentru notificare. (agentii de paza au statii de emisie-receptie) Coordonatorul de paza si PSI cheama in ajutor tot personalul disponibil, in paralel anuntand si Coordonatorul de Situatii de Urgenta despre aparitia deversarilor periculoase La fata locului soseste Coordonatorul Situatiei de Urgenta care evalueaza situatia si in functie de aceasta anunta Coordonatorul Echipei de Decizie in Caz de Urgenta de urmarile deversarii periculoase, acesta din urma decide daca este nevoie ca Echipa de Decizie in Caz de Urgenta.
Apare o scurgere de substante periculoase
Scurgerea este observata de Operator/agentul de paza Daca apare o deversare de substante periculoase se anunta imediat Seful Departamentului Utilitati si Coordonatorul de paza si PSI Operatorul impreuna cu Agentul de paza, utilizand trusa de oprire a deversarilor accidentale, impiedica lichidul scurs pe jos sa ajunga la canalele de evacuare ape pluviale Dupa ce s-a reusit oprirea deversarii spre canalele de scurgere ape pluviale, se incepe operatiunea de curatare a zonei afectate utilizand elemente din trusa de oprire a deversarilor accidentale
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 88
Daca scurgerea este de proportii si nu poate fi oprita sau nu se poate curata cu mijloacele din dotare, Operatorul anunta firma specializata ca trebuie sa se deplaseze la fata locului Se intocmeste un raport scris despre cauzele si urmarile deversarii substantei periculoase.
Daca se constata ca lichidul periculos a ajuns in reteaua de canalizare ape pluviale interventia unei firme specializate este imperios necesara, chemarea acesteia la fata locului facandu-se in acord cu Coordonatorul Situatiei de Urgenta Toate detaliile evenimentului se regasesc intr-un raport scris, intocmit de Coordonatorul Situatiei de Urgenta
Situatia de urgenta: INCENDIU

Comentarii 1 Incendiul mai poate fi semnalat de sistemele de detectie incendiu automate, instalate in toate cladirile din perimetrul fabricii. 2. Informarea se poate face verbal sau Persoana anunta Ofiterul de serviciu telefonic. Informatiile utile de transmis sunt: sau agentii de paza despre aparitia locul in care s-a produs incendiul, natura incendiului acestuia, aria de raspandire, daca sunt persoane afectate de incendiu 3. Persoana apasa pe cel mai apropiat Alarma sonora se declanseaza in corpul de buton de alarmare in caz de urgenta si cladire in care este incendiul. Pentru daca este instruita incepe lupta cu focul utilizarea stingatoarelor este necesar cu mijloacele existente (stingatoare). instructajul de specialitate si resurse fizice. 4. Ofiterul de serviciu anunta agentii de paza ca trebuie sa verifice veridicitatea alarmei de foc (daca aceasta a fost data de Agentii de paza vin la fata locului sisteme), daca sunt persoane afectate de pentru a constata parametrii incendiului incendiu si sa comunice ce au constatat catre Ofiterul de serviciu. Se incepe lupta cu focul pana la sosirea echipei de interventie. 5. Daca alarma este reala Ofiterul de serviciu Se anunta, ierarhic, aparitia incendiului, anunta persoanele care pot avea functia de urmatoarele persoane: Sef serviciu Coordonator Situatie de Urgenta despre Paza si Prevenire Stigere Incendii, Sef aceasta situatie, in paralel cerand sprijinul, Dep. HSE sau in lipsa acestora daca este cazul, Serviciului Medical Directorul de Productie. Ambulatoriu Timioara pentru acordarea primului ajutor 6. Echipa de intreventie echipata corespunzator condusa de Ofiterul de serviciu continua lupta cu focul, agentii de Ofiterul de serviciu impreuna cu echipa paza se retrag la posturile initiale; inainte de de interventie in caz de incendiu se a pleca la locul incendiului Ofiterul de deplaseaza la fata locului si continua serviciu comunica Operatorului de Utilitati lupta cu focul daca este nevoie ca acesta sa intervina pentru oprirea/pornirea sistemelor implicate in propagarea si stingerea incendiului. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 89
Pasi/Activitati O persoana descopera un incendiu in perimetrul fabricii societii SC Continental SRL
7.
Daca Ofiterul de serviciu constata ca nu poate stinge incendiul anunta telefonic Pompierii Militari Timioara cerand ajutor, continua sa lupte cu focul pana la sosirea acestora
8.
9.
10.
11.
12.
13.
Dupa chemarea Pompierilor Militari, Ofiterul de serviciu comunica agentilor de paza situatia, acestia urmand sa elibereze caile de acces daca sunt blocate si sa-i conduca cat mai rapid la locul incendiului. Din momentul in care la fata locului a ajuns o persoana care poate detine functia de Daca la fata locului nu a sosit nici un Coordonator Situatie de Urgenta, aceasta posibil Coordonator de Situatie de impreuna cu Ofiterul de serviciu ia toate Urgenta, Ofiterul de serviciu hotareste deciziile privind activitatile care trebuie daca trebuie evacuat personalul si din efectuate pana la stingerea incendiului. In ce zone, procedand la aceasta cu paralel Coordonatorul Situatiei de Urgenta ajutorul agentilor de paza notifica membrii Echipei de Decizie in cazuri de urgenta Coordonatorul Echipei de Decizie in In functie de gravitatea situatiei Echipa de Cazuri de Urgenta decide daca aceasta Decizie in Cazuri de Urgenta se deplaseaza trebuie sa se intalnesca pentru a putea spre fabrica pentru a putea evalua situatia si evalua situatia a trasa un plan de masuri Pompierii Militari ajung la fata locului, Pompierii Militari ajung la locul incendiului si isi desfasoara fortele in directa in directa colaborare cu reprezentantii/ul colaborare cu Coordonatorul Situatie societii continua lupta cu focul pana la de Urgenta/Ofiterul de serviciu stingerea acestuia Dupa stingerea incendiului Dupa orice interventie la un incendiu Comandantul Pompierilor militari Pompierii militari intocmesc un Procesimpreuna cu reprezentantii societii Verbal de Interventie impreuna cu un SC Continental procedeaza la reprezentant al agentului economic la care a intocmirea Procesului Verbal de avut loc interventia Interventie Ofiterul de serviciu impreuna cu coordonatorul Situatiei de Urgenta Ofiterul de servici impreuna cu evalueaza pagubele rezultate in urma Coordonatorul Situatiei de Urgenta si incendiului, dispun repunerea in functiune a eventual cu membrii Echipei de Decizie sistemelor, echipamentelor de detectie si in Cazuri de Urgenta (daca au sosit la interventie in caz de incendiu, stabilesc fata locului) stabilesc un plan de masuri masurile imediate ce trebuiesc luate pentru care trebuie urmat pentru indepartarea indepartarea efectelor negative ale efectelor negative ale incendiului incendiului dupa care se trece la redactarea raportului de eveniment Apa rezultata in urma incediului si stocata in bazinul tampon se Apa de incendiu poate avea un continut analizeaza la un laborator autorizat ridicat de poluanti. Este necesara analiza pentru dterminarea gradului de fizico-chimica. incarcare cu poluanti Se aplica masurile de diminuare a gradului de incarcare cu poluanti Se repeta analizele pana cand se confirma rezultatul asteptat Se evacueaza apa din bazinultampon Pe baza buletinului de analiza se vor stabili masurile de neutralizare a poluntilor
14. 15. 16.
Bazinului de retentie apa este prevazut cu o
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 90
vana, care se deschide la evacuarea apei.
Testarea planului de actiune pentru situatii de urgenta se va face prin exercitii planificate (simulari) si prin exercitii neplanificate (testarea capacitatii reale de raspuns). Exercitiile au ca scop verificarea corectitudinii planului, verificarea pregatirii personalului si verificarea neplanificata a sistemelor si echipamentelor de operare. Toti participantii la proces intervin in executie (responsabilitatile fiecaruia sunt definite in planul de aciune). Printr-o analiza facuta de management se stabileste daca planul elaborat, implementat si verificat functioneaza corespunzator in toate situatiile de urgenta definite. Daca se constata ca planul nu este corespunzator acesta este modificat/completat in consecinta. Daca planul nu a fost implementat corespunzator se declanseaza procesul de implemetare a actiunilor corective, ce implica activitati care se desfasoara in procesul de: Instruire & Dezvoltare a resurselor umane, Intretinere planificata a echipamentelor, Intretinerea neplanificata a echipamentelor, Aprovizionarea cu materiale si servicii etc. Responsabilitati si documente privind testarea: 1. Sistemului de detectie a incendiului Testat de contractor, conform Planului de verificare si contract, se elibereaza Rapoarte de service 2. Sistemului de hidranti, sistemul de sprinklere, rezerva de apa pentru incendiu, sistemele alternative de asigurare a energiei si apei (generatoare si pompe de incendiu) Testat de operatorul utilitati si Coordonatorul pazei si PSI, conform Planului de verificare echipamente PSI, se consemneaza in rapoartele de activitate ale coordonatorilor de paza si PSI (rapoarte zilnice, saptamanale si lunare) 3. Extinctoarelor, echipamentelor de protectie si salvare Verificate de Coordonator paza & PSI (si contractor), conform Planului de verificare, consemnandu-se in Rapoartele de activitate (respectiv certificate de calitate). 4. Sistemului de operare in caz de scurgeri accidentale Verificate de Operator, conform Planului de verificare - Intretinere planificata si neplanificata a echipamentelor Lista unitatilor care acorda sprijin in cazul aparitiei unei poluari accidentale
Nr. crt. 1. 2. 3. Denumirea unitatii Sistemul de Gospodarire a Apelor - Timisoara Agentia de Protectia Mediului Timisoara Pompierii Militari Timisoara
8. Descrierea dificultilor
Nu au existat dificultati tehnice sau practice in timpul evaluarii impactului asupra mediului beneficiarul punnd la dispoziia ntocmitorului toate datele si informatiile necesare.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 91
9. Rezumat fr caracter tehnic

9.1. Descrierea proiectului de extindere
S.C. Continental Automotive Products SRL detine Acordul de Mediu nr. TM-7 eliberat de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Timisoara la data de 06.05.2004 pentru Construire sectie amestec, reabilitare cladire administrativa, extindere linie interioara cale ferata uzinala. Amplasamentul este situat in Str. Avram Imbroane nr. 9, Timisoara. Prin prezenta investitie se urmareste completarea procesului de productie in vederea asigurarii autonomiei a S.C. Continental Automotive Products SRL Timisoara pentru fabricarea anvelopelor. In momentul de fata, fabrica de la Timisoara produce aproximativ 40000 anvelope/zi. Datorita faptului ca materia semifinita (numita Master Batch sau amestec primar) este adusa din Austria sau Germania, inregistrandu-se astfel costuri mari de transport. Obiectivul principal al proiectului presupune extinderea cladirii si a infrastructurii existente si completarea liniilor de productie cu echipamente care ofera posibilitatea prelucrarii materiei prime Masterbatch. Proiectul de extindere a actualei sectii de amestec va incorpora: 5 linii de mixare in tandem, un depozit pentru materiile prime, o zona de depozitare automata intre linia FM (Amestec Final) si linia MB (Masterbatch); montarea unor silozuri si a unor rezervoare pentru depozitarea urmatoarelor: negru de fum, uleiuri de lubrifiere utilizate; amenajarea caii de acces pentru autovehicolele de marfa, Extinderea suprafetelor de productie se face in vederea montarii unor noi echipamente pe intregul flux de productie, care sa respecte standardele concernului Continental la nivel international, precum si cele prevazute de catre agentia internationala de asigurari FM Global, respectiv cerintele legislative EU si romanesti in vigoare referitoare la reabilitarea si restructurarea unor suprafete existente si protectia mediului.
9.2. Procesul tehnologic

Pentru fabricarea amestecului primar sau Master batch (MB) necesar in procesul de fabricare a anvelopelor, trebuie amestecate urmatoarele componente: cauciucul sintetic, cauciucul natural, substantele chimice, negru de fum, siliciu. Prin amestecarea acestor componente in cantitati diferite, rezulta retete diferite de amestec primar (MB) folosit in fabricarea anvelopelor, care in momentul actual sunt importati din Austria si din Germania. Amestecul cauciucului cu chimicalele are loc intr-o camera de amestec. In mare, aceasta camera este impartita in doua zone principale de activitate, si anume:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 92
o prima zona de activitate in vederea producereii mixturii preliminare, denumita Zona Master Batch; o a doua zona de activitate in vederea producerii mixturii finale, denumita Zona Final Batch. Aceasta zona de activitate reprezinta amestecul componentelor finale, gata a fi trimise in zona pregatirii profilului semi-produselor necesare fabricarii anvelopei. Procesul de amestecare consta in principiu in doua etape de fabricatie corespunzatoare celor doua zone amintite anterior: Prima etapa consta in a produce Master Batch prin amestecarea ingredientelor chimice se cu cauciucul natural si sintetic, negru de fum si siliciu, ulei de proces, la o temperatura de 160oC, astfel incat compusul rezultat nu se vulcanizeaza. Acest compus, amestecul primar MB, nu poate fi utilizat direct in fabricarea anvelopelor. Cea de-a doua etapa consta in amestecarea MB amestec primar cu sulf si acceleratori. Sulful si acceleratorii sunt agenti vulcanizatori la o temperatura maxima de 105oC. Cauciucul obtinut poate fi format si profilat pentru diferitele componente care se folosesc la fabricarea anvelopelor.
9.3. Utilitati
Alimentarea cu apa a noii unitati de productie se va face din sursele existente pe amplasament: 2 foraje de adancime si racord la reteaua de alimentare cu apa a orasului, prin extinderea retelelor de distributie si mentinerea retelelor de aductiune si inmagazinare si surse viitoare: 2 noi foraje de adancime. Apa va fi folosita in scop menajer si tehnologic pentru suplimentarea necesarul de apa de racire a echipamentelor. Evacuarea apelor menajere provenite de la grupurile sociale se va realiza prin conectarea la reteaua de canalizare existenta printr-un camin exterior care deverseaza apa menajera in canalizarea oraseneasca. Apele meteorice provenite de pe acoperiurile noilor cldiri vor fi colectate printr-o reea separat de canalizare. Aceste ape sunt dirijate n bazinul de colectare a companiei Uzinele Mecanice Timioara, de unde sunt pompate intermitent n rul Behela. Apele meteorice de pe platforme sunt colectate dup caz prin intermediul gurilor de scurgere de pe lng drumurile asfaltate din incint i prin rigolele de la rampele camioanelor. Apele care sunt colectate de pe platform sunt trecute printr-un filtru coalescent, pentru a putea fi deversate n cminul de pompare ce pompeaz apa meteoric spre canalul Behela. Energia termica- agentul termic si aburul necesar in procesul de fabricare va fi produs de centrala termica existenta, formata din 3 cazane de abur cu o putere totala de 30 MW. Energia electrica- pentru alimentarea cu energie electrica a noii sectii de amestecare, reteua existenta va fi suplimentata astfel incat sa asigure puterea necesara.
9.4. Impactul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a acestuia

9.4.1. Factor de mediu - apa Apele menajere vor fi deversate in canalizarea oraseneasca prin bransamentul existent pe amplasament. In urma programului de monitorizare a calitatii apei menajere, se poate afirma ca impactul asupra statiei de epurare a orasului este minim. Apa menajera nu are incarcari semnificative care sa afecteze functionarea statiei de epurare oraseneasca.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 93
Igienizarea spatiilor de productie se va realizeaza cu echipamente special destinate acestui scop, cu consum limitat de apa si detergenti, asa cum se utilizeaza si in prezent. Pentru diminuarea incarcarii apelor menajere cu poluanti se vor utiliza produse biodegradabile, existente pe piata intr-o larga varietate. De asemenea pentru a minimiza incarcarea apelor rezultate in urma igienizarii spatiilor de productie (mixare), se va utiliza ca tehnologie de curatare intai aspirarea spatiilor si apoi spalarea acestora. Apele pluviale vor fi colectate prin sistem de canalizare exterior. De aici apa pluviala va fi deversata controlat in paraul Behela. Apele pluviale de pe platformele betonate (zona parcarii, alei de circulatie) vor fi colectate si trecute printr-un separator de hidrocarburi inainte de deversare in raul Behela. 9.4.2. Factorul de mediu - aer Pe perioada executiei lucrarilor de constructii, sursele de poluare a aerului atmosferic sunt reprezentate de: Lucrarile de demolare a constructiilor existente pentru a creea noi cai de acces pentru autoturismele de mare tonaj genereaza emisii de praf in atmosfera; Utilajele/echipamentele cu care se executa lucrarile de constructii emisii specifice arderilor motoarelor cu combustie interna. Principalele surse de poluare a aerului pe perioada de functionare sunt: Surse punctiforme datorita procesului tehnologic: sectia de mixare Surse mobile de emisie: mijloace de transport care vor tranzita drumurile tehnologice din incinta obiectivului; functionarea nepermanenta cu intermitente, legata de intrarea si iesirea de la program a autoturismelor angajatilor; Cele 5 mixere sunt dotate cu sisteme de filtrare perfomante instalate in interiorul cladirii care respecta reglemetarile de calitate impuse de UE, astfel incat impactul produs asupra atmosferei sa fie minim (randament minim 95%). In plus, linia de mixare care foloseste siliciu este prevazuta cu un sistem de captare si redirectionare a emisiilor de COV catre arzatoarele din centrala termica. Astfel, aceste emisii sunt folosite pentru imbunatatirea arderii din centrala termica, ceea ce va conduce si la optimizarea consumurilor de energie. Pentru calculul concentratiilor de poluanti in atmosfera (imisii) s-a utilizat modelarea matematica a dispersiei poluantilor in atmosfera folosind programul OML. Prin compararea valorilor de imisii modelate prin programul de dispersie cu cele maxime admisibile de legislatie, se constata nealterarea conditiilor de calitate a aerului atat la sol cat si pe inaltime. n consecin, n zona spaiilor de locuit nvecinate cu SC Continental Automotive Products SRL cca. 200 m i a Spitalului V. Babe si Institutului de Boli Cardiace cca. 500 m, valorile concentraiilor de poluani din activitatea societii sunt sub valorile limit impuse pentru protecia sntii populaiei. Prin msurile de protecie a muncii i mediului, obiectivul nu se va constitui n surs de poluare ce ar putea afecta mediul social i economic din zon. 9.4.3. Factorul de mediu - sol Solul decopertat de pe amplasamentul viitorului obiectiv va trebui depozitat separat si apoi imprastiat, nivelat si compactat pe terenul din jur. Se va tine cont de cota terenului pe care se va depune solul fertil, astfel incat, sa nu fie antrenat de eventualele viituri sau procese de eroziune.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 94
Pmntul rezultat din excavaii va fi preluat de o firm specializat n construcii cu care societatea va ncheia un contract pe perioada realizrii investiiei. Aceast firm va prelua n fiecare zi pmntul excavat, astfel nct acesta nu necesit depozitarea pe suprafaa amplasamentului studiat. In perioada functionarii, prin solutiile constructive adoptate, putem considera ca extensia fabricii, ca sursa de poluare independenta in zona nu va afecta calitatea solului. Terenul liber din zona constructiilor proiectate de SC Continental Automotive Product SRL, care nu va fi amenajat ca platforme betonate, drumuri sau parcaje se va amenaja ca spatiu verde cu rol de protectie si ambientare. Spatiile verzi amenajate vor reprezenta un procent de minim 2% - 5% din totalul suprafetei imprejmuite si amenajate apartinand societatii, in conformitate cu legislatia in vigoare. 9.4.4. Monitorizarea factorilor de mediu Dupa realizarea obiectivului si darea lui in folosinta se vor monitoriza factorii de mediu: apa, aer, sol conform urmatorului plan de monitorizare a mediului:
Factor Sursa de mediu Apa Apa menajera Aer Sol Apa pluviala Emisii la cosurile de la liniile de mixare MB Imisii la limita proprietatii Frecventa de monitorizare Lunar, semestrial sau anul, in functie de parametri masurati lunar Trimestrial pulberi in suspensie si COV-uri Semestrial pulberi in suspensie, CO, NOx, SO2, COV-uri -
9.4.5. PROGNOZA ASUPRA CALITII VIEII/STANDARDULUI DE VIA I ASUPRA CONDIIILOR SOCIALE N

COMUNITILE AFECTATE DE IMPACT
Prin realizarea proiectului Construire extindere hal mixing RM, depozit RM, fundaii pentru silozuri, rezervor ulei. Remodelare acces rutier i CF, drumuri i platforme aferente se inchide procesul de productie a anvelopelor, ceea ce va asigura autonomia fabricii. Implementarea proiectului va duce la crearea a peste 300 de noi locuri de munca, pe langa asigurarea celor peste 1450 de locuri de munca deja existente. Calitatea mediului de munca existent, la fel si cel viitor, respecta standardele legale in vigoare si nu afecteaza sanatatea angajatilor (vezi Anexa 20 pentru detalii despre rezultatele masuratorilor de noxe la locul de munca aria de vulcanizare). Avand in vedere contextul general in care apare pe piata acest tip de activitate, performantele tehnice ale utilajelor cu care se va desfasura procesul tehnologic, dotarile lor deosebite din punct de vedere al protectiei aerului, apreciem ca nu se impun masuri deosebite de limitare a poluarii fata de cele prezentate anterior. Nu se pune problema unor masuri speciale pentru protecia aezrilor umane, deoarece din punct de vedere constructiv si functional, unitatea va instala cele mai noi metode si tehnologii existente, respectand toate reglementarile de calitate, de sanatate si securitate in munca si de protectia mediului. n consecin, n zona spaiilor de locuit nvecinate cu SC Continental Automotive Products SRL cca. 200 m i a Spitalului V. Babe si Institutului de Boli Cardiace cca. 500 m, valorile concentraiilor de poluani din activitatea societii sunt sub valorile limit impuse pentru protecia sntii populaiei (vezi Anexa 17, Avizul Sanitar Directia de Sanatate Publica Timis, Avizul de Principiu Protectia Mediului si Aviz Protectia Civila).
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 95
Prin msurile de protecie a muncii i mediului, obiectivul nu se va constitui n surs de poluare ce ar putea afecta mediul social i economic din zon. In concluzie, impactul socio- economic al noii investitii este pozitiv. Menionam ca SC Continental Automotive Products SRL este certificat ISO 14001,astfel incat, intregul proces va fi mentinut in parametrii optimi de functionare si imbunatit in permanenta. Ca urmare a evaluarii impactului asupra mediului, putem trage concluzia, implementarea proiectului Construire extindere hal mixing RM, depozit RM, fundaii pentru silozuri, rezervor ulei. Remodelare acces rutier i CF, drumuri i platforme aferente. are un impact redus asupra calitatii factorilor de mediu.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 96
BIBLIOGRAFIE
1. OUG 195/2005 Legea Protecia mediului aprobata prin Legea nr. 265/2006 si modificata si completata prin OUG 164/2008; 2. Legea nr. 107/1996 - Legea Apelor modificat i completat prin Legea 310/2004 i prin Legea 112/2006; 3. Ordinul MAPPM nr. 863 /2002 - Ordin pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicate etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului; 4. Ordinul MAPPM nr. 860 /2002 Ordin pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu; 5. Ordinul MAPPM nr. 756 /1997 - Ordin pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea polurii mediului; 6. Hotrrea 856/2002, privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase; 7. STAS 10009/1988 care stabilete Limitele admisibile ale nivelului de zgomot. 8. HG. 350 / 2005; NTPA 002/2002, normativ ce reglementeaz valorile limita admisibile pentru evacuarea apelor uzate in canalizarea oreneasca; 9. HG. 445/2009 care abroga HG. 1213/2006 , privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului i pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri.;
Intocmit Ing. Gatina Rodica
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 97

Pentru Dragostea Mea Alehandra

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pentru Dragostea Mea Alehandra

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Introducere

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cantitate anual (kg/an)

159.060 835.890 491.040 172.590

Xn, Xi, N Xi, N Xn, Xi, N

R224350/53 R43 R50/53 R22, 36/38, 50

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

- continuare tabel nr. 1.2.

Denumirea materiei prime, a substanei sau a preparatului

Cantitate anual (kg/an)

T, C, Xn, Xi, N Xi, N T, C Xi, N

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

93.060 500.610 481.800 256.080

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Autovehicule i mijloace de transport materii prime Utilajele din dotare

Motoarele vehiculelor Motoarele utilajelor

65 dB (A) Cz60 65 dB (A) Cz60

- nu sunt necesare msuri speciale, pentru c poluarea nu este continu

Apa pluvial, evacuare n prul Behela

STAS 4706/ 1988 cat III de calitate

- apa prului Behela nu este utilizat n scopuri gospodreti

- ntreinerea separatoarelor de hidrocarburi si curarea anuala a bazinului de retenie ape

- monitorizarea calitii conform NTPA 001/2005

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ape fecaloid menajere

Val. adm. - se va de NTPA ncadra n 002/2005 prevederile

- monitorizarea calitii conform NTPA 002/2005

cmp electric 20.000 V/m/schimb lucru cmp magnetic 60mT

5000 V/m 0,002 mT -

5000 V/m/schimb 0,002 mT

- nu este cazul lurii unor msuri

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

REZERVOARE TAMPON DE NEGRU DE FUM 15M3

SILOZURI NEGRU DE FUM 6X200M3 CANTAR NEGRU DE FUM

RESERVOARELE DE ULEI 3X70000L

CANTAR ULEIURI CANTAR CAUCIUC SINTETIC

DESCARCARE SAU BATCH-OFF EXTRUDER CU DOI MELCI SI CALANDRU

DESCARCARE NEGRU DE FUM

ASPIRATIe/EXTRACTIE BATCH OFF

Fig.1 Echipament producie

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2.2. Activiti de dezafectare

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

- tabelul nr. 3.1.

A se vedea Anexa 4 Contracte de preluare a deeurilor periculoase valabile.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------